Sunteți pe pagina 1din 11

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Comentati existenta unor relatii intre urmatoarele concepte: aptitudini talent, eventual vocatie competente autoritate profesionala caracter temperament personalitate manager de resurse umane

Aptitudinile, talentul, vocatia


Aptitudinile sunt sinomine cu talentul si vocatia, reprezentand acea atractie innascuta spre un anumit domeniu, o capacitate deosebita care favorizeza o activitate creatoare. Acestea au un rol important in activitatile pe care le intreprindem, pentru ca reprezinta acea inclinatie care te motiveaza si iti da satisfactia ca intreprinzi activitatile care iti fac placere.

Competentele
Competentele semnifica aptitudinile, priceperea, dar si cunostintele pe care le detine o persoana pentru a putea exercita anumite atributii. Termenul latin din care provine cuvantul competenta desemna capacitatea unei persoane de a face un anumit lucru. Notiunea aceasta de baza s-a pastrat si in intelesul actual al cuvantului, insa, definitiile conceptului graviteaza in jurul unor cuvinte cheie cum ar fi: cerinta standard, performanta in job, combinatie de cunostinte, abilitati si comportamente/ atitudini, dar se articuleaza si prin notiuni precum calificare, abilitate in contextul unei anumite functii etc.

Caracterul
Caracterul constituie ansamblul trasaturilor morale, definitorii ale unei persoane. Ca latura relationala a personalitatii, responsabila de modul in care oamenii interactioneaza in cadrul societatii, caracterul a fost interpretat ca o amprenta ce se imprima in comportament, ca un mod de a fii al omului, ca o structura psihica complexa prin intermediul careia se filtreaza cerintele externe si in functie de care se elaboreaza reactiile de raspuns. Caracterul reprezinta configuratia sau structura psihica individuala, relativ stabila si definitorie pentru om, cu mare valoare adaptativa, deoarece pune in contact individul cu realitatea, facilitandu-i stabilirea relatiilor, orientarea si comportarea, potrivit specificului individual.

Temperamentul
Temperamentul reprezinta ansamblul particularitatilor legate de latura dinamica si energetica a activitatii psihice a unei persoane, avand o baza ereditara si exprimandu-se stabil in comportament. Temperamentul vizeaza fenomene caracteristice firii unui individ, reactivitatea la stimuli emotionali, forta si rapiditatea raspunsurilor, dispozitia afectiva persistenta. Constituind latura dinamico-energetica a personalitatii, temperamentul ne furnizeaza informatii cu privire la cat de iute sau lenta, mobila sau rigida, accelerata sau domoala, uniforma sau neuniforma este conduita individului; pe de alta parte exprima care este cantitatea de energie de care dispune un individ si, mai ales, modul in care este consumata aceasta.

Temperamentul se exprima cel mai pregnant in conduita si comportament, existand o serie de indicatori psihocomportamentali care ne pot ajuta sa identificam temperamentul: ritmul si viteza desfasurarii trairilor si starilor psihice; vivacitatea sau intensitatea vietii psihice; durabilitatea manifestarilor psihocomportamentale; intrarea, persistenta si iesirea din actiune; impresionalitatea si impulsivitatea; egalitatea sau inegalitatea manifestarilor psihice; capacitatea de adaptare la situatii noi; modul de folosire, de consumare a energiei disponibile.

Personalitatea
Personalitatea reprezinta un ansamblu sistematic, deosebit de complex al programelor, structurilor profunde, trasaturilor, precum si organizarea lor privind omul concret in ceea ce are el unic, original, relativ stabil si il deosebeste de ceilalti. Fiecare ne nastem cu un potential uman care se valorifica si se dezolta treptat, prin socializare si prin asimilarea valorilor si comportamentelor sub forma unei invatari continue. Vorbind despre personalitate, discutam in termeni majori despre om: in personalitate este implicata atat existenta omeneasca in ceea ce are ea substantial si spiritual, cat si intregul ansamblu de valori acumulate de o anumita comunitate sau de intreaga omenire, insusite de om, realizate in prezent si proiectate in viitor.

Autoritatea profesionala
Autoritatea exprima limitele in cadrul carora titularul unui post are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale si exercitarii atributiilor. Autoritatea reprezinta puterea oficializata prin care se confera titularului postului dreptul de a dispune executarea unor sarcini, de a intreprinde o actiune sau de a produce o anumita schimbare in comportamentul individual si organizational. In acelasi timp, titularul postului trebuie sa dispuna si de competenta sau autoritatea profesionala, exprimata de nivelul de pregatire si experienta de care dispune o persoana si prin care dobandeste recunoasterea meritelor si a contributiei personale la realizarea obiectivelor.

Managerul de resurse umane

Managerul de resurse umane se ocupa de coordonarea si conducerea tuturor activitatilor de resurse umane (planificarea resurselor umane, recrutare si selectie, orientare, instruire, stabilirea sistemelor de beneficii si de recompense, protectia muncii).

Concluzii
In concluzie, relatia dintre conceptele prezentate mai sus este aceea ca pentru a detine o functie, oricare ar fi aceea, persoana in cauza are nevoie de aptitudinile, competentele si autoritatea profesionala cerute pentru functia respectiva, dar si de caracterul, temperamentul si personalitatea potrivite pentru acea functie.