Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

Referat Etica si Integritate

Sistem general de valori etice

Student: Purusniuc Sebastian

DETIM Anul I
 Sistem general de valori etice

1. Etica,definitii si sfera ei de cuprindere:

Etica, conform dictionarului este " stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale,
cu legile lor de dezvoltare si cu rolul in viata sociala".

Antonio Ramirez in lucrarea "Etica in Intreprindere"( La etica en la empresa) considera

etica o stiinta care ne ajuta sa cunoastem omul,comportamentul sau si societatea in ansamblul
ei.Stiinta eticii are un caracter analitic- se preocupa de cauzele actiunilor noastre si normative-
ne spune ceea ce avem de facut; ea nu este insa o stiinta descriptive -nu ne indica cum sa
facem,dar este practica, orientate spre actiune: se invata din practica. De aceea se foloseste
adesea si conceptual de etica aplicata ,prin care intelem analiza din punct de vedere moral a
unor situatii concrete din practica sociala sau profesionala, in vederea luarii unor decizii.

A vorbi despre etica in domeniul politicii, economie, la nivel de organizatie, este astazi
la moda, chiar reprezinta o noutate. Cu toate acestea se manifesta o lipsa evidenta a eticii in
aceste domenii. Cu toate ca economia este cea mai predispusa la incalcari ale eticii,mai putem
spera in existenta unor sanse reale de insanatosire morala a vietii economice, bazandu-ne pe
exemplele unor mari companii,multe la numar care promoveaza prin actiunile lor principiile
eticii, de exemplu: Johnson& Johnson, LL Bean Inc., NCR Corporation.

Majoritatea oamenilor se conduc in viata dupa ceea ce numim morala convetionala sau
de aparenta. Filosofia etica este aceea disciplina preocupata de ceea ce este bine si rau,correct
sau gresit. Toate societatile au avut si au reguli etice care aproba onestitatea, respectarea
promisiunilor, ajutarea semenilor si respectarea drepturilor celorlalti. Etica este o trasatura
umana universala chiar daca codul de etica nu este acelasi pentru toti, el prezentand
particularitati pentru fiecare societate, organizatie sau pentru fiecare individ in parte.
 1.2 Etica sociala si etica profesionala

Etica sociala se ocupa de relatiile omului cu cei din jurul sau, individul fiind in centrul
acestor relatii.Din ratiuni economice organizatiile actioneaza intotdeauna in serviciul unor
persoane; binele comun al organizatiei reprezinta un ansamblu de obiective pe care membrii sai
incearca sa le atinga. De aceea putem afirma ca etica in organizatie se bazeaza pe doua principii
fundamentale:

a) suprematia omului si a principiilor morale asupra organizatiei

b) atingerea scopului sau binelui comun, respectand principiile morale

Insasi strategia organizatiei poate oglindi pozitia acesteia din punct de vedere etic;
ambitia unui nivel inalt al eticii profesionale este cel putin inseparabila de ambitia unui inalt
nivel al eficientei economice si al investitiei in progres; uneori exigentele eticii in
intreprindere pot ajunge sa modifice strategia aleasa. Strategia si etica se conjuga astfel la
nivelul organizatiei Astfel se ajunge la concluzia ca etica este rentabila; ea trebuie perceputa
ca o investitie a organizatiei, mai ales pe termen mediu si lung. Ea nu se opune profitului, ci
doar acelui profit injust, illegal sau imoral.

Etica managementului este o forma a eticii aplicate si reprezinta un ansamblu de

norme carora trebuie sa li se subordoneze actiunile si deciziile cadrelor de conducere din
organizatii, norme care pot sa fie sau nu sanctionate din punct de vedere juridic si care sunt
impuse prin forta constiintei colective, a opiniei publice.

Ca principii generale de conduita sau coduri etice, etica este aplicata in managementul
resurselor umane, in managementul situatiilor de criza, in comunicarea de marketing in toate
formele ei: branding,relatii publice, publicitate.

Etica profesionala impune stabilirea unor reguli interne in fiecare profesiune, care pot
lua forma "bunelor practice", "codurilor etice" sau "codurilor deontologice".

Unii manageri considera legatura dintre etica si afaceri o simpla gluma. Altii privesc
alaturarea celor doua notiuni ca fiind imposibila sau cel putin improbabila; o alta categorie
considera discutiile despre etica irelevante. Sunt si manageri care evita sa aduca in discutie etica
datorita temerii ca o asemenea conversatie ar putea fi interpretata ca o recunoastere a vinovatiei
sau incorectitudinii. Catusi de putin adevarat. Etica presupune motivatie, motivatia determina
o anumita maniera de actiune, iar variantele de comportament conduc la consecinte mai mult
sau mai putin grave pentru persoanele aflate in interactiune.Firmele care pot fi numite etice
prezinta anumite caracteristici:

1.Echilibru intre profit si etica

2.Valorile etice stau la baza comportamentului zilnic al actiunilor individuale

3.Sistem de sanctiuni care prevede penalizarea si corectarea actiunilor cu caracter neetic.

4.Prezinta un set de valori care presupune:

-tratarea celorlalti cu respect si cinste asa cum doresti si tu sa fii tratat

-fabricarea si comercializarea produselor astfel incat sa fii multumit daca le folosesti tu

-tratarea mediului inconjurator ca si cum ar fi proprietatea ta

Etica trebuie sa insoteasca intregul proces de luare a deciziei in toate etapele sale.Relatia
fundamentala asupra careia se concentreaza cea mai mare parte a problematicii eticii in afaceri
este de fapt conflictul intre performantele economice ale organizatiei masurate in
venituri,costuri,profituri sau datorii si performantele sale sociale, mult mai dificil de apreciat,
reprezentate de obligatiile fata de angajati, clienti, creditori, furnizori, distribuitori sau publicul
larg. Accentul pus in ultimii ani pe etica in organizatii se datoreaza schimbariilor rapide in
domeniul fortei de munca, ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii, internationalizarii afacerilor,
impactului diferitilor factori economico-sociali si politici atat asupra sectorului privat cat si a
celui public.

2. Sistemul de valori etice

 Sistemul de valori etice universitare (denumite în continuare valorile etice) constituie
cadrul de formalizare a regulilor consensuale morale și de integritate în domeniul academic,
expresie a poziţiilor definitorii față ceea ce este permis sau nu în mediul universitar. Valorile
etice orientează activitatea în domeniul învățământului superior, în general, precum și în
interiorul mediului academic și al comunității universitare. Acestea definesc relațiile moral -
profesionale dintre membrii comunităţii universitare, între aceștia şi colaboratorii externi,
inclusiv cu membrii echipelor de evaluare instituțională pentru clasificarea universităților.

2.1. Valorile etice universitare sunt următoarele:

a) Libertatea academică proclamă faptul că universitatea este un spaţiu liber de

ingerinţe, presiuni şi constrângeri, altele decât cele de natură ştiinţifică, legalăşi etică.

b) Autonomia personală asigură exercitarea consimţământului propriu și posibilitatea

opțiunii asupra programelor, concursurilor şi oportunităţilor de studiu şi cercetare.

c) Transparența se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, latoate

categoriile de acțiuni, date și informaţii care interesează membrii comunităţii universitare şi
societatea din care aceasta face parte.

d) Etica relațiilor între membrii comunității academice solicită evitarea legăturilor și

pozițiilor care duc la conflicte de interese și incompatibilități de natură să afecteze judecăţile,
evaluările obiective şi acţiunile membrilor comunităţii și să permită: favoritismul; nepotismul;
aplicarea de standarde duble în apreciere / evaluare; acte de persecuţie sau de răzbunare.

e) Respectul, grija și toleranța impunprețuirea demnităţii fiecărui membru al

comunității academice într-un climat liber de orice discriminare,
hărţuire,umilire,dispreţ,ameninţare,intimidare;rezolvarea disputelor prin argumente raţionale
şi nu prin utilizarea unui limbaj (cuvinte, etichetări, stil şi ton) sau unor atitudini / acţiuni
inadmisibile în mediul academic; încurajeazăpoliteţea, curajul, respectul, solicitudinea,
aprecierea, mândria, altruismul, empatia, înţelegerea, solidaritatea, promptitudinea,
optimismul.

f) Dreptatea și echitatea determină atitudini corecte şi de respingere a discriminării,

inegalității de șanse şi exploatării; promovarea culturii organizaţionale bazate pe
performanţăşi probitate; stimularea metodelor şi tehnicilor de lucru consultative şi flexibile;
descurajarea şi eliminarea oricăror forme de corupţie.
 g) Profesionalismul înseamnă competenţă în exercitarea profesiei; încredere în
validitatea deciziilor profesionale şi față de profesie; protejarea faţă de amatorism, diletantism
şi impostură; identificarea cu specialitatea şi cu cei din acelaşi domeniu; atașamentul faţă de
cariera academică; obligaţia morală de a lucra în serviciul studenţilor, evitând arbitrariul şi
tratamentul preferenţial nejustificat; menţinerea standardelor profesionale; solidaritatea
colegialăşi competiţia loială.

h) Primatul meritocrației constă înrecunoașterea, cultivarea, recompensarea

realizărilor, valorii și calității personale / colective și în încurajarea: eficacității, eficienţei şi
performanţei; dedicării faţăde profesie şi faţă de studiu; talentului şi creativității; loialității
faţă de instituţie şi membrii comunităţii academice.

i) Responsabilitatea profesionalăși social reclamă implicare în problemele

profesionale şi publice, colegialitate şi spirit cetățenesc responsabil; garantarea dreptului de a
critica public – întemeiat şi argumentat – încălcările standardelor profesionale şi de calitate;
interzicerea dezinformării, calomnierii, denigrării publice a persoanelor din instituţie şi a
programelor de studii; responsabilitatea manifestată faţă de studenţi, faţă de subordonaţi, faţă
de angajaţi.