Proiect realizat de

Grupa 2124
 Cuprins

I. Structura cheltuielilor publice .................................................................................3

Cheltuieli – clasificaţia funcţională..................................................................................3
Cheltuieli – clasificaţia economică...................................................................................4
II. Mutaţii în structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul de stat în
perioada 2007-2009 ........................................................................................................6
III. Mutaţii în structura economică a cheltuielilor publice din bugetul de stat în
perioada 2009-2011 ......................................................................................................10
IV. Concluzii..................................................................................................................13
V. Bibliografie……….………………………………………………………………...14

2
 I. Structura cheltuielilor publice – criterii şi componente
“Dintre cheltuielile noastre, cea mai costisitoare e timpul “ - Theofrast

Cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie - repartizarea resurselor financiare publice pe
diverse destinaţii are loc cu ajutorul cheltuielile publice. Utilizarea resurselor pentru înfăptuirea
obictivelor cuprinse în programele guvernamentale privind activitatea socială, economică şi de altă
natură, desfăşurată pentru realizarea acestora se reflecta în cheltuielile publice. Prin cheltuielile
publice statul acoperă necesităţile publice de bunuri şi servicii considerate prioritare în fiecare
perioadă.
Cheltuielile publice sunt în formă băneasca, între stat şi persoane fizice sau juridice,făcute cu
ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor
acestuia.
Finalitatea lor sunt plăţile efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite căi, pentru
achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale
politicii statului.
Cheltuielile publice totale consolidate reflectă efortul financiar dintr-un an al statului pentru
finanţarea obiectivelor şi al acţiunilor în cadrul politicii bugetare.
Există o distincţie între noţiunile de cheltuieli publice şi cheltuieli bugetare.
Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor
publice (aparat de stat, instituţii social-culturale, armata, ordine internă şi siguranţă naţională,
cercetare ştiinţifică) care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local) fie din veniturile proprii
ale instituţiilor, obţinute de la acestea.
Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat,
din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cuprinse în
bugetele din cadrul sistemului public de bugete, definit conform legii finanţelor publice.

Criterii de grupare a cheltuielilor publice:

.
Prin aceste criterii se evidenţiază modul în care sunt orientare resursele băneşti ale statului
spre anumite obiective: economice, sociale şi cele culturale cu caracter social, militare, politice,
financiare. În analiza dinamică, cheltuielile publice sunt delimiate pe baza diferitelor criterii :
economice, funcţionale, administrative, politice, financiare, ş.a; 1
Pentru realizarea practică a deciziilor publice, statul, colectivităţile locale şi alte entităţi
publice ocazionează costuri financiare, cunoscute ca fiind cheltuieli publice

Clasificaţia indicatorilor privind bugetul de stat

Cheltuieli – clasificaţia funcţională (conform anexa 1)

În cadrul acestei clasificaţii, indicatorii sunt structuraţi pe capitole, subcapitole şi paragrafe.

Drept criterii sunt folosite : domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate
resursele financiare publice sau alte destinaţii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri

1
Văcărel I. , Finanţe Publice, E.D.P, Bucureşti
3
între diferitele niveluri ale administraţiilor publice, plata dobânzilor la datoria publică sau constituirea
de rezerve la dispoziţia autorităţii executive.
Partea I - serviciile publice generale.
Serviciul public este o noţiune relativ recentă în dreptul administrativ, care a apărut pentru
satisfacerea cerinţelor membrilor unei colectivităţi umane. 2
Acestea cuprind cheltuielile destinate autorităţilor publice şi acţiunilor externe, cheltuielile cu
cercetarea, cheltuieli cu alte servicii publice generale şi cele care presupun tranzacţii privind datoria
publică şi împrumuturile , cheltuielile pentru transferuri cu caracter general între diferite nivele ale
administraţiei şi plăti efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent.
Partea a II-a - cheltuielile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Cheltuielile de acest tip sunt ocazionate de necesitatea existenţei unor organe specializate,
rezultate din însăşi existenţa statului. Finanţarea cheltuielilor se face din buget, din venituri proprii,
din donaţii şi din credite externe. Principalele categorii de cheltuieli sunt cele curente (ponderea
puternic majoritară), incluzând salarii şi cheltuieli administrative şi gospodăreşti şi cele de capital
(pondere mică, efectuate şi din credite externe), incluzând construcţii, dotări informatice, mijloace de
transport ş.a.3
Partea a III-a include cheltuielile social-culturale.
Cheltuielile social-culturale sunt servicii gratuite sau parţial gratuite de care beneficiază
întreaga populaţie sau o parte a ei. Importanţa acestor eforturi sociale rezidă în faptul că ele se
finalizează într-un nou nivel, mai ridicat, al culturii şi civilizaţiei ce caracterizează societatea/statul în
cauză şi care, la rândul lor, contribuie la dezvoltarea economică a statului respectiv. 4
Ele sunt alcătuite din cheltuielile pentru : învăţământ, sănăătate, cultură recreere şi religie, asigurări şi
asistenţă socială.
Partea a IV-a - serviciile de dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape.
Cheltuielile publice pentru protecţia mediului reflectă politica ecologică a statului şi sunt
efectuate de acesta pentru menţinerea parametrilor ecologici în contextul efectelor negative pe care
dezvoltarea economică le-ar putea avea asupra mediului natural.
Partea a V-a – acţiuni economice
Grup unde sunt enumerate urmatoarele categorii de cheltuieli: pentru acţiuni generale
economice, comerciale şi de muncă, pentru combustibili şi energie, pentru industria extractivă,
prelucratoare şi construcţii, pentru agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare, pentru
transporturi, pentru comunicaţii, pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul economic precum şi
cheltuielile pentru alte acţiuni economice.
Sunt efectuate de stat în contextul funcţiei sale de reglare a proceselor economice. Astfel se
măreşte cererea pe piaţa internă prin cererea/consumul public, sperând ca prin aceasta să se producă o
relansare economică ce va avea efecte ulterioare în echilibrul bugetului (prin creşterea veniturilor
fiscale).
În utlima parte sunt rezervele, excedentul sau deficitul.

Cheltuieli – clasificaţia economică (conform anexa 1)

În această clasificaţie se folosesc 2 criterii de grupare :

2
Conform definiţiei de Mircea Djuvara

3 4
+ Finanţe. Ediţia a II-a Prof.univ.dr.Radu STROE; Lect.univ.drd.Dan ARMEANU

4
 - primul, conform caruia cheltuielile se împart în : cheltuieli curentem(de funcţionare) şi
cheltuieli de capital (cu caracter de investiţii)
- al doilea, care împarte cheltuielile în cheltuieli cu bunuri şi servicii şi cheltuieli de transfer( de
redistribuire)
Indicatorii sunt structuraţi pe titluri, articole şi aliniate.
Clasificaţia economică este prevăzută în “Anexa I(economica) “ în forma extinsă. Instituţiile
publice urmează să utilizeze numai subdiviziunile specific domeniului lor de activitate şi pentru care
există bază legală pentru efectuarea lor, aşa cum prevede art. 3 din Ordinul MFP nr. 1954/2005
Componente:
Titul I - cheltuieli de personal. Acesta cuprinde cheltuielile salariale în bani, cheltuielile în natură
şi contribuţiile.
Titlul al II-lea - cheltuielile pentru bunuri şi servicii.
Sunt cheltuielile statului sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor
guvernamentale pentru bunuri finite și servicii.
Este foarte amplu, incluzând cheltuielile cu: reparatiţiile curente, hrana, medicamente şi materiale
sanitare, bunuri de natura obiectelor de inventar, deplasări,detaşări,transferuri, material de laborator,
cercetare-dezvoltare, cărţi publicaţii şi materiale documentare, consultanţă şi expertiză, pregatire
profesională, protecţia muncii, studii şi cercetari, meteorologice, finanţarea acţiunilor în domeniul
apelor, prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor, cheltuieli judiciare şi extrajudiciare
derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului potrivit dispoziţiilor legale, tichete cadou,
ajutor public judiciar, alte cheltuieli.
Titlul al III-lea - cheltuielile cu dobânzile.
Sumă de bani care se plătește (de obicei în procente) pentru un împrumut bănesc. Dobanda
reprezintă o remunerare a riscului pe care-l implica împrumutul respectiv.
Componenţa titlului trei este urmatoarea: dobânzile aferente datoriei publice interne, dobânzi
aferente datoriei publice externe, dobânzi aferente împrumuturilor preluate/contractate de MFP în
baza OUG 64/2007 şi alte dobânzi.
Titlul IV – Subventiile
Subvenţiile reprezintă ajutoare financiare acordate de stat pentru agenţi economici în dificultate -
cei care au activitate economică ineficientă.
Este de asemenea foarte cuprinzător având în componenţa sa următoarele: subvenţii pe produse,
activităţi, pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif, pentru susţinerea transportului feroviar public
de călători, pentru transportul de călători cu metroul, pentru dobânzi la credite bancare, cheltuieli cu
acţiunile de ecologizare, cheltuieli pentru valorificarea cenuşilor de pirita, plăţi pentru angajatori
pentru formarea profesională a angajatilor, prime acordate agricultorilor, susţinerea infrastructurii de
transport, plăţi pentru stimularea creerii de locuri de muncă, s. a .
Titlul V – Fondurile de rezervă
Fond constituit în baza unor prevederi legale din profitul obţinut de către agenţii economici în
scopul capitalizarii unei parţi din acest profit. Este destinat să acopere pierderile înregistrate de catre
societate, pentru atribuirea de acţiuni în mod gratuit, pentru investiţii, pentru acordarea de dividende,
pentru acoperirea deprecierii valorice a acţiunilor şi a obligaţiiunilor răscumpărate etc.
Aici avem cheltuielile pentru fondurile de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, şi cele la
dispoziţia autorităţilor locale şi fondurile de intervenţie la dispoziţia Guvernului.
Titlul VI – Transferuri între unităţi ale administraţiei publice
În acest titlu sunt enumerate cheltuielile pentru transferurile curente şi pentru transferurile de
capital.
Titlul VII - alte transferuri.
5
 Aceste transferuri pot fi interne, curente în străinătate, contribuţii ale Romaniei la bugetul U.E. şi
alte plăţi către U. E
Titlul VII - proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare
Ansamblul fondurilor nerambursabile include cheltuieli cu programe: din Fondul Social
European, din Fondul de Coeziune, din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, din Fondul
European pentru Pescuit, programe pentru Instrumentul de Asistenţă pentru preaderare, sume aferente
Fondului European pentru Refugiaţi, s.a .
Titlul IX – Asistenţa socială
Asistenţa socială este un asamblu de instituţii, programe, măsuri, activităţi profesionalizate,
servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităţilor, cu probleme speciale, aflate
temporar în dificultate, care din cauza unor motive de natură economică, socio-culturală, biologică
sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod normal,
decent de viaţa.
Sunt incluse asigurările sociale şi ajutoarele sociale.
Titul X – Alte cheltuieli
Acesta cuprinde cheltuielile pentru: burse, ajutoare pentru daune provocate de calamităţile
naturale, finanţarea partidelor politice, finanţarea unor programe şi proiecte înteretnice şi combatere a
intoleranţei, despăgubiri civile, asociaţii şi fundaţii, susţinerea cultelor, programe pentru tineret,
contribuţia statului pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor, comenzi de stat
pentru carţi şi publicaţii, renta viagere agricolă, sume alocate pentru sprijinirea construirii de locuinţe,
s.a.
Titul XI – Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă
Titlul XII – Active nefinanciare
Activele nefinanciare sunt legate de activităţi şi exploataţii controlabile şi pot fi active fixe
(corporale şi necorporale), active curente - circulante (stocuri, obiecte şi produse), respectiv active
naturale – neprelucrate (zăcăminte, resurse naturale regenerabile, resurse biologice şi ecologice).
Aici avem activele fixe, stocurile şi reparaţiile de capital aferente activelor fixe.
Titulul XIII – Active financiare
Activele financiare se referă la numerar, depozite, aur monetar, titluri şi certificate de trezorerie,
bonuri de Tezaur.

II. Mutaţii în structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul

de stat în perioada 2007-2009

Criteriul funcţional este important pentru repartizarea resurselor financiare publice pe domenii
de activitate şi obiective care definesc nevoile publice şi reprezintă obiectivul principal urmărit la
examinarea şi aprobarea prevederilor bugetare de către parlament. Institutiile care funcţionează în
diferite domenii de activitate constituie consumatorii de resurse bugetare. Tot prin acest criteriu este
reflectată şi compoziţia cheltuielilor publice, conform principaliilor funcţii prevăzute în bugetul de
stat : educaţie şi cultură, sectorul social, sănătate, utilizarea forţei de muncă, apărare naţională, etc.5

Anul 2007 2008 2009

CHELTUIELI - total 64373,5 80886,4 89851,7
5
Mariana Cristina Cioponea – Finanţe publice şi teorie fiscala, Ed. Fundaţiei “ România de mâine “ , 2007
6
 Servicii publice generale 11117,7 14870,8 25064,4
Autorităţi publice şi acţiuni externe 6660,8 7884,0 8803,5
Cercetare fundamentală şi cercetare - dezvoltare 1634,3 1963,2 1373,5
Alte servicii publice generale 805,5 902,1 1176,9
Tranzacţii privind datoria publică şi
1971,4 2791,7 7302,9
împrumuturi
Transferuri cu caracter general între diferite
45,7 1451,6 6407,8
nivele ale administraţiei
Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în
anul curent -356,9 -121,8 -0,2
Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 14251,9 16465,1 14690,1
Apărare 4157,5 4957,7 4093,2
Ordine publică şi siguranţă naţională 10094,4 11507,4 10596,9
Cheltuieli social-culturale 24041,4 30234,6 29537,3
Învăţământ 6470,5 7367,9 5176,3
Sănătate 1752,9 2408,1 2063,9
Cultură, recreere şi religie 1550,1 1958,3 1912,5
Asigurări şi asistenţă socială 14267,9 18500,3 20384,6
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi
ape 1761,1 2227,3 3394,1
Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică 1486,0 1811,7 2906,7
Protecţia mediului 275,1 415,6 487,4
Acţiuni economice 13558,3 17088,6 17165,8
Acţiuni generale economice, comerciale şi de
845,6 1144,8 -647,0
muncă
Combustibili şi energie 1229,4 1205,8 1357,5
Industria extractivă, prelucrătoare şi construcţii 502,0 455,4 379,1
Agricultură, silvicultură, piscicultură şi
5241,3 6291,5 6175,2
vânătoare
Transporturi 5616,7 7823,8 9450,0
Comunicaţii 18,5 18,6 133,9
Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic 73,9 110,1 106,6
Alte acţiuni economice 30,9 38,6 210,5
EXCEDENT (+), DEFICIT (-) -15388,9 -19735,4 -33416,9

*Prelucrare proprie sursa site : http://insse.ro accesat la data de 15.12.2012

Deficitul cheltuielilor, conform structurii funcţionale creşte de la an la an, în condiţiile actuale

de desfăşurare a activităţii economice, în care nevoia de resurse financiare este mai mare decât
fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele primordiale, în
special în ceea ce priveşte respectarea principiului echilibrului bugetar.
De exemplu, pentru anul 2008, deficitul a crescut de la -15388,9 la -19735,4 ,respectiv cu
4346,5. Cauza este cresterea cheltuielilor cu 16512,9.
Ponderea în totalul de 16512,9 a fost urmatoarea : cel mai mult au crescut cheltuielile social-
culturale cu 6193,2, apoi cheltuielile cu serviciile publice generale 3753,1 după care cheltuielile din
acţiunile economice 3530,3 şi cheltuielile cu apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională 2213,2
7
cea mai mica pondere având-o cheltuielile pentru servicii şi dezoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
respectiv 466,2.

Grafic nr 1 “ Evoluţia cheltuielilor bugetare anii 2007-2009 “

Conform graficului nr 1 observăm o creştere a cheltuielilor de la an la an, între 2007 şi 2008

creşterea fiind mai accentuată, iar între 2008-2009 mai puţin abruptă. Diferenţa mare de cheltuieli
între 2007 şi 2008 se vede şi la deficit, acesta fiind de 19735,4 faţă de 15388,9 cel din 2007.

Grafic nr. 2 “ Ponderea în cheltuieli totale anul 2007 “

Cea mai mare pondere în anul 2007 au fost la cheltuielile social-culturale, respectiv la
învaţământ 6470,5 , sănătate 1752,9 , cultură, recreere şi religie 1550,1 şi asigurări şi asistenţă socială
cu 14267,9.
În graficul de mai jos putem observa evoluţia categoriei de cheltuieli social-culturale pentru
anii 2007-2009. Tendinţa de crestere este asemănătoare cu cea de la cheltuielile bugetare , respectiv
întâi avem o creştere 6193,2 între 2007-2008 iar între 2008-2009 se înregistrează o scădere de 697,3.

8
Grafic nr 3 “ Cheltuieli social-culturale 2007-2009”

Deşi cheltuielile social-culturale au crescut după care au scăzut, o ramură a lor, respectiv
asigurările şi asistenţa socială a crescut de la an la an, lucru care se poate observa în graficul de mai
jos.

Grafic nr 4 “ Evoluţia în asigurari şi asistenţă socială”

Bugetul asigurărilor sociale este unul dintre cele mai mari categorii de cheltuieli bugetare, cu
legătură directă cu evoluţia pieţei muncii (cheltuielile pentru pensii). Aceste creşteri ale cheltuielilor
cu pensiile sunt determinate, în primul rând, de procesul de îmbătrânire al populaţiei şi de reducerea
populaţiei active.

III. Mutaţii în structura economică a cheltuielilor publice din bugetul

de stat în perioada 2009-2011

9
 Conţinutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legatură cu efectul produs de
acestea pe destinaţiile lor. Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut,
reprezentând valoarea plăţilor pe care le efectuează instituţiile publice în formele specific ale
cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare de produs intern brut, reprezentând
participarea statului la finanţarea formării brute a capitalului atat în sfera producţiei materiale cât şi în
sfera nematerială. 6

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

Cheltuieli totale
193,025.4 201.903,63 205.403,6
Cheltuieli curente 172,340.9 182.985,3 182.835,4
Cheltuieli de personal 46,710.7 42.806,5 38.496,3
Bunuri şi servicii 28,835.0 29.801,2 31.770,8
Dobânzi 6,061.8 7.274,0 8.882,9
Subvenţii 7,215.4 6.734,6 6.406,6
Transferuri-total 81,427.5 94.574,9 95.171,3
Transferuri între unităţi ale administraţiei
489.4 464,8 311,9
publice
Alte transferuri 12,042.0 15.335,9 12.984,3
Proiecte cu finanţare din fonduri externe
2,371.7 7.235,7 10.752,9
nerambursabile
Asistenţă social 63,962.1 68.601,9 68.007,5
Alte cheltuieli 2,562.4 2.936,5 3.114,8
Cheltuieli aferente programelor cu finanţare
2,090.4 1.794,2 2.107,6
rambursabilă
Cheltuieli de capital 23,175.3 19.368,9 23.055,9
Active nefinanciare 23,175.3 19.368,9 21.784,5
Active financiare 1.271,5
Operaţiuni financiare 9.4 193,4 -4.306,4
Împrumuturi 9.4 193,4 -215,8
Rambursări de credite -4.090,6
Plăti efectuate în anii precedent şi
-676.3 -644,0 -487,8
recuperate în anul curent
EXCEDENT(+)/DEFICIT(-) -36,400.6 -33.305,2 -23.836,7
*Prelucrare proprie sursa Buletinul MFP http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti
accesat la data de 14.12.2012

Pe termen scurt, deficitul bugetar diminuează economisirea naţională, duce la scăderea ofertei
de fonduri pe piaţă, ceea ce determină creşterea ratelor dobânzii. În acest context, volumul de
investiţii scade, consumul se reduce, cu efecte asupra volumului activităţilor economice şi asupra
locurilor de muncă
Influenţele psihologice conjugate cu cele economice induse de amplificarea deficitelor
bugetare acţionează direct asupra pieţelor financiare, conducând la căderea valorilor pe pieţele de
capital şi la deprecieri, uneori bruşte, ale monedelor naţionale.
6
Vacarel I. , Finanţe Publice, E.D.P, Bucureşti
10
 Deficitul bugetar a devenit în prezent un fenomen obişnuit, în multe ţări, pe fundalul
amplificării cheltuielilor publice. În România, deficitul bugetar a constituit în ultimii ani una dintre
cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica economică.
Existenţa deficitului bugetar se datorează mai multor cauze, cum ar fi: scăderea producerii de
bunuri şi servicii în economie, creşterea cheltuielilor în scopul realizării anumitor programe sociale;
creşterea activităţii sectorului invizibil al economiei; creşterea cheltuielilor marginale ale producţiei
sociale; emisiunea monetară în exces şi care să nu fie însoţită de creşterea economică.7
In anul 2010 avem un deficit de -33.305,2 mai mic fata de anul 2009 cand a fost de -36.400,6
asta in conditiile in care cheltuielile totale au crescut in 2010 fata de 2009 de la 193,025.4 la
201.903,63. Acest fenomen a avut loc datorită faptului că au scăzut cheltuielile de capital ,
subevnţiile acordate, transferurile între unităţi ale administraţiei publice, cheltuilelile aferente
programelor cu finanţare rambursabilă şi activele nefinanciare.
De asemenea şi în 2011 s-a înregistrat o diminuare a deficitului de la -33.305,2 la -23.836,7
datorită scăderilor care au avut loc la nivelul cheltuielilor de personal, subvenţiilor, transferurilor
între unităţile ale administraţiei publice şi alte transferuri .

Grafic nr.5 “ Evoluţia cheltuielilor după structura economică 2009-2011”

Pentru ponderea cheltuielilor publice in PIB (%) am utilizat urmatoarea formula :

P = ( Cheltuieli publice/ PIB ) * 100
Variatia relativa a fost calculata dupa formula :
Chelt1 = [ (Chelt1 – Chelt0)/Chelt1 ] x 100 %
(Chelt1 = an curent; Chelt0 = an precedent)

7
” Consecinţele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale”Gabriela Molănescu,
Mirela Ionela Aceleanu
11
 VARIATIE RELATIVA VS
CHELTUIELI TOTALE PONDERE IN PIB
ANUL PRECEDENT
ANUL 2009 2,02 % 38,2 %
ANUL 2010 4, 39 % 39,5 %
ANUL 2011 1,70 % 37,5 %
 Prelucrare proprie, sursa : Bugetul General Consolidat de pe www.mfinante.ro

Din tabelul de mai sus putem trage concluzia că în anul 2009 cheltuielile au crescut cu 2,02 %
faţă de 2008, în 2010 au crescut cel mai mult, respectiv cu 4,39 % faţă de anul 2009 şi în 2011 au
crescut doar cu 1,70% faţă de anul precendent .

Grafic nr. 6 “Variaţia cheltuielilor după structura economică vs ponderea în PIB a cheltuielilor ”

Variaţia cheltuielilor are un trend ascendent, apoi descendent la fel şi ponderea cheltuielilor în
PIB care susţin variaţia cheltuielilor, întâi creşte apoi descreşte. Făcând legătura cu tabelul de mai sus
avem şi explicaţia, şi anume că au acelaşi trend deoarece cheltuielile au o pondere semnificativă în
PIB.

12
 IV. Concluzii

Nevoile publice reclamă bunuri şi servicii tot mai numeroase, mai diversificate şi cu valori
ridicate, în condiţiile în care resursele statului nu sporesc la fel de rapid. Aşa apare şi deficitul de
resurse, aceasta insuficienţa de resurse se datoreaza faptului că ritmul creşterii veniturilor nu coincide
cu ritmul creşterii resurselor. Toate acestea se întâmplă deşi cheltuielile sunt grupate după mai multe
criterii : prioritate, oportunitate, eficienţă a cheltuielilor publice.

În prezent, în ţara noastră se doreşte identifcarea şi încurajarea ramurilor şi subramurilor care

pot fi dezvoltate în cadrul economiei mondiale pentru a-şi putea defini rolul şi locul său în lume.
Indicat ar fi, ca în perioada de criză să se asigure o creştere a cheltuielilor bugetare care să aibă drept
obiectiv o relansare a activităţii economice, prin reducerea ratei şomajului, respectiv să contribuie la
ocuparea forţei de muncă.

“Ar trebui ca întotdeauna să planificăm cheltuielile noastre după veniturile pe care le avem; acest
obicei constitue însăşi esenţa cinstei.” Samuel Smiles

13
 V. Bibliografie

 Văcărel I. , Finanţe Publice, E.D.P, Bucureşti

 Finanţe. Ediţia a II-a Prof.univ.dr.Radu STROE; Lect.univ.drd.Dan
ARMEANU
 Mariana Cristina Cioponea – Finanţe publice şi teorie fiscală, Ed. Fundaţiei “
România de maine “ , 2007
 “Consecinţele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale”
Gabriela Molănescu, Mirela Ionela Aceleanu
 www.mfinante.ro
 http://insse.ro
 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro

14