Sunteți pe pagina 1din 9

CUPRINS

1. Introducere.....................................................................................................................2 2. Principalii indicatori macroeconomici ........................................................................3 2.1. Produsul global brut .................................................................................................3 2.2. Produsul intern brut...................................................................................................4 2.3. Produsul intern net....................................................................................................6 2.4. Produsul national brut...............................................................................................6 2.5. Produsul national net.................................................................................................6 2.6. Venitul national.........................................................................................................6 3. Relevanta indicatorilor macroeconomici.....................................................................9

INDICATORII MACROECONOMICI

1. Introducere
Evidentierea nivelului de dezvoltare economica, a tendintelor acesteia, precum si a modului in care sunt utilizate resursele de care o tara dispune necesita evaluarea rezultatelor activitatii desfasurate de agentii economici in toate ramurile. In acest scop, se folosesc indicatori macroeconomici, determinati in conditiile tarilor cu economie de piata cu ajutorul sistemului conturilor nationale (SCN). Indicatorul economic reprezinta expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice in anumite conditii de spatiu si timp. El permite evidentierea acestor fenomene si procese sub aspect cantitativ, structural si calitativ,ca si interdependentele dintre anumite subsisteme ale economiei nationale. Sistemul conturilor nationale (SCN) asigura att descrierea si analiza structurilor economice, ct si norme internationale cu caracter unitar pentru calcularea celor mai importanti indicatori macroeconomici. In calculul indicatorilor se utilizeaza atributele: intern si national; atributul intern cuprinde produsul sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii respective; atributul national are in vedere apartenenta statala a agentilor economici indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara sau in alte tari. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si ale cumparatorilor. Acestea pot fi preturi ale factorilor de productie (cnd nu includ impozitele indirecte) si preturile curente ale pietei (care includ si impozitele indirecte). Informatiile furnizate de sistemul conturilor nationale (SCN), precum si elementele cuprinse in conturile nationale prin agregare stau la baza calcularii principalilor indicatori sintetici care servesc ca instrumente de cunoastere si analiza a economiei nationale, de

fundamentare a deciziilor viitoare, oferind, totodata, conditiile necesare efectuarii de comparatii internationale si aprecierii locului economiilor nationale in economia mondiala. In functie de sistemul de evidenta si masurare utilizat, rezultatele macroeconomice se exprima prin indicatori economici specifici in forma bruta sau neta. Atributul brut, ce se confera unui indicator, are in vedere includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale, iar atributul net se utilizeaza cnd se elimina consumul de capital fix din calculul productiei finale (amortizare). Elementele cuprinse in conturile nationale, prin agregare, stau la baza calcularii indicatorilor sintetici.

2. Principalii indicatori macroeconomici


Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global brut produsul intern brut produsul intern net produsul national brut produsul national net venitul national

2.1.

Produsul global brut

Produsul global brut (PGB) exprima, in forma monetara, productia de bunuri si servicii,dintr-o perioada de timp, a agentilor economici dintr-o tara, fara a fi dedus consumul intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau exteriorul.

Altfel spus, produsul global brut reflecta valoarea totala a bunurilo rmateriale si a serviciilor, cu caracter marfar si nemarfar, obtinute intr-operioada de timp, de regula un an, in cadrul subsistemelor economiei nationale. Acest indicator include inregistrari repetate, fapt pentru careare o utilizare redusa. Cu toate acestea, PGB raspunde unor cerinte reale de cunoastere macroeconomica privind corelatiile care se formeaza intre diferite ramuri, subramuri si activitati. PGB se calculeaza ca suma a productiei brute de bunuri materiale si servicii din toate sectoarele, adica prin insumarea consumului final si a celui intermediar.

2.2.

Produsul intern brut

Produsul intern brut (PIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unei ri n decurs de un an. Acesta se poate calcula i la nivelul unei regiuni sau localiti. Acest indicator exprima marimea valorii adaugate brute a bunurilor materiale si serviciilor produse in interiorul tarii si ajunse in stadiul final al circuitului economic. PIB se determina fie prin insumarea valorilor adaugate brute ale tuturor bunurilor create de agentii economici din interiorul tarii (agregate la nivel de sector sau ramura), intr-o perioada determinata (un an), fie prin scaderea din produsul global brut aconsumului intermediar. PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodriilor private i a organizaiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiii, a cheltuielilor statului, a investiiilor n scopul depozitrii ca i ctigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri. Astfel PIB poate fi exprimat: PIB = consum privat + consumul statului+ investiii + exporturi nete exporturi nete = exporturi importuri Componentele PIB: Consumul privat - este n mod normal cea mai mare component a PIB, reprezentnd cheltuielile gospodriilor n economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate n : bunuri durabile, bunuri perisabile i servicii. Exemple: hran, chirie, bijuterii.
4

Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezint suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite i servicii. Include salariile angajailor din sectorul public, cumprarea de armament etc Investiiile - includ investiii n fabrici, echipamente, inventar i nu include schimburile de active existente. De exemplu: construcia unei mine, cumprarea de software, cumprarea de maini i echipamente. Cheltuielile gospodriilor pentru noi locuine fac parte din investiii. Exporturile - reprezint exporturile brute ale unei ri, incluznd bunuri i servicii, destinate consumului ntr-o alt ar Importurile - reprezint importurile brute. Acest indicator este baza masurarii rezultatelor macroeconomice in Sistemul Contabilitatii Nationale (SCN). Produsul intern brut poate fi calculat prin trei modalitati: metoda de productie, care consta in determinarea volumului productiei finale produse in tara in perioada respectiva. In actuala economie de piat fiecare produs pana a ajunge la consumator, trece prin diferite stadii de producere si distribuire cu implicarea mai multor agenti economici n acest proces metoda veniturilor, care consta in insumarea veniturilor provenite de la remunerarea factorilor de producie (salariul, profitul, dobanda, renta) cu alocatiile de la consumul de capital fix metoda cheltuielilor, care consta in insumarea tuturor cheltuielilor pentru achizitionarea bunurilor care alcatuiesc productia finala (pentru consumul privat si public, pentru formarea bruta a capitalului fix si variatia stocurilor, pentru exportul net de bunuri). Produsul intern brut poate fi calculat ca marime absoluta, adica la nivelul economiei nationale, dar si ca marime care revine pe cap de locuitor.
5

2.3.

Produsul intern net

Produsul intern net (PIN) este definit ca valoare net total de pia a bunurilor i serviciilor finale, produse de agenii interni ntr-o perioad determinat de timp. Produsul intern net se estimeaz pornind de la PIB, din care se scad alocaiile pentru consum de capital fix.

2.4.

Produsul national brut

Produsul Naional Brut (PNB) exprim n form bneasc rezultatele activitii agenilor economici autohtoni care activeaz n interiorul rii sau n afara acesteia. Produsul national brut poate fi mai mare sau mai mic decat PIB-ul, n dependen de soldul pozitiv sau negativ dintre PIB-ul obinut de agenii economici autohtoni n afara granielor rii i PIB-ul obinut de agenii economici strini care activeaz pe teritoriul rii.

2.5.

Produsul national net

Produsul naional net (PNN) reprezint expresia bneasc a valorii adugate nete obinute de agenii economici naionali, att pe teritoriul rii, ct i n afara acesteia i se determin prin scderea din PNB a amortizrii capitalului fix (A.

2.6.

Venitul national

Venitul naional brut (VNB) devine un indicator macroeconomic tot mai important odat cu decizia Comisiei Europene de utilizare a acestuia n evaluarea contribuiilor financiare la bugetul comunitar ale rilor membre. Dup cum se cunoate, venitul naional brut reprezint, pe de o parte, indicatorul utilizat pentru proiectarea contribuiei totale a fiecrui stat membru la bugetul comunitar, iar pe de alt parte indicatorul pe baza cruia se evalueaz contribuia din TVA a fiecrui stat membru.

Bugetul comunitar este ntotdeauna un buget echilibrat. Avnd n vedere c el se bazeaz pe venituri relativ certe o anumit contribuie a statelor membre dinainte stabilit, exceptnd cota din taxa vamal pentru produsele care prsesc teritoriul comunitar - proiecia bugetului comunitar pornete de la prognoza cheltuielilor necesare i, pe baza venitului naional brut realizat sau prognozat pe ansamblul Uniunii Europene, se stabilete un coeficient unic de ponderare prin care se determin valoarea maxim a contribuiei fiecrui stat. Pentru exerciiul actual bugetar contribuia fiecrei ri cu unele excepii reprezint1,24% din venitul naional brut al acestora. A doua utilizare a venitului naional brut n programarea financiar const n aceea c valoarea maxim a resursei bazat pe TVA are ca referin acest parametru. Astfel, baza luat n calcul n vederea aplicrii unei cote unice de TVA nu poate depi 50% din venitul naional brut al unui stat membru. nsemntatea venitului naional brut n exerciiul bugetar provine din expresivitatea sa, dat de faptul c acesta msoar veniturile obinute din activitatea unei naiuni (unei ri) i nu se limiteaz la rezultatele obinute pe un anumit teritoriu, ca n cazul produsului intern brut. Conform SEC`95, venitul naional brut reprezint ansamblul veniturilor primare primite de ctre unitile instituionale rezidente, iar produsul intern brut rezultatul final al activitii de producie al unitilor productive rezidente. Chiar dac aceste definiii sunt dificil de neles datorit caracterului foarte tehnic i ermetic al exprimrii, totui ele reflect deosebirea esenial dintre cei doi macroindicatori, respectiv aceea c n timp ce PIB-ul reflect activitatea pe un anumit teritoriu, VNB-ul reflect activitatea unitilor naionale indiferent de locul de desfurare. Clarificarea vine din accepiunea dat termenului de reziden n contabilitatea naional. Rezidena este privit nu ca domiciliu, ci n funcie de interesul economic i pe baza acestui criteriu, care este n fapt criteriul teritorialitii din vechiul sistem european de conturi, se evalueaz rezultatele economice. n aceast optic, venitul naional brut reprezint totalitatea veniturilor obinute de factorii de producie naionali, inclusiv cele rezultate din activitatea din strintate, n timp ce produsul intern brut nseamn totalitatea veniturilor (valoarea adugat brut) obinute pe teritoriul unei ri, inclusiv de ctre factorii de producie strini.

Metodologic, din cele dou definiii rezult c venitul naional brut este produsul intern brut ajustat cu diferena dintre intrrile de venituri rezultate din activitatea extern a factorilor de producie naionali i ieirile de venituri ca urmare a activitii interne a factorilor de producie de alt naionalitate. De exemplu, profitul realizat de o societate comercial din Frana care activeaz n Romnia este inclus n PIB-ul Romniei i nu este inclus n VNB-ul Romniei, dar este inclus n VNB-ul Franei. Profitul realizat de o societate din Romnia care activeaz n Frana este inclus n PIB-ul Franei i n VNB-ul Romniei. Cetenii romni care lucreaz cu contract n Italia obin o remuneraie care este inclus n PIB-ul Italiei i n VNB-ul Romniei. Ca o concluzie, diferena clar ntre cei doi indicatori este c PIB-ul nsumeaz veniturile totale realizate n interiorul unei ri (exemplu Romnia), iar VNB-ul nsumeaz veniturile totale realizate de toi cetenii unei naiuni (exemplu romni). O utilizare important a VNB-ului, larg rspndit n comparaiile internaionale, const n cuantificarea prosperitii unei economii i, ca urmare, a standardului de via al naiunii care o creeaz, pe baza indicatorului VNB pe locuitor. In analizele interne, evaluarea evoluiei n timp a nivelului de trai poate fi realizat pe baza indicatorului VNB pe locuitor exprimat n euro sau chiar PIB pe locuitor. Aceasta presupune o mare volatilitate ntruct modificrile de la an la an pot fi afectate de modificrile oricrei componente: creterea real, preuri sau cursul de schimb. Banca Mondial utilizeaz o metod de calmare a fluctuaiilor cursului de schimb, respectiv media mobil pe trei ani a acestuia ca factor de conversie. Aceast metod este cunoscut sub denumirea de metoda Atlas. Totui, pentru acurateea rezultatelor, n programele de comparaii internaionale n care se msoar valoarea real a venitului produs de o economie comparativ cu alte economii, se utilizeaz ca factor de conversie paritatea puterii de cumprare (PPC) puterea de cumprare standard (PCS) n programele desfurate de Comisia European care ine seama de diferenele ntre preurile relative ale bunurilor i serviciilor din fiecare ar. S-a constatat faptul c n rile aflate n dezvoltare VNB-ul msurat n termeni de PPC este mai mare dect cel msurat utiliznd metoda Atlas sau ratele de schimb.

3. Relevanta indicatorilor macroeconomici


Cu toate succesele inregistrate, practica economica furnizeaza si multe neajunsuri, aspecte negative in acest domeniu. De pilda indicatorul P.I.B. nu cuprinde intreaga activitate depusa in cadrul unei economii nationale. Sunt tari in care economia subterana reprezinta o pondere importanta ce nu se ia in calcul. Nu exista un indicator care sa reflecte exact nivelul bunastarii omului deoarece, de exemplu, P.N.B. cuprinde si productia de armament. Pentru aceste imperfectiuni, nu indicatorii economiei sunt responsabili, ci este vorba de imperfectiunea sistemului economic, al societatii. Aspectele negative amintite, si altele, sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca, care necesita eforturi mari in continuare, atit pe planul gandirii economice, cat si in practica economica, pentru a gasi solutii mai eficiente. Istoria indicatorilor economici arata ca dintre diferitele scoli, curente, concepte, au avut un rol mai important in elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piata, proprietatea privata, concurenta, cererea si oferta etc. Experienta tarilor celor mai dezvoltate confirma cele spuse. In final este necesar sa amintim si raportul ce se stabileste intre economicul si politicul in lumea contemporana, reflectat si de indicatorii macroeconomici. In conditiile actuale, cei care lucreza in domeniul economic sau elaboreaza diferite programe pe termen lung sau scurt, nu dispun de puterea decizionala la nivel macroeconomic. Aceasta putere se gaseste in aminile politicienilor, dintre care sunt mai putin specialisti in economie, adica Parlamentul decide, in ultima instanta, ce este bine sau nu in domeniul macroeconomic.Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezinta un aspect negativ in viata sociala, este o frina in calea progresului. Nu este intimplator nici faptul ca indicatorii macroeconomici sunt interpretati in mod diferit de cei care se gasesc la guvernare si de cei care se gasesc in opozitie.