Universitatea de Stat din Moldova

Referat la Etica profesională

Tema: Etica, definiţii şi sfera ei de cuprindere

Elaborat de:
Mihai Vitalii

Profesor:
Suman E.

Chişinău 2018
Etica,definitii si sfera ei de cuprindere:

Etica, conform dictionarului este " stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu
legile lor de dezvoltare si cu rolul in viata sociala".

Antonio Ramirez in lucrarea "Etica in Intreprindere"( La etica en la empresa)

considera etica o stiinta care ne ajuta sa cunoastem omul,comportamentul sau si
societatea in ansamblul ei.Stiinta eticii are un caracter analitic- se preocupa de cauzele
actiunilor noastre si normative-ne spune ceea ce avem de facut; ea nu este insa o stiinta
descriptive –nu ne indica cum sa facem,dar este practica, orientate spre actiune: se invata
din practica. De aceea se foloseste adesea si conceptual de etica aplicata ,prin care
intelem analiza din punct de vedere moral a unor situatii concrete din practica sociala sau
profesionala, in vederea luarii unor decizii.

A vorbi despre etica in domeniul politicii, economie, la nivel de organizatie, este

astazi la moda, chiar reprezinta o noutate. Cu toate acestea se manifesta o lipsa evidenta a
eticii in aceste domenii. Cu toate ca economia este cea mai predispusa la incalcari ale
eticii,mai putem spera in existenta unor sanse reale de insanatosire morala a vietii
economice, bazandu-ne pe exemplele unor mari companii,multe la numar care
promoveaza prin actiunile lor principiile eticii, de exemplu: Johnson& Johnson, LL Bean
Inc., NCR Corporation.

Majoritatea oamenilor se conduc in viata dupa ceea ce numim morala

convetionala sau de aparenta. Filosofia etica este aceea disciplina preocupata de ceea ce
este bine si rau,correct sau gresit. Toate societatile au avut si au reguli etice care aproba
onestitatea, respectarea promisiunilor, ajutarea semenilor si respectarea drepturilor
celorlalti. Etica este o trasatura umana universala chiar daca codul de etica nu este acelasi
pentru toti, el prezentand particularitati pentru fiecare societate, organizatie sau pentru
fiecare individ in parte.

Etica sociala se ocupa de relatiile omului cu cei din jurul sau, individul fiind in
centrul acestor relatii.
 Din ratiuni economice organizatiile actioneaza intotdeauna in serviciul unor
persoane; binele comun al organizatiei reprezinta un ansamblu de obiective pe care
membrii sai incearca sa le atinga. De aceea putem afirma ca etica in organizatie se
bazeaza pe doua principii fundamentale:

a) suprematia omului si a principiilor morale asupra organizatiei

b) atingerea scopului sau binelui comun, respectand principiile morale

Insasi strategia organizatiei poate oglindi pozitia acesteia din punct de vedere etic;
1[1]
ambitia unui nivel inalt al eticii profesionale este cel putin inseparabila de ambitia unui
inalt nivel al eficientei economice si al investitiei in progres; uneori exigentele eticii in
intreprindere pot ajunge sa modifice strategia aleasa. Strategia si etica se conjuga astfel la
nivelul organizatiei. Astfel se ajunge la concluzia ca etica este rentabila; ea trebuie
perceputa ca o investitie a organizatiei, mai ales pe termen mediu si lung. Ea nu se opune
profitului, ci doar acelui profit injust, illegal sau imoral.

Etica managementului este o forma a eticii aplicate si reprezinta un ansamblu de

norme carora trebuie sa li se subordoneze actiunile si deciziile cadrelor de conducere din
organizatii, norme care pot sa fie sau nu sanctionate din punct de vedere juridic si care
sunt impuse prin forta constiintei colective, a opiniei publice. Ca principii generale de
conduita sau coduri etice, etica este aplicata in managementul resurselor umane, in
managementul situatiilor de criza, in comunicarea de marketing in toate formele ei:
branding,relatii publice, publicitate.

Etica profesionala impune stabilirea unor reguli interne in fiecare profesiune,

care pot lua forma "bunelor practice", "codurilor etice" sau "codurilor deontologice".

Unii manageri considera legatura dintre etica si afaceri o simpla gluma. Altii
privesc alaturarea celor doua notiuni ca fiind imposibila sau cel putin improbabila; o alta
categorie considera discutiile despre etica irelevante. Sunt si manageri care evita sa aduca
in discutie etica datorita temerii ca o asemenea conversatie ar putea fi interpretata ca o

1[1]
Corodeanu,Daniela-Tatiana : Suport de curs :Etica in administratia publica,p18
recunoastere a vinovatiei sau incorectitudinii. Catusi de putin adevarat. Etica presupune
motivatie, motivatia determina o anumita maniera de actiune, iar variantele de
comportament conduc la consecinte mai mult sau mai putin grave pentru persoanele
aflate in interactiune.Firmele care pot fi numite etice prezinta anumite caracteristici:

1.Echilibru intre profit si etica

2.Valorile etice stau la baza comportamentului zilnic al actiunilor individuale

3.Sistem de sanctiuni care prevede penalizarea si corectarea actiunilor cu caracter

neetic.

4.Prezinta un set de valori care presupune:

-tratarea celorlalti cu respect si cinste asa cum doresti si tu sa fii tratat

-fabricarea si comercializarea produselor astfel incat sa fii multumit daca

le folosesti tu

-tratarea mediului inconjurator ca si cum ar fi proprietatea ta

Etica trebuie sa insoteasca intregul proces de luare a deciziei in toate etapele sale.Relatia
fundamentala asupra careia se concentreaza cea mai mare parte a problematicii eticii in
afaceri este de fapt conflictul intre performantele economice ale organizatiei masurate in
venituri,costuri,profituri sau datorii si performantele sale sociale, mult mai dificil de
apreciat, reprezentate de obligatiile fata de angajati, clienti, creditori, furnizori,
distribuitori sau publicul larg. Accentul pus in ultimii ani pe etica in organizatii se
datoreaza schimbariilor rapide in domeniul fortei de munca, ca rezultat al aparitiei noilor
tehnologii, internationalizarii afacerilor, impactului diferitilor factori economico-sociali si
politici atat asupra sectorului privat cat si a celui public.

Etica in opinia lui Dimitrios Buhalis si Eric Laws reprezinta un set de reguli care
definesc ceea ce este drept si gresit in conduita noastra. Donaldson descrie etica in
organizatii ca fiind un studiu sistematic cu care se confrunta domeniul
afacerilor,industriei sau activitatile, institutiile sau practicile si credintele relationate
acestora. Intr-o maniera mai concreta Johns, precizeaza ca etica poate fi definita ca o
reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor(potentiale daune pentru
personalul din interiorul organizatiei cat si pentru persoanele din exteriorul acesteia).

Etica reprezinta modul nostrum de a interactiona ca angajatori,

angajati,colegi,clienti,prieteni,sau membrii ai comunitatii in care traim.

Conduita etica reprezinta unul dintre criteriile principale care definesc felul in care o
companie isi desfasoara activitatea,consolidand sau, dimpotriva, distrugand reputatia
acesteia pe piata. Conduita etica necesita efort, capacitate de sinteza si inteligenta. De-a
lungul timpului a fost dovedit faptul ca o conduita etica are intotdeauna rezultate positive.

Exista posibilitatea de a pierde pe termen scurt dar niciodata pe termen lung.

1.2 Tehnici de implementare a eticii in afaceri si responsabilii:

Tehnici de implementare a eticii in afaceri si responsabilii

Responsabilii sau organismele abilitate sa supravegheze si sa ghideze implementarea

eticii in afaceri sunt: Consiliul sau Comisia de etica a afacerii, Ofiterul de etica ,
Consiliul de etica profesionala,urmate de programul de monitorizare a climatului
etic,programul de auditul eticii si codul de etica si conduita in afaceri.

Ofiterul de etica este reprezentantul echipei de conducere responsabil cu operatiile

cotidiene ale eticii in afaceri:

 Coordoneaza desfasurarea si implementarea programului de etica.

 Desfasoara si intretine standardele si procedurile de conduita,precum si politicile
aferente care vor ghida angajatii in proiectarea expectantelor.
  Instituirea si coordonarea monitorizarii controalelor si masurilor care trebuie
urmate.2[2]

 Instituie si fondeaza un consiliu de etica reprezentativ pentru toate nivelele

organizatiei.
 Implementarea si coordonarea programelor de comunicare si instruire pentru
intreaga firma,pentru a se asigura ca toti angajatii intra in contact si cunosc
standardele.
 Monitorizarea si evaluarea programului de etica pentru modificarile periodice
cand acestea se impun.
 Reactionarea adecvata cand sunt incalcate standardele ,incluzand raportarea
directa a echipei de conducere sau organisme externe ,atunci cand sunt incalcate
legile.
 Intocmirea rapoartelor trimestriale cu privire la statusul programelor de etica.
 Fondarea unor canale interne de raportare,incluzand,dar nu limitand,o linie
directa,unde angajatii si cei interesati pot obtine ajutor sau pot raporta
preocuparile fara teama de consecinte.

Consiliul sau comisia de etica a afacerii serveste in principal drept "consilier" pentru
stabilirea politicilor de rezolvare a problemelor si a monitorizarii programului de etica.

Este formata din reprezentanti ai managementului financiar-executiv,afaceri

generale,resurse umane si afaceri publice.Este recomandat sa aiba o larga reprezentare,
din toate departamentele si nivelele, fapt care conduce la minimizarea rezistentei in
acceptarea programului si a mesajului sau.

In Romania au fost infiintate astfel de organisme,numite atat Comisii, cat si Consilii.

Obiectivul acestora este de a solutiona diferentele aparute sau reclamate, de a oferi

consultanta si de a monitoriza modul de aplicare al codului etic.Acestea sunt structuri ale

2[2]
Corodeanu, Daniela-Tatiana: Suport de curs: "Etica in administratia publica" Dileme etice in organizatii,
Iasi 2005 p.30.
organizatiei,se subordoneaza Senatului sau Consiliului Director si functioneaza pe baza
unui statut aprobat de acestea.

In Art. 132,alin. 1 din Legea pentru infiintarea Comisiei Nationale pentru Statut,Etica si
Litigii,apare consemnat faptul ca:"In fiecare organizatie judeteana si in organizatia
Municipiului Bucuresti se alege o Comisie Judeteana de Statut,Etica si
Litigii( CJSEL,respectiv CMBSEL) compusa dintr-un presedinte ales de CCJ(CCMB) si
4 membrii alesi de BJP(BPMB).

Comisia Nationala de Etica este un proiect care inca nu a fost dat

publicitatii.Autorii acestui proiect au reusit performanta de a prevedea sanctiuni juridice
pentru incalcarea unor principii etice; astfel ca,fiind,"norme de etica", prevederile acestiu
proiect nu au caracter de recomandare.

Una din erorile fundamentale ale mediului romanesc de afaceri consta in

suprapunerea si confuzia dintre actionariat si management.De aici,falsa idee ca, a face o
afacere, este sufficient sa detii capitalul necesar si o reteta de castig. Ori, a face afaceri
inseamna:a avea o idee buna, un proiect sau,mai mult, o viziune si a imagina acest proiect
ca activitate aducatoare de profit in conditiile legii si respectand interesele comunitatii; a
elabora strategii, adica, a proiecta acea idee in timp, anticipand evolutia3[3] ei si asteptarile
celorlalti; a planifica, a impartii viitorul in etape, cu termenul si obiectivul lor precis; a
organiza, adica a creea departamente cu sarcini specifice si precise, supuse unui aceluiasi
obiectiv; si, nu in cele din urma, a comunica: a face cunoscute oferta si valorile si a
intelege interesele celor de care depinzi.

In mediul romanesc de afaceri e greu de distins intre ilegalitate si imoralitate.

Imaturitatea pietei,insuficienta legislative si opusul ei, suprareglementarea, permit
specularea ambiguitatilor legislative si ingreuneaza crearea unui spatiu al normelor si
practicilor etice in afaceri.

3[3]
Profesor Univ. Dimitrie Gusti, „ Idealul etic si personalitatea" , Edit. Floare Albastra, Bucuresti ,p. 272-
274
1.3. Morala si etica :

Au trecut 10 ani de la schimbarea radicala a sistemului social din Romania si cand citesti
oricare din marile cotidiene centrale gasesti doua elemente omniprezente: reclamele la
telefoanele erotice si cel putin un articol pe zi, care sa trateze un caz de coruptie, la nivel
inalt, din aproape toate domeniile din societatea romaneasca.

O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera
mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu
firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul
de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani
destinati oferirii de mita. Transparency International, o organizatie internationala a carui
obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de
evidentiere a acestui fenomen in 99 de tari, pozitioneaza Romania, in 1998 pe locul 61,
cu "nota" 3,0, iar in 1999 pe locul 67 in ceea ce priveste lipsa coruptiei cu "nota" 3,3 , pe
baza unui complex de 6 sondaje independente. In ceea ce priveste societatea romaneasca
se poate observa ca ea este condusa mai mult de interese individualiste sau cel mult
interese ale unul grup restrans, decat de principii care sa serveasca interesului national.
Iar saracia, subdezvoltarea economica, violenta nu ar putea fi inlaturate decat prin
cresterea gradului de cultura, educatie si desavarsire morala.

Astazi, se poate observa ca, aprecierile facute de Spiru Haret cu mult timp in urma,
referitoare la politica sunt inca de foarte mare actualitate: "Ceea ce se cheama politica,
nu este de multe ori decat o textura de expediente, de meschine subtilitati, de mici intrigi,
de josnicii marunte care, de altfel nu sunt intodeauna atat de marunt, in loc sa fie ceea
ce ar trebui sa fie, o stiinta foarte dificila, cladita spre baze sigure si solide".

Ce este morala?

"Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste

morala ca fiind: "ansamblul normelor de convietuire, de comportare a oamenilor unii fata
de altii si fata de colectivitate, si a caror incalcare nu este sanctionata de lege, ci de opinia
publica". In Dictionarul limbii franceze "Petit Robert", prin editia sa din 1982 defineste
morala ca fiind: "stiinta binelui si raului; teoria actiuni umane in calitatea ei de a fi supusa
datoriei si au ca scop binele; ansamblul de reguli de conduita considerate de o maniera
absoluta; ansamblu de reguli de conduita care decurg dintr-o anumita conceptie despre
morala".

Thomas Maltus preciza in "Principles of Political Economy" (1820), ca

"Economia politica are cu mai multe relatii cu morala si politica decat cu stiintele
matematice".

La baza moralei stau cateva principii: principiul demnitatii, principiul

responsabilitatii, principiul libertatii, principiul solidaritatii, principiul dreptatii si
principiul caritatii.

Ce este etica?

"Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste

etica ca fiind: "stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de
dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala; totalitatea
normelor de conduita morala corespunzatoare unei anumite clase sau societati"

O intelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica

sanatoasa reprezinta insasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt
cladite toate relatiile noastre. Ea inseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de
patroni, fata de angajati, de colegi, de clienti, de subordonati, de furnizori, fata de
comunitatea in care ne aflam si unii fato de altii. Etica nu se refera la legaturile pe care le
avem cu alte persoane - toti avem legaturi unii fata de altii - ci la calitatea acestor
legaturi.

Studierea eticii ca disciplina practica numita si "etica aplicata", ca ultim

curent in abordarea acestei stiinte, a avut o contributie foarte importanta atat in domeniul
dreptului cat si al medicinii in care etica legala sau jurisprudenta si etica medicala sunt
subiecte bine stabilite. Aceasta abordare a dreptului si medicinii au avut o importanta
contributie la dezvoltarea Business Administration ca disciplina de studiu, in special in
SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultatii de Business a adoptat
modelele pedagogice dezvoltate de facultatile sale de drept si medicina, in care abordarea
etica a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat si faptului ca unii profesori si
oameni de afaceri au considerat necesar impunerea in practica afacerilor a valorilor
acceptate de catre comunitatea mai larga. Baza legala a acestei conceptii de incorporare a
eticii in afaceri se presupune ca este continuta intr-o decizie a Curtii Supreme de Justitie a
SUA, in 1906, care spune ca: "Corporatia (firma) este creatia statului, si ca are menirea sa
existe pentru biele comunitatii".

Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine

determinat si indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar,
cu ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o
limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice
oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca
in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si
datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta
morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum.

Modelul unui cod de etica profesionala.

A. Toti membrii unei organizatii (firme) vor actiona cu:

 responsabilitate si fidelitate fata de nevoile publicului;

 corectitudine si fidelitate fata de asociatii, clientii, furnizorii si patronii firmei unde

este angajat;

 competenta prin devotament fata de idealurile inalte ale onoarei personale si

integritatii profesionale;

B. Un membru al unei organizatii (firme):

  va mentine oricand independente gandirea si actiunile sale;

 nu va exprima parerea sa asupra contractelor sau a declaratiilor financiare ale firmei,

pana nu detine mai intai o relatie cu clientul sau pentru a determina daca se poate astepta
ca opinia lui sa fie considerata independenta, obiectiva si nealeatoare de catre cineva care
cunoaste toate datele;

 cand pregateste raporturi financiare care exprima o opinie asupra situatiei financiare
a firmei destinate conducerii firmei, va prezenta toate datele materiale cunoscute de el
pentru a nu omite o informatie care ar putea sa induca in eroare; va aduna suficiente
informatii pentru garantarea exprimarii acelor opinii si va raporta orice erori materiale de
declaratie sau devieri de la principiile profesionale general acceptate;

C. Un membru al unei organizatii (firme):

 nu va dezvalui sau folosi nici o informatie confidentiala care priveste afacerile

patronului sau clientul sau decat atunci cand actioneaza in sensul obligatiilor sale sau
cand o asemenea informatie se cere dezvaluita pentru ca propria aparare sau pentru
apararea vreunui asociat sau unui angajat in orice proces legal sau impotriva oricarei
presupuse incorectitudini profesionale, la ordinul autoritatilor legislative sau al conducerii
sau al oricarui comitet al societatii in exercitiul propriu al sarcinilor lor, dar numai in
masura in care este necesar in scopul respectiv;

 va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar
putea interesa;

 in cursul exercitarii obligatiilor sale in interesul patronului sau clientului sau, nu va

pastra, primi, negocia sau dobandi nici o taxa, remuneratie sau beneficiu fara cunostinta
si consimtamantul patronului sau clientului sau;

 va urma toate etapele rezolvabile in aranjarea oricarui angajament ca si consultant,

pentru a stabili o intelegere clara a scopului si obiectivelor lucrarii inainte de inceperea ei
si va oferi clientului un cost estimativ, profitabil inaintea angajamentului, dar in orice caz,
cat mai devreme posibil;

D. Un membru al unei organizatii (firme):

 se va comporta fata de ceilalti subordonati cu politete si buna credinta;

 nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat si nici
profesia sa;

 nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupatie care in opinia societatii
este incompatibila cu etica profesionala a profesiei sale sau cu moralitatea societatii sale;

 nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al

aceluiasi patron decat cu stiinta acelui subordonat sau in cazul in care legatura acelui
subordonat cu lucrarea s-a incheiat. Exceptie face membrul a carui obligatie nominala
este sa verifice lucrarile altora.

 nu va incerca sa obtina vre-un avantaj asupra altor subordonati prin plata sau
acceptarea unui comision pentru incheierea unui contract sau realizarii unui serviciu;

 va sustine principiile generale profesiei sale;

 nu va actiona cu rautate sau in alt mod prin care sa pateze reputatia publica sau
profesionala a altui membru sau sa impiedice realizarile obligatiilor acestuia;

E. Un membru al unei organizatii (firme):

 se va mentine intodeauna la standardele de competenta exprimate de cerintele

academice si de experienta pentru admiterea in societate si pentru continuarea activitatii
ca membru al organizatiei din care face parte;
  va impartasi si altora din cadrul firmei sau a profesiei, cunostintele pe care le detine
si pe care se intemeiaza profesia sa si va promova in general progresul organizatiei al
carei membru este sau a profesiei sale;

 isi va asuma numai lucrari pentru care este abilitat prin natura pregatirii si
experientei sale si atunci cand este in interesul patronului sau clientului sau, va angaja sau
va sfatui patronul sau clientul sa angajeze alti specialisti;

 va dezvalui tribunalelor societatii orice practica sau actiune incompatibila, neetica,

ilegala sau necinstita a unui subordonat, care lezeaza reputatia, demnitatea sau onoarea
societatii;

 se va stradui sa se asigure ca orice parteneriat sau compromis cu care se asociaza ca

partener, sef, director, inspector sau angajat functioneaza dupa codul de etica profesionala
si regulile de comportament profesional stabilite de catre societate;

Sursa unei morale si etici sanatoase

Pe bancnotele celui mai puternic stat, SUA, gasim scris: "We trust in
God", dar nu ceea ce scrie pe banii americani a determinat, in prezent, pozitia economica
a acestei tari. Pozitia acestei tari, in ierarhia mondiala, se datoreaza insusiri unor principii
ce isi gasesc radacini adanci in cartea care sta la baza religiei crestine: Biblia. Astfel
documente istorice dovedesc faptul ca cel mai important document al Statelor Unite ale
Americii: Constitutia, isi are sursa de inspiratie in Sfintele Scripturi. Cateva din
afirmatiile persoanelor ce s-au ocupat de redactarea textului acestui document, care sta la
baza sistemului social american, considerat ca fiind unul dintre cele mai reusite, pot sa
argumenteze aceasta afirmatie.

Benjamin Franklin, fizician si om politic, declara inaitea momentului

inceperii redactarii textului Constitutiei: "…am trait o viata indelungata, si cu cat inaintez
in varsta gasesc dovezi tot mai convingatoare despre acest adevar: <ca Dumnezeu
conduce treburile omului>. si daca, o randunica nu poate cadea la pamant fara stirea Lui,
se poate oare ca un imperiu sa se ridice fara ajutorul Sau? Gasim asigurari in Sfintele
Scripturi, ca daca Domnul nu zideste o casa, cei care o construiesc, lucreaza in zadar. Eu
cred aceasta cu tarie, si mai cred ca fara ajutorul Sau, si fara contributia Sa, nu vom
progresa in aceasta constructie politica, mai mult decat ziditorii turnului Babel; vom fi
dezbinati de interesele noastre marunte, proiectele noastre se vor duce de rapa, noi insine
vom ajunge de ras si de pomina pentru vremurile viitoare".

George Washington, primul presedinte al SUA, afirma: "Mai mult decat

orice altceva, invatatura Bibliei a avut o influenta binefacatoare asupra omenirii, a adus
multe binecuvantari asupra omenirii".

John Adams, al doilea presedinte al SUA, afirma: "Prima si probabil

singura carte care merita sa fie studiata de toti este Biblia".

Thomas Jefferson, afirma: " Am spus si voi mai spune: studierea atenta a
Bibliei te va transforma intr-un cetatean mai bun".

Abraham Lincoln, un alt presedinte al SUA, afirma: "Imi este de folos sa citesc Biblia.
Caut sa inteleg cat pot de mult din ea, iar ce nu pot intelege accept prin credinta. Facand
si tu asa vei fi un om mai bun, vei trai mai bine, vei muri in pace".

William H. Seward, ministru al SUA, contemporan cu Abraham Lincoln,

afirma: "Nu stiu cat timp poate rezista forma de guvernare republicana in cazul in care
poporul se indeparteaza de Biblie". Si cat a putut rezista forma de guvernare republicana,
in cazul tarilor a caror politica de guvernare se baza pe o doctrina declarat ateista, se
poate vedea urmarind firul istoriei a tarilor foste comuniste.

1.4 Etica responsabilitatii in afaceri:4[4]

Geneza si consacrarea economiei de piata constituie un proces complex ce presupune

mecanisme si institutii purtatoare de valori, norme si principii adecvate competitiei.
Afirmarea pietii ca mecanism al valorizarii sociale este in esenta conditionata de
fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate. Functionarea optima a

4[4]
Max Weber, "Etica protestanta si spiritual capitalismului", Editura Anima, Bucuresti 1996.
regulilor pietii este, la randul sau, determinata de calitatea mediului sociologic, de cultura
si valorile morale propuse si exprimate. Cultura si ethosul unei comunitati sunt vector si
surse din care se aprovizioneaza comportamentul. Ele definesc, in zona de maxima
obiectivitate a economicului, limitele si permisibilitatile, acceptabilul si inacceptabilul,
dezirabilul si indezirabilul. De aceea calitatea si functionalitatea normelor si valorilor
care regleaza mediile comunitare sunt suporturile producerii si reproducerii unui anumit
model de conduita si comportament in afaceri. Fireste, intr-o societate sunt create
structuri si institutii, norme si reguli, in special de natura juridica, solicitate sa promoveze
acele valori existentiale care sunt compatibile cu asteptarile oamenilor. Economia de piata
este insa o concurenta deschisa. Finalitatea competitiei este profitul. Regulile de conduita
sunt, la limita, conditionate de calcul.

Intr-o celebra lucrare intitulata "ETICA PROTESTANTA SI SPIRITUL

CAPITALISMULUI", sociologul german MAX WEBER, in secolul al XIX-lea, avertiza
asupra riscurilor ca lumea capitalului sa divorteze iremediabil de valorile morale.
Sesizand faptul ca este diferita compatibilizarea afacerii cu lumea valorilor morale, ca
urmare a finalitatii diferite dar si a mecanismelor de exprimare, adesea opuse, Weber
punea cele doua categorii de activitati umane sub semnul "... a doua precepte
fundamentale diferite din punct de vedere etic si indiscutabil contrare". Pe acestea el le
numeste "etica convingerilor" (morala) si "etica responsabilitatii" (business-ul). Etica
convingerii indica o atitudine autentic morala, in sensul unei morale pure, abstracte, pe
baza caruia cel ce actioneaza se supune strict convingerilor sale, fara a se gandi la
consecintele actiunii. Etica responsabilitatii este specifica omului de afaceri dator sa
prevada nu doar consecintele imediate intentionate, ci si pe cele neintentionate.
Desi uneori conceptia lui Weber a fost interpretata ca afirmare a disjunctiei dintre afaceri
si morala, in fond pledoaria sa era pentru osmoza business-morala, "caci - spunea autorul
- etica responsabilitatii si cea a convingerii (morala ca atare) nu se exclud reciproc, ci se
completeaza", doar impreuna alcatuind omul adevarat, acel om care poate avea vocatia
omului de afaceri, a intreprinzatorului sau antreprenorului autentic.
"Paradoxul etic" poate fi pus sub semnul unei grave interogatii pentru omul de afaceri:
sa-si asume responsabilitatea si riscurile inerente actiunii sale economice sau sa ramana la
judecata morala, abstracta, lipsita de angajare responsabila? Aceasta dilema -
responsabilitate/moralitate in sine angajeaza mutarea accentului discursului asupra
codului de conduita a omului de afaceri de la "moralism" la etica responsabilitatii.
Pentru ca in afaceri o serie de valori morale comune (mila, altruismul, dragostea fata de
aproape, filantropia etc.) pot duce la prabusire, la faliment, cu toate consecintele a-morale
ce deriva dintr-o catastrofa organizationala.

Filosofia afacerii trebuie sa compatibilizeze morala cu finalitatea specifica.

Sintagma lui Niccolo Machiavelli "scopul scuza mijloacele" este specifica afacerilor, in
masura in care nu depaseste limitele unui model normativ propus de societate. In
realitate, orice business este supus unor norme/reguli ce definesc "jocul". Respectarea
"regulilor jocului", atunci cand acestea sunt rationale si stimulative este suficienta pentru
a defini responsabilitatea in coordonatele "eticii afacerii".

Depasirea limitelor fixate de normele economice si juridice conflictualizeaza

comportamentul si pune in discutie responsabilitatea omului de afaceri. Desigur,
constrangeri sociologice cum ar fi: excesul de fiscalitate, controlul excesiv al statului,
slaba putere de cumparare, voluntarismul, coruptia, etc. pot conduce la denegarea
responsabilitatii.

Stabilirea unui "decalog managerial" inspirat de o filosofie a firmei ce reface

unitatea dintre morala si business pare a fi un demers oportun. Dealtfel, un asemenea
"decalog managerial" au elaborat japonezii. Filosofia companiei MATSUSHITA
ELECTRIC codifica responsabilitatea firmei sub forma urmatoarelor cerinte:
1). sa contribuie la bunastarea societatii;
2). sa realizeze armonia si cooperarea in cadrul firmei;
3). sa-si imbunatateasca continuu activitatea;
4). sa manifeste curtoazie si umilinta;
5). sa realizeze un serviciu national;
6). sa manifeste onestitate in actiuni si comportament;
7). sa lupte pentru rezultate din ce in ce mai bune;
8). sa realizeze corectii si asimilari de noi elemente (inovare);
9). sa exprime gratitudinea ori de cate ori este cazul;
10). sa manifeste respect si loialitate pentru firma.
In filosofia managementului domina doua conceptii:
a). conceptul acceptabilitatii (la americani);
b). conceptul dezirabilitatii (la japonezi).

Aceste doua modele definesc problematica responsabilitatii in virtutea unor

principii si norme specifice inspirate de culturi relativ distincte in matricialitatea lor.
Astfel, sistemul american este unul plurietnic, con-vietuirea persoanelor de etnii diferite a
impus dezvoltarea unui anumit respect si toleranta fata de valorile celorlalti. Pentru a
preintampina insa haosul si situatii conflictuale datorate diferentelor in sistemele de
valori, in decursul timpului s-au stabilit delimitari clare intre ceea ce este acceptat si
respectiv cea ce nu se accepta.

Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de

perceptie si conduita, in baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale
inducand obligativitatea exprimarii lor. In buna masura codurile cognitive si de
comportament isi integreaza valorile morale ca atare, desi, acestea devin functionale si
credibile numai in masura in care sunt asociate obiectivelor socialmente valide ale
afacerii. Specificul si particularitatile exprimarii valorilor morale in afaceri deriva tocmai
din asumarea, ca principiu si practica, a responsabilitatii fata de succesul firmei. Intr-o
afacere care esueaza nu poate fi vorba de responsabilitate, exceptand situatii limita, cu
totul independente de patronat si management. Refuzul responsabilitatii evacueaza orice
referentialitate la principiile si valorile morale. In alti termeni, in domeniul afacerii
normativitatea morala presupune axiologia afacerii, adica, definirea valorilor desirabile si
a modului/masurii exprimarii lor. In acest plan, responsabilitatea - ca nucleu dur al eticii
afacerii - prezinta o tripla deschidere/raportare: spre sine, spre subalterni, spre
societate/comunitate.

Fara indoiala, societatea romaneasca, aflata intr-o tranzitie ce a depasit deja pragul
limita, evolueaza spre economia de piata, in centrul careia actorul principal este afacerea.
Din pacate mediul sociologic si mecanismele promovate contin multiple disfunctii a-
tipice pentru economia de piata. Efectele perverse si indezirabile generate de precaritatea
mediului socio-economic sunt datorate esecurilor succesive si repetate ale puterii politice
in edificarea economiei concurentiale. Puterea politica de pana acum a esuat in asumarea
eficienta a responsabilitatii, abandonand dubla obligatie: obligatia cetatenilor de a se
supune si obligatia guvernantilor de a satisface cerintele cetatenilor.
Incapacitatea sau lipsa vointei politice in asumarea responsabilitatii genereaza multiple
efecte ce pun in situatie critica etica afacerii. Pentru ca un mediu ostil afacerii va naste
comportamente a-tipice, tulburand sistemul de valori etice. Birocratia, coruptia,
fiscalitatea excesiva, penuria de politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai
economiei libere. In efortul de supravietuire actantii business-ului sunt determinati sa
abandoneze codurile de conduita ale deontologiei specifice. Relatia dintre etica afacerii si
etica politicii este fundamentala.