UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT
DISCIPLINA: FINANȚE

ANALIZA SURSELOR DE
FINANTARE ALE
INTREPRINDERII

Conducător științific

Asist.univ.dr. Constantin Marius Apostoaie

Student
MORARU VIOREL GABRIEL
Grupa nr. V

IAȘI 2017
 CUPRINS

Capitolul 1. Prezentarea generala a întreprinderii .........................................3

1.1 Cadrul general de organizare și desfășurare a activității.............................................3
1.2 Piața și concurența.......................................................................................................5

Capitolul 2. Structura surselor de finanțare .....................................................6

2.1 Descrierea surselor de finanțare a întreprinderii 2014-2016......................................6
2.2 Evoluții în structura surselor de finanțare a întreprinderii 2014-2016......................10

Capitolul 3. Analiza mutațiilor în structura de capital și a factorilor de

influență.........................................................................................................................13
3.1 Structura capitalului propriu a companiei în perioada 2014-2016............................13
3.2 Analiza evoluției structurii capitalurilor proprii și a principalilor factori de
influență.............................................................................................................................17

Capitolul 4. Analiza mutațiilor în structura resurselor

împrumutate................................................................................................................20
4.1 Structura resurselor împrumutate la compania Nuclearelectrica în perioada 2014-
2016...................................................................................................................................20
4.2 Analiza evoluției structurii resurselor împrumutate și a principalilor factori de
influență............................................................................................................................24

Capitolul 5. Concluzii...............................................................................................25
 CAPITOLUL 1
Prezentarea generala a înreprinderii

În al doilea capitol vom analiza datele din rapoartele anuale pentru a identifica structura
principalelor surse de finanțare și ponderile acestora în totalul surselor de finanțare.

În al doilea capitol vom descrie și defini principalele surse de finanțare. Ulterior, prelucrând
datele din rapoartele anuale, vom face o analiză a acestora pentru a identifica principala sursă
de finațare ale întreprinderii DIGI și vom determina factorii de influență a acestor aspecte.

Pentru a calcula modificarea nominală relativă de la an la an, am folosit următoarea

formulă:
Exemplu pentru Capital subscris vărsat:

Valoarea absolută 2017−Valoarea absolută 2016

Capital subscris vărsat = ∗10 0
Valoarea absolută 2016

În tabel sunt reprezentate modificările nominale relative ce au loc în perioada 2017-

2018, având ca an de referință pentru calcularea moificării nominale relative a anului 2017
situația anului 2016.

Societatea naționala NUCLEARELECTRICA S.A. (“SNN”) este unicul producator de

energie nucleara din Romania și de combustibil aferent tehnologiei utilizate, CANDU 6,
compania fiind înființată in anul 1998.

În octombrie 2013, SNN a listat pe Bursa de Valori Bucuresti un pachet de 25.368.236

actiuni normative, cu o valoare nominala de 10 ron/acțiunea, reprezentand 10% din capitalul
social al SNN.Acțiunile SNN au fost admine la tranzactionare la categoria I a Bursei de
Valori Bucuresti in data de 04.11.2013, avand simbolul emitent “SNN”.

Compania are sediul la București și deține două sucursale:

 -Centrala Nuclearoelectrica Cernavodă care operează unitățile 1 și 2 care produce
electricitate și distribuie energie termică.

-Fabrica de combustibil Nuclear Pitești este producator calificat de combustibil nuclear

CANDU 6 și acaparează în întregime necesitățile de operare ale unităților 1 și 2 CNE
Cernavodă.

Cu cele două unități in operare, SNN acaparează aproximativ aproximativ 20% din totalul
producției cu unități dispecerizabile din România.

Potrivit datelor analizate si publicate de “Nuclear Engineering International” (mai 2013),

factorul de capacitate, de la punerea in funcțiune, al Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă,
surclasează cele două unități printre primele 20 de unități nucleare, al unui la nivel global,
436 de unități (Unitatea 1- factor de capacitate de 92,9% și unitatea 2- factor de capacitate de
88,5%). Datorita acestor statistici, factorul de capacitate al celor două unități de la punerea in
funcțiune poziționează Romania pe cea mai înaltă treaptă la nivel internațional.

În contextul aplicării standardelor de guvernanta corporativa și a listării pe piața de

capital, societatea a finalizat pași importanți spre modernizarea și eficientizare, bazându-se
pe obiective SMART pe termen lung și proiecte de implementare aferente, în cadrul unei
structuri verticale și orizontale solide, structurata într-o manieră responsabilă, integră și
transparentă.

Tot pe acest indicator, Romania se afla pe locul I in lume cu un coeficient de utilizare a

puterii instalate de la punerea in functiune a unitatilor nucleare de la CNE Cernavoda de
90,7%.

1.1 Cadrul general de organizare și desfășurare a activității

A.Obiectiv de activitate

Obiectivul de activitate al firmei Nuclearelectrica se raportează la producerea energiei

curate , în sigurantă, la un cost competitiv și un preț accesibil.Odată cu trecerea timpului
compania este într-o evoluție continuă, dobândind din ce în ce mai multa putere și
adăugând valoarea intereselor clienților.
 B.Structura de acționariat

În tabelul de mai jos putem observa structura de acţionariat a întreprinderii

Nuclearelectrica S.A.

Tabel 1.1 Structura de acţionariat

SURSA INFORMAȚIEI: DEPOZITARUL CENTRAL Din data de: 30.06.2017

Acționariat Acțiuni Procent
Statul Roman prin Ministerul Energiei loc.București, sec.6 248.736.619 82,4959%
Alți acționari 52.777.232 17,5041%
TOTAL 301.513.851 100%

1.2 Piața și concurența

Principalele produse oferite de Nuclearelectrica sunt sunt reprezentate de energia

nucleara și furnizarea de energie electrică.
Principalii concurenți naționali cu care se confrunta Nuclearelectrica sunt:
Hidroclectrica, care este cel mai mare producător de energie electrica, al doilea cel
mai mare producator de energie electrica fiind Complexul de Energie Oltenia, pe
locul trei in această ierarhie regăsim societatea Nuclearelectrica.
România pe plan mondial se regăseşte pe locul 23 cu cele două reactoare care
acoperă circa 1300 MW, dar mai intră în discuţie şi construcţia altor două reactoare.
În Franţa, Finlanda şi Slovacia sunt 4 reactoare în construcţie, iar în Elveţia şi
Belgia se dezbate problema abordării de energie nucleara.Pe plan mondial sunt deja
70 de reactoare în construcţi, în special obervăm în statele asiatice, printre care
China cu 28, Rusia cu 11, India cu 7 şi SUA cu 5.Germania cu un număr ridicat de
reactoare a decis să închidă 7 reactoare în ultimii doi ani, unele dintre ele fiind
construite înainte de anii 80’.Franța este în fruntea clasamentului cu cea mai mare
 pondere a energiei nucleare, 75,9% din electricitatea este produsă în central
nucleare, iar pronderea la nivel mondial este reprezentată de un procent de 12,9%
energie nucleară.

CAPITOLUL 2
STRUCTURA SURSELOR DE FINANȚARE .

2.1 Descrierea surselor de finanțare la compania Nuclearelectrica pe

perioada 2014-2016
A.Principalele surse de finanțare ale companiei
 Ajustari la
Capital
inflatie
social
a capitalului
subscris social
si varsat

Prime de emisiune
Proprii
Rezerva pentru plati in avans la capital social

Rezerva din reevaluare

Rezultatul reportat

Surse de Imprumuturi pe termen lung

finanțare
Venituri in avans ipe termen lung

Datorie privind impozitul amanat

Obligatii privind beneficiile angajatilor

Străine Datorii comerciale si alte datorii

Impozit pe profit datorat

Venituri in avans pe termen scurt

Portiunea curenta a imprumuturilor pe termen lung

Datorii curente asociate in mod direct cu active
impozitate pentru redistribuire

Capitalul social al firmei este realizat din capitalul social subscris și vărsat, prin care
acționarii au contribuit cu aportul adus la constituirea acestuia.

Primele de emisiune sunt obligate să acapareze cheltuielile de emisiune si reprezinta

obligația față de subscriitori în a le plăti până la data subscrierii.

Rezervele din reevaluare constituite se pot utiliza la majorarea de capital sau pentru alte
destinații ale firmei.
 Rezultatul reportat constituie profitul nerepartizat prin care se acoperă pierderea din
rezultatele exercițiilor financiare anterioare, iar în caz contrar profitul se repartizează pentru
exercițiilee financiare ulterioare.

Împrumuturile pe termen lung sunt reprezentate de datoriile ce trebuiesc plătite pe

parcursul unui timp mai mare de un an.

Veniturile în avans pe termen lung sunt acele venituri care au fost realizate înainte de
anumite prestări de servicii sau diverse livrări ce nu au fost argumentate pe o perioada de
timp ce depășește un an.

Datoria privind impozitul amânat este acel impozit ce nu a fost plătit la timp si care este
justificat prin faptul că se va plăti în viitor.

Obligațiile privind beneficiile angajaților reprezintă obligațiile în care firma este

îndatorată angajatului cu diferite bonificații.

Impozitul pe profit datorat reprezintă valoarea de bani pe care firma este obligată să o
plătească în cazul în care la terminarea exercițiului financiar obține profit dată de cota de
impozitare.

Porțiunile curente a împrumuturilor pe termen lung sunt datoriile din perioada curentă
care nu se pot achita în termen de 12 luni.

Datoriile curente asociate în mod direct cu active impozitate pentru redistribuire

reprezinta datorii în care mai este perceputa și un impozit.

B.Principalele surse de finanțare ale întreprinderii Nuclearelectrica

În tabelul de mai jos putem observa principalele surse de finanţare in marime absolută pe
parcursul celor trei ani.

Tabel 2.1 Principalele surse de finanțare in marime absolută:

 Nr.crt 2014 2015 2016
1.Capitaluri proprii 7.492.668.364 7.536.156.740 7.502.832.201
2.Datorii pe termen mediu si 1.693.790.592 1.453.102.072 1.693.790.592
lung
3.Datorii pe termen scurt 455.020.672 389.101.215 372.223.104

Tabel 2.2 Principalele surse de finanțare in mărime relativă

În tabelul de mai jos se pot regăsii principalele surse de finanţare in mărime relative în
decursul celor trei ani.

Nr.crt 2014 2015 2016

1.Capitaluri proprii 77.69% 80.25% 78.40%
2.Datorii pe termen mediu și lung 17.59% 15.57% 17.70%
3.Datorii pe termen scurt 4.72% 4.18% 3.90%

C. Prezentarea datelor din tabel (creșteri sau scăderi, puncte de

maxim/minim, puncte de inflexiune)

Din tabele de mai sus se observa că SN Nuclearelectrica S.A. înregistrase in anul 2014 un
capital de 77.69% iar în anul următor,2015, acesta a fost majorat cu 2.56%. Un an mai târziu
și anume în anul 2016, capitalul era în proporție de 78.40%, cu 0,71% mai mare decât anul
2014 și mai mic cu 1.85% față de cel din 2015.
 În legătură cu datoriile pe termen scurt putem afirma faptul că cea mai mare valoare se
înregistrase in anul 2014, în valoare de 4.72%, ca mai apoi in următorii doi ani, acestea să
scadă, cu diferențele de 0.54% în anul 2015 și 0.82% în anul 2016.

Datoriile pe termen mediu și lung se mențin aproape constante în anii 2014 și 2016, cea
mai mica valoare regasindu-se în anul 2015, în valoare de 15.57%, cu 2.02% mai mică față de
anul 2014 și cu 2.13% față de anul 2016.

Pe parcursul celor trei exerciții financiare cel mai mare capital a fost înregistrat în anul
2015, în valoare de 80.25%, cât despre datoriile pe termen mediu și lung, cea mai mare
proporție se regasește în anul 2016, în valoare de 17.70%, datoriile pe termen scurt au
indicele cel mai ridicat în anul 2014, în valoare de 4.72%.

2.2 Evoluții în structura surselor de finanțare a întreprinderii în perioada

2014-2016:
A. Serii grafice de tip placinta (pie)

Figura nr 2.1 Principalele categorii de surse de finanțare (capitaluri proprii)

În figura de mai jos putem observa evoluţia capitalurilor proprii in decursul celor trei ani.
 Capitaluri proprii

2014; 77.69% 2015; 80.25% 2016; 78.40%

2014 2015 2016

Figura nr 2.2 Principalele surse de finanțare (datorii pe termen mediu și

lung)

În figura de mai jos putem regăsi structura datoriilor pe termen mediu si lung si
structurarea evoluţiei acestor in decursul celor 3 exerciţii financiare.
 Datorii pe termen mediu și lung

17.59% 17.70%
15.57%

2014 2015 2016

Figura nr 2.3 Principalele surse de finanțare ale întreprinderii

(datorii pe termen scurt)

În figura de mai jos regăsim evoluţia datoriilor pe termen scurt în decursul celor trei
ani.

Datorii pe termen scurt

4.72%
4.18% 3.90%

2014 2015 2016

B. Explicarea evoluțiilor
 Evoluția capitalurilor proprii a fost constantă de la an la an, cea mai mare proporție fiind
înregistrată în anul 2016, aceasta fiind de 34% dintr-un total de 100%.

Datoriile pe termen mediu și lung înregistrează cea mai mare creștere în anul 2016,
aproximativ egal cu anul 2015 și o diferență de 5% față de anul 2015.

Datoriile pe termen scurt au cea mai mare majorare în anul 2014 cu un procentaj de 37%,
din totalul de 100% al celor trei ani.

Capitolul 3
Analiza mutațiilor în structura capitalului propriu și a factorilor
de influență
3.1 Structura capitalului propriu a companiei in perioada 2014-2016
A. Capitaluri proprii ale companiei, exprimate în masuri absolute.

Tabel 3.1 Capitaluri proprii ale companiei, exprimate în măsuri absolute.

În tabelul de mai jos putem observa valoarea capitalurilor proprii, exprimate în măsuri
absolute (lei), ale companiei Nuclearelectrica S.A.

Anul Capitaluri proprii exprimate in

măsuri absolute

2014 7.492.668.364

2015 7.536.156.740

2016 7.502.832.201

B. Modificarea nominală relative anuală pentru fiecare component a

capitalului propriu.

Tabel 3.2 Valoarea absolute și relativă a fiecărui component a

capitalului propriu.
 În tabelul de mai jos putem observa fiecare component a capitalului propriu in
decursul celor 3 ani, valorile fiind exprimate în mărime absolute și mărime relativă.

Mărime aboslută Variațiile procentuale ale

elementelor
Anul 2014 2015 2016 2015/2014 2016/2015
Capital social 3.207.707.003 3.210.641.25 3.210.641.25 0.091% 0%
3 3
Prime de emisiune 31.474.149 31.474.149 31.474.149 0% 0%

Rezerve platite în avans 23.444.277 21.553.537 21.553.537 -8.06% 0%

Rezerve din reevaluare 313.389.638 293.326.547 265.842.461 -6.40% -9.36%

Rezultat reportat 3.916.653.297 3.979.161.25 3.973.320.80 1.59% -0.14%

4 1

C. Grafice de tip plăcintă cu structura capitalurilor proprii

Figura nr. 3.3 Structura capitalului propriu, anul 2014

 Structura capitalului propriu, anul 2014

Capital social
Prime de emisiune
Rezerve plătite în avans
43% Rezerve din reevaluare
52% Rezultat reportat

0%
0%
4%

Figura 3.4 Structura capitalului propriu, anul 2015

Structura capitalului propriu, anul 2015

Capital social
Prime de emisiun
Rezerve plătite în avans
43% Rezerve din reevaluare
53% Rezultat reportat

0%
0%
4%

Figura 3.5 Structura capitalului propriu, anul 2016

 Structura capitalului propriu, anul 2016

Capital social
Prime de emisiune
Rezerve plătite în avans
43% Rezerve din reevalure
53% Rezultat reportat

0%
0%
4%

D. Interpretarea datelor din tabele și grafice: evidențierea principalelor

componente, cât și a celor mai puțin semnificative, evidențierea dinamicii.

Capitalul social s-a majorat din 2014 până în 2015 doar cu 0.019%, urmând ca în 2016
acesta să păstreze aceași valoare ca și în 2015, contribuția acestuia în formarea capitalului
propriu difera de la an la an în proporții extrem de mici.
Primele de emisiune rămân constante de la an la an, iar ca factori de influență asupra
capitalului propriu sunt în aceași proporție, în valoare de 0.42%.
Rezervele plătite în avans dupa cum putem observa au scăzut în 2015 cu 8.06% față de
anul 2014, urmând ca în 2016 acestea să păstreze aceleși valori. Ca factori de influență asupra
capitalului propriu acestea contriuie la fel în primii doi ani, cu 0.31%, dar urmând să scadă în
2016 la valoarea de 0.28%.
Rezervele din reevaluare au o scădere constantă pe parcursul anilor, observăm o diferență
de -6.40% în 2015, față de 2014, și o scădere de -9.36% în 2016, față de 2015. Rolul acestora
în formarea capitalului propriu diferă de la an la an, având în 2014 valoarea cea mai mare, de
4.18%, urmând ca în următorii doi ani această valoare să scadă, în 2015 la 3.89% și în 2016
la 3.54%.
Rezultatul reportat are o creștere de 1.59% în anul 2015 față de anul 2014 și o scădere în
anul 2016 în valoare de -0.14%, față de anul 2015. Ca factor de influență putem afirma faptul
ca rezultatul reportat are cea mai mare parte semnificativă în formarea capitalului propriu,
acesta atingând valoarea maxima în anul 2016, în proporție de 52.97%, după cum bine putem
observa, acesta completând mai bine de jumatate în formarea capitalului propriu.În anii
precedenți, acesta a înregistrat valorile de: 52.8% în anul 2015 și 52.28% în anul 2014.

3.2 Analiza evoluției structurii capitalurilor proprii și a principalilor

factori de influență.
A. Grafic tip coloană cu evoluția principalelor componente ale
capitalului propriu.
Figura 3.6 Grafic tip coloană cu evoluția principalelor componente ale
capitalului propriu exprimate în valori procentuale.
100%

90%
Evoluția componentelor
capitalului propriu
80%
52.28% 52.80% 52.97%
70%

60%

50%
4.18% 3.89% 3.54%
0.31%
0.42% 0.29%
0.42% 0.28%
0.41%
40%

30%

20% 42.82% 42.60% 42.78%

10%
0.00% 0.00%
0%
2014 2015 2016

Capital social Prime de emisiune Rezerve plătite în avans

Rezerve din reevaluare Rezultat reportat

B. Explicarea evoluțiilor: factori de influență.

 Principalul factor în evoluția capitalului propriu este reprezentat de rezultatul reportat, care
în medie, completează 52% din totalul capitalului, urmat mai apoi de capitalul social, care
este reprezentat în medie de un procentaj de 42%, acești doi factori sunt princiali
reprezentanți în formarea capitalului propriu.
Alte componente care contribuie la formarea capitalului propriu sunt reprezentate de:
primele de emisiune, rezervele plătite în avans și rezervele din reevaluare. Acestea la rândul
lor au o contribuție destul de mică, procentajul lor fiind sub 5%.

Capitolul 4
Analiza mutațiilor în structura resurselor împrumutate
 4.1 Structura resurselor împrumutate la compania Nuclearelectrica în
perioada 2014-2016.
A. Resursele împrumutate ale companiei, exprimate în mărimi
absolute.
Tabel 4.1 Resursele împrumutate ale companiei, exprimate în mărimi
absolute.
Resursele împrumutate ale companiei 2014 2015 2016
Împrumuturi pe termen lung 1.496.191.642 1.279.606.054 1.087.961.815
Venituri în avans pe termen lung 172.135.939 157.791.277 143.446.616
Datorii privind impozitul amânat 197.672.346 181.735.534 162.823.525
Obligații privind beneficii față de angajați 30.981.743 31.796.021 31.907.054
Datorii comerciale și alte datorii 240.451.360 195.902.063 179.036.809
Impozitul pe profit datorat 4.597.668 4.495.676 9.149.859
Venituri în avans pe termen scurt 24.909.505 21.671.875 6.181.408
Porțiunea curentă a împrumuturilor pe termen 204.680.259 202.048.304 220.929.527
lung
B. Modificarea nominală relativă anuală pentru fiecare componentă a
resurselor împrumutate.
Tabel 4.2 Modificarea nominală relativă anuală pentru fiecare
componentă a resurselor împrumutate.
Anul 2015/2014 2016/2015
Împrumuturi pe termen lung -14.47% -14.97%
Venituri în avans pe termen lung -8.33% -9.09%
Datorii privind impozitul amânat -8.06% -10.40%
Obligații privind beneficii față de angajați 2.62% 0.34%
Datorii comerciale și alte datorii -18.52% -8.60%
Impozitul pe profit datorat -2.21% 103.52%
Venituri în avans pe termen scurt -12.99% -71.47%
Porțiunea curentă a împrumuturilor pe termen 1.2% 9.3%
lung

C. Grafice de tip plăcintă cu structura resurselor împrumutate.

Figura 4.3 Structura resurselor împrumutate 2014
 Structura resurselor împrumutate 2014

Împrumuturi pe termen lung

Venituri în avans pe termen lung

9%
1%
0% Datorii privind impozitul amânat
10%
1% Obligații privind beneficii față de
angajați
8%
Datorii comerciale și alte datorii
63%
7%
Impozitul pe profitul datorat

Venituri în avans pe termen scurt

Porțiunea curentă a împrumuturilor

pe termen lung

Figura 4.4 Structura resurselor împrumutate 2015

Structura resurselor împrumutate 2015

Împrumuturi pe termen lung

Venituri în avans pe termen lung

10%
1%
0% Datorii privind impozitul amânat
9%
Obligații privind beneficii față de
2% angajați
9%
Datorii comerciale și alte datorii
62%
8% Impozitul pe profit datorat

Venituri în avans pe termen scurt

Porțiunea curentă a împrumuturilor

pe termen lung

Figura 4.5 Structura resurselor împrumutate 2016

 Structura resurselor împrumutate 2016
Împrumuturi pe termen lung

Venituri în avans pe termen lung

12%
0%
0% Datorii privind impozitul amânat
10% Obligații privind beneficii față de
2% angajați

9% 59% Datorii comerciale și alte datorii

8% Impozitul pe profit datorat

Venituri în avans pe termen scurt

Porțiunea curentă a împrumuturilor

pe termen lung

D. Interpretarea datelor din tabel și grafice: evidențierea principalelor

componente, cât și a celor mai puțin semnificative, evidențierea dinamicii.

Împrumuturile pe termen lung sunt principalele surse ale întreprinderii, acestea au

cunoscut scăderi majore, având o diferență de -14.47% în 2015, față de 2014 și -14.97% în
2016, față de 2015. Ca și componentă în formarea resurselor de împrumut aceasta este
principala, constituind mai bine de jumatate din totalul surselor de împrumut.
Veniturile în avans pe termen lung au cunoscut și ele schimbări pe parcursul anilor,
diferența dintre ani 2015-2014 fiind de -8.33%, urmând ca cealălalt raport dintre 2016-2015
să fie reprezentat de valoarea -9.09%. Dinamica acestei componente este în scădere, aceasta
înregistrând cea mai mare valoare în anul 2014, urmând să scadă treptat în decursul anilor.
Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de urmatoarele variații
procentuale, au scăzut în 2015, față de 2014 cu -8.06% și în 2016 față de 2015 cu -10.40%.
Având în vedere contribuția acestora la principalele surse de finanțare ale întreprinderii, ele
contribuie constant in decursul celor trei ani, cu valoarea procentuală de 9%.
Obligațiile privind beneficiile față de angajați sunt printre singurele care nu sunt
reprezentate de valori negative, aceste înregistrand o crestere mai semnificativă în 2015,
2.62%, față de 2014 și una mai infima, în 2016, 0.34%, față de 2015. Ca și componentă a
formării surselor de finanțare acestea sunt printre singurele care păstrează valori pozitive în
ambele rapoarte, deși sunt reprezentate de sume mici.
Datoriile comerciale și alte datorii au înregistrat cele mai mari scăderi, apogeul fiind
atins la raportul procentual dintre 2015-2014, acesta fiind de 18.52%, urmând ca la raportul
dintre 2016-2015 să fie reprezentat de valoarea -8.60%. Această componentă ocupă locul trei
în formarea surselor de finanțare a întreprinderii având valoarea procentuală cea mai mare în
anul 2014.
Impozitul pe profit datorat este reprezentat de două rapoarte cu valori diferite, primul
raport înregistrat între ani 2015-2014 având valoarea de -2.21%, urmând ca în urmatorul
raport, 2016-2015 să regăsim o valoare procentuala cu totul diferita, aceasta fiind 103.52%.
Veniturile în avans pe termen scurt au o scădere în primul raport, de -12.99%,
următoarea comparație fiind una cu o valoare majoră, fiind reprezentată de valoare
procentuală de -71.47%, o diferență de 58.48%. Ca și componentă a surselor de finanțare,
aceasta înregistrează valoarea cea mai mare în anul 2014, în valoare de.0.7%, o diferență de
0.30% față de anul 2016.
Porțiunea curentă a împrumuturilor pe termen lung este a doua componentă care
înregistrează creșteri, aceasta având o crestere de 1.2% în 2015 față de 2014, urmând ca în
2016 să observăm o creștere de 9.3%, față de 2015. Ca și componentă a surselor de finanțare
aceasta ocupă locul al doilea în formarea procesului de finanțare, aducând aportul cel mai
mare în anul 2016, cu valoarea procentuală de 11.5%, o diferență de 2.5% față de anul 2014.

4.2 Analiza evoluției structurii resurselor împrumutate și a principalilor

factori de influență.
 A. Grafic de tip coloană cu evoluția principalelor componente ale
resurselor împrumutate în valori procentuale.

120.00%
Evoluția principalelor componente ale resurselor
împrumutate exprimate în valori procentuale
100.00%
8.63% 9.80% 12.00%
1.05%
0.20% 1.04%
0.21% 0.35%
0.50%
10.15% 9.44%
9.72%
80.00% 1.30% 1.53%
1.73%
8.33% 8.75%
8.84%
7.25% 7.60%
7.78%
60.00%

40.00%

63.08% 61.63% 59.08%

20.00%

0.00%
2014 2015 2016

Împrumuturi pe termen lung Venituri în avans pe termen lung

Datorii privind impozitul amânat Obligații privind beneficii față de angajați
Datorii comerciale și alte datorii Impozitul pe profit datorat
Venituri în avans pe termen scurt Porțiunea curentă a împrumuturilor pe termen lung
a

B. Explicarea evoluțiilor: factori de influență, implicații.

 După cum putem observa, împrumuturile pe termen lung constituie cel mai important
factor de influență în formarea resurselor de împrumut a întreprinderii, acestea atingând cel
mai mare procentaj în anul 2014, 63.08%. În anul 2015, valoarea a scăzut cu cu 1.45% față de
2014, urmând ca în 2016 să continuie scăderea valorii procentuale, ajungând la 59.08%, o
diferentă de 4% față de 2014 și cu 2.55% față de 2015.
Porțiunea curentă a împrumuturilor pe termen lung constituie al doilea cel ai important
factor, acesta având cea mai mare valoare procentuală de 12% în anul 2016, putem observa o
creștere constantă în decursul anilor, în 2014 având valoarea de 8.63%, cu 3.37% mai mică
față de 2016, în 2015 ajung la 9.80%, crescând cu 1.57% față de 2014.
Veniturile în avans pe termen lung înregistrează o creștere mică în cele trei exerciții
financiare, diferența dintre 2014 și 2016 fiind doar de 0.53%.
Datoriile privind impozitul amânat prezintă același proces ca și veniturile în avans pe
termen lung, acestea având și ele la rândul lor o creștere nesemnificativă, ajunând în 2015 la
valoarea procentuală de 8.75%, o creștere de 0.42%, urmând ca în 2016 să ajungă la 8.84%,
observăm astfel o creștere minoră față de anul 2015, de doar 0.09%.
Datoriile comerciale și alte datorii prezintă o scădere, în anul 2014 având valoarea
procentuală de 10.15%, urmând ca în 2015 să scadă la 9.44%, o diferență de doar 0.61%, în
2016 valoarea procentuală a crescut, 9.72%, observăm astfel o creștere de 0.28% față de
2015 și o scădere de 0.43% față de 2014.
Impozitul pe profit datorat este cea mai nesemnificativă componentă în formarea
surselor de finanțare, avanând o medie de sub 1%.
Obligațiile privind beneficiile față de angajați prezintă o creștere consntă, în 2014 acestea
având valoarea de 1.30%, urmând o creștere de 0.43% până în 2016, astfel ajungând la
1.73%.
Veniturile în avans pe termen scurt sunt aproape de aceași valoare în 2014 și 2015,
acestea având valoarea procentuală de 1.5% în 2014, urmând să scadă cu 0.01% în 2015,
ajungând la valoarea de 1.4%, scăderea cea mai semnificativă fiind în 2016, valoarea
veniturilor ajungând la 0.35%, putem observa astfel o scădere de 0.95% față de 2015.
 Capitalul subscris vărsat a înregistrat o creștere din anul 2016, unde reprezenta
aproximativ 0,1% din totalul capitalului propriu, de aproximativ 13465% până în anul 2017,
unde reprezenta aproximativ 7,23% din totalul capitalului propriu. De asemenea, ponderea
maximă a capitalului subscris vărsat a fost înregistrată în anul 2017 (7,23%), în următorul an
ajungând la o valoare de 6,98% din totalul capitalului propriu.
Primele de capital au înregistrat o scădere accelerantă din anul 2016, unde
reprezentau aproximativ 16,54% din capitalul propriu, de aproximativ 59% până în anul
2017, unde reprezentau 3,56% din totalul capitalului propriu. În anul 2018, s-a înregistrat o
scădere de aproximativ 0,1% în comparație cu anul anterior.
Rezervele au înregistrat o scădere de aproximativ 3,83% din anul 2016 până în anul
2017. Iar din anul 2017, unde reprezentau -3,83% din capitalul propriu, au înregistrat o
scădere de aproximativ 275%, până în anul 2018, unde reprezentau -13,88% din totalul
capitalului propriu.
Rezultatul reportat, deși în anul 2016 reprezenta aproximativ 117% din capitalul
propriu și în anul 2017 reprezenta 107,59%, s-a înregistrat o creștere de 77% datorită
faptului că totalul capitalului propriu a crescut semnificativ față de anul anterior. În anul
2018, față de anul 2017, rezultatul reportat a înregistrat o creștere de aproximativ 14%.
Se poate observa și faptul că, ponderea acțiunilor proprii reprezenta -33,5% din capitalul
propriu în anul 2016, în anul 2017 de aproximativ -14,55%, iar în anul 2018 de aproximativ
-14,66%. Totuși, luând în considerare modificarea dimensiunii capitalului propriu,

Capitolul 4 - Analiza resurselor împrumutate

Pentru a observa evoluția sau involuția resurselor împrumutate ale entității DIGI
COMMUNICATION N.V. în prezentul capitol se va analiza și interpreta structura acestora.
 1.1. Structura resurselor împrumutate în perioada 2016-
2018
2016 2017 2018
Datorii comerciale și 22.944 4.323 7.590
alte datorii
Datorii financiare 13.908 33.264 31.115
derivate
Obligațiuni – datorii 3.160 3.695 3.695
pe termen scurt
TOTAL 40.012 41.282 42.400
Tabel 4.1. Resursele împrumutate pe termen scurt, în mărimi absolute, exprimate în mii euro
  2017 2018
Datorii comerciale și alte datorii -81,16% 75,57%
Datorii financiare derivate 139,17% -6,46%

Obligațiuni – datorii pe termen scurt 16,93% 0,00%

TOTAL 3,17% 2,71%

Tabel 4.2 Modificarea relativă anuală a resurselor împrumutate ale companiei DIGI în
perioada 2017-2018
Sursa: Prelucrarea datelor culese din Situațiile Financiare Individuale

Structura capitalului străin în anul 2016

8%

35%
57%

Datorii comerciale și alte datorii Datorii financiare derivate

Obligațiuni – datorii pe termen scurt

Figura 4.1. Structura capitalului străin al întreprinderii DIGI în anul 2016

Sursa: Prelucrarea datelor culese din Situațiile Financiare Individuale
 Structura capitalului străin în anul 2017
9% 10%

81%

Datorii comerciale și alte datorii Datorii financiare derivate

Obligațiuni – datorii pe termen scurt

Figura 4.1. Structura capitalului străin al întreprinderii DIGI în anul 2017

Sursa: Prelucrarea datelor culese din Situațiile Financiare Individuale

Structura capitalului străin în anul 2018

9%
18%

73%

Datorii comerciale și alte datorii Datorii financiare derivate

Obligațiuni – datorii pe termen scurt

Figura 4.1. Structura capitalului străin al întreprinderii DIGI în anul 2018

Sursa: Prelucrarea datelor culese din Situațiile Financiare Individuale

După cum putem observa, împrumuturile pe termen lun constituie cel mai important
factor criteriu când vine vorba de formarea capitalului străin a întreprinderii DIGI.
 Capitolul 5
Concluzii

În acest proiect s-a realizat analiza financiară pentru perioada de timp 2014-2016 a
întreprinderii SN Nuclearelectrica S.A. în care s-a constituit o prezentare generală a
întreprinderii, a fost elaborată o structură a surselor de finanțare, apoi urmărind fiecare
mutație în structura capitalurior proprii pentru fiecare componentă cât și a factorilor de
influență. Pe langă analiza capitalurilor proprii s-a realizat și o analiză a resurselor
împrumutate a întreprinderii.
În urma analizei putem observa cu ușurință ca societatea SN Nuclearelectrica S.A. este
una din cele mai mari și importante companii extinse, atât pe plan național cât și
internațional.
Societatea reușește să se auto-finanțeze cu ușurință, iar în urma studiului ultimelor 3
exerciții financiare putem observa cu ușurință scăderea semnificativă a datoriilor, în timp ce
capitalurile proprii se majorează de la an la an.

Bibliografie
- www.nuclearelectrica.ro
- www.bvb.ro
- www.wikipedia.com
- www.bursa.ro