Sunteți pe pagina 1din 4

CUM SE FACE C, ORICE S-AR NTMPLA, TIAI DEJA?

- DEFORMAREA COGNITIVA POST-FACTUM -

De cte ori nu ni s-a intamplat ca atunci cnd relatm ceva s primim drept rspuns replici ca : tiam deja! sau Eram sigur c aa se va ntmpla!? Sunt situaii banale, pe care poate nici nu le contientizm importana, dar care contribuie la relevarea acestui fapt cu care ne confruntm zi de zi. Unui cercettor pe nume Fischhoff (1975, 1977) i se datoreaz ilustrarea acestui fenomen. El a artat c subiecti crora li s-au dat rspunsurile corecte nainte de trecerea unui test vor supraestima apoi numrul de rspunsuri bune pe care le-ar fi putut da. In unul dintre experimentele sale, acest cercettor a cerut la cinci grupe de studenti s citeasc un fragment pe tema rzboiului din 1814 dintre britanici si trupele gurka din Nepal. Subiectilor din patru grupe le-a spus c rzboiul se ncheiase n mod diferit: fie printr-o victorie a soldatilor nepalezi, fie printr-un impas fr tratat de pace, fie printr-un impas cu tratat de pace. Fischhoff le-a pus apoi fiecruia dintre subiectii celor patru grupe urmtoarea ntrebare: Dup ce ati citit fragmentul din carte, dac nu v-as fi dat solutia, cum v-ati fi imaginat c se putea ncheia acest rzboi?". Toti participantii au estimat c ar fi putut da solutia pe care profesorul le-o furnizase, desi aceasta era fals (ceea ce subiectii, evident, nu stiau). Acest experiment demonstreaza ca are loc o proiectare a noilor cunostinte in trecut, ceea ce ne da senzatia ca informatiile pe care le primim in prezent le stiam deja.

Pot aparea si situatii in care acest stiam eu apare ca rezultat al indeplinirii unei dorinte sau a unei banuieli, ori apare fiinca dorim sa parem mai bine informati decat in realitate. Exemplu de astfel de situatii pot fi:

O discuie referitoare la scorul unui meci: - Salut prietene! Ai vzut meciul asear ? - Desigur! - i ct a fost scorul? - 2-0. - Eram sigur ca acesta va fi rezultatul! O alta situatie poate fi o ntlnire cu un prieten in cadrul careia discutam despre o cunostinta comuna i i spunem c este mpreun cu o anume fat si primim drept raspuns acest Stiam eu!. Aceste tipuri de experiment reflect faptul c atunci cand nu ne amintim de unde avem anumite informaii avem impresia c le-am tiut dintotdeauna. Un alt motiv ar putea fi faptul c, din dorina de a nu prea nepui n tem cu ultimele nouti ne prefacem c tiam deja tirea despre care aflm. De asemenea, datorit experienelor pe care le-am acumulat in subcontientul nostru avem impresia c ceea ce aflm tiam deja. Acest lucru se datoreaz faptului c ntmplrile care ni se aduc la cunotin sunt asemntoare experienelor trite ori ne aduc aminte de ele, i de accea, de multe ori, faptele de actualitate ni se par cunoscute. Cu totii avem uneori tendinta de a crede dupa consumarea unor evenimente, ca am prevazut de la nceput desfasurarea lor ulterioara. Acest lucru de datoreaza experietelor acumulate in subconstientul nostru. Asadar, ni se par familiare anumite evenimente, deoarece, sunt asemanantoare ori ne aduc aminte de propriile experiente.

De aceea, modul in care o experienta traita si-a pus amprenta asupra noastra ne face ca data viitoare sa reactionam la o situatie similara sau sa ne asteptam ca intr-un anumit context lucrurile sa decurga intr-o anume directie. Totodata, cunoscand unii factori care ar fi putut influenta un eveniment, suntem tentati sa afirmam ca stiam deja ca acel eveniment va avea loc. De exemplu, in primul caz, atunci cnd relatam cuiva despre un prieten comun c este mpreun cu cineva primim drept rspuns: tiam eu!, este posibil ca acea persoana sa fi avut cunostinta de faptul ca, cei doi actuali parteneri , aveau o relatie foarte apropiata de mai mult timp, si, se astepta ca cei doi sa fie la un moment dat impreuna. O situatie similara poate fi in cel de-al doilea caz, astfel ca cel care era sigur de rezultatul final al meciului, desi dac i s-ar fi cerut s dea un pronostic, este foarte probabil s nu fi coincis cu rezultatul, probabil ca stia nivelul celor doua echipe si se astepta ca echipa mai buna sa castige. Insa, a spune ca era sigur de rezultat, repectiv scorul 2-0, reprezinta ceea ce isi dorea sau spera sa se intample. De multe ori, acest "stiam eu " apare si ca urmare a faptului ca evenimentele decurg conform a ceea ce ne doream, banuiam sau intuiam, astfel reactionam spontan cu o replica de acest gen. Dar, exista si tendina persoanelor de a considera retrospectiv c ar fi putut prezice intocmai anumite evenimente, fapt care ine de o supraestimare a capacitii persoanei de a face predicii. Toate acestea au loc si pentru ca, oamenii au impresia ca detineau deja o informatie dupa ce ajung in posesia ei sau dupa ce evenimentul s-a produs. Se pare ca noile cunostinte sunt proiectate in trecut de algoritmii de organizare a informatiilor in memorie. Aceste deformari cognitive post-factum au loc, uneori, si din cauza unor prejudecati. Astfel, daca i-am spune cuiva ca francezii sunt cei mai buni bucatari acea persoana ne-ar raspunde cu un stiam asta, deoarece, exista o prejudecata conform careia francezii sunt cei mai buni bucatari.

Daca un copil care provine dintr-o familie dezorganizata comite o infractiune multi vor spune ca era de asteptat, desi nu doar acesti copii comit infractiuni, ci si cei care provin din familii instarite sau din alte medii. De aici, sfera se poate extinde pana la discriminare sau rasism. Astfel, se stie deja ca femeile sunt mai cheltuitoare decat barbatii, ca rromii sunt hoti sau ca blondele nu sunt foarte inteligente, desi, de multe ori, s-a dovedit contrariul Dar toate acestea, le STIAM DEJA.