Cap. I. Definitie Cap. II. Componentele PIB: Cap. III. Metode de calcul ale PIB Cap. IV.

Pib si inflatia Cap. V. Evolutia PIB in Romania din 1862 -2000 Cap. VI. Evolutia PIB in perioada 1989 -2012

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unei ri n decurs de un an. Acesta se poate calcula i la nivelul unei regiuni sau localiti. PIB = consum + investiii + exporturi importuri

Economitii au mprit termenul de consum general n dou pri: consumul privat i cheltuielile sectorului public,astfel PIB se paote exprima si sub urmatoarea formula PIB = consum privat + consumul statului+ investiii + (exporturi importuri).

Consumul privat - este n mod normal cea mai mare component a PIB, reprezentnd cheltuielile gospodriilor n economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate n : bunuri durabile, bunuri perisabile i servicii. Exemple: hran, chirie, bijuterii. Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezint suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite i servicii. Include salariile angajailor din sectorul public, cumprarea de armament etc Investiiile - includ investiii n fabrici, echipamente, inventar i nu include schimburile de active existente. De exemplu: cumprarea de software, cumprarea de maini i echipamente. Cheltuielile gospodriilor pentru noi locuine fac parte din investiii. Exporturile - reprezint exporturile brute ale unei ri, incluznd bunuri i servicii, destinate consumului ntr-o alt ar Importurile - reprezint importurile brute.

Presupunand o economie in care se produc n bunuri p in n cantitati q, atunci

pq PIB=
i 1

i i

Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: metoda valorii adaugate (sau metoda productiei) metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) metoda veniturilor

In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale.

P . I . B . VABi
i 1

Daca la P.I.B. exprimat in preturile factorilor (P.I.B.PF) adaugam impozitele indirecte nete (IIN), obtinem produsul intern brut in preturile pietei (P.I.B.PP): P.I.B.PP =P.I.B.PF +IIN
Produsul intern net in preturile factorilor (P.I.N.PF) exprima valoarea adaugata neta (V.A.N.) a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculeaza scazand consumul de capital fix sau amortizarea din valoarea adaugata bruta :

P.I .N .PF V . A.B.PF A V . A.N .PF P.I .B.PF A

Pentru a obtine produsul intern net in preturile pietei (P.I.N.PP), se aduna impozitele indirecte nete (IIN) la valoarea adaugata neta in preturile factorilor (V.A.N.PF): P.I.N.PP= + IIN=P.I.N.PF +IIN

Aceasta metoda consta in insumarea tuturor cheltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva, P.I.B.PP va include in structora sa consumul privat (CPV), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB), investitiile brute (Ib) si exportul net (En).

P.I.B.PP=CPV + CPB + Ib + En

Metoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.B. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea

P.I.B. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante conduce la P.I.B. real. Intr-o economie in care se obtin n bunuri, P.I.B. nominal este: n

P.I .B. N p q
i 1

1 1 i i

Daca raportam P.I.B. nominal la cel real, obtinem deflatorul P.I.B.

Se numeste deflator deoarece poate fi utilizat pentru ajustarea prn deflatie (sau inflatie) a calculatiilor indicatori macroeconomici in preturi curente, cu scopul de a ajunge la masurarea modificarilor reale ale productiei. Deflatorul P.I.B. P (D ) se .P.I.B. I .B . calculeaza astfel
Deflatorul P.I.B= P . I . B . R
N

Deflatorul P.I.B. compara pretul bunurilor intr-un an cu pretul acelorasi bunuri intr-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor in cadrul unei economii cunoasterea deflatorului si a P.I.B. nominal permite determinarea P.I.B. real. P.I.B.N = P.I.B.R * DP.I.B

Au fost date publicitii datele privind evoluia Produsului Intern Brut al Romniei n date comparabile de la 1862 pana in 2000 Datele sunt incluse n lucrarea Produsul Intern Brut al Romniei 1862- 2000 Serii statistice seculare i argumente metodologice, elaborat de Victor Axenciuc cu sprijinul INS i susinerea Bncii Naionale a Romniei. Evoluia PIB, exprimat n dolari SUA la valoarea din anul 2000 i la paritatea puterilor de cumprare standard ( ajustat cu nivelul preurilor), att n expresia la nivel naional ct i ca valoare pe locuitor, pentru a ne putea face o idee asupra modului n care a evoluat nivelul de trai potrivit acestui indicator sintetic ( vezi tabelul ).

Primul l PIB al Romniei a fost calculat la ceva mai mult de 2 miliarde de dolari ( la valoarea din anul 2000), la proclamarea regatului din 1881 urcase la peste 3 miliarde dolari i a trecut de 6 miliarde dolari la sfritul secolului XIX. Pragul de 1.000 dolari pe locuitor a fost atins nc din anul 1892 i reiterat n 1900, dup reculul la doar 738 dolari n 1899. Realizarea Romniei Mari a adus n 1920 o cretere a PIB cu circa 50%, pn la aproape 12 miliarde dolari, n 1944, PIB-ul coborse n apropierea reperului de 10 miliarde dolari iar n 1946, pe fondul secetei a cobort sub 8 miliarde dolari, adic sub valoarea echivalent din 1914. Odat demarat refacerea economic de dup rzboi, evoluia a fost foarte rapid. PIB/locuitor s-a dublat n 1950 i s-a triplat n 1953, pentru a ajunge aproape de patru ori ma imare n 1955, an n care a depit i nivelul de 40 miliarde dolari. Romnia a intrat n era Ceauescu cu 70 miliarde dolari. Au urmat o serie de cincinale n care progresul pe baza tehnologiilor importate din Occident a fost rapid. Bariera celor 100 miliarde dolari a fost spart n anul 1970, 150 miliarde dolari n 1975 iar n 1979 ajunsesem deja la 203 miliarde dolari. Evenimentele din decembrie ne-au gsit la nivelul de circa 225 miliarde dolari i 9.700 dolari pe locuitor, dup care a urmat o prbuire rapid.

O interogare pe site-ul usinflationcalculator.c om ne d un dolar 2011 mai slab cu 23.4% dect cel din 2000 ca putere de cumprare dar nu avem la dispoziie i datele privind evoluia relativ a preurilor pentru a putea face conversia exact la paritatea puterilor de cumprare standard

Dupa Revolutia din 1989,evolutia PIB poate fi impartita in mai multe etape: Anii de scadere (1990 1992) Anii de stagnare sau crestere usoara (1993 1999) Anii de crestere sau formarea bulei economice (2000 2008) Anii de recesiune (2009 prezent)

In primii trei ani de dupa revolutie, produsul intern brut al Romaniei a scazut de la 40,8 mld. dolari, in 1990 9,6 mld. dolari in 1992. In 1990 PIB-ul a scazut cu 5.6% fata de 1989.Ponderea industriei in formarea PIB a fost in valoare de 40,5%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%. Transporturile si comunicatiile se aflau pe urmatoarele locuri, deasemenea in 1991 un an in care majoritatea sectoarelor a inregistrat descresteri. In industrie se observa o scadere fata de anii anteriori, la 37,9%. Constructiile inregistreaza o valoare de 4,4%, cea mai mica din anii 90. Sectorul agriculturii completeaza structura PIB cu un procent de 18,9, de asemenea in scadere

Per ansamblu, economia romaneasca a crescut in aceasta perioada Industria a avut din nou cea mai mare pondere in PIB, de 36,2%. Agricultura s-a aflat pe locul doi, cu o valoare de aproape 20%.

2000 2008 reprezinta o perioada de crestere a PIB-ul Romaniei Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la formarea PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind evidentiata in industrie. In 2003 PIB-ul a crescut cu 4,6 %,comparativ cu 2002 2008 a fost ultimul an in care PIB-ul Romaniei a crescut,avansul fiind de 7.1%

Din punct de vedere tehnic, Romania a intrat in recesiune in 2009, atunci cand PIB, ajustat sezonier, a scazut pentru doua trimestre consecutive, comparativ cu trimestrele anterioare. In 2009 PIB-ul a scazut 7,1% fata de 2008. Multi au considerat ca in acest an au fost corectate excesele din anii trecuti, in care se inregistrase o crestere sustinuta a economiei. Produsul Intern Brut al Romniei a sczut n 2010 cu 1,3% fata de anul precedent. In perioada 2011-2012 se observa o mica crestere a Pib-ului.2.5% in 2011 si 0.7% in 2012