Abordarea eticii in managementul afacerilor internationale

ncearc s nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)

CUPRINS

INTRODUCERE.................2

1. CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE INTERNATIONALE..................3 2.IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA CONTEMPORANA..............................6

2.1.ETICA SI LUMEA CONTEMPORANA.....................................................6 2.2.IMPORTANTA ETICII PENTRU MANAGERI.....................................................7 2.3.CORUPTIA-PRICIPALA PROBLEMA IN ETICA LUMII CONTEMPORANE..............8

3.ETICA-APLICAREA SI INCALCAREA EI IN MARILE FIRME INTERNATIONALE.......10

3.1.APLICAREA NORMELOR ETICE................................................10 3.2.COMPORTAMENTE NEETICE, INCALCAREA DREPTURILOR OMULUI, EXPLOATAREA EXCESIVA A RESURSELOR ............11

4. CONCLUZII............................................14
BIBLIOGRAFIE............................................16

Introducere
Etica in afaceri este un domeniu academic si un subiect de dezbatere publica destul de recent, atat de recent incat inca nu s-au pus intrebari de genul Cine este autorul care a propus si a impus termenul etica in afaceri ? sau Cui apartine cu adevarat primul articol, eseu sau tratat de etica in afaceri?. Ca mai toate noutatile din ultimul secol, si business ethics este o inventie americana. Pentru unii originea transatlantica a noii discipline este o garantie de seriozitate, performanta si calitate; pentru altii dimpotriva, orice vine de peste ocean trebuie sa fie ceva teribil de rudimentar, superficial. Indiferent cum este privita, etica in afaceri a luat rapid amploare in spatiul nord-american,de unde s-a raspandit apoi mai ales in tarile in care se poate vorbi cu adevarat despre economie de piata si stat de drept. In Romania, acest eventual interes este abia pe cale sa se nasca. Etica n afaceri e produsul unei piete mature, n care firmele i-au neles rolul n societate i au nvat s comunice i s fac din comunicare un instrument de profit. n activitatea unei firme, etica se regseste sub form de instrumente de decizie, instrumente pentru diagnosticarea i rezolvarea conflictelor etice, sisteme de valori ce definesc o cultur organizaional, coduri etice, principii ce stau la baza strategiilor de comunicare de marketing, instrumente n managementul resurselor umane. Toate acestea sunt concepute pornind de la ideea c managementul etic este, cel puin pe termen mediu i lung, un management profitabil. Motivul alegerii acestei teme este atat importanta acestui subiect, cat si incercarea explicarii acestui concept din mai multe puncte de vedere. Importanta eticii in lumea afacerilor internationale de astazi este influentata de mai multi factori dintre care mentionez: puterea si influenta firmelor private in crestere, schimbarea naturii afacerilor, modificarile suferite de strategiile si structurile manageriale, procesul de globalizare, sustenabilitatea. Obiectivele propuse in acest proiect ar fi:

definirea conceptului de etica in afaceri

impactul eticii in lumea contemporana importanta eticii in afacerile internationale legatura coruptie- etica exemplificarea incalcarii eticii dar si aplicarea acesteia in marile firme multinationale Una dintre problemele majore cu care m-am confruntat in incercarea de a explica

acest termen a fost lipsa unor surse credibile de documentare asupra eticii din economia romaneasca actuala. Publicatiile romanesti de specialitate in domeniul economic, desi in plin progres, nu au inceput inca sa fie interesate de etica in afaceri. Iar presa romaneasca, desi abunda in dezvaluiri incediare, nu poate fi luata in calcul din cel putin 2 motive. In primul rand o ancheta jurnalistica nu are caracter probatoriu, exprimand opiniile si parerile ziaristilor. Al doilea motiv, mult mai important: presa demasca si infiereaza ilegalitatile comise fie de catre functionari publici ori intreprinzatori privati. Or, etica in afaceri nu tine de hotie, frauda, delapidare, etc., Tot ceea ce este ilegal este totodata imoral, insa reciproca nu este valabila. I. CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE INTERNATIONALE Sociologul Raymond Baumhart intr-unul din studiile sale, a pus intrebarea Ce este etica?mai multor afaceristi americani si a primit urmatoarele raspunsuri tipice:

Etica are de a face cu ceea ce sentimentele mele imi spun ca este bine sau rau

Multi oameni sunt tentati sa asocieze etica si sentimentele, gandindu-se probabil la un soi de vibratie empirica fata de aproapele nostru. Dar etica nu este necesar legata de anumite stari afective. Acestea sunt schimbatoare, capricioase si nu pe deplin supuse ratiunii, astfel incat foarte frecvent tocmai sentimentele sunt acelea care ne indeamna sa ne abatem de la normele etice. Etica este legat de credina mea religioas.

Etica nu se afl ntr-o relaie necesar nici cu religia .Ce-i drept, majoritatea religiilor susin standarde etice nalte. Dar dac etica n-ar fi dect un apanaj al religiei, atunci ea nu ar fi

valabil dect pentru persoanele religioase. Or, etica se adreseaz n egal msur ateilor i sfinilor, astfel nct nu poate fi n nici un caz confundat cu religia sau pe deplin subordonat ei.

A fi etic inseamna sa respecti legea

A te comporta etic nu e totuna cu a respecta legea. Nu rareori legea incorporeaza anumite convingeri morale pe care le impartasesc numerosi cetateni ai unui stat. Dar legea ca si sentimentele se pot abate fata de ceea ce este etic.

Etica reprezinta modele de comportament acceptate in societate

A fi etic nu se confunda cu a te conforma pe deplin unor modele de conduita acceptate in societate. In multe cazuri, majoritatea oamenilor cultiva intr-adevar tipare comportamentale juste sub aspect etic, dar nu intotdeauna. Uneori aceste modele sociale de comportament se pot afla in conflict cu principiile etice. Se poate intampla ca intreaga societate sa fie moralmente corupta. Pe de alta parte daca a te comporta etic ar fi totuna cu a imita modelele sociale acceptate, atunci pentru a stii ce este corect din punct de vedere etic, individul ar trebui sa afle ce anume se considera acceptabil in societatea din care face parte. Andrew Crane si Dirk Matten intr-un foarte recent tratat intitulat Business Ethics. A European Perspective propun o definitie si mai scurta: Etica in afaceri este studiul situatiilor, activitatiilor si deciziilor de afaceri in care se ridica probleme in legatura cu ceea ce este moralmente bine si rau. Lasand de-o parte opiniile oamenilor de afaceri americani si alte opinii in legatura cu termenul etica, ar trebui sa ne intrebam ce se intelege prin etica in Romania. La noi, termenul etica are cel putin 2 semnificatii diferite: In primul rand etica se refera la asa numitele moravuri, cutume si obiceiuri traditionale specifice diferitelor culturi. In Occident, preturile afisate in magazine nu sunt, de regula, negociabile; in Orient tocmeala dintre vanzator si cumparator este

aproape obligatorie. Lumea apuseana pune mare pret pe punctualitate in timp ce in America Latina sau in Africa, se considera ca un om este cu atat mai important si mai vrednic de stima cu cat isi permite sa intarzie mai mult. In Occident, comisioanele acordata pe sub masa unor oficiali carora li se solicita un contract sau anumite facilitati fiscale ori comerciale sunt considerate total imorale; nu acelasi lucru se poate spune despre tarile in curs de dezvoltare, unde mituirea functionarilor publici este o practica obisnuita.

In al doilea rand, prin etica se intelege ansamblul de valori si norme care definesc, intr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare justa, demna si vrednica de respect a caror incarcare este blamabila si vrednica de dispret. In aceasta acceptiune etica promoveaza anumite valori, precum cinstea dreptatea, curajul, sinceritatea, marinimia, altruismul, etc. In firescul limbii romane, ansamblul acestor reguli de buna purtare se numesc morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cat mai inalte se numeste moralitate.

In conceptul de etic aplicat intr etica profesional, etica afacerilor i etica mediului ambiant.

Etica profesioala impune stabilirea unor reguli interne n fiecare

profesie, care pot lua forma ,, bunelor practici a ,, codurilor etice, sau a ,, codurilor deontologice, prin care se definesc modalitile practice de rezolvare a problemelor cu care se confrunt membrii unei profesiuni i rolul social al profesiunii respective.
o

Etica afacerilor este o form particular a eticii, care se refer la

comportamentul agenilor economici, a angajailor, patronilor i managerilor. O mai numesc i ,,etica economiei, care determin scopurile i normele crora le sunt supuse finalitile activitilor economice private i publice. Etica afacerilor se refer la stabilirea unui echilibru ntre performanele economice i cele sociale ale firmei.

Etica managementului, este o component a eticii n afaceri avnd

ca obiect determinarea a cea ce este bun , corect sau just, n deciziile i aciunile care afecteaz alte persoane. Specialistii prezint urmtoare abordri ale eticii n management:
-

abordarea utilitarist, potrivit creia conduita unei persoane se poate determina numai prin efectele comportamentului acesteia abordarea deontologic, potrivit creia valoarea moral a unei aciuni trebuie interpretat n funcie de intenia persoanei care a luat decizia, care, n management, presupune respectarea i protejarea drepturilor individuale. abordarea n termenii dreptii sociale, care protejeaz pe cei slab reprezentai, dar care poate stimula comoditatea, abordare care are nuanri multiple de care trebuie s se in seama n management.

II. IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA CONTEMPORANA II.1. Etica si lumea contemporana Influenta firmelor private asupra societatii este mai mare decat a fost pana in prezent,iar politicile imorale, frecvent intalnite in mediul de afaceri pot sa provoace imense daune si prejudicii indivizilor, comunitatilor si mediului. Cresterea interesului fata de etica in afaceri este influentat si de schimbarea naturii insesi a afacerilor in contextul ultimelor decenii, in care a luat o amploare evidenta procesul de globalizare. Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fost pana acum. In consecinta apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si multicultural,in care criteriile corectitudinii morale difera si se modifica rapid. Cresterea importantei acordate eticii in afaceri se explica si prin modificarile suferite de strategiile si structurile corporatilor. Curente recente in teoria si practica manageriala, precum total quality management, ca si procesele de restructurare si redimensionare a firmelor de top, au condus la abordarea multor practici traditionale de conducere a proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase si rigide s-au aplatizat considerabil. In consecinta autoritatea si raspunderea decizionala s-au dispersat din ce in ce mai mult in
7

cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase si de catre tot mai multi angajati. Iata de ce se impune ca fiecare salariat sa inteleaga cat mai bine complexitatea problemelor de natura etica. Lista schimbarilor majore care influenteaza cresterea importantei eticii in afaceri este incompleta; multe alte aspecte pot intra in discutie. Cert este faptul ca Europa tot mai mult neaga faptul ca etica in afaceri este doar un trend trecator, afirmatie instalata de imperialismul cultural nord-american. Astfel se configureaza un consens tot mai deplin asupra importantei acestui subiect, fie ca e vorba de studenti, profesori, functionari guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele comerciale. In mai toate universitatile din Europa s-au introdus in ultimii ani cursuri de etica in afaceri; numarul articolelor publicate in presa pe teme de business ethics a crescut enorm; pe internet se pot gasi in acest moment peste 20.000. de webpages si circa 1.200. de carti dedicate exclusiv eticii in afaceri. Se poate chiar vorbi despre o noua industrie in domeniu: in corporatiile moderne exista deja directori pe probleme de etica (corporate ethics officers); a crescut numarul consultantilor independenti in materie de etica a afacerilor; sunt tot mai viguroase si prezente pe pietele de capital trusturile de ethical investment; de mare autoritate si influenta se bucura activitatile de audit, monitorizare si evaluare etica. In pofida scurtei istorii de pana acum, acest domeniu a cunoscut in ultimele doua decenii evolutii tematice si conceptuale sesizabile, mai ales sub influenta efectelor de globalizare si a noului concept de sustenabilitate. II.2. Importanta eticii pentru manageri Exista sapte valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere, prin managerii si angajatii sai, pentru o desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume:

consideratie -fata de semenii sai veghere -in pastrarea standardelor etice creativitate -in economisirea resurselor si in protectia mediului

servirea -clientilor cat mai bine corectitudine -fata de furnizori, beneficiari, personalul angajat, asociati,

comunitate transparenta - eliminarea minciunii in comunicarea cu partenerii, clientii,

furnizorii, personalul angajat, organele statului interdependenta -fata de comunitatea in care traiesc si isi desfasoara

activitatea De asemenea exista 12 provocari morale in viata de afaceri: aprecierea demnitatii muncii; bunele relatii in afaceri; deservirea impecabila a clientilor; moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea competitiei; tratarea personalului cu demnitate si respect; remunerarea corecta a personalului; respectarea legilor; protejarea mediului inconjurator; incheierea de afaceri fara mituire; mentinerea onestitatii in afaceri; supravietuire in caz de schimbari majore. Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest si are o inalta moralitate, exemplu dat de sefii sai si de top-managerii il pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale altora sau poate chiar sa le adopte. Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da tonul din punct de vedere moral. Ei au si o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot si trebuie sa serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie.Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea principiilor inalte de etica dar si prin comunicarea in intreaga
9

organizatie a asteptarilor similare de la angajati, si prin incurajarea rezultatelor pozitive.Din pacate de la conducerea de la varf se sugereaza uneori subtil ca, cei din conducere nu vor sa stie de practicile ilegale sau neetice ale angajatilor si daca practica personalului, aflat in conducerea de varf a organizatiei, este cunoscuta pentru folosirea resurselor organizatiei pentru placeri personale, angajatii de la nivelurile mai joase sunt susceptibili de a proceda la fel. Fiecare manager este intr-o pozitie de influenta asupra subordonatilor. Toti managerii trebuie sa actioneze ca modele etice bune si sa dea tonul moralitatii in aria lor de responsabilitate. Trebuie avut grija ca aceasta sa se faca de o maniera pozitiva si informala. II.3.Coruptia- principala problema in etica lumii contemporane O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita. Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 180 de tari. Iata cateva dintre rezultatele obtinute pentru anul 2006: LOCUL 1 12 16 25 40 56 64 66 70 TARA Finlanda Luxemburg Germania Spania Ungaria Grecia Bulgaria Turcia Romania NOTA 9.4 8.4 7.8 6.7 5.3 4.6 4.1 4.1 3.7

Tabelul 1. Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei (10-coruptie la nivel mic;1-coruptie intensa)

10

Intr-un alt studiu realizat de Banca Mondiala asupra managerilor, acestia au declarat ca principalul obstacol in realizarea afacerilor il constituie coruptia, evidentiata de catre subiecti in procent de 18%, in tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare in proportie de 54% -din care face parte si Romania-, iar in tarile din cadrul CSI in proportie de 84%. Din aceasta cauza multe companii straine, importante surse de finantare, si-au retras activitatea. "Romania este in afara zonei de interes al investitorilor", este titlul unui articol publicat in cotidianul Curierul National, dar care reflecta practic o realitate, cauzata de un climat instabil din punct de vedere juridic si financiar, dar si ca efect al prezentei pe scara larga a birocratiei si coruptiei in tara noastra. Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar, cu ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum . III. ETICA INCALCAREA SI APLICAREA EI IN MARILE FIRME III.1. Aplicarea normelor etice n ultimii ani se observ c n mediul de afaceri romnesc implicarea firmelor n rezolvarea problemelor comunitii a devenit o constant. Un studiu realizat la nivel european de ctre MORI (Market Opinion Research International) relev faptul c 70% din consumatorii europeni prefer produsele sau serviciile unei firme care este implicat n rezolvarea unor probleme sociale sau de mediu. Acelai studiu arat c aproape jumtate din aceti consumatori ar fi dispui s plteasc mai mult pentru produsele/serviciile unei firme responsabile pe plan social, si corecte din punct de vedere etic.

11

Avon Cosmetics Romnia a lansat n septembrie 2003 campania mpotriva cancerului la sn, prin care i-a propus s informeze femeile de riscurile pe care le presupune aceast boal i, n acelai timp, s strng fonduri pentru mbuntirea serviciilor medicale din domeniu. Componenta campaniei axat pe strngerea de fonduri a constat n lansarea unor produse destinate adunrii de fonduri pentru aceast cauz (produse specifice domeniului: rujuri, produse promoionale: pixuri, tricouri, insigne etc.). Componenta campaniei de informare i contientizare a cuprins un singur produs de promovare, ursuleul de plu, care a fost susinut printr-o campanie TV i prin campanii de advertising n reviste pentru femei. Suma strns de Avon Cosmetics Romnia pe parcursul anului 2003 a fost de 154 000 de dolari i s-au colectat de asemenea fondurile necesare pentru achiziionarea unui detector ganglionar cu raze gamma n valoare de euro. Kraft Foods Romania a dezvoltat un program de marketing comunitar mpreun pentru copii, n anul 2002. Acest proiect a pornit de la un studiu asupra nevoilor prioritare din Romnia i n urma unor consultri cu angajaii, a constat n renovarea i dotarea cu mobilier a unor spitale de pediatrie cu o parte din venitul obinut din vnzrile produselor companiei. La finalul proiectului, n colaborare cu Ministerul Sntii, au fost alese ase spitale de pediatrie din Piteti, Botoani, Sibiu, Brlad, Cluj-Napoca i Iai. Au fost destinai mbuntirii condiiilor de tratament i spitalizare a copiilor din Romnia peste 200 000 USD, provenii din cumprturile de produse purtnd sigla Kraft Foods efectuate de consumatorii romni. Fiecare spital a primit prin acest proiect cte un miliard de lei, sum pe care a folosit-o pentru renovarea i dotarea seciilor de pediatrie. Exista si firme mai mici cum ar fi Data Group International, Level 7 Software, Idea Design&Print i Stu Art Ambient Design care incurajeaza responsabilitatea sociala a companiilor cat si comportamentul etic al acestora. Insa nu exista o firma interationala care sa fie in totalitate corecta din punct de vedere etic, deoarece este pur si simplu imposibil sa controlezi concerne internationale cu mii de fabrici furnizoare, atat de bine incat sa le poti achita. III.2. Comportamente neetice, incalcarea drepturilor omului, exploatarea excesiva a resurselor 50 000 de

12

Exemplele prezentate in continuare ilustreaza foarte bine la ceea ce trebuie sa se astepte din partea investitiilor firmelor internationale, tarile din lumea a treia. Marile firme isi obtin produsele in mare parte in tari in care mana de lucru este ieftina. Daca privim acest lucru pozitiv, el ar insemna ca aceste firme asigura acolo milioane de locuri de munca si pun astfel bazele pentru dezvoltare si bunastare. Realitatea este insa alta: plata muncitorilor din fabrici, plantatii este orientata dupa cele mai mici salarii din zona, iar uneori este chiar sub acestea. Firmele vestice nu numai ca exploateaza milioane de muncitori, dar au si control total asupra resurselor naturale. Angola, Brazilia, Indonezia, Nigeria, Congo, si majoritatea tarilor in curs de dezvoltare dispun de resurse naturale substatiale(petrol, aur, diamante, cupru, lemn de esenta, cafea, cacao, banane).In calitate de proprietare ale acestor resurse, ele sunt privite obiectiv ca fiind mult mai bogate decat tarile industrializate. Cu toate acestea, o mare parte din populatia acestor tari este infometata, nu are acces la medicamente sau educatie. In fiecare zi mor 100.000. de oameni din cauza foamei si nu pentru ca traiesc in zone aride, ci pentru ca resursele le-au fost rapite inca din intunecatii ani ai perioadei coloniale. Cele mai multe tari in curs de dezvoltare nu au posibilitatea de obtinere si scoatere pe piata a resurselor. Din acest motiv ar fi necesar si plin de sens ca astea firme sa investeasca in acele tari. Privind mai indeaproape, in putine cazuri se poate vorbi de investitii reale. Coca-Cola are motto-ul Peste tot unde avem afaceri, ne consideram drept un partener al societatii. Firma se situeaza pe primul loc in topul celor mai valoroase 60 marci din lume

La 20 iulie 2001, sindicatul columbian Sinaltrainal a depus la Florida,

o plangere importiva concernului Coca-Cola si a partenerilor sai din Columbia. In plangere se mentioneaza ca escadroanele paramilitare ale mortii care comisesera crime,rapiri, torturi asupra membrilor sindicatelor, le-au savarsit in calitate de agenti ai firmei. 8 sindicalisti au fost ucisi, iar alti 65 au fost amenintati cu moartea. In total, in Columbia, au fost omorati in ultimul deceniu mai mult de 1.800. de membrii de sindicat. La 31 martie, sidicatul a obtinut o victorie partiala: judecatorul federal a

13

acceptat plagerea impotriva firmelor care imbuteliau bauturile pentru Coca-Cola, insa nu direct impotriva concernului.

La 8 august 2001, Coca-Cola a fost condamnata in SUA la plata a Dupa relatarile postului britanic BBC, Coca-Cola a poluat suprafete

192.5 mil.$ pentru discriminarea muncitorilor afro-americani. mari de teren agricol din sud-vestul Indiei, cu substante extrem de toxice. In plus a consumat o cantitate imensa de apa, care a dus la o seceta catastrofala pentru fermierii locali. McDonalds este cel mai mare achizitor de carne de vita din lume. In America de Sud suprafete imense de padure sunt distruse pentru a oferi pasunile necesare cirezilor de vite. Pentru acestea se importa furaje din tari in care majoritatea populatiei sufera de foame. Pentru cultivarea furajelor sunt sustrase suprafetele agricole de la productia locala de alimente. o McDonalds comercializeaza si asa numitele Happy-Meals. In aceste meniuri, copii primesc figurine Disney. In vara anului 2000 un grup de consumatori din Hong-Kong, a dat publicitatii un raport cu privire la munca prestata de copii, falsificarea actelor de identitate pentru ascunderea varstei, in 5 fabrici care produceau figurinele. Pentru o munca de 8 ore muncitorii primeau circa 1.49 euro/zi. Insa o zi normala de munca era mult mai lunga, ajungand la chiar 15 ore pe zi. Abia cand s-a dovedit ca 100 de copii cu varste intre 12 si 13 ani lucrau chiar si 12 ore pe zi, a fost trimisa o echipa de control in fabrici. o Organizatia de protectie a animalelor PETA (People for the Ethical Treatment of Animals) a recurs la metode drastice pentru a demonstra practicile de crestere a animalelor din fermele furnizoare. Grupuri de activisti au impartit in fata restaurantelor McDonalds pachete asemanatoare celor Happy-Meals, doar ca in interiorul lor se aflau imagini si jucarii care imitau animalele sacrificate cu cruzime. Rezultatele nu s-au lasat mult asteptate, si firma a anuntat in august 2000 ca pe viitor vor respecta conditiile de crestere si sacrificare a animalelor. o Motto-ul firmei Angajament international in favoarea copiilor a fost iarasi rasturnat in momentul in care postul de televiziune BBC a prezentat un

14

reportaj despre copii cu varste intre 15 si 16 ani, care munceau la filialele McDonalds chiar pana la ora 2 dimineata. Procter&Gamble anunta la 21 februarie 2001, producerea si comercializarea in comun cu Coca-Cola a marcilor Pringles, Cappy, Punica, etc. Mai ales productia de sucuri din fructe trebuie privita critic datorita provenientei sale. Concentratul de fructe in mare parte provine din Brazilia unde muncitorii sunt platiti cu mai putin de 12 euro pe zi. Din acest motiv, copii trebuie sa lucreze pentru a-si ajuta familia, astfel imbolnavindu-se De asemenea ii este reprosata prezenta in Myanmar. Dictatura militara de acolo, isi sprijina puterea pe utilizarea sistematica a muncii silnice si a torturii. Concernul producator de articole textile Levi Strauss, care a parasit tara din acest motiv, decalara: nu este posibil sa faci afaceri in Myanmar fara sa sprijini in mod direct regimul militar si fara incalcarile grave ale drepturilor omului savarsite de acesta. In Irlanda, i s-a reprosat in 1996, ca din cauza unei sparturi intr-o instalatie de productie a articolelor cosmetice, a poluat pentru o lunga perioada de timp apa potabila, locuitorii fiind nevoiti sa apeleze la apa adusa de cisterne. In iunie 1999, gruparea americana de protectie a animalelor PETA a acuzat concernul de utilizarea de produse pentru care s-au facut testari pe animale, fara ca acest lucru sa fie legal. CONCLUZII In aceasta lucrare am dorit urmarirea unor obiective clare, care consider ca sunt bine explicate pentru a defini complet termenul de etica in afaceri internationale Definitiile eticii au fost de mai multe tipuri, pentru a evidentia diferentele de opinii si pentru a evidentia impactul culturii asupra perceptiei oamenilor. Pentru a face clar faptul ca etica nu are legatura cu religia, legi, etc. am prezentat pe scurt studiul unui sociolog renumit si rezultatele acestuia.

15

In capitolul 2, am prezentat importanta eticii si impactul acesteia. Desi in Romania, efectele sunt slab resimtite, in alte tari, etica nu doar ca s-a intins, ci chiar a avut o crestere imensa in mintea managerilor si a angajatilor. Clietii sunt tot mai interesati de modul de obtinere al produselor pe care le consuma. Coruptia are un efect foarte negativ in respectarea eticii. Aceasta incurajeaza comportamente neetice fata de angajati, clienti, furnizori,functionari publici, etc.De aceea, soluia ieirii din criza economic i politic a societii romneti o reprezint ntoarcerea la valorile morale sntoase i promovarea lor n toate mediile sociale i prin toate mijloacele disponibile. n Romnia prima reform ce trebuia s fi fost fcut este, nu reforma politic i economic, ci reforma moral prin promovarea unui sistem de valori sntos cu un standard moral i etic nalt. Iar, n prezent, strategia promovat de forele politice pentru depirea crizei economice ar trebui s in seama de aceast interdependen ntre morala i mediul economic. Capitolul 3, din punctul meu de vedere este cel mai concludent, deoarece realitatea nu poate fi ascunsa. Am dat exemple clare in care firme de renume finanteaza proiecte pentru a-si imbunatati imaginea, pentru a ajuta comunitatea. Insa in partea a doua am dat exemple negative, care puteau continua la nesfarsit. Singurii care pot face ceva pentru ca firmele de renume sa inceteze comportamentele inumane si totodata neetice, sunt consumatorii. Este indiferent daca cineva cumpara pantofi sport de la Nike sau Fila sau de la o firma necunoscuta, deoarece pantofii sport comercializati in mod cinstit nu exista. De asemenea nu se stie cu exactitate daca intr-un telefon mobil de la Nokia sau Motorola se gasesc materii prime cu care sunt finantate razboaie in Africa. Actiunile de boicot cu tel precis, cum ar fi campania Stopp-Esso sau boicotul organizat de opozitia din Myanmar impotriva tuturor firmelor care coopereaza cu regimul militar din aceasta tara au sens, deoarece amenintarea unui boicot cel putin aduce problema in atentia opiniei publice. In ceea ce priveste alimentele, clientii ar trebui sa gandeasca astfel: cu cat locul de producere si prelucrare este mai aproape, cu cat cultivarea a fost mai ecologica si cu cat exista mai putin ambalaj, cu atat mai bine.

16

Solutia clara, pe care vreau sa o prezint in finalul lucrarii, pentru a fi ideea de baza este: schimbarea mentalitatii oamenilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Dan Craciun - Etica in afaceri Bucuresti, 2004 2. Ioan Bogdan Managemetul

Lucian Blaga, Sibiu afacerilor internationale Editura Universitatii

3. Klauss Werner/ Hans Weiss Noua carte neagra a firmelor de marca Editura
Aquila, 2004

4. Dictionarul explicativ al limbii romne, Academia Romna, Institutul

Lingvistica "Iorgu Iordan", Editura Academiei Romne, 1975

de

17

5. Jhon R. Shermerhorn Management and Organizational Behavior. Essentials,

Editura John Wiley & Sons Inc., New York-SUA, 1996

18