FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI, CONTABILITATE

ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ETICA ÎN AFACERI
-Proiect-

Student:
Floarea Elena-Bianca

Bucuresti

2022
Cuprins
Introducere......................................................................................................................................................1
Capitolul I.........................................................................................................................................................4
Conţinutul economic al eticii în afaceri........................................................................................................4
1.1.Etica – componentă majoră a succesului în afaceri................................................................................4
1.2. Influenţa eticii asupra performanţelor întreprinderii şi ariile acoperite de Codurile Etice....................11
Capitolul II......................................................................................................................................................17
2.1 Istoricul si conceptul Western Union...................................................................................................17
2.2 Particularităţile de funcţionare a Western Union.................................................................................18
Capitolul III.....................................................................................................................................................20
Evaluarea normelor de etică în cadrul companiei Western Union şi modalităţile de aplicare a acestora. .20
3.1. Analiza regulamentului de lucru pentru personalul de restaurant şi influenţa lui asupra dezvoltării
unităţii economice......................................................................................................................................20
3.2. Sugestii şi recomandări privind îmbunătăţirea mediului de etică.........................................................25
Concluzii.........................................................................................................................................................29
Bibliografie.....................................................................................................................................................31

Introducere

1
 “Etica în afaceri nu trebuie să se reducă la un cod de reguli morale,ci trebuie să servească
drept instrument pentru manageri la luarea deciziilor.”
Etica este o disciplnă filosofică ce are ca obiect de studiu acţiunea umană, precum şi valorile
şi normele faţă de care aceasta se conformează sau ar trebui să se conformeze.
În literatura de specialitate, etica (termen provenit din grecescul „ethos” – morav, obicei,
caracter) este „disciplina filozofică care studiază problemele teoretice şi practice ale moralei; în
vorbirea curentă, termenul de etică se utilizează adesea şi în sens de morală”
Astfel, pe de o parte, „etica este ştiinţa care studiază principiile morale, originea, natura,
esenţa, dezvoltarea şi conţinutul lor”, iar, pe de altă parte, „etica reprezintă ansamblul de reguli,
valori şi norme morale care reglementează comportamentul persoanelor în societate sau/şi
determină obligaţiile acestora, în general, sau într-un anumit domeniu de activitate, în particular”
Etica semnifică „ştiinţa binelui şi a răului”
Companiile trebuie să-și actualizeze modul de acțiune în societate pentru că aceasta este în
continuă evoluție, și ceea ce era acceptabil în urmă cu douăzeci de ani acum este perimat.
Compania nu mai este doar un actor în plan economic, ea a devenit un actor și în plan social, iar
implicarea sa în calitate de cetățean a devenit o necesitate și o prioritate deosebită.

Scopul şi sarcinile au determinat structura logică a lucrării care este formată din introducere, trei
capitole, sugestii şi recomandări,concluzie, bibliografie şi anexe.

Introducere - unde este argumentată actualitatea, necesitatea şi importanţa temei analizate.Este

formulat scopul şi sunt stabilite sarcinile proiectului.

Capitolul I - este accentuată importanţa eticii în afaceri şi influenţa ei asupra unităţilor

economice,am analizat ideile lui Cioran,Crane,Matten am încercat să evidenţiez problemele eticii în
afaceri şi să ajung la cele două teze ale eticii: teza compatibilităţii şi teza incompatibilităţii dintre
etică şi afaceri.

Capitolul II - „Western Union- Moving Money for Better” reprezintă o analiză generală asupra
companiei Western Union la nivel mondial, istoricul corporaţiei, fondatorii şi persoanele ce au pus
bazele unui sistem de franchizing solid,este analizata compania Western Union ,indicatorii
economico – financiari si particularităţile de funcţionare a agentiilor Western Union.

2
Capitolul III - este analizat regulamentul de lucru pentru personalul companiei, sunt identificate şi
evaluate normele specifice ale companiei.Tot aici apar şi cîteva sugestii şi recomandări pentru
îmbunătăţirea mediului de etică.

În concluzii şi recomandări am încercat să dau cîteva sfaturi referitor la importanţa eticii în

afaceri,am accentuat care ar fi efectele asupra economiei naţionale dacă pe piaţa autohtonă vor
activa un număr cît mai mare de întreprinderi încadrate într-un astfel de sistem de dezvoltare.

3
 Capitolul I

Conţinutul economic al eticii în afaceri

1.1.Etica – componentă majoră a succesului în afaceri

În societatea în care trăim noi deseori etica este confundată cu morala,poate au ele ceva comun,
dar în timp ce morala este legată adesea de religie,de învăţătura şi tradiţia creştină,de distincţia
dintre bine şi rău etica este privită mai mult ca un mod de comportament în societate bazat pe
principii şi valori morale,universal acceptate ca fiind valabile.

Cuvîntul “etică” ca de altfel şi cuvîntul “morală” are mai multe înţelesuri distincte,dar în acelaşi
timp legate unele de altele:

 În primul rând, etica este privită ca o disciplină sau arie de studii care se ocupă de
problemele morale.
 În al doilea rând, când vorbim de probleme de etică şi controverse, încercăm să le distingem
de acelea care nu sunt etice sau morale.
 În al treilea rând, deseori cuvântul etică este utilizat pentru a se face referire la un set
particular de crezuri, atitudini şi obiceiuri pe care o persoană sau un grup le prezintă în plan
moral.
De aici, putem spune că etica lui Hitler a fost diferită de cea a lui Dwight Eisenhower, şi ambele
au fost diferite de cea a lui Karl Marx. Făcînd acest lucru, facem referire la modul în care poporul
priveşte problemele morale. Acest lucru este puternic influenţat de perioada istorică la care ne
raportăm, etica perioadei fanariote fiind diferită de cea a perioadei moderne. Acest sens este direct
legat de originea cuvîntului grec „ethos”, care înseamnă obicei. Iată ce scria Cioran în 1934 : "Nu
există om politic în lumea de astăzi care să-mi inspire o simpatie şi o admiraţie mai mare decît
Hitler. Există ceva irezistibil în destinul acestui om pentru care orice act de viată cîstigă
semnificaţie numai prin participare simbolică la destinul istoric al unei naţiuni... Mistica Führerului
în Germania este deplin justificată... Meritul lui Hitler este de a fi răpit spiritul critic a unei naţiuni.
Dacă Germania ar fi caştigat războiul aceste fraze ar fi fost considerate şi astăzi “morale”.

4
  În al patrulea rând, cuvântul etică poate fi utilizat ca sinonim cu „corect din punct de vedere
moral”. De exemplu, acţiunile oamenilor şi principiile pe care se bazează conduita lor pot fi
analizate ori ca fiind „etice” (drepte, bune sau permisibile), ori ca nefiind etice (imorale), iar
comportamentul indivizilor poate fi evaluat ca fiind etic (decent, având integritate morală)
sau nefiind etic (fără scrupule).
Astfel etica este definită ca fiind ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei
umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială,şi tot etica reprezintă norme
de comportament acceptate de societate ca fiind juste,corecte,morale,precizind ce este bun şi ce
este rău în datoriile şi obligaţiunile morale corespunzătoare unei anumite societăţi.

O oarecare distincţie dintre cele două noţiuni propun Crane şi Matten: Moralitatea priveşte
normele,valorile şi credinţele inculpate în procesele sociale care definesc binele şi răul pentr-u un
individ sau o comunitate.Etica priveşte studiul moralităţii şi aplicarea raţiunii la elucidarea regulilor
şi principiilor specifice care determină binele şi răul în orice situaţie dată. Aceste reguli şi principii
se numesc teorii etice.

Începând cu anii ’60, pe pieţele libere s-au impus două tendinţe în managementul etic: teoria
grupurilor cointeresate sau coparticipante (stakeholders) şi teoria responsabilităţii sociale
corporatiste (RSC). Conform primeia, companiile trebuie să ţină seama nu doar de interesele
acţionarilor ci şi de interesele grupurilor care investesc altceva decât capital, precum angajaţi,
creditori, distribuitori, comunitate locală. Aceste grupuri investesc, de pildă, risc, fidelitate, relaţii
preferenţiale. RSC lărgeşte şi mai mult sfera de responsabilităţi ale managerilor, vizând toate
grupurile cu care interacţionează compania. Firma se implică în problemele sociale, urmărindu-se
dezvoltarea unei relaţii profitabile pentru ambele părţi. Astfel succesul unei firme depinde nu doar
de operaţiunile economice ale ei, ci şi de felul în care managerii ştiu să gestioneze conflictele etice
şi să utilizeze în folosul companiei relaţiile în care este implicată aceasta.

Etica evidenţiază mecanismele inferioare care determină acţiunile omului comportamentul lui şi
interacţiunea cu cei din jur.Astfel pot fi evidenţiate cele 2 probleme ale eticii: prima se referă la
modul cum trebuie să se comporte omul şi al doilea reprezintă întrebarea teoretică referitor la
apariţia şi esenţa acestui comportament. Dar în ambele cazuri este vorba despre bine şi rău,corect si
incorect,adevărat şi greşit.

5
 Problemele eticii în afaceri au o istorie foarte veche pierzîndu-se în negura timpului: Codul lui
Hamurabi,cioplit în piatră în 1970 î.e.n. conţine norme şi reguli cu privire la calitate, măsurători,
preţuri, conduite care trebuiau respectate de comercianţi şi producători.

În sec. XV,în Austria a fost introdusă pedeapsa laptelui alterat: vînzatorul era obligat sa bea laptele
scos în vînzare,iar în sec.XVI în Franţa,negustorii de ouă stricate deveneau ţinta lor.

Dar aceste probleme au devenit mai grave şi mai actuale în prezent cînd vorbele,birfele despre
deciziile neetice uneori iresponsabile legate de calitatea produselor şi
serviciilor,publicitate,personal,aprovizionare,mită,protecţia mediului sunt mai ample şi mai
numeroase.

De-a lungul timpului au existat curente de opinie,unele din ele manifestindu-se şi acum,conform
cărora etica nu poate fi alăturată afacerilor.

În mare, putem identifica două puncte de vedere privind raportul dintre etică şi afaceri.

Întâi de toate, teza incompatibilităţii dintre etică şi afaceri; de pildă, teoria lui Albert Carr,
conform căreia “afacerea, ca întreprindere competitivă, nu are nimic de a face cu etica ce
guvernează principiile morale ale vieţii de zi cu zi; deci, în afaceri nu există responsabilităţi
morale”.

Teza incompatibilităţii dintre etică şi afaceri

Teză: Nu există responsabilităţi etice în afaceri, nu există etică în afaceri. Etica ţine de viaţa
personală a indivizilor, ea nu trebuie confundată cu regulile pe care le urmează oamenii de afaceri
în domeniul lor profesional.
Argument: analogia jocului – afacerile ca joc; astfel, afacerea este considerată drept joc competitiv
şi drept joc de strategie.Jocul îndeamnă la neîncredere faţă de ceilalţi participanţi. El ignoră ideea de
prietenie. Nu amabilitatea şi sinceritatea, ci viclenia şi ascunderea atuurilor şi intenţiilor sunt vitale
în poker. Astfel nimeni nu va considera că jocul afacerilor este rău pentru faptul că standardele sale
privitoare la corect şi greşit sunt diferite faţă de tradiţiile morale dominante în societate.

Putem vorbi de un set de reguli după care joacă participanţii într-un domeniu de afaceri, putem
numi un astfel de set de reguli “etică” a afacerilor, însă aceasta nu are nici o legătură cu etica sau
morala după care ne ghidăm în viaţa de zi cu zi, în relaţiile personale. Scopul jocului este de a

6
câştiga, şi atît timp cît cineva joacă după regulile acceptabile ale jocului, reguli complet diferite de
regulile etice ce susţin cooperarea şi grija faţă de ceilalţi, comportamentul său este corect.

Dacă etica relaţiilor personale ar putea fi construită pornind de la principiul “Fă celorlalţi ceea ce ai
dori ca ei să îţi facă ţie (regula de aur)”,atunci domeniul afacerilor, ca joc competitiv, ar trebui să se
bazeze pe un principiu a jocului de poker: “Fă celorlalţi ceea ce nu ai dori să îţi facă ei, înainte ca ei
să îţi facă ţie acest lucru”.

Carr extinde această analogie a jocului la nivelul întregii sfere sociale. Pentru el, jocul nu e doar
o metaforă a mediului de afaceri, ci a întregii societăţi moderne. Dacă iniţial se referă doar la
mediul de afaceri, “Oricine este de acord că, în vieţile lor private, oamenii de afaceri, în majoritate,
nu sunt indiferenţi faţă de etică. Ideea este că, la birou ei încetează a mai fi persoane private, ei
devin jucători care trebuie să se conducă după un set de standarde diferite… regula de aur,
indiferent de valoarea ei ca ideal pentru o societate, nu este eficientă, pur şi simplu, în afaceri
adesea, omul de afaceri încearcă să facă celorlalţi ceea ce speră că ei nu îi vor face lui.”

Dacă se urmăreşte o strategie a profiturilor pe termen lung, compania va păstra relaţii amicale
cu partenerii de afaceri atât timp cât va fi posibil. Un om de afaceri

inteligent nu va căuta avantaje acolo unde ar putea genera ostilitate din partea angajaţilor,
competitorilor, consumatorilor, guvernului ori a publicului în general. Însă astfel de decizii sunt, în
cele din urmă, decizii de strategie şi nu de etică.”

Altfel putem vorbi despre teorii ce susţin compatibilitatea dintre etică şi afaceri. Aici avem de a
face fie cu teorii mai slabe din punct de vedere etic, precum teza lui Milton Friedman, după care
“singura responsabilitate a afacerii este de a face profit; într-o companie privată, responsabilitatea
socială a managerilor este de a creşte profitul, fără a utiliza în mod ilegitim resursele companiei”;
fie cu teorii mai tari, precum aşa-zisa “abordare maximalistă a responsabilităţii sociale a afacerilor”.

Teze ale compatibilităţii dintre etică şi afaceri

Teză: Într-o societate liberă “există o singură responsabilitate socială în afaceri – aceea de a utiliza
resursele afacerii şi de a o angaja în activităţi desemnate să sporească profiturile atât timp cât sunt
respectate regulile jocului; adică, angajarea într-o competiţie deschisă şi liberă,lipsită de înşelătorie
şi fraudă.”
7
Argument: Scopul unei afaceri este de a se angaja în activităţi concepute pentru a-i spori
profiturile. Dacă acest scop al afacerii este dezirabil, atunci toţi cei care lucrează într-o afacere au
obligaţia de a contribui la îndeplinirea sa.

Într-o întreprindere liberă, bazată pe un sistem al proprietăţii private, administratorul este un

angajat al proprietarilor afacerii. El are o responsabilitate directă faţă de angajatorii săi. Această
responsabilitate constă în conducerea afacerii conform dorinţelor angajatorilor, dorinţe care, de
regulă, vor fi acelea de a face cât mai mulţi bani posibil, în acord cu regulile de bază ale societăţii;
ambele responsabilităţi sunt cuprinse atât în lege cât şi în normele etice de comportament. Desigur,
în anumite cazuri, angajatorii pot avea un obiectiv diferit. Un grup de persoane poate constitui o
corporaţie într-un scop caritabil –un spital sau o şcoală. Managerul unei astfel de corporaţii nu va
avea ca obiectiv obţinerea profitului financiar ci realizarea anumitor servicii.

În orice caz, ideea centrală este că, prin rolul său de administrator al companiei, managerul este
agentul persoanelor care deţin corporaţia sau instituţia caritabilă, iar principala sa responsabilitate
este faţă de aceştea.”

Abordări maximaliste : Conform acestora, responsabilitatea în afaceri presupune mai mult decât
realizarea de profit. Este în vedere, teoria stakeholders şi teoria responsabilităţii sociale
corporatiste. Cele două teorii exprimă, de fapt, o modificare în modul de a face afaceri şi în
discursul filosofic privind afacerile. Este vorba de o nouă idee de companie, despre un nou concept
de proprietate privată. Proprietatea se înstrăinează, într-o anumită măsură, de proprietarul ei. Pe de
altă parte, proprietatea se difuzează; compania nu mai este atomară; din mai multe puncte de
vedere, al managementului financiar firma nu mai are graniţe clare. Firmele nu mai sunt nişte insule
despărţite net de suprafeţe de apă şi legate între ele de linii maritime care asigură schimbul. Firma
este prinsă într-o reţea. Firma e dependentă de reţea. Firma se deschide, şi o dată cu asta, se
deschide şi proprietatea. Se trece de la modelul shareholders sau stockholders de management si de
proprietate (după care acţionarii şi doar ei dispun de proprietatea lor) la modelul stakeholders.
Conform acestuia, proprietatea nu mai este doar a celor care o deţin la modul propriu, a celor care
investesc în ea capital, ci a tuturor celor care participă în mod esenţial la obţinerea profitului;
proprietatea este a tuturor celor care investesc în ea capital, muncă, loialitate, risc, timp, creativitate.

8
 Indivizii sunt noduri ale reţelei; ca noduri, ei sunt vitali pentru transmiterea informaţiei în toate
sensurile în reţea; dar, totodată, ca noduri ei pot fi oricând înlocuiţi atunci când nu mai fac faţă
performanţei cerute de reţea. Reţeaua e performantă şi eficientă; pentru a funcţiona, ea trebuie să
rămână performantă şi eficientă; din asta se hrăneşte ea; din această inerţie; nu-şi poate permite să
nu fie perfectă; societatea-reţea ne va învăţa că nu suntem singuri, că suntem importanţi, dar că nu
suntem indispensabili, că trebuie să fim buni pentru a putea supravieţui. Acest tip de mediu de
afaceri, construit pe premisele raţionalităţii şi acţiunii în propriul interes şi funcţionând în noul
mediu comunicaţional, produce etică. Funcţionând într-o piaţă liberă şi beneficiind de noile
instrumente ale mediului modern de afaceri, omul redescoperă valorile etice şi recreează
raţionamentul etic. Etica în afaceri ne face conştienţi de aceste lucruri.Piaţa liberă creează etică.
Noile instrumente ale pieţei libere creează noi forme de etică.

Astăzi, insă, principalul scop în afaceri este considerat profitul,dar poate oare el să rămîna
singurul scop? Măsurile de natură etică, cu care se confruntă toate companiile sînt considerate că
diminuează profitul.Însă există mai multe exemple de astfel de companii care nu şi-au sacrificat
profitul în nici un fel datorită atenţiei deosebite pe care au acordat-o eticii în afaceri.

Iar dacă avantajele aplicării eticii în domeniul afacerilor nu pot fi observate într-un termen
scurt,atunci cu siguranţă ele îşi vor face simţită prezenţa în viitor.

Iata cîteva motive întemeiate pentr-u a conduce o afacere într-o manieră etică:

 Litigii/Evitări acuzatoare;
Fără valori etice puternice companiile ajung uşor la extreme legale-zone periculoase în care evitarea
şi încălcarea legii duce la procese şi acuzaţii.

 Libertatea regulatorie;
Atunci cînd cetăţenii şi guvernul sînt dominate de un comportament în afaceri iresponsabil şi
neetic,rezultatul este o mai mare birocraţie şi înăsprire a legislaţiei.

 Acceptul public;
Companiile care tolerează practicile neetice vor fi aproape sigur expuse,apoi boicotate şi pedepsite
pe piaţă.

 Încrederea investitorilor;

9
Învestitorii de astăzi vor evita o companie care nu este responsabilă şi etică. Declinul recent al pieţei
a rezultat în parte de la îngrijorări privind practicile contabilităţii neetice.

 Încrederea furnizorilor/partenerilor;
Într-o era a corporaţiilor virtuale,a parteneriatelor şi a întreprinderilor extinse,nici o companie nu
este suficientă de una singură.Parteneriatele de succes sînt construite pe încredere şi menţinerea
acesteea.

 Loialitatea clienţilor;
Calitatea,costul,disponibilitatea şi altor factori nu sînt suficiente pentr-u a menţine loialitatea
clienţilor.Acestea analizează de asemenea şi reputaţia companiei.

 Performanţa angajaţilor;
Oamenii dau cel mai mare randament într-un mediu deschis,creativ si etic. Compania care are o
proastă reputaţie se confruntă cu dificultăţi în atragerea şi reţinerea talentelor de top.

 Mandria personală;
Liderii şi angajaţii companiei se pot mîndri într-adevăr cu realizările lor,dacă ştiu că nu au încălcat
legi ,nu au trişat şi nu au făcut rău oamenilor pentr-u a-şi atinge scopul.

 Este corect;
Majoritatea învatatorilor morali şi a liderilor în istoria oamenilor susţin faptul că indiferent de
consecinţe,este indispensabil să faci lucrul corect şi sa fii etic.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD prezintă la rîndul ei avantajele pe

care le are aplicarea eticii în afaceri:

 Avantaje pe piaţă;
 Performanţa superioară a angajaţilor;
 Cîştiguri în reputaţia managerială;
 Avantaje legale şi financiar

10
1.2. Influenţa eticii asupra performanţelor întreprinderii şi ariile acoperite
de Codurile Etice

Etica în afaceri se referă la relaţia mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare

afacere caută armonizarea (sau mai bine zis compromisul) dintre aceste trei niveluri,
care sunt văzute în mod tradiţional ca:

 nivelul macro: face referire la o afacere în context naţional şi internaţional,

context care este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului politic, cultural şi
religios.
 Nivelul instituţional: face referire la etica specifică unei organizaţii. În multe
lucrări de specialitate, aceste aspecte etice se referă la responsabilitaţile
sociale. Ghidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de către
fondatorii organizaţiilor respective, sau pot fi de data relativ recentă, cum ar fi
crezurile etice ale managementului în relaţiile cu partenerii de afaceri. Acest
nivel este direct influenţat de stilul managerial adoptat, precum şi de modul de
raportare al managementului la normele morale sau în contractele individuale
de muncă ale managerilor şi angajaţilor, clauze legate de confidenţialitate,
fidelitate faţă de firmă şi de neconcurenţă.
 Nivelul individual: ghidul etic la nivel individual face referire la etica
personală în cadrul unei organizaţii. Aceasta este rezultatul unui set de
influenţe şi presiuni. Ca individ, fiecare dintre noi suportă multe influenţe sau
presiuni, incluzînd:
- Părinţii – au o influenţă foarte mare, iar după unii autori, reprezintă cea
mai mare influenţă asupra eticii personale;
- Familia – familia extinsă, care este comună de multe ori în ţările
Europei de Est (inclusiv mătuşi, unchi, bunici şi alţii), poate avea un
impact considerabil asupra eticii personale; familia „nucleu”, specifică
ţărilor Europei de Vest, poate fi la fel de importantă, dar cu un cadru
mai restrîns;
- Grupul social – etica „clasei sociale” (fie că este vorba de cea actuală
sau cea la care se aspiră);

11
 - Religia – etica bazată pe religie are o mai mare influenţă în anumite
culturi, cum este cazul societăţilor islamice care au anumite solicitări
sau crezuri impuse, care se răsfrîng şi asupra eticii în afaceri. Totuşi,
chiar şi pe timpul culturilor seculare, indivizii au fost influenţaţi de
religie în comportamentul lor. Există şi un caz dus la extrem, cînd un
om de afaceri de origine română stabilit în SUA, încercînd să dezvolte
afaceri în România postdecembristă venea la întîlnirile de afaceri cu
Biblia în mîină, repetînd obsedant fraza „dacă aşa vrea Dumnezeu”, ca
o concluzie la deciziile luate de el sau de partenerii de discuţii. Evident
că nu a rezistat, într-un mediu în care etica în afaceri era la un alt nivel.
- Cultura – aceasta este, de asemenea, un factor important de modelare a
comportamentului şi eticii individuale;
Un punct de pornire pentru problemele ridicate de etica în afaceri este examinarea
ariilor acoperite de Codurile Etice publicate de diferite organizaţii. Aceste coduri scot
în evidenţa:

 conflictele de interese: apar, de foarte multe ori, motive de îngrijorare cu

privire la modul în care managementul unei organizaţii poate pune, mai presus
de binele organizaţiei, interesul personal. Ideal ar fi ca directorii să nu ia
decizii care să conducă la obţinerea unor caştiguri personale, dar acest lucru
nu poate fi mereu pus în practică. De aici apare dilema eticii cu privire la
avantajele materiale (salarii, pensii private, diurne, etc), nu tocmai mici
raportate la nivelul mediu al veniturilor „muritorilor de rînd”, pe care şi le
acordă. În principiu autorecompensarea este etică doar în măsura în care este
justificată de existenţa unei contraprestaţii echivalente.

 Practica cadourilor: acordarea sau primirea de cadouri în lumea afacerilor a

fost mereu o problemă de etică delicată. Ideal ar fi ca aceste cadouri să nu fie
privite ca mod de a influenţa afacerile. Totuşi, cadourile sunt deseori privite ca
semn de respect, de bunavoinţă şi atît.

Acest lucru este valabil şi pentru “mita” plătită pentru încurajarea afacerilor, care este
total inacceptabilă, dar trebuie recunoscut că apare ca o practică în multe ţări şi multe

12
sectoare economice (cum ar fi industria de apărare) de aceea, etic ar fi sa nu se
plătească sau să se primească mită.

 - Confidenţialitatea: în orice domeniu de activitate există anumite secrete care

pot avea valoare comercială, dacă sunt relevate.
De aceea, este importantă păstrarea confidenţialitatii activitătii desfăşurate.
Problema care apare, din punct de vedere etic, este legată de desconspirarea unor
activităţi desfăşurate care sunt ilegale sau imorale. Cele mai multe coduri etice prevăd
necesitatea păstrării secretului profesional. Aici apare un nou concept care poate fi
utilizat în ideea informării celor în drept fără ca repercusiunile unei asemenea acţiuni
să cadă asupra celui în cauză.

 Produsele şi producţia: este cunoscut faptul că societatea asteaptă respectarea

anumitor standarde în ceea ce priveşte procesul de producţie şi produsele
obţinute (acest lucru este valabil şi pentru serviciile prestate).
Nerespectarea acestor standarde poate conduce la apariţia unor critici severe la adresa
producătorilor sau prestatorilor.

 Practicile cu privire la angajaţi: tratamentul vis-a-vis de angajaţi este o

problemă de etică cu care se confruntă lumea afacerilor.
Este important ca relaţia angajator-angajat să fie una onestă.
Organizaţiile profesionale, indiferent de mărimea lor, încearcă de obicei, sau ar trebui
să încerce, să soluţioneze aceste probleme într-un cod etic scris.

Etica fiind mereu o parte a succesului în afaceri, mai bine spus este chiar însăşi
succesul din punct de vedere filosofic iar apariţia unui cod de etică bine compus
susţine ideea unei relaţii etice reciproce atât în interiorul companiei cât şi în exteriorul
ei. Diminuarea conflictelor de interese, practicarea cadourilor, inacceptabilitatea
mitei, confidenţialitatea şi multe alte părţi pozitive atât pentru societate cât şi la nivel

13
personal poate crea o etică bine motivată. Acesta este un succes care nu este niciodată
târziu de a fi implementat în companie, fiind şi o investiţie ce creează o nouă etapă
într-un mediu de afaceri, mai bună decât cea existenţă.
Interesul pentru un comportament etic în afaceri nu este atît de nou, dar abia acum
se fac remarcate preocupări intense pentru acţiuni morale în scopul păstrării
competitivitaţii şi a încrederii publicului în activitaţile desfăşurate. Deosebit de
relevante pentru cei care sunt receptivi faţă de problemele responsabilitaţii sunt câteva
căi ce pot fi folosite în încurajarea comportamentului etic:

- publicarea unui cod etic propriu, conform cu standardele şi valorile social

recunoscute;

-instruirea managerilor pe probleme de etică în afaceri;

-elaborarea unor programe de rezolvare a conflictelor de natură etica;

-instituţionalizarea unor comitete de supraveghere a comportamentului etic;

-acordarea unor recompense şi sancţiuni adecvate.

În condiţiile în care organizaţiile constientizează că au obligaţii şi faţă de societate

nu mai miră pe nimeni că instituirea codurilor etice s-a făcut într-un ritm atît de rapid.

Codurile etice deţin anumite funcţii, care explică de ce s-au bucurat de un interes
atît de mare din partea managerilor şi, deopotrivă, a membrilor organizaţiilor, şi
anume:

 conduită şi inspiraţie – codurile pun la dispoziţie un stimulent pozitiv pentru

conduit etică şi recomandări cu privire la principalele obligaţii;
 suport – codurile oferă sprijin pozitiv pentru cei care caută elemente de
comportare etică;
 disciplină – codurile pot constitui forma legală pentru investigarea unor
comportamente neetice;
 educaţie şi înţelegere reciprocă – codurile etice pot fi utilizate la şcoală sau în
alte locuri pentru a promova discuţii şi reflecţii pe marginea unor probleme
morale;

14
  crearea imaginii profesiei în rîndul publicului – codurile pot prezenta o
imagine pozitivă către public cu privire la o profesie;
 protejarea statutului profesiei – codurile pot stopa anumite dezacorduri care
pot apărea la nivelul celor care exercită o anumită profesie;
 promovarea interesului în afaceri.

Pe scurt, piaţa liberă creează etică. Noile avantaje ale pieţei libere, deschiderea
pieţelor, globalizarea, accesul la tehnologie, creează noi forme de etică. Noile forme
de etică, precum instrumentele de management etic, standardele etice, codurile etice,
rapoartele de responsabilitate socială corporatistă sau etichetele sociale, generează
prestigiu şi capital social care se convertesc în oportunităţi de dezvoltare sustenabilă şi
de profit pe termen lung.

Având în vedere această relaţie dintre etică şi profit, sunt identificate patru premise
care stau la baza eticii în afaceri.

1. Etica poate fi văzută drept o teorie a deciziei. Ca discurs filosofic asupra

moralei, etica urmăreşte o raţionalizare a procesului prin care indivizii şi organizaţiile
iau decizii. În acest scop, ea întemeiază cadrul general de raţionament etic, defineşte
conceptele de bază (bine-rău sau corect-greşit, drepturi-datorii, responsabilitate,
utilitate, valori, norme, principii etice etc.) şi propune teorii care pot fi dezvoltate în
instrumente de luare a deciziilor, în algoritmi de rezolvare a diferitelor tipuri de
conflicte morale.

2. Etica în afaceri este o teorie a deciziei aplicată în management. Etica în afaceri

nu este doar o disciplină academică, un prilej de dezbateri intelectuale. Ea ţine în
egală măsură de etica aplicată şi de management. Astfel, ea oferă teorii necesare
înţelegerii afacerii ca fenomen economic şi social, precum şi instrumente utile în
procesul de luare a deciziilor în activitatea unei companii.

3. Non-contradicţia dintre etică şi afaceri: Etica şi afacerile nu sunt şi nici nu se

bazează pe noţiuni, valori, idei antitetice. Mai mult, etica şi afacerile sunt compatibile.
Principiile pieţei libere - proprietatea privată, schimbul liber, dreptul de a întreprinde,
principiul libertăţii contractului – sunt compatibile cu princiile etice. Afacerile produc

15
nu doar profit pentru investitori, ci şi bunuri şi servicii pentru consumatori, locuri de
muncă pentru comunitate, inovaţie şi valori pentru societate în ansamblu. Deci
afacerile produc etică.

4. Managementul etic este un management profitabil pe termen lung. Etica se

dovedeşte utilă afacerilor, cel puţin în măsura în care:
îşi propune să raţionalizeze, deci să optimizeze procesul de luare a deciziilor; şi
propune şi justifică norme de comportament ce ghidează raporturile dintre agenţii
economici.
Instrumentele etice de decizie eficientizează interacţiunile dintre companii şi grupurile
cointeresate ale acestora. Prin urmare, managementul etic se poate dovedi pe termen
lung un management eficient din punct de vedere economic.

16
 Capitolul II

2.1 Istoricul si conceptul Western Union

Western Union  este o companie de servicii financiare a cărei activitate principală o
constituie transferul de bani.
Western Union Financial Services SUA este o persoană juridică cu sediul în SUA,
Paramus, New Jersey, care, în baza unui contract de agent, poate autoriza o altă
persoană juridică să execute servicii de transfer electronic de numerar, prin utilizarea
unor sisteme operaționale tehnice și de comunicații speciale. Pe piața transferurilor
rapide de bani, Western Union este lider local, el fiind prezent pe piața din România
din 1996, când a încheiat primul contract de colaborare cu Banca Românească. În ziua
de azi cele mai cunoscute bănci care oferă acest transfer internațional de bani sunt:
BRD- Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și altele.
Western Union pune la dispoziția agenților săi două mari categorii de servicii și
anume: serviciile „will call” destinate exclusiv persoanelor fizice și serviciile
„comerciale”, constând în transferuri efectuate de către o persoană fizică către o
persoană juridică. Din gama serviciilor „will call” fac parte transferurile primite
(Inbound) și transferurile inițiate (Outbound), iar din gama serviciilor comerciale fac
parte serviciile„QUICK PAY” care constau în expedierea unor sume de către
persoane fizice în favoarea unor persoane juridice și serviciile„QUICK CASH” care
constau în achitarea de către beneficiari, persoane fizice, a sumelor primite din partea
unor persoane juridice. În baza contractului de agent încheiat cu Western Union,
agentul poate încheia contracte de subagenturare cu bănci sau alte persoane juridice,
al căror obiect de activitate este compatibil cu activitatea acestui serviciu bancar.
• Rețeaua: 250.000 locații ale agenților în întreaga lume
• Acces la numerar - beneficiarul nu trebuie să dețină un cont bancar
• Transferuri disponibile "în minute"
• Beneficiarul nu plătește nici un comision pentru ridicarea banilor primiți

17
• Prezentarea clară a tuturor costurilor - Ratele de schimb pot fi comunicate dinainte
clientului, Ratele de schimb pot fi stabilite în momentul efectuării tranzacției,
Comisioanele tranzacției sunt achitate în momentul transferului
• Tranzacțiile pot fi urmărite pe site-ul www.westernunion.com
• O marcă de încredere
Principalele funcții ale sistemului Western Union sunt cele de transfer, de decontare și
de reconciliere.
Western Union este lider pe piața transferurilor de bani și are ca organizații
afiliate Orlandi Valuta, Vigo și Pago Facil, acoperind peste 200 de țări și teritorii
independente.
În anul 2008, Western Union a operat la nivel global 188 de milioane de tranzacții
consumer-to-consumer cu un volum total de 74 de miliarde dolari și 412 milioane de
tranzacții consumer-to-busines.
Tot în anul 2008, compania ajuns la un număr de 375.000 de unități și a realizat un
profit net de 919 milioane dolari.
Compania Western Union este prezentă în România în peste 650 localități, din care
350-370 sunt orașe, și are peste 5.000 de unități de distribuție (mai 2009).

2.2 Particularităţile de funcţionare a Western Union

Managementul în cadrul organizaţiei

Noul CEO, Devin B. McGranahan, a declarat: „Fiind selectat să conducă o

organizație atât de respectată precum Western Union, o putere globală a tehnologiei și
a mișcării banilor, care deservește peste 150 de milioane de consumatori,
întreprinderi, instituții financiare, guverne și ONG-uri printr-unul dintre cele mai
extinse și de încredere rețele financiare globale din lume reprezintă o mare onoare și o
oportunitate extraordinar de interesantă. Pasiunea pentru inovare având în vedere
nevoile clienților este ceea ce a condus Western Union de-a lungul a aproape două
secole. Acest lucru susține succesul companiei ca furnizor de încredere de servicii
financiare pentru clienții săi globali. Aștept cu nerăbdare să mă alătur echipei de la
Western Union și să lucrez împreună pentru a trasa un viitor de creștere, creând
valoare pentru acționarii și părțile interesate noștri.”

Personalului i-au fost aduse la conoştinţă principiile de care se cunduce compania

mamă în relaţia cu clienţii.

Cele 10 principii în relaţiile cu clienţii:

18
 1. Sunt cei mai importanţi oameni în activitatea noastră.
2. Ei nu depind de noi, ci noi de ei.
3. Ei nu ne întrerup din muncă, ci sunt scopul nostru.
4. Ne onorează când apelează la noi, noi nu le facem o favoare.
5. Sunt parte din afacerea noastră, nu în afara ei.
6. Clienţii nu sunt simple statistici, sunt fiinţe umane cu sentimente, emoţii ca şi
noi.
7. Nu sunt persoane cu care sa ne certăm sau să ne comparăm inteligenţa.
8. Sunt oameni care au nevoi iar rolul nostru este acela de a oferi ce au nevoie.
9. Ei merită cel mai atent şi respectuos tratament pe care îl putem oferi.
10. Ei au dreptul să se aştepte de la un lucrător să aibă o înfăţişare curată şi
îngrijită.
“Plan to win” reprezintă strategia de afaceri, de succes, a celei mai mari companii din
lume, în domeniul transferurilor de bani, Western Union. Produsele, politicile de
personal, dezvoltare, preţ şi promovare s-au dovedit a fi, în decursul anilor de
activitate, ingenioase şi eficiente. Acestă strategie este urmată de toate restaurantele
din lume dar, cu anumite adaptări la regiunea în care se află.

Din punctul de vedere al strategiei de piaţă, Western Union utilizează un mix de

marketing agresiv şi bine structurat ale cărui elemente sunt axate pe:

a) dezvoltarea produsului şi a serviciilor prin realizarea unui produs standardizat

de calitate ridicată şi consecventă, cu accent pe viteza de servire şi pe un
program prelungit de funcţionare;
b) practicarea unor preţuri judicioase;
c) plasarea reţelei de restaurante în zone care concentrează un număr mare de
consumatori şi cu un vad comercial ridicat;
d) puternica campanie publicitară concentrată pe consumatori, îndeosebi pe interet,
prin utilizarea masivă a promovării la televiziune.

19
 Capitolul III

Evaluarea normelor de etică în cadrul companiei Western Union şi modalităţile

de aplicare a acestora

3.1. Analiza regulamentului de lucru pentru personalul de restaurant şi

influenţa lui asupra dezvoltării unităţii economice

Bucură faptul că în ultimii ani organizaţiile tind să devină din ce în ce mai

“moderne” la nivel global de responsabilităţile lor faţă de totalitatea celor pe care
activităţile operaţionale – şi nu numai – îi implică într-o primă fază de conduită
morală , aceasta manifestîndu-se prin elaborarea şi aplicarea unui plan de măsuri
menit a îmbunătăţi atît comunicarea,comportamentul cît şi angajarea,salarizarea şi
toate celelalte norme fără de care strălucirea Arcurilor Aurii şi-ar pierde luciul.

Regulamentul intern al companiei a fost pregătit pentru ca angajaţii să afle mai multe
despre politicile şi procedurile Western Union care fac parte din termenii şi condiţiile
contractului de muncă.

Cu ani în urmă,Normele Regulamentului de Ordine Interioară ar putut fi simple:

”suntem morali,sinceri şi demni de încredere”,în prezent însă acestea subliniază într-
un mod mai ascuns responsabilitatea şi grija care o are o întreprindere pentru toţi
clienţii săi.Acest regulament reprezintă un ghid pentru multe dintre cele mai
complicate domenii cu care se poate confrunta întreprinderea.

20
Normele acestui regulament sunt importante,ele reprezintă un îndrumar de bază,dar
sigur că nu înlocuiesc comunicarea directă.Fiecare dintre angajaţi îşi asumă
răspunderea pentru discuţii deschise – pentr-u a pune întrebari şi pentr-u a ridica
probleme chiar şi atunci cînd asta se pare greu.

Răspunderea personală se reflectă în tot ceea ce se face la Western Union,iar normele

regulamentului nu sunt altceva decît cuvinte ele prinzînd viaţă şi putere numai atunci
cînd fiecare în calitate de angajat al companiei îşi asumă responsabilitatea de a se
comporta întotdeauna corect.Toţi,începind de la cei din crew room şi pînă la cei din
consiliul de administraţie este un ambasador al Western Union în tot ceea ce spune şi
în tot ceea ce face.

Numele Western Union este demn de încredere şi este respectat de întreaga lume,iar
angajamentul celor care activează în acest restaurant este de a se comporta corect
pastrînd strălucirea Arcurilor pretutindeni în lume.

Regulamentul de lucru pentru personalul din agentii este compus din 2 capitole,iar
acestea la randul lor sunt şi ele împarţite în subcapitole care reflectă în totalitate
valorile după care se conduce compania.

Prin conţinutul lor ele demonstrează că Western Union promovează principiul

desfăşurării activităţii pe baze etice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.Regulile şi
procedurile cuprinse în prezentul ghid nu au un caracter limitativ şi nu pot acoperi
fiecare situaţie particulară care pot aparea în practică,însă aprecierea şi judecarea
corectă a fiecărei probleme este garantată.Astfel este de aşteptat ca anumite prevederi
să fie revizuite o data cu modificările legislative sau o data cu schimbările care se
impun la nivelul Companiei,iar ele numaidecat vor fi aduse la cunoştinţa angajaţilor.

Una din cele mai importante norme cu care şi începe ghidul este angajarea
Companiei de a oferi angajaţilor săi un mediu de lucru plăcut şi corect cu cele mai
înalte standarde,iar agentii trebuie să-şi asume responsabilitatea de a menţine acest
climat pe tot parcursul zilei fără apariţia unor posibile conflicte de interese. Acestea
pot aparea mai ales atuci cînd există o situaţie de raportare ierarhică directă între ei –
poate crea o lipsă de obiectivitate în evaluarea performanţei şi poate fi perceput de
ceilalţi angajaţi drept favoritism sau pot duce la plangeri privind discriminări.Din
acest motiv,politica Western Union nu permite ca în cadrul sistemului să existe

21
raportare ierarhică directă a unui angajat faţă de alt angajat care îi este soţ/soţie sau
rudă apropiată (parinţi,fraţi/surori,unchi/matuşi ş.a.).Angajaţii care ştiu că se află în
una din situaţiile de mai sus menţionate sau au la cunoştinţă că se vor afla într-o
relaţie de acest gen au datoria de a anunţa Reprezentantul Comercial/ Consultantul de
Operaţiuni/Departamentul Resurse Umane.Drept rezolvare unul din angajaţi va fi
mutat la un alt punct de lucru;dacă această operaţiune nu se poate realiza,atunci unul
din cei doi angaţati implicaţi într-o asfel de relaţie va trebui să înceteze contractual de
muncă cu Western Union .

Însă nu trebuie de uitat faptul că politica nu poate garanta un comportament cinstit şi

onest,totul depinde de fiecare în parte,iar acest “fiecare” îşi asumă această
responsabilitate odată angajat în Companie,astfel a fost subliniată urmatoarea
obligaţie personală a angajatului:

- Să fie atent la orice conflict de interese real sau potenţial;

- Să ia măsuri pentru a evita un asemenea conflict;
- Să informeze superiorul despre orice conflict de interese din momentul în care
a luat cunostinţă de acesta;
- Să se conformeze la orice decizie finală care îi pretinde să se retragă din
situaţia în care angajatul se găseşte sau să renunţe la avantajul care se află la
originea conflictului.
O altă normă nu mai puţin importantă este comunicarea.Se poate spune că este
chiar una foarte importantă,pentru că Western Union promovează în interiorul lui
comunicarea cat mai activă a angajaţilor (sigur că pe teme de servici).Lucrul nu ar
avea succes agentii dacă nu ar fi comunicare.

Alte modalităţi de comunicare în cadrul Companiei sunt şedinţele de informare unde

au loc shimb de opinii între angajaţi şi Reprezentantul Comercial.Scopul acestor
discuţii este abordarea unor iniţiative,sugestii,probleme ce apar zi de zi.Mai sunt
sesiunile de comunicare organizate la interval de 3-6 luni,lucratorii fiind informaţi
despre acestea de pe panourile de afisaj care reflectă atît ceea ce se întîmplă în
companie cît şi la nivel global.Înca un pas în întimpinarea lucratorului este sondajul
de opinie organizat o dată în an în formă de chestionar confidenţial referitor la
aspectele legate de activităţile,atmosfera,procedurile de lucru din agentie.

22
Odată devenit angajat ai obligaţia să ai grijă de sănătatea ta şi de securitatea la locul
de munca precum şi de cea a altor persoane care pot fi afectate de acţiunile sau
omisiunile neîntemeiate la locul de muncă.

Dacă intervine o situaţie potenţial periculoasă,care nu este cuprinsă în regulile şi

procedurile stabilite,trebuie informat imediat managerul de schimb,care,la randul său,
este obligat să ia măsurile care se impun şi să informeze de îndată conducerea
companiei.Cooperarea din partea tuturor angajaţilor este vitală pentru succesul
măsurilor de asigurare a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.Iar neglijarea acestor
măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă constituie o abatere
disciplinară gravă.În afară, de toate compania asigură angajaţilor pregătirea şi
instruirea în mod regulat privitoare la măsurile de sănătate şi securitate la locul de
muncă conform prevederilor legislative în vigoare.

La fel un lucru important din regulamentul de lucru care este subliniat şi reamintit
angajaţilor ori de cîte ori e nevoie,este că compania,prin reprezentanţii săi,nu oferă
nici un lucru de valoare care ar putea influenţa judecarea unor situaţii sau luarea unor
decizii.Cadourile de protocol sunt oferite pentru menţinerea unor relaţii cu partenerii
de afaceri, nu pentru a caştiga avantaje nemeritate. Un angajat Western Union poate
oferi,poate da,poate furniza sau primi cadouri sau alte beneficii doar dacă:

- acestea nu reprezintă sume de bani;

- sunt considerate cadouri de protocol;
- nu pot fi interpretate ca mită/plată nemeritată;
- nu încalcă nici o prevedere legală sau regulament.
În caz contrar acest fapt este considerat abatere gravă şi atrage sancţionarea
salariatului,mergand pana la desfacerea disciplinară a contractului de muncă:

- orice folos necuvenit oferit sau promis ori plata necorespunzătoare efectuată
de un angajat Western Union (sau de o persoană acţionînd în numele unui
angajat al companiei) către client sau furnizori Western Union;
- acceptarea de foloase necuvenite sau plăti necorespunzătoare de către un
angajat al companiei;

23
 - oferirea de cadouri,servicii,facilităţi promoţionale excesive sau promisiunea
unor astfel de avantaje oricăror clienţi,furnizori sau terţe personale,în scopuri
neprincipiale sau ilicite de către angajaţii companiei.
Politica Western Union interzice pretinderea,reţinerea sau acceptarea restului lăsat
de clienţi.

Western Union promovează un climat de lucru lipsit de orice fel de conflicte

bazate pe discriminare.Compania consideră că toţi angajaţii sunt membri unei echipe
în care părerea fiecăruia contează,există echitate şi fiecare este tratat cu respect şi în
mod corect.Obiectivul Western Union este de a asigura condiţii de muncă egale
tuturor persoanelor indiferent de rasă,naţionalitate,etnie,limbă,religie, categorie
socială, convingeri, orientare sexuală, vîrstă ,dizabilităţi,sex sau statut militar.

Reglementările legale mai sus precizate nu pot fi interpretate în sensul restrîngerii

dreptului companiei Western Union de a refuza angajarea unui candidat care nu
corespunde cerinţelor şi standardelor uzuale în domeniu,atîta timp cît refuzul nu
constituie un act de discriminare.

Western Union se obligă să păstreze confidenţialitatea datelor privitoare la rasă,

naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingere,orientare
sezuală,vîrstă,dizabilitate,sex,statut militar sau a altor date cu caracter privat care
privesc persoanele care aplică pentru un loc de muncă sau a persoanelor care au deja
calitatea de angajat Western Union.

La fel şi fiecare angajat va pastra confidenţialitatea asupra informaţiilor legate de

activitatea sa,astfel încît acestea să nu fie dezvăluite unor persoane neautorizate să le
cunoască. Prin informaţie confidenţială se înţelege orice informaţie,indiferent de
forma de prezentare sau de suport,folosită de compania Western Union sau aflată în
posesia acesteia cu privire la activitatea societăţii,a persoanelor fizice sau juridice cu
care compania dată se află în legături de afaceri;date de identificare referitoare la
personal,client sau furnizori:numele,adresele,numerele de telefon.]

O altă parte a regulamentului, nu prea demnă de apreciat, este lipsa indicării

obligaţiilor managerilor.Ar fi păcat, pentru că un regulament de lucru este întocmit la
nivel de întreprindere şi nu numai a angajaţilor.Pe fiecare pagină este menţionat şi
subliniat că lucratorul este obligat,obligat şi iar obligat să facă unele sau anumite

24
lucruri.Acest fapt poate crea dificultăţi din motiv că cineva nu va înţelege corect şi va
considera aceasta ca pe o discriminare dar nu ca o egalitate aşa cum este menţionat
mai sus.

În consecinţă însă, prin acest regulament de lucru se încearcă rezolvarea unor

conflicte de interese în mediul intern şi în relaţiile externe ale organizaţiei, statuarea
unor principii şi cerinţe care să-i facă pe manageri mai sensibili la problemele etice.
Regulamentul nu conţine precepte pur teoretice, ci stabileste semnificaţii practice,
utile pentru toţi membrii organizaţiei. Aceasta nu înseamnă că un cod de etică asigură
automat un comportament moral sau că poate acoperi toate situaţiile întâlnite în viaţa
organizaţională. Limita de acţiune a codului etic constă în formularea lor în termeni
generali tocmai pentru că, la început, managerii şi subordonaţii lor se află în
incapacitatea de a identifica toate problemele etice care pot apărea. Modul în care
codul etic este transpus în practică ramîne, până la urmă, la latitudinea managerilor şi
a subordonaţilor. El ramane valabil dacă toţi membrii organizaţiei îl respectă, când
managerul nu acordă importanţă acestuia, cu siguranţă nici angajaţii nu vor urma
prevederile sale.

Totuşi începutul este bun,iar regulamentul în bună parte îşi respectă funcţiile,iar în
companie persistă:

 Conduită şi inspiraţie;
 Disciplină;
 Educaţie şi înţelegere reciprocă;
 Promovarea interesului în afaceri.

3.2. Sugestii şi recomandări privind îmbunătăţirea mediului de etică

Aud, în ultima vreme tot mai des, întrebarile:

– ce se poate face pentru ca mediul de afaceri să se schimbe cu adevărat?

– ce se poate face pentru ca „patronii” şi „şefii” să îşi schimbe felul de a gândi, să fie
mai atenţi la angajaţi şi la aşteptările lor, să cultive performanţa, să încurajeze
iniţiativele angajaţilor?

25
– ce se poate face pentru ca mediul de afaceri să înţeleagă şi să fie sensibil la
aşteptările grupurilor afectate de activităţile companiei, de la consumatori până la
comunitate?
– ce se poate face pentru ca firmele să îşi respecte partenerii şi să accepte fără fente
concurenţa pe piaţă?

Pe scurt:

– ce se poate face pentru ca mediul românesc de afaceri să fie mai responsabil etic?

Tot pe scurt un răspuns: nimic şi totul.

Mai întâi, nu se poate face nimic pentru că în zona eticii si a moralei nu se poate
impune nimic.Aceasta este spaţiul normelor şi valorilor liber asumate.De ce totusi
exista aceasta neclaritate,pentru ca:

-Există o lipsă de dezbatere etică în societate, atât în mass media cât şi în mediile
profesionale;
-Există o nevoie de dezbatere etică precum şi de practici etice; nu e vorba doar de o
cerinţă a publicului consumator de produse şi servicii, ci şi de o cerinţă a mediilor
profesionale. Pe de o parte, companiile înţeleg că un management modern trebuie să
includă o cultură, valori şi practici etice; pe de altă parte, profesioniştii, breslele
înţeleg că asumarea de standarde etice e cea mai eficientă cale de a-şi proteja profesia,
domeniul de activitate.

Aşadar, întâi de toate, etica, înţeleasă ca autoreglementare, trebuie văzută ca o

încercare de limitare a intervenţiei statului de piaţă.

În al doilea rând, sub formă de norme şi valori, etica trebuie recunoscută ca un

standard profesional demn de a fi promovat.

În sfârşit, etica trebuie descoperită ca plus valoare adăugată serviciilor şi mărcii, plus
valoare generatoare de profit pe termen lung.

Nu trebuie de uitat că mediul de lucru poate modela atitudinea şi performanţele

angajaţilor,de aceea Western Union şi oricare altă companie ar trebui mai cu seamă
să se asigure că spaţiile de lucru reflectă comoditate şi un efect pozitiv asupra
oamenilor.

26
 Instruirea, pregătirea profesională, programele de training sunt prioritare,dar nu
trebuie de trecut cu vederea şi respectarea legilor şi reglementărilor în vigoare privind
salariile şi drepturile angajaţilor şi programul legal de lucru, asigurandu-le acestora un
loc de muncă sigur şi sănătos. Acestea fiind caracteristici de bază ale responsabilităţii
unei companii faţă de angajaţi.

Unul dintre elementele esenţiale în ceea ce priveşte relaţiile cu angajaţii este

comunicarea,problema care apare frecvent din cauza încălcării normelor
regulamentului de lucru.

Astfel apar următoarele:

 panourile de afisaj sunt reinoite din ce în ce mai rar;

 şedinţele cu angajaţii se rezultă cu absenţe nemotivate;
 angajaţii nu mai sunt informaţi despre strategiile companiei,realizările şi
obiectivele pentru perioadele viitoare;
 se pronunţă comportamentul neetic.
De aceea este necesară o mai mare responsabilitate,atăt din partea organizatiei cît
şi a angajaţilor.

Este foarte important de a oferi lucrătorilor o atmosferă plăcută în care să se

dezvolte ca personalităţi şi ca profesionişti, ca aceştia să fie fericiţi, să vină cu plăcere
la locul de muncă şi să găsească în fiecare zi bucurie în ceea ce face. Fie că este vorba
de pachetele de beneficii pe care angajaţii le primesc, de trainigurile la care participă
şi care asigură dezvoltarea competenţelor lor profesionale, de implementarea
standardelor de sănătate şi protecţia muncii, de programele comunitare, de voluntariat
în care sunt implicaţi ei sau familiile lor, toate presupun eforturi concentrate, adresate
nevoilor angajaţilor şi asigurării unui nivel de satisfacţie cît mai ridicat pentru aceştia
la locul de muncă.Pentru că nimic nu este mai interesant şi mai plăcut decît să activezi
într-un mediu în care toţi sunt fericiţi şi împliniţi.

O întreprindere trebuie să ia în considerare toate aspectele legate de problemele

mediului. Unele pot avea efect direct asupra activităţii şi trebuie tratate cu interes
maxim, altele pot fi destul de îndepărtate şi pot fi privite ca efecte asupra furnizorilor,

27
clienţilor sau ale economiei în general. Consultarea specialiştilor va crea o bază bună
de plecare pentru noua strategie. Problemele de mai sus sunt reale şi din ce în ce mai
presante, deci trebuie tratate cu seriozitate. Se va crea astfel un cadru în care
managerii pot să gândească atent dezvoltarea strategiei şi să ştie cum să facă faţă
ameninţărilor, dar şi oportunităţilor. Numai în acest fel poate fi creat avantajul
dezvoltarii eticii.

Pentru că etica în afaceri înseamnă:

-a putea deţine şi a putea obţine profit;

-a defini raporturile de afaceri în termeni de drepturi şi responsabilităţi;

-a te respecta ca profesionist, a respecta valorile breslei şi standardele comunităţii din
care faci parte; a ne asuma propriile repere în domeniile în care operăm, prin
autoreglementare;
-a-l respecta: pe acţionar, pe angajat, pe partenerul de afaceri, pe client, pe concurent
– cu valorile şi interesele lor;

-a respecta legea şi autoritatea – şi, totodată, a ne raporta critic la ele, apărând;

autonomia pieţei în raport cu statul

-a raţionaliza procesul de decizie administrând deschis şi transparent, după criterii de

performanţă;

-a însănătoşi profitul, proiectându-l pe termen lung, în strategii de câştig pentru toţi.

28
 Concluzii

Etica în afaceri a devanit o temă despre care ţin să se informeze multe companii
pentru a obţine respect şi încrederea opiniei publice. Drepturile salariaţilor,protecţia
mediului înconjurător sunt doar cateva dintre aspectele care preocupă managerii ce
urmaresc sa ocupe o bună poziţie pe piaţă şi să obţină profituri pe termen lung.

Astfel etica afacerilor se impune ca o condiţie a succesului şi a dezvoltării

unităţilor economice.

Era şi de aşteptat că odată cu trecerea timpului să apară acest imbold de a activa

cinstit,de a fi la modă şi de a lăsa în urmă numai valori după care să se conducă şi
alţii, căci etica în afaceri se bazeaza pe corectitudine,respectarea cuvîntului
dat,capacitatea de a funcţiona eficient pe piaţă în corespundere cu legislaţia în
vigoare,regulile şi tradiţiile formate.Ea presupune stima intereselor nu numai a
propriei firme,dar şi a partenerilor,consumatorilor şi societăţii în ansamblu.

Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi sunt similare

problemelor tuturor tipurilor de întreprinderi şi, în mare măsură, depind de condiţiile
macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului. Această
atmosferă este influenţată de cadrul legal, accesul la sursele de finanţare, accesul la
tehnologie, presiunea fiscală, criminalitatea, etc. Un loc aparte îl ocupă barierele

29
legate de accesul la tehnologii noi, ţinând cont de importanţa primordială a
tehnologiilor în etica afacerilor. Cu toate acestea, etica în afaceri şi tot ceea ce este
bun are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor, deoarece există un număr
impunător de agenţi economici care activează şi care vor necesita dezvoltare. De
asemenea, schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră
optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a eticii în afaceri în
particular.

În urma cercetării ample a eticii in afaceri am ajuns la următoarele concluzii:

 Trecerea timpului neapărat va duce la dezvoltarea eticii în afaceri;

 Etica în afaceri stimulează dezvoltarea economică; chiar şi unităţile de tip
„money in minutes ”, deseori criticate – din punct de vedere al deprinderilor şi
al respectării standardelor – aduc cu ele disciplina de care au atîta nevoie ţările
mai puţin dezvoltate;
 Europa Centrală şi de Est este o zonă extrem de promiţătoare privind etica în
afaceri nu numai că privatizarea este o prioritate aici, dar şi pentru că
apropierea Occidentului de popoarele din estul şi din centrul Europei are drept
rezultat o mai mare receptivitate faţă de conceptele valoroase;
 Etica în afaceri poate să stimuleze economia, dând frau liber activităţii
întreprinderilor, ajută răspîndirea unor noi deprinderi şi idei în cadrul
economiei;
 Pentru fostele economii socialiste aflate în tranziţie, etica în afaceri, după
părerea mea, ar putea fi o metodă ideală de privatizare a unor părţi din
întreprinderile mari, precum şi a unor magazine, restaurante dar şi a lanţurilor
hoteliere;
 Etica în afaceri stimulează activitatea în sectorul particular, care în ultimă
instanţă, reprezintă baza unei dezvoltări durabile;
 Compania Western Union oferă o posibilitate de conversie profesională care
nu poate fi neglijată, dar şi o oportunitate pentru studenţi de a-şi susţine o
parte din cheltuieli lucrand part-time;
 Ar trebui să se dezvolte în cadrul Ministerul Economiei şi Comerţului al
Romaniei un compartiment specializat în promovarea eticii in afaceri în
Romania.

30
 Oportunităţile implementării eticii in afaceri în Roamnia sunt legate atât de
schimbările de îmbunătăţire a mediului de afaceri cât şi de valorificarea posibilităţilor
de extindere a acestui business.

Bibliografie

1. Lector Univ. Dr. Diana Andreea MÂNDRICEL, ETICA ÎN AFACERI

SUPORT DE CURS PENTRU STUDENŢI
2. Cole G.A. Management.Teorie şi practică.Ed.Ştiinţa,2004.
3. Marian L.Strategii manageriale de firmă. Tg. Mureş,Editura Universităţii Petru
Maior,2001.
4. Vasile Morar, Dan Craciun, Vasile Macoviciuc, Etica in afaceri, concepte,
teorii, situatii morale
5. https://www.westernunion.com/ro/ro/legal/intellectual-property.html
6. https://corporate.westernunion.com/2021/11/15/western-union-announces-
devin-b-mcgranahan-as-new-chief-executive-officer/
7. https://corporate.westernunion.com/about-us/leadership-team/
8. https://en.wikipedia.org/wiki/Western_Union

31