Descentralizare

Buget local
1. Ce este bugetul local?

 Comunităţile locale reprezintă colectivităţi umane delimitate teritorial din

punct de vedere politic şi administrativ care au autorităţi publice diferite de
cele ale statului.
 administraţia locală se bazează pe principiul descentralizării şi autonomiei
locale.
Prin buget local se înţelege actul în care se înscriu veniturile şi cheltuielile
colectivităţilor locale pe o perioadă de un an.

Bugetul cuprinde venituri si cheltuieli , conform Legii 273/2006 cu modificarile si

completarile ulterioare.
Principiile generale enumerate de Carta
Europeană sunt următoarele (selectiv) :

1) Colectivităţile locale au dreptul la resurse proprii adecvate;

2) Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să fie proporţionale cu
responsabilităţile stabilite pentru ele prin Constituţie sau lege;
3) Cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să provină
din impozite şi taxe locale;
4) Sistemul financiar din care fac parte resursele de care dispun comunităţile locale
trebuie să fie diversificat şi dinamic astfel încât să acopere costurile exercitării
competenţelor proprii,
5) Colectivităţile locale trebuie să fie consultate asupra modalităţilor în care le vor fi
alocate resursele redistribuite;

6) În scopul finanţării obiectivelor de investiţii colectivităţile locale trebuie să aibă acces

conform legii.
 Echilibrarea bugetelor locale este parte componentă a sistemului transferuri
prin care, de la bugetul de stat, se alocă resurse financiare pentru atenuarea
sau eliminarea dezechilibrelor verticale și orizontale de resurse, care se
manifestă la nivelul administrației publice locale.
 Dezechilibrele verticale se evaluează pe fiecare nivel administrativ, respectiv
comune, orașe și municipii, pe de o parte, și județe, pe de altă parte. Ele
reflectă diferențele dintre veniturile generate la nivel local/ județean și
nevoile însumate de cheltuieli ale serviciilor descentralizate aflate în
competența autorităților publice.
 Dezechilibrele verticale se acoperă prin transferuri cu destinație specială de
la bugetul de stat, de regulă pe serviciu public sau pe proiect, menite să
asigure nevoile de cheltuieli respective.
 Dezechilibrele orizontale se manifestă între u.a.t. aparținând aceluiași nivel
administrativ. Ele reflectă diferențele dintre capacitatea de generare a
veniturilor a fiecărei u.a.t., calculată ca raport dintre veniturile potențiale2 și
numărul locuitorilor.
 Dezechilibrele verticale se atenuează prin mecanismul de echilibrare a
bugetelor locale, prin care se urmărește asigurarea unui nivel minim
acceptabil de venituri pentru toate colectivitățile locale.
 În țara noastră, sistemul de echilibrare a bugetelor locale este reglementat
prin Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările și
completările ulterioare.
 Sumele de echilibrare provin din două surse, respectiv cote defalcate din
impozitul pe venit și sume defalcate din TVA.
 Cotele defalcate sunt prevăzute distinct în legea finanțelor publice locale, iar
sumele defalcate sunt stabilite anual prin legea bugetului de stat
 În vederea alocării către bugetele locale, sumele pentru echilibrare,
provenind din cele două surse, se constituie într-un fond de echilibrare la
nivel județean.
 Resursele acestuia se alocă separat bugetului județului și bugetelor
comunelor, orașelor și municipiilor.
 În cazul acestora din urmă, o cincime din sumă se alocă prin hotărâre a
consiliilor județene pentru plata arieratelor și pentru proiecte de dezvoltare a
infrastructurii locale. Restul se alocă prin formulă, care urmărește reducerea
dezechilibrelor orizontale, cuantificate prin încasările din impozitul pe
venit de la nivelul fiecărei u.a.t.
 Sumele astfel calculate se diminuează cu gradul de necolectare a veniturilor
din impozite locale.
 Începând cu anul 2015, prin legile bugetare anuale s-ar făcut derogări de la
legea finanțelor publice locale, prin care s-au instituit mecanisme diferite de
echilibrare.
 STRUCTURA BL

VENITURI CHELTUIELI

a)venituri proprii, formate din: cheltuieli de personal;

bunuri şi servicii
impozite, taxe, contribuţii, alte dobânzi;
vărsăminte, alte venituri şi cote subvenţii;
defalcate din impozitul pe venit; transferuri curente între UAP
alte transferuri pentru cheltuieli
b) sume defalcate din unele venituri curente sectiune
ale bugetului de stat; asistenţă socială; functionare
c) subvenţii primite de la bugetul de rambursări de credite;
alte cheltuieli;
stat şi de la alte bugete; Împrumuturi
d) donaţii şi sponsorizări;
e) sume primite de la UE şi/sau alţi cheltuieli de capital
proiecte cu finanţare din fonduri externe
donatori în contul plăţilor efectuate nerambursabile de postaderare;
şi prefinanţări sectiune
transferuri pentru cheltuieli de capital; dezvoltare
alte transferuri interne
rambursarea împrumuturilor
Principii bugetare
Principiul universalităţii
Principiul transparentei şi publicităţii
Principiul unităţii
Principiul unităţii monetare
Principiul anualitatii
Principiul specializarii bugetare
Principiul echilibrului
Principiul solidarităţii
Principiul autonomiei locale financiare
Principiul proportionalitatii
Principiul consultarii
Autorităţile administraţiei publice locale cu responsabilităţi în derularea
procesului bugetar local se împart în două categorii:
- autorităţi deliberative: consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul
General al Municipiului Bucureşti;
- autorităţi executive: primarii, primarul general al municipiului Bucureşti
Criza financiară vs. Insolvenţă

 criza financiară, cât şi insolvenţa sunt acele stări ale patrimoniului UAT,
caracterizate prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de
disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide
şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp.
 Diferenţa dintre cele două stări (criza financiară şi insolvenţă) este dată de
vechimea datoriilor şi de cuantumul acestora.
Criza financiara:

 în caz de neachitare a obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de

90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul general al unităţii administrativ-
teritoriale respective, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial; sau
 - în caz de neachitare a drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de
venituri şi cheltuieli sau în bugetele instituţiilor ori serviciilor publice de
interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de
la data scadenţei
 În termen de 5 zile de la adoptarea hotărârii de constatare a stării de criză de
către autoritatea deliberativă, ordonatorul principal de credite trebuie să
solicite înregistrarea acesteia în registrul local al situaţiilor de criză
financiară al unităţilor administrativ-teritoriale, gestionat de direcţiile
generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Municipiului Bucureşti.
Situaţiile de deschidere şi închidere a crizelor financiare se comunică lunar
către MFP.
 Încetarea crizei financiare se declară prin hotărâre a autorităţii deliberative,
la cererea ordonatorului principal de credite şi cu avizul consultativ al
comitetului pentru situaţii de criză financiară, dacă:
– timp de 180 de zile calendaristice nu s-au evidenţiat criteriile care au
determinat declararea stării de criză financiară;
– sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă, caz în care
unitatea administrativ-teritorială este supusă procedurii insolvenţei.
Insolventa:

 neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile

şi care depăşesc 50% din bugetul general al unităţii administrativ- teritoriale,
fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial; sau
 - neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi
prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120
de zile de la data scadenţei.
 Încetarea stării de insolvenţă intervine în momentul în care nu mai sunt
îndeplinite condiţiile stării de insolvenţă a unităţii administrativ- teritoriale,
prin pronunţarea, de către judecătorul-sindic a unei hotărâri de închidere a
procedurii, chiar dacă nu au fost stinse toate creanţele cuprinse în planul de
redresare.
 Restul creanţelor nestinse în procedura de insolvenţă vor fi cuprinse în planul
de redresare a stării de criză financiară.
Clarificarea
strategiilor
Fixare obiective
sectoriale

Programe de actiune Estimarea nevoilor

Evaluarea mijloacelor necesare pt
realizarea programului

Alocatii bugetare

executie
rezultate

Elaborarea raportului
de performanta

Performanta bugetara
DESCENTRALIZARE - forme
 DESCENDENTA
OBIECTIVE:
- constrangerile bugetare se
deplaseaza catre bugetul local
- urmareste bunastarea nationala
- Eficacitate alocativa
 ASCENDENTA
OBIECTIVE:
- potentialul financiar existent al
colectivitatii
- Diversitate de bunuri colective
locale finantate din bugetul
local permit votul cu picioarele
- Adaptarea ofertei de bunuri
colective la preferintele locale
CRITERII DE EVALUARE

 Contributii pe obiective fixate  Protejarea colectivitatilor

de la nivel central locale fata de autoritatile
centrale si maximizarea
bunastarii sociale locale
MODALITATI DE REALIZARE

 Deconcentrare  Autoritate locala

 Delegare  Cooperare descentralizata
 Concurenta pe orizontala si
verticala
MODEL DOMINANT

 Relatii pe verticala intre centru si  Conflicte intre

localitati
colectivitatile centrale si
 Asimetrie informationala in
favoarea centrului
locale
 Domina preferintele centrului
 Domina comunitatea
locala si preferintele
acesteia
 Cooperare si concurenta
pe orizontala intre
colectivitati
descentralizate