ARGUMENT

Prin cheltuiele publice statul acopera necesita ile publice de bunuri i servicii considerate prioritare n fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relaii economico - sociale n forma baneasca care se manifesta ntre stat, pe de o parte, i persoane fizice i juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii func iilor acestuia. Coninutul economic al cheltuielilor publice se afla n stransa legatura cu destinaia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice inglobeaza: - cheltuieli publice efectuate de administra iile centrale de stat, din fondurile bugetare i extrabugetare; - cheltuielilor colectivitailor locale ale unitailor administrativ teritoriale; - cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membri acestora; - cheltuielile finanate din fondurile asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice nu nseamna acelai lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate n domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice nseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administraiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. Din cadrul cheltuielior publice putem distinge o categorie mai importanta decat restul, anume cheltuielile publice pentru finantarea actiunilor socioculturale; categorie pe care se axeaza lucrarea si o voi analiza in continuare impreuna cu cateva exemple practice. Aceste cheltuieli apar datorita existentei unor nevoi sociale precum invatamantul, cultura, sanatatea, protectia sociala s.a. reclama interventia autoritatilor publice centrale si locale pentru satisfacerea acestora prin intermediul anumitor institutii publice. Cheltuielile publice pentru actiuni socialculturale vizeaza satisfacerea nevoilor sociale mentionate si ele iau forma unor servicii publice oferite in mod gratuit sau cu plata redusa (in domeniile

invatamantului, sanatatii, culturii) sau forma unor transferuri banesti (alocatii bugetare, pensii, ajutoare, si alte indemnizatii) legate in special de protectia sociala. Statul bunastarii este reprezentat de modul de organizare a unei societati care garanteaza membrilor un maxim de protectie sociala si securitate economica cu ajutorul unei redistribuiri a impozitelor si contributiilor sociale Gilbert Orsoni Problematica statului bunastarii, PUAM, Paris, 1984.

CAPITOLUL II 2.1. Prezentarea cheltuielilor publice : In procesul indeplinirii functiilor si sarcinilor sale, statul asigura acoperirea necesitatilor publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse banesti care se mobilizeaza prin intermediul relatiilor financiare. Folosirea resurselor banesti astfel mobilizate are loc prin intermediul cheltuielilor publice. Categoria de cheltuieli publice este strans legata de ansamblul actelor si operatiunilor de repartizare si utilizare a fondurilor statului pentru actiuni social-culturale si economice, pentru intretinerea organelor statului si apararea nationala etc. In acest context, se impune a se face o diferentiere intre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor publice, care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale institutiilor, pe seama veniturilor obtinute de acestea. Cheltuielile bugetare reprezinta doar o parte a cheltuielilor publice si anume, acele cheltuieli care se acopera de la bugetul de stat, din bugetele locale si din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice inglobeaza, deci: a) cheltuielile publice efectuate de administratia centrala de stat din fondurile bugetare, extrabugetare si fonduri cu destinatie speciala (inclusiv cheltuielile federale, unde este cazul); b) cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale; c) cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat; d) cheltuielile organismelor (administratiilor) internationale din resursele publice prelevate de la membrii acestora. Din punctul de vedere al destinatiei si volumului lor, cheltuielile publice sunt influentate de conditiile politice, economice, sociale si de amploarea interventiei statului in economie. Unele dintre aceste cheltuieli reprezinta o avansare de produs intern brut, iar altele, dimpotriva, un consum definitiv de produs intern brut. Tendinta generala a cheltuielilor publice este aceea de crestere de la un an la altul. Analizate in dinamica, cheltuielile publice ale tarilor cu economie de piata, manifesta o tendinta de crestere accelerata atat ca expresie relativa, cat si in marime

absoluta. Evolutia cheltuielilor publice in marime absoluta, adica in preturi curente, este influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. Accentuarea proceselor inflationiste determina majorarea preturilor si implicit cresterea nominala a cheltuielilor pe care statul le efectueaza cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri si servicii. Se inregistreaza astfel o crestere nominala mai rapida a cheltuielilor publice comparativ cu cresterea reala a acestora. Cresterea nominala rezulta din compararea cheltuielilor statului exprimate in preturi curente, iar cresterea reala din compararea cheltuielilor statului exprimate in preturi constante. 2.2 Clasificarea cheltuielilor publice

122

Astfel, primul criteriu de

prezentare general

este
clasificareaec onomic

Ea este folosit

n structura specific

a clasific

rii func

io-nale, pe care o detaliaz

cu scopul de a eviden

ia con

inutul economic alfiec

rei subdiviziun

i definite din punct de vedere func

ional. Fiecare par te a cheltuielilo r func

ionale cuprinde repartizare a acestora pe criteriiecon

omice. Pe structura clasific

rii economice se definesc

i conturilen

contabilitat ea public

, reflectnd rezultatele execu

iei bugetare.n cadrul clasific

rii economice, cheltuielile se grupeaz

astfel:A. Cheltuieli curente:cheltuieli de personal;-

cheltuieli materiale

i servicii;subven

ii: aloca

iile de la buget pentru institu

iile publice; sub-ven

iile pe produse

i activit

i; subven

iile pentru acoperirea diferen

e-lor de pre

;- prime;transferuri: transferuri consolidabi le

(transferuri de la buget c

tre bugetel e locale

i fondurile speciale; contribu

iile persoanelor asigurate p entru finan

area ocrotirii s

ii); transferuri neconsolid abile

(burse,aloc a

ii pentru copii, pensii

i ajutoare IOVR, ajutoare sociale,

alteajutoare , aloca

ii

i indemniza

ii, contribu

ii

i cotiza

ii la organismei nterna

ionale, dobnzi bancare subven

ionate, pl

i n cadrul programului de redistribuir e a for

ei de munc

etc.);dobnzi aferente

datoriei publice;rezerve.B. Cheltuieli de capitalC.

mprumutu ri acordate:mprumutu ri pentru finalizarea

unor obiective aprobate princonven

ii bilaterale

i acorduri interguvern amentale;mprumutu ri pentru

creditarea agriculturii ;mprumutu ri pentru acoperirea

unor arierate.D. Ramburs

ri de credite

i pl

i de dobnzi

i comisioane lacredite:ramburs

ri de credite

i pl

i de dobnzi

i comisioane la

crediteexte rne;ramburs

ri de credite

i pl

i de dobnzi

i comisioane la crediteinter ne.

Universitatea SPIRU HARET

123

Clasificare a economic

indic

natura cheltuielilo r finan

ate peseama resurselor financiare publice. n acest fel, se

pot stabili uneleraport uri ntre diverse grupe de cheltuieli:

ponderea cheltuielilo r curenten totalul cheltuielilo r publice;

ponderea diferitelor subgrupe din cadrulchelt uielilor

curente n total cheltuieli publice sau n cadrul cheltuielilo

r curente; ponderea cheltuielilo r de capital n total; compara

ii ntre ponde rea cheltuielilo r de capital

i ponderea cheltuielilo r curente ntotal;

ponderea dobnzilor

i comisioane lor aferente

mprumutu rilor contra ctate n totalul cheltuielilo r

.a.Conform
clasific rii func ionale

, n bugetul de stat al Romnieis unt prev

zute urm

toarele grupe de cheltuieli publice:

Partea I. Servicii publice generale:

- cheltuieli pentru autorit

ile publice (Pre

edin

ie, organeleact ivit

ii legislative, organele autorit

ii judec

tore

ti, organeleaut orit

ii executive,

alte organe ale autorit

ii publice). Partea a II-a. Ap

 rare, ordine public

 i siguran na

 ional : - ap

rare na

ional

: administra

ie central

; ap

rare na

ional

iopera

iuni de men

inere a p

cii; ac

iuni de integrare euroatlanti c

; pl

iefectuate n cadrul programulu

i de redistribuir e a for

ei de munc

;- ordine public

: administra

ie central

; poli

ie; protec

ie

i paz

contra incendiilor;

jandarmeri e, siguran

na

ional

; alte institu

ii

iac

iuni. Partea a III-a. Cheltuieli

socialculturale: - nv

mnt: administra

ie central

; nv

mnt pre

colar; nv

-mnt primar

i gimnazial; nv

mnt liceal; nv

mnt profesional ;nv

mnt postliceal; nv

mnt special; nv

mnt superior; biblio-teci centrale

i universitar e; internate, c

mine, cantine; servicii publicedes centralizate

; alte institu

ii

i ac

iuni de nv

mnt;- s

tate: administra

ie central

; dispensare medicale; spitale;sana torii

i preventorii; centre de s

tate diagnostic

i tratament; cre

e;centre de transfuzii sanguine; servicii de ambulan

; alte institu

ii

iac

iuni;cultur

, religie

i ac

iuni privind activitatea sportiv

i de tineret;asisten

social

: aloca

ii, pensii, ajutoare

i indemniza

ii.

Partea a IV-a. Servicii

i dezvoltare public , locuin

 e, mediu iape: - servicii

i dezvoltare public

;
Universitatea SPIRU HARET

124

- mediu

i ape. Partea a V-a. Ac

iuni economice : - industrie;agricultur

i silvicultur

;transporturi

i comunica

ii;- alte ac

iuni economice. Partea a VI-a. Alte ac

 iuni: -cercetare

tiin

ific

;-alte ac

iuni.

Partea a VII-a. Transferu ri:

transferuri din bugetul de stat.

Partea a VIII-a. mprumut uri acordateP

artea a IX-a. Pl i de dobnzi

 i alte cheltuieli aferenteda toriei

publicePa rtea a X-a. Fonduri de rezerv

: fond de rezerv

bugetar

ladispozi

ia guvernului; fond de interven

ie la dispozi

ia guvernului

.a. Excedent/ Deficit Fiecare grup

de cheltuieli publice prev

zut

n bugetul de stat areimporta n

a ei, iar m

rimea cheltuielilo r alocate

pentru o activitate saualta depinde de o serie de factori de

ordin politic, social

i economic. Aceast

rime difer

de la un an la altul, n func

ie de posibilit

ile

inecesit

ile economiei, de presiuni politice

i sociale etc.Compo zi

ia cheltuielilo

r publice, ca grupare a acestor cheltuieli

ica sum

alocat

pentru fiecare grup

, difer

de la

ar

la

ar

. Astfel, nMarea Britanie exist

urm

toarea compozi

ie a acestora:

(1) consumuls ectorului public (cheltuieli curente

pentru bunuri

i servicii ale puterilor

publice centrale

i autorit

ilor locale); (2) investi

iile n sectorul pu

blic; (3) subven

ii; (4) ajutoare curente

(pensii, ajutoare de

omaj,ajutoa re acordate

rilor n curs de dezvoltare etc.); (5) transferuri decapital;

(6) dobnzile la datoria public

; (7) mprumutu l net la sectorul pa rticular

i la extern.Co mpozi

ia cheltuielilo

r publice, m

rimea fiec

rei grupe sausubgrup e de cheltuieli prev

zute n buget ofer

indicii despre felul

ncare statul

i asum

fiecare din rolurile sale, la momentul respectiv. O pondere

mai mare a cheltuielilo r de transfer, de exemplu, denot

asumarea de c

tre stat la un nivel

mai ridicat a rolului s

u distributiv. Dimpotriv

, cre

terea ponderii

cheltuielilo r pentru ac

iuni economice

i
Universitatea SPIRU HARET

125

a cheltuielilo

r socialculturale n totalul cheltuielilo r publice denot

unrol pronun

at de alocare

asumat de stat, precum

i un puternic rol

destabilizar e. O pondere accentuat

n totalul cheltuielilo r publice a cheltuielilor pentru

ordine public

, pentru autorit

ile publice

i pentruap

rare, duce la

concluzia nt

ririi pozi

iei de statjandarm n

ararespecti v

.n cadrul clasific

rii func

ionale, se utilizeaz

clasificarea administrativ

sau
institu

ional

pentru repartizare a fondurilor

financiare publice la nivelul ordonatoril or principali

de credite conduc

toriiinstitu

iilor publice autonome care nu sunt subordonat

e altor institu

ii.n competen

a acestora intr

asigurarea repartiz

rii cheltuielilo r publicen cadrul clasific

rii func

ionale

i economice

la ordonatorii secundarid e credite bugetare, ace

tia urmnd s

le repartizeze,

n continuare, laordonator ii de credite

bugetare ter

iari.