Sunteți pe pagina 1din 39

CAP I Definitii si preocupari ale eticii

1.1 Etica,definitii si sfera ei de cuprindere:

Etica, conform dictionarului este stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare si cu rolul in viata sociala. Antonio Ramirez in lucrarea Etica in Intreprindere( La etica en la empresa) considera etica o stiinta care ne ajuta sa cunoastem omul,comportamentul sau si societatea in ansamblul ei.Stiinta eticii are un caracter analitic- se preocupa de cauzele actiunilor noastre si normativene spune ceea ce avem de facut; ea nu este insa o stiinta descriptive nu ne indica cum sa facem,dar este practica, orientate spre actiune: se invata din practica. De aceea se foloseste adesea si conceptual de etica aplicata ,prin care intelem analiza din punct de vedere moral a unor situatii concrete din practica sociala sau profesionala, in vederea luarii unor decizii. A vorbi despre etica in domeniul politicii, economie, la nivel de organizatie, este astazi la moda, chiar reprezinta o noutate. Cu toate acestea se manifesta o lipsa evidenta a eticii in aceste domenii. Cu toate ca economia este cea mai predispusa la incalcari ale eticii,mai putem spera in existenta unor sanse reale de insanatosire morala a vietii economice, bazandu-ne pe exemplele unor mari companii,multe la numar care promoveaza prin actiunile lor principiile eticii, de exemplu: Johnson& Johnson, LL Bean Inc., NCR Corporation. Majoritatea oamenilor se conduc in viata dupa ceea ce numim morala convetionala sau de aparenta. Filosofia etica este aceea disciplina preocupata de ceea ce este bine si rau,correct sau gresit. Toate societatile au avut si au reguli etice care aproba onestitatea, respectarea
1

promisiunilor, ajutarea semenilor si respectarea drepturilor celorlalti. Etica este o trasatura umana universala chiar daca codul de etica nu este acelasi pentru toti, el prezentand particularitati pentru fiecare societate, organizatie sau pentru fiecare individ in parte. Etica sociala se ocupa de relatiile omului cu cei din jurul sau, individul fiind in centrul acestor relatii. Din ratiuni economice organizatiile actioneaza intotdeauna in serviciul unor persoane; binele comun al organizatiei reprezinta un ansamblu de obiective pe care membrii sai incearca sa le atinga. De aceea putem afirma ca etica in organizatie se bazeaza pe doua principii fundamentale: a) suprematia omului si a principiilor morale asupra organizatiei b) atingerea scopului sau binelui comun, respectand principiile morale Insasi strategia organizatiei poate oglindi pozitia acesteia din punct de vedere etic; ambitia unui nivel inalt al eticii profesionale este cel putin
1

inseparabila de ambitia unui inalt nivel al eficientei economice si al

investitiei in progres; uneori exigentele eticii in intreprindere pot ajunge sa modifice strategia aleasa. Strategia si etica se conjuga astfel la nivelul organizatiei. Astfel se ajunge la concluzia ca etica este rentabila; ea trebuie perceputa ca o investitie a organizatiei, mai ales pe termen mediu si lung. Ea nu se opune profitului, ci doar acelui profit injust, illegal sau imoral. Etica managementului este o forma a eticii aplicate si reprezinta un ansamblu de norme carora trebuie sa li se subordoneze actiunile si deciziile cadrelor de conducere din organizatii, norme care pot sa fie sau nu sanctionate din punct de vedere juridic si care sunt impuse prin forta constiintei colective, a opiniei publice. Ca principii generale de conduita sau coduri etice, etica este aplicata in managementul resurselor umane, in managementul situatiilor de criza, in comunicarea de marketing in toate formele ei: branding,relatii publice, publicitate.
1

Corodeanu,Daniela-Tatiana : Suport de curs :Etica in administratia publica,p18 2

Etica profesionala impune stabilirea unor reguli interne in fiecare profesiune, care pot lua forma bunelor practice, codurilor etice sau codurilor deontologice. Unii manageri considera legatura dintre etica si afaceri o simpla gluma. Altii privesc alaturarea celor doua notiuni ca fiind imposibila sau cel putin improbabila; o alta categorie considera discutiile despre etica irelevante. Sunt si manageri care evita sa aduca in discutie etica datorita temerii ca o asemenea conversatie ar putea fi interpretata ca o recunoastere a vinovatiei sau incorectitudinii. Catusi de putin adevarat. Etica presupune motivatie, motivatia determina o anumita maniera de actiune, iar variantele de comportament conduc la consecinte mai mult sau mai putin grave pentru persoanele aflate in interactiune.Firmele care pot fi numite etice prezinta anumite caracteristici: 1.Echilibru intre profit si etica 2.Valorile etice stau la baza comportamentului zilnic al actiunilor individuale 3.Sistem de sanctiuni care prevede penalizarea si corectarea actiunilor cu caracter neetic. 4.Prezinta un set de valori care presupune: -tratarea celorlalti cu respect si cinste asa cum doresti si tu sa fii tratat -fabricarea si comercializarea produselor astfel incat sa fii multumit daca le folosesti tu -tratarea mediului inconjurator ca si cum ar fi proprietatea ta Etica trebuie sa insoteasca intregul proces de luare a deciziei in toate etapele sale.Relatia fundamentala asupra careia se concentreaza cea mai mare parte a problematicii eticii in afaceri este de fapt conflictul intre performantele economice ale organizatiei masurate in

venituri,costuri,profituri sau datorii si performantele sale sociale, mult mai dificil de apreciat, reprezentate de obligatiile fata de angajati, clienti, creditori, furnizori, distribuitori sau publicul larg. Accentul pus in ultimii
3

ani pe etica in organizatii se datoreaza schimbariilor rapide in domeniul fortei de munca, ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii,

internationalizarii afacerilor, impactului diferitilor factori economicosociali si politici atat asupra sectorului privat cat si a celui public. Etica in opinia lui Dimitrios Buhalis si Eric Laws reprezinta un set de reguli care definesc ceea ce este drept si gresit in conduita noastra. Donaldson descrie etica in organizatii ca fiind un studiu sistematic cu care se confrunta domeniul afacerilor,industriei sau activitatile, institutiile sau practicile si credintele relationate acestora. Intr-o maniera mai concreta Johns, precizeaza ca etica poate fi definita ca o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor(potentiale daune pentru personalul din interiorul organizatiei cat si pentru persoanele din exteriorul acesteia). Etica reprezinta modul nostrum de a interactiona ca angajatori, angajati,colegi,clienti,prieteni,sau membrii ai comunitatii in care traim. Conduita etica reprezinta unul dintre criteriile principale care definesc felul in care o companie isi desfasoara activitatea,consolidand sau, dimpotriva, distrugand reputatia acesteia pe piata. Conduita etica necesita efort, capacitate de sinteza si inteligenta. De-a lungul timpului a fost dovedit faptul ca o conduita etica are intotdeauna rezultate positive. Exista posibilitatea de a pierde pe termen scurt dar niciodata pe termen lung.

1.2 Tehnici de implementare a eticii in afaceri si responsabilii:

Tehnici de implementare a eticii in afaceri si responsabilii


4

Responsabilii sau organismele abilitate sa supravegheze si sa ghideze implementarea eticii in afaceri sunt: Consiliul sau Comisia de etica a afacerii, Ofiterul de etica , Consiliul de etica profesionala,urmate de programul de monitorizare a climatului etic,programul de auditul eticii si codul de etica si conduita in afaceri. Ofiterul de etica este reprezentantul echipei de conducere responsabil cu operatiile cotidiene ale eticii in afaceri: Coordoneaza desfasurarea si implementarea programului de etica. Desfasoara si intretine standardele si procedurile de

conduita,precum si politicile aferente care vor ghida angajatii in proiectarea expectantelor. Instituirea si coordonarea monitorizarii controalelor si masurilor care trebuie urmate.1 Instituie si fondeaza un consiliu de etica reprezentativ pentru toate nivelele organizatiei. Implementarea si coordonarea programelor de comunicare si instruire pentru intreaga firma,pentru a se asigura ca toti angajatii intra in contact si cunosc standardele. Monitorizarea si evaluarea programului de etica pentru

modificarile periodice cand acestea se impun. Reactionarea adecvata cand sunt incalcate standardele ,incluzand raportarea directa a echipei de conducere sau organisme externe ,atunci cand sunt incalcate legile. Intocmirea rapoartelor trimestriale cu privire la statusul

programelor de etica. Fondarea unor canale interne de raportare,incluzand,dar nu limitand,o linie directa,unde angajatii si cei interesati pot obtine ajutor sau pot raporta preocuparile fara teama de consecinte.

Corodeanu, Daniela-Tatiana: Suport de curs: Etica in administratia publica Dileme etice in organizatii, Iasi 2005 p.30. 5

Consiliul sau comisia de etica a afacerii serveste in principal drept consilier pentru stabilirea politicilor de rezolvare a problemelor si a monitorizarii programului de etica. Este formata din reprezentanti ai umane managementului si afaceri financiarpublice.Este

executiv,afaceri

generale,resurse

recomandat sa aiba o larga reprezentare, din toate departamentele si nivelele, fapt care conduce la minimizarea rezistentei in acceptarea programului si a mesajului sau. In Romania au fost infiintate astfel de organisme,numite atat Comisii, cat si Consilii. Obiectivul acestora este de a solutiona diferentele aparute sau reclamate, de a oferi consultanta si de a monitoriza modul de aplicare al codului etic.Acestea sunt structuri ale organizatiei,se subordoneaza Senatului sau Consiliului Director si functioneaza pe baza unui statut aprobat de acestea. In Art. 132,alin. 1 din Legea pentru infiintarea Comisiei Nationale pentru Statut,Etica si Litigii,apare consemnat faptul ca:In fiecare organizatie judeteana si in organizatia Municipiului Bucuresti se alege o Comisie Judeteana de Statut,Etica si Litigii( CJSEL,respectiv CMBSEL) compusa dintr-un presedinte ales de CCJ(CCMB) si 4 membrii alesi de BJP(BPMB). Comisia Nationala de Etica este un proiect care inca nu a fost dat publicitatii.Autorii acestui proiect au reusit performanta de a prevedea sanctiuni juridice pentru incalcarea unor principii etice; astfel ca,fiind,norme de etica, prevederile acestiu proiect nu au caracter de recomandare. Una din erorile fundamentale ale mediului romanesc de afaceri consta in suprapunerea si confuzia dintre actionariat si management.De aici,falsa idee ca, a face o afacere, este sufficient sa detii capitalul necesar si o reteta de castig. Ori, a face afaceri inseamna:a avea o idee buna, un proiect sau,mai mult, o viziune si a imagina acest proiect ca activitate aducatoare de profit in conditiile legii si respectand interesele comunitatii;
6

a elabora strategii, adica, a proiecta acea idee in timp, anticipand evolutia1 ei si asteptarile celorlalti; a planifica, a impartii viitorul in etape, cu termenul si obiectivul lor precis; a organiza, adica a creea departamente cu sarcini specifice si precise, supuse unui aceluiasi obiectiv; si, nu in cele din urma, a comunica: a face cunoscute oferta si valorile si a intelege interesele celor de care depinzi.

In mediul romanesc de afaceri e greu de distins intre ilegalitate si imoralitate. Imaturitatea pietei,insuficienta legislative si opusul ei, suprareglementarea, permit specularea ambiguitatilor legislative si ingreuneaza crearea unui spatiu al normelor si practicilor etice in afaceri.

1.3. Morala si etica :

Au trecut 10 ani de la schimbarea radical a sistemului social din Romnia i cnd citeti oricare din marile cotidiene centrale gseti dou elemente omniprezente: reclamele la telefoanele erotice i cel puin un articol pe zi, care s trateze un caz de corupie, la nivel nalt, din aproape toate domeniile din societatea romneasc. O cercetare fcut de Banca Mondiala arat faptul c 51 % dintre firmele romaneti ofer mit pentru a-i nlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat n comparaie cu firmele din celelalte state central i esteuropene unde acest procent se situeaz la nivelul de 20 %, n aceste condiii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezint bani destinai oferirii de mit. Transparency International, o organizaie internaional a crui obiectiv l reprezint lupta mpotriva corupiei, efectueaz anual un amplu studiu de evideniere a acestui fenomen n 99 de ri, poziioneaz
1

Profesor Univ. Dimitrie Gusti, Idealul etic si personalitatea , Edit. Floare Albastra, Bucuresti ,p. 272-274 7

Romnia, n 1998 pe locul 61, cu "nota" 3,0, iar n 1999 pe locul 67 n ceea ce privete lipsa corupiei cu "nota" 3,3 , pe baza unui complex de 6 sondaje independente. n ceea ce privete societatea romneasc se poate observa c ea este condus mai mult de interese individualiste sau cel mult interese ale unul grup restrns, dect de principii care s serveasc interesului naional. Iar srcia, subdezvoltarea economic, violena nu ar putea fi nlturate dect prin creterea gradului de cultur, educaie i desvrire moral. Astzi, se poate observa c, aprecierile fcute de Spiru Haret cu mult timp n urm, referitoare la politic sunt nc de foarte mare actualitate: "Ceea ce se cheam politic, nu este de multe ori dect o textur de expediente, de meschine subtiliti, de mici intrigi, de josnicii mrunte

care, de altfel nu sunt ntodeauna att de mrunt, n loc s fie ceea ce


ar trebui s fie, o tiin foarte dificil, cldit spre baze sigure i solide".

Ce este morala? "Dicionarul explicativ al limbii romne", prin ediia sa din 1975 definete morala ca fiind: "ansamblul normelor de convieuire, de comportare a oamenilor unii fa de alii i fa de colectivitate, i a cror nclcare nu este sancionat de lege, ci de opinia public". n Dicionarul limbii franceze "Petit Robert", prin ediia sa din 1982 definete morala ca fiind: "tiina binelui i rului; teoria aciuni umane n calitatea ei de a fi supus datoriei i au ca scop binele; ansamblul de reguli de conduit considerate de o manier absolut; ansamblu de reguli de conduit care decurg dintr-o anumit concepie despre moral". Thomas Maltus preciza n "Principles of Political Economy" (1820), ca "Economia politic are cu mai multe relaii cu morala i politica dect cu tiinele matematice".

La baza moralei stau cteva principii: principiul demnitii, principiul responsabilitii, principiul libertii, principiul solidaritii, principiul dreptii i principiul caritii.

Ce este etica? "Dicionarul explicativ al limbii romne", prin ediia sa din 1975 definete etica ca fiind: "tiina care se ocup cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istoric, cu coninutul lor de clas i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare unei anumite clase sau societi" O nelegere a eticii este critic pentru noi ca indivizi, pentru c o etic sntoas reprezint nsi esena unei societi civilizate. Etica este fundaia pe care sunt cldite toate relaiile noastre. Ea nseamn ansamblul nostru de a ne relaiona fa de patroni, fa de angajai, de colegi, de clieni, de subordonai, de furnizori, fa de comunitatea n care ne aflm i unii fao de alii. Etica nu se refer la legturile pe care le avem cu alte persoane - toi avem legturi unii fa de alii - ci la calitatea acestor legturi. Studierea eticii ca disciplin practic numit i "etica aplicat", ca ultim curent n abordarea acestei tiine, a avut o contribuie foarte important att n domeniul dreptului ct i al medicinii n care etica legal sau jurisprudena i etica medical sunt subiecte bine stabilite. Aceast abordare a dreptului i medicinii au avut o important contribuie la dezvoltarea Business Administration ca disciplin de studiu, n special n SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultile sale de drept i medicin, n care abordarea etic a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat i faptului c unii profesori i oameni de afaceri au considerat necesar impunerea n practica afacerilor a valorilor acceptate de ctre comunitatea mai larga. Baza legal a acestei concepii de ncorporare a eticii n afaceri se presupune c este coninut ntr-o decizie a Curii Supreme de Justiie a SUA, n 1906, care spune c:
9

"Corporaia (firma) este creaia statului, i c are menirea s existe pentru biele comunitii". Cauza principala a corupiei o reprezint lipsa unui sistem de valori bine determinat i ndoctrinarea societii romaneti, timp de aproape 50 de ani, n mod barbar, cu ateismului materialist. Odat cu prbuirea sistemului social comunist, neexistnd o limitare moral i etic, alta dect cea comunist, nu a mai existat nimic care sa mpiedice oamenii aflai n posesia prghiilor politice, economice, juridice i sociale s le foloseasc n interesul personal sau al cercului de prieteni apropiai. Acest lucru fiind posibil i datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru c un om care nu accepta morala i etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, i le-ar eluda oricum.

Modelul unui cod de etic profesional.


A. Toi membrii unei organizaii (firme) vor aciona cu: responsabilitate i fidelitate fa de nevoile publicului; corectitudine i fidelitate fa de asociaii, clienii, furnizorii i patronii firmei unde este angajat; competen prin devotament fa de idealurile nalte ale onoarei personale i integritii profesionale; B. Un membru al unei organizaii (firme): va menine oricnd independente gndirea i aciunile sale; nu va exprima prerea sa asupra contractelor sau a declaraiilor financiare ale firmei, pn nu deine mai nti o relaie cu clientul su pentru a determina dac se poate atepta ca opinia lui s fie considerat independent, obiectiv i nealeatoare de ctre cineva care cunoate toate datele; cnd pregtete raporturi financiare care exprim o opinie asupra situaiei financiare a firmei destinate conducerii firmei, va prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o informaie care ar putea s induc n eroare; va aduna suficiente informaii pentru garantarea
10

exprimrii acelor opinii i va raporta orice erori materiale de declaraie sau devieri de la principiile profesionale general acceptate; C. Un membru al unei organizaii (firme): nu va dezvlui sau folosi nici o informaie confidenial care privete afacerile patronului sau clientul sau dect atunci cnd acioneaz n sensul obligaiilor sale sau cnd o asemenea informaie se cere dezvluit pentru ca propria aprare sau pentru aprarea vreunui asociat sau unui angajat n orice proces legal sau mpotriva oricrei presupuse incorectitudini profesionale, la ordinul autoritilor legislative sau al conducerii sau al oricrui comitet al societii n exerciiul propriu al sarcinilor lor, dar numai n msura n care este necesar n scopul respectiv; va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea interesa; n cursul exercitrii obligaiilor sale n interesul patronului sau clientului sau, nu va pstra, primi, negocia sau dobndi nici o taxa, remuneraie sau beneficiu fr cunotina i consimmntul patronului sau clientului su; va urma toate etapele rezolvabile n aranjarea oricrui angajament ca i consultant, pentru a stabili o nelegere clar a scopului i obiectivelor lucrrii nainte de nceperea ei i va oferi clientului un cost estimativ, profitabil naintea angajamentului, dar n orice caz, cat mai devreme posibil; D. Un membru al unei organizaii (firme): se va comporta fa de ceilali subordonai cu politee i bun credin; nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat i nici profesia sa; nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupaie care n opinia societii este incompatibil cu etica profesional a profesiei sale sau cu moralitatea societii sale; nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al aceluiai patron dect cu tiina acelui subordonat sau n cazul
11

n care legtura acelui subordonat cu lucrarea s-a ncheiat. Excepie face membrul a crui obligaie nominal este s verifice lucrrile altora. nu va ncerca sa obin vre-un avantaj asupra altor subordonai prin plata sau acceptarea unui comision pentru ncheierea unui contract sau realizrii unui serviciu; va susine principiile generale profesiei sale; nu va aciona cu rutate sau n alt mod prin care sa pteze reputaia public sau profesional a altui membru sau s mpiedice realizrile obligaiilor acestuia; E. Un membru al unei organizaii (firme): se va menine ntodeauna la standardele de competen exprimate de cerinele academice i de experiena pentru admiterea n societate i pentru continuarea activitii ca membru al organizaiei din care face parte; va mprti i altora din cadrul firmei sau a profesiei, cunotinele pe care le deine i pe care se ntemeiaz profesia sa i va promova n general progresul organizaiei al crei membru este sau a profesiei sale; i va asuma numai lucrri pentru care este abilitat prin natura pregtirii i experienei sale i atunci cnd este n interesul patronului sau clientului su, va angaja sau va sftui patronul sau clientul s angajeze ali specialiti; va dezvlui tribunalelor societii orice practica sau aciune incompatibila, neetic, ilegal sau necinstit a unui subordonat, care lezeaz reputaia, demnitatea sau onoarea societii; se va strdui s se asigure c orice parteneriat sau compromis cu care se asociaz ca partener, ef, director, inspector sau angajat funcioneaz dup codul de etic profesional i regulile de comportament profesional stabilite de ctre societate;

Sursa unei morale i etici sntoase


12

Pe bancnotele celui mai puternic stat, SUA, gsim scris: We trust n God, dar nu ceea ce scrie pe banii americani a determinat, n prezent, poziia economic a acestei ri. Poziia acestei ri, n ierarhia mondial, se datoreaz nsuiri unor principii ce i gsesc rdcini adnci n cartea care st la baza religiei cretine: Biblia. Astfel documente istorice dovedesc faptul c cel mai important document al Statelor Unite ale Americii: Constituia, i are sursa de inspiraie n Sfintele Scripturi. Cteva din afirmaiile persoanelor ce s-au ocupat de redactarea textului acestui document, care sta la baza sistemului social american, considerat ca fiind unul dintre cele mai reuite, pot s argumenteze aceast afirmaie. Benjamin Franklin, fizician i om politic, declara naitea momentului nceperii redactrii textului Constituiei: am trit o via ndelungat, i cu ct naintez n vrst gsesc dovezi tot mai convingtoare despre acest adevr: <ca Dumnezeu conduce treburile omului>. i dac, o rndunic nu poate cdea la pmnt fr tirea Lui, se poate oare ca un imperiu sa se ridice fr ajutorul Sau? Gsim asigurri n Sfintele Scripturi, ca daca Domnul nu zidete o casa, cei care o construiesc, lucreaz n zadar. Eu cred aceasta cu trie, i mai cred c fr ajutorul Sau, i fr contribuia Sa, nu vom progresa n aceast construcie politic, mai mult dect ziditorii turnului Babel; vom fi dezbinai de interesele noastre mrunte, proiectele noastre se vor duce de rp, noi nine vom ajunge de rs i de pomin pentru vremurile viitoare. George Washington, primul preedinte al SUA, afirma: Mai mult dect orice altceva, nvtura Bibliei a avut o influen binefctoare asupra omenirii, a adus multe binecuvntri asupra omenirii. John Adams, al doilea preedinte al SUA, afirma: Prima i probabil singura carte care merita sa fie studiata de toi este Biblia. Thomas Jefferson, afirma: Am spus i voi mai spune: studierea atenta a Bibliei te va transforma intr-un cetean mai bun. Abraham Lincoln, un alt preedinte al SUA, afirma: mi este de folos sa citesc Biblia. Caut s neleg ct pot de mult din ea, iar ce
13

nu pot nelege accept prin credin. Fcnd i tu aa vei fi un om mai bun, vei trai mai bine, vei muri n pace. William H. Seward, ministru al SUA, contemporan cu Abraham Lincoln, afirma: Nu tiu ct timp poate rezista forma de guvernare republican n cazul n care poporul se ndeprteaz de Biblie. i ct a putut rezista forma de guvernare republican, n cazul rilor a cror politic de guvernare se baza pe o doctrin declarat ateist, se poate vedea urmrind firul istoriei a rilor foste comuniste.

1.4 Etica responsabilitatii in afaceri:1

Geneza si consacrarea economiei de piata constituie un proces complex ce presupune mecanisme si institutii purtatoare de valori, norme si principii adecvate competitiei. Afirmarea pietii ca mecanism al valorizarii sociale este n esenta conditionata de fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate. Functionarea optima a regulilor pietii este, la rndul sau, determinata de calitatea mediului sociologic, de cultura si valorile morale propuse si exprimate. Cultura si ethosul unei comunitati sunt vector si surse din care se aprovizioneaza comportamentul. Ele definesc, n zona de maxima obiectivitate a economicului, limitele si permisibilitatile, acceptabilul si inacceptabilul, dezirabilul si indezirabilul. De aceea calitatea si functionalitatea normelor si valorilor care regleaza mediile comunitare sunt suporturile producerii si reproducerii unui anumit model de conduita si comportament n afaceri. Fireste, ntr-o societate sunt create structuri si institutii, norme si reguli, n special de natura juridica, solicitate sa promoveze acele valori existentiale care sunt compatibile cu asteptarile oamenilor. Economia de piata este nsa o

Max Weber, Etica protestanta si spiritual capitalismului, Editura Anima, Bucuresti 1996. 14

concurenta deschisa. Finalitatea competitiei este profitul. Regulile de conduita sunt, la limita, conditionate de calcul. ntr-o celebra lucrare intitulata "ETICA PROTESTANTA SI SPIRITUL CAPITALISMULUI", sociologul german MAX WEBER, n secolul al XIX-lea, avertiza asupra riscurilor ca lumea capitalului sa divorteze iremediabil de valorile morale. Sesiznd faptul ca este diferita compatibilizarea afacerii cu lumea valorilor morale, ca urmare a finalitatii diferite dar si a mecanismelor de exprimare, adesea opuse, Weber punea cele doua categorii de activitati umane sub semnul "... a doua precepte fundamentale diferite din punct de vedere etic si indiscutabil contrare". Pe acestea el le numeste "etica convingerilor" (morala) si "etica responsabilitatii" (business-ul). Etica convingerii indica o atitudine autentic morala, n sensul unei morale pure, abstracte, pe baza caruia cel ce actioneaza se supune strict convingerilor sale, fara a se gndi la consecintele actiunii. Etica responsabilitatii este specifica omului de afaceri dator sa prevada nu doar consecintele imediate intentionate, ci si pe cele neintentionate.

Desi uneori conceptia lui Weber a fost interpretata ca afirmare a disjunctiei dintre afaceri si morala, n fond pledoaria sa era pentru osmoza business-morala, "caci - spunea autorul - etica responsabilitatii si cea a convingerii (morala ca atare) nu se exclud reciproc, ci se completeaza", doar mpreuna alcatuind omul adevarat, acel om care poate avea vocatia omului de afaceri, a ntreprinzatorului sau antreprenorului autentic. "Paradoxul etic" poate fi pus sub semnul unei grave interogatii pentru omul de afaceri: sa-si asume responsabilitatea si riscurile inerente actiunii sale economice sau sa ramna la judecata morala, abstracta, lipsita de angajare responsabila? Aceasta dilema - responsabilitate/moralitate n sine angajeaza mutarea accentului discursului asupra codului de conduita a omului de afaceri de la "moralism" la etica responsabilitatii. Pentru ca n afaceri o serie de valori morale comune (mila, altruismul, dragostea fata de aproape, filantropia etc.) pot duce la prabusire, la
15

faliment, cu toate consecintele a-morale ce deriva dintr-o catastrofa organizationala. Filosofia afacerii trebuie sa compatibilizeze morala cu finalitatea specifica. Sintagma lui Niccolo Machiavelli "scopul scuza mijloacele" este specifica afacerilor, n masura n care nu depaseste limitele unui model normativ propus de societate. n realitate, orice business este supus unor norme/reguli ce definesc "jocul". Respectarea "regulilor jocului", atunci cnd acestea sunt rationale si stimulative este suficienta pentru a defini responsabilitatea n coordonatele "eticii afacerii". Depasirea limitelor fixate de normele economice si juridice conflictualizeaza comportamentul si pune n discutie responsabilitatea omului de afaceri. Desigur, constrngeri sociologice cum ar fi: excesul de fiscalitate, controlul excesiv al statului, slaba putere de cumparare, voluntarismul, coruptia, etc. pot conduce la denegarea responsabilitatii. Stabilirea unui "decalog managerial" inspirat de o filosofie a firmei ce reface unitatea dintre morala si business pare a fi un demers oportun. Dealtfel, un asemenea "decalog managerial" au elaborat japonezii. Filosofia companiei MATSUSHITA ELECTRIC codifica responsabilitatea 1). 2). 3). 4). 5). 6). 7). sa sa sa sa firmei contribuie armonia si sub la forma urmatoarelor bunastarea cooperarea n cadrul cerinte: societatii; firmei;

realizeze sa-si sa sa

mbunatateasca manifeste realizeze onestitate rezultate

continuu si serviciu actiuni ce n si ce

activitatea; umilinta; national; comportament; mai bune;

curtoazie un n din

manifeste lupte

pentru

8). sa realizeze corectii si asimilari de noi elemente (inovare); 9). 10). n sa sa exprime gratitudinea respect ori si de cte ori este cazul; firma. conceptii:

manifeste

loialitate domina

pentru doua

filosofia

managementului
16

a).

conceptul

acceptabilitatii

(la

americani);

b). conceptul dezirabilitatii (la japonezi). Aceste doua modele definesc problematica responsabilitatii n virtutea unor principii si norme specifice inspirate de culturi relativ distincte n matricialitatea lor.

Astfel, sistemul american este unul plurietnic, con-vietuirea persoanelor de etnii diferite a impus dezvoltarea unui anumit respect si toleranta fata de valorile celorlalti. Pentru a prentmpina nsa haosul si situatii conflictuale datorate diferentelor n sistemele de valori, n decursul timpului s-au stabilit delimitari clare ntre ceea ce este acceptat si respectiv cea ce nu se accepta. Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de perceptie si conduita, n baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale inducnd obligativitatea exprimarii lor. n buna masura codurile cognitive si de comportament si integreaza valorile morale ca atare, desi, acestea devin functionale si credibile numai n masura n care sunt asociate obiectivelor socialmente valide ale afacerii. Specificul si particularitatile exprimarii valorilor morale n afaceri deriva tocmai din asumarea, ca principiu si practica, a responsabilitatii fata de succesul firmei. ntr-o afacere care esueaza nu poate fi vorba de responsabilitate, exceptnd situatii limita, cu totul independente de patronat si management. Refuzul responsabilitatii evacueaza orice referentialitate la principiile si valorile morale. n alti termeni, n domeniul afacerii normativitatea morala presupune axiologia afacerii, adica, definirea valorilor desirabile si a modului/masurii exprimarii lor. n acest plan, responsabilitatea - ca nucleu dur al eticii afacerii - prezinta o tripla deschidere/raportare: spre sine, spre subalterni, spre

societate/comunitate. Fara ndoiala, societatea romneasca, aflata ntr-o tranzitie ce a depasit deja pragul limita, evolueaza spre economia de piata, n centrul
17

careia actorul principal este afacerea. Din pacate mediul sociologic si mecanismele promovate contin multiple disfunctii a-tipice pentru economia de piata. Efectele perverse si indezirabile generate de precaritatea mediului socio-economic sunt datorate esecurilor succesive si repetate ale puterii politice n edificarea economiei concurentiale. Puterea politica de pna acum a esuat n asumarea eficienta a responsabilitatii, abandonnd dubla obligatie: obligatia cetatenilor de a se supune si obligatia guvernantilor de a satisface cerintele cetatenilor.

Incapacitatea sau lipsa vointei politice n asumarea responsabilitatii genereaza multiple efecte ce pun n situatie critica etica afacerii. Pentru ca un mediu ostil afacerii va naste comportamente a-tipice, tulburnd sistemul de valori etice. Birocratia, coruptia, fiscalitatea excesiva, penuria de politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere. n efortul de supravietuire actantii business-ului sunt determinati sa abandoneze codurile de conduita ale deontologiei specifice. Relatia dintre etica afacerii si etica politicii este fundamentala.

CAP II Implementarea principiilor de etica bancara in cadrul bancilor1

Bancile, ca si institutiile de asigurari, de altfel, ofera servicii atat persoanelor fizice, cat si celor juridice. Pentru ambele segmente mari de clientela, principalele servicii oferite de o banca privesc: deschiderea si lichidarea de conturi curente personale, cu depozite la vedere sau pe termen (1 luna, 3 luni, 6 luni, 12 luni etc.), cu diverse rate ale dobanzii, carnete de economii, carnete de investitii. Deschiderea de conturi curente pentru organizatii, efectuarea de plati din cont, trimiterea
1

Zait, Adriana : Marketing-ul serviciilor, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004 p.172-178 18

extraselor de cont, schimburi valutare etc. Pentru aceste servicii, in afara caracteristicilor de baza (dobanda, comision, suma minima a depunerii, conditii de retragere), clientii cauta si siguranta, rapiditate, atentie din partea personalului, orar conve-nabil, pozitie convenabila, loc de parcare etc. Furnizarea de informatii transparente si utile cu privire la participantii pe piata si la tranzactiile lor reprezinta o components esentiala a unei piete ordonate si eficiente, precum si o conditie primordiala pentru impunerea disciplinei de piata. Pentru ca o abordare bazata pe risc a managementului si supravegherii bancare sa fie eficienta, trebuie sa se furnizeze informatii utile fiecarui actor cheie. Acesti actori includ supraveghetori, actionari, detinatori de obligatiuni, deponenti si alti creditori actuali si potentiali, bunei corespondente si

alte banci, parteneri si publicul larg. Lasate singure, pietele pot sa nu genereze niveluri suficiente de prezentari de informatii. In timp ce fortele pietei echilibreaza in mod normal beneficiile si costurile marginale ale prezentarii de informatii suplimentare, rezultatul final poate sa nu corespunda cu nevoile reale ale actorilor de pe piata. Legislatia bancara a fost in mod traditional folosita pentru a forta prezentarea de informatii. Aceasta prezentare a presupus intotdeauna informatii prudentiale solicitate de supraveghetorii bancari. Si prelucrarea statisticilor in scopuri de politica monetara, mai degraba decat furnizarea de informatii care sa permita o evaluare comprehensiva a riscurilor financiare. Cu toate acestea, chiar si astfel de '"formatii imperfecte au fost benefice pentru imbunatatirea functionarii pietelor. Tendintele de liberalizare a pietei financiare si de capital, manifestate la sfarsitul anilor 1980, au adus o volatilitate tot mai mare a pietelor financiare si au crescut, in consecinta, cantitatea de informatii necesare pentru asigurarea stabilitatii financiare. O data cu avansarea liberalizarii pietei financiare si de capital, a sporit si presiunea exercitata asupra imbunatatirii utilitatii informatiilor disponibile din sectorul financiar prin cumularea unor cerinte minime de prezentare. Aceste cerinte se refera la
19

calitatea si cantitatea informatiilor care trebuie furnizate participantilor pe piata si publicului larg. Avand in vedere ca furnizarea informatiilor este esentiala pentru promovarea stabilitatii sistemului bancar, autoritatile de reglementare au acordat calitatii informatiilor o prioritate ridicata. Bancile sunt, de asemenea, incurajate sa si imbunatateasca sistemele interne de informatii, in scopul dezvoltarii unei reputatii de furnizori de informatii calitative. In anii 1990, structure in schimbare a intermedierii financiare a consolidat si mai mult cazul prezentarilor sporite de informatii. Inlocuirea creditarii bancare cu titlurile de datorie negociabile si utilizarea reusita a instrumentelor financiare in scopul transferarii riscurilor au redus importanta relatiilor bancher client, in acelasii timp cu extinderea rolului pe care pietele si prefurile de piata il au in alocarea capitalului.

Trasparenta se refera la principiul crearii unui rnediu in care informatiile cu privire la conditiile existente, decizii si actiuni sunt accesibile, vizibile si inteligibile pentru toti participantii pe piata. Prezentarea de informatii se refera mai mult la procesul si metodologia de furnizare a informatiilor si la faptul ca deciziile de politica sunt aduse la cunostinta publicului cu sinceritate si printr-o difuzare oportuna. Raspunderea se refera la nevoia participantilor pe piata, inclusiv a autoritatilor, de a-si justifica actiunile si politicile si de a-si asuma responsabilitatea deciziilor si rezultatelor lor. Transparenta este o conditie esentiala a raspunderii, in special pentru debitori si creditori, emitenti si investitori, precum si pentru autoritatile nationale si institutiile financiare internationale. Urmatoarea sectiune aduce in discutie bencficiile transparentei, scoate in evidenta ceea ce nu este transparent si elucideaza limitele aplicate comportamentului transparent. De-a lungul ultimului deceniu, aspectele legate de transparenta si raspundere au fost tot mai mult si mai putemic dezbatute in cadrul discutiilor pe teme de politici economice. Persoanele responsabile cu elaborarea politicilor din unele tari s-au obisnuit de multa vreme cu
20

pastrarea secretelor, situatie ce era vazuta ca un ingredient necesar pentru exercitarea puterii in situatii sensibile aceasta situatie mai avea un avantaj, acela al ascunderii incompetentei! Cu toate acestea, secretul impiedica, de asemenea, aparitia efectelor dorite ale politicilor. Economia mondiala si fluxurile fmanciare schimbate, care au atras dupa ele o internationalizare si o interdependenta tot mai mare, au asezat problema deschiderii pe frontispiciul procesului de elaborare a politicilor economice. Exista o recunoastere tot mai mare din partea guvemelor nationale, inclusiv a bancilor centrale, ca transparenta dezvoltata predictibilitatea si, in consecinta, eficienta deciziilor referitoare la politici.Transparenta forteaza institutiile sa accepte realitatea unei situatii si ii face pe oficiali mai responsabili, in special daca acestia sunt constienti de faptul ca li se va cere sa isi justifice punctele de vedere, deciziile si actiunile. Din aceste motive, se incurajeaza ajustarea oportuna a politicilor. In parte, motivul pentru o mai mare transparenta si raspundere rezida in nevoia ca agentii din sectoral privat sa inteleaga si sa accepte deciziile referitoare la politici care le afecteaza comportamentul. 0 mai mare transparenta creste calitatea deciziilor economice luate de alti agenti din economie. Transparenta este, de asemenea, o modalitate de a sustine raspunderea, disciplina interna si o mai buna conducere, in timp ce atat transparenta, cat si raspunderea imbunatatesc calitatea procesului decizional in institutiile orientate catre politici. Unor astfel de institutii precum si altor institutii care se bazeaza pe acestea in luarea deciziilortrebuie sa li impuna mentinerea transparentei. Daca actiunile si deciziile sunt vizibile si inteligibile, costurile de monitorizare pot fi diminuate. Mai mult decat atat, publicul larg este mai capabil sa monitorizeze institutiile sectorului public, actionarii si angajatii au o viziune mai buna asupra conducerii corporatiste, creditorii ii monitorizeaza intr-o maniera mai

adecvata pe debitori si deponentii au posibilitatea sa supravegheze bancile. Deciziile defectuoase nu vor scapa neremarcate si neanalizate. Transparenta si raspunderea se completeaza reciproc. Transparenta sporeste raspunderea facilitand monitorizarea, iar raspunderea sporeste
21

transparenta stimuland agentii economici sa se asigure

ca motivele

actiunilor lor sunt cunoscute si intelese in mod corect. O transparenta mai mare reduce tendinta pietelor de a acorda o importanja necuvenita noutatilor pozitive sau negative, si reduce astfel instabilitatea pietelor fmanciare. Impreuna, transparenta si raspunderea pot, de asemenea, impune o disciplina care sa imbunatati calitatea procesului decizional in sectoral public. Acest lucru poate duce la politici mai eficiente prin imbunatatirea felului in care sectoral privat intelege cum pot reactiona cei care stabilesc politicile la diferite evenimente din 1viitor. Ce nu poate asigura transparenta. Transparent si raspunderea nu sunt, totusi, niste scopuri in sine si nici nu au rolul de panaceu pentru rezolvarea tuturor problemelor. Ele sunt, in schimb, menite sa ajute la cresterea performanjelor economice si pot imbunatati activitatea pietelor financiare itrenationale prin cresterea calitatii procesului decizional si a managementului riscului pentra toti particiipantii pe piata. In particular, transparenta nu modifica natura activitatilor bancare sau a riscunlor inerente de la niveiul sistemelor financiare. Desi nu poate preveni crizele fmanciare, ea poate modera reactia participantilor pe piete la vestile rele.

Transparenta ajuta, de asemenea, participantii pe piata sa anticipeze si sa evalueze informatiile negative, reducand astfel panica si contaminarea. Limite ale transparentei. Trebuie remarcata, de asemenea, dihotomia care exista intre transparenta si confidentialitate. Anuntarea unor informatii confidentiale poate permite competitorilor sa beneficieze de anumite situatii, fapt ce descurajeaza participantii pe piata sa mai faca o prezentare completa de informatii. Similar, organismele de monitorizare obtin in mod frecvent informatii confidentiale de la institutii fmanciare, fapt ce poate avea importante
1

Transparency International http://www.transparency.org /documents/newsletter/99.4/index.html), cu sprijinul Laboratorului de Informatica al Universitii Spiru Haret
22

implicapi de piata. In astfel de circumstante, institutiile fmanciare pot ezita sa puna la dispozitie informatii sensibile, fara a avea garantia confidentialitatii clientului. Cu toate acestea, transparenta si prezentarea completa unilateral contribuie la un regim al transparentei. Daca un astfel de regim ar avea putere de reglementare, acest lucra ar fi, in final, in beneficiul tuturor participantilor pe piata, chiar daca, pe termen scurt, ar crea un oarecare disconfort pentru entitatile individuale. Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara (bilant), performantele (contul de profit si pierdere) si modificarile pozitiei financiare (situatia fluxurilor de numerar) ale unei entitati. Transparenta situatiilor financiare este garantata printr-o prezentare completa si prin furnizarea unei prezentari fidele a informatiilor utile, necesare unei mari categorii de utilizatori in luarea deciziilor economice. In contextul prezentarii publice, situatiile financiare trebuie sa fie usor de interpretat. Asa cum este de asteptat, cerintele specifice de prezentare a informatiilor pot varia in randul autoritatilor de reglementare. Cu toate acestea, exista anumite principii cheie cu ajutorul carora trebuie evaluate standardele, conform unui raport inaintat ministrilor de finante si guvernatorilor bancilor centrale din statele membre ale G8. Adoptarea standardelor de contabilitate acceptate la nivel international (IAS) a reprezentat o masura necesara pentru facilitarea transparentei si a interpretarii corecte a situatiilor financiare. In anul 1989, Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare a fost inclus in IAS cu scopul de a indeplini urmatoarele obiective: sa explice utilizatorilor externi conceptele care stau la baza intocmirii si prezentarii situatiilor financiare; sa ii indrume pe aceia care sunt responsabili cu elaborarea standardelor de contabilitate;
23

sa ajute preparatorii, auditorii si utilizatorii la interpretarea IAS si la tratarea aspectelor care nu

sunt inca acoperite de standarde. In conformitate cu standardele internationale, situatiile financiare sunt elaborate, de regula, pornind de la ipoteza ca o entitate si va continua activitatea si in viitorul previzibil, si ca evenimentele sunt inregistrate pe baza contabilitatii de angajamente. Cu alte cuvinte, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente trebuie sa fie recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente. Caracteristicile calitative sunt acele atribute care fac ca informatia furnizata in situatiile financiare sa fie utila. In lipsa unor informatii utile si cuprinzatoare, managerii nu vor fi constienti de adevarata conditie financiara a bancii lor, iar actorii cheie de la niveiul conducerii pot fi indusi in eroare. Acest lucru poate impiedica, la randul sau, functionarea disciplinei de piata. In contrast, aplicarea principalelor caracteristici calitative si a standardelor contabile corespunzatoare are ca efect, in general, aparitia unor situatii financiare care ofera o prezentare fidela.

24

Bancile au obligatii etice ata fata de clientii lor cat si fata de intreaga societate.Intre comportamentul etic si calitatea profesionala a personalului bancii exista o interdependenta incontestabila.Pe masura dezvoltarii

sistemului bancar ,factorii de decizie implicati constientizeaza tot mai mult ,fortati si de cresterea concurentei,de clinetii tot mai avizati si mai exigenti,dar si de mutatiile financiar bancare pe plan

international,necesitatea construirii unor relatii banca client bazate pe principii si norme de etica consacrate. Problema eticii in activitatea bancara este tratata atat sub aspectul legislatiei financiar-bancare, la nivel de sistem bancar national sau la nivel international, cat si cu privire la reguli proprii de conduita si practica bancara. Tendintele recente care se manifesta in aceasta directie sunt cele de reunire in coduri de conduita si practica bancara a aspectelor legate de etica bancara, atat la nivel national, cat si, mai ales, la nivel international. La nivel national, putem invoca o serie de reglementari privind promovarea unor bune practici bancare, elaborate si aplicate de catre bancile centrale, in colaborare cu alte autoritati ale statului, materializate in legi, regulamente, norme, circulare. Aspectele urmarite de catre acestea privesc mai multe domenii, cum ar fi: operatiunile permise a fi realizate de catre institutiile bancare; nivelul fondurilor proprii, al capitalului social, rezervelor si provizioanelor; expunerea maxima privind acordarea creditelor catre un singur debitor; procedura si cerintele referitoare la autorizarea bancilor noi; aspecte privind schimburile valutare; participarea institutiilor bancare la capitalul unor firme sau intreprinderi; conflicte de interese si secretul profesional; aspectele privind transferurile de fonduri. La nivel national, putem mentiona, de asemenea, si elaborarea unor coduri de practica si conduita bancara de catre asociatii ban-care Tn colaborare cu bancile din sistem. Acestea, tinand cont de legislatia si reglementarile nationale si internationale, precum si de codurile proprii ale

25

bancilor, intaresc preocuparile de armonizare a principiilor de etica la nivelul activitatii bancare. Astfel, putem da ca exemplu Codul de practica bancara al Marii Britanii, introdus incepand cu anul 1992 si imbunatatit ulterior. Codul a fost intocmit la initiativa a trei asociatii bancare ce reprezentau interesele sistemuiui bancar britanic si isi propunea stabilirea unor standarde minimale referitoare la sistemul bancar, practicile bancare si relatia clientbanca. In acest sens, codul de practica bancara stabilea ca institutiile bancare: vor actiona corect si rezonabil n relatiile cu clientii; vor ajuta clientii sa nteleaga cum opereaza conturile lor, precum si serviciile bancare la care pot apela; trebuie sa mentina increderea in integritatea bancii si in sistemul de plati, asigurand clientii ca sistemele si tehnologia prezinta incredere si siguranta. Din perspectiva bancilor, primele masuri luate in urma introducerii Codului de practica bancara le-au reprezentat alinierea normelor si procedurilor interne, conform noilor cerinte, si realizarea unor ample programe de instruire a personalului in scopul de a asigura corecta implementare a masurilor. Un alt exemplu in acest sens il constituie introducerea in Grecia a Codului de etica bancara, in anul 1997. Codul a fost elaborat de catre experti din bancile elene in colaborare cu Asociatia Elena a Bancilor. Liberalizarea progresiva a sistemului financiar elen, de la un sistem strict reglementat, a dus la nevoia existentei unor reguli de conduita care sa reglementeze relatiile dintre institutiile bancare, dintre acestea si clientii lor, precum si relatiile cu alti participanti la viata economica. Acest cod de etica bancara isi propunea armonizarea principiilor de buna practica si conduita bancara, asa cum reies ele din reglementarile din Uniunea Europeana, reglementarile interne pro-prii autoritatilor de reglementare, precum si principiilor de drept, atat la nivel intern, cat si international. Scopul Codului l-a repre-zentat cresterea transparentei si deschiderii sistemului bancar, consolidarea increderii reciproce dintre institutiile bancare si clientii lor, incurajarea competitiei
26

sanatoase intre institutiile bancare, pe baza legitatilor incontestabile ale pietei si cresterea continua a calitatii produselor si serviciilor bancare, in interesul clientilor. Fiecare banca are,la randul ei,un cod de etica si practica bancara ,dupa

care se ghideaza in activitatea proprie . Stabilirea reglementarilor interne, Tn directia eticii bancare, este in interesul fiecarei banci, nu numai datorita faptului ca activitatea le "este supravegheata de autoritatile statului (banca centrala), dar si datorita faptului ca reputatia bancii, in ce priveste probitatea si aria fata de client, poate deveni un avantaj comercial important intr-un mediu concurential . De exemplu, Banca Comerciala Romana are un cod de etica al salariatilor, care pune accent pe conduita angajatilor si pe corecti-tudinea fata de clienti, respectand prestigiul bani si uzantele in activitatea bancara. Prin acest cod se stabilesc reguli de com-portament etic si profesional, respectarea lor stricta constituind responsabilitatea fiecarui salariat. Prevederile codului de etica al Bancii Comerciale Romane se refera, in general, la respectarea legilor tarii, precum si la acor-darea unui tratament corect clientilor, evitandu-se astfel aparitia unor conflicte. Rolul personalului bancii in activitatea desfasurata este prezentat in

detaliu. Astfel, salariatii Bancii Comerciale Romane trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii privind confiden-tialitatea si secretul in ceea ce priveste clientii bancii si activitatile desfasurate. Tn acest sens, ei nu pot uza in interes personal de informatiile bancare pe care le detin, fiind, de asemenea, obligati sa pastreze secretul profesional si sa nu divulge informatii privind salarzarea, facilitatile acordate salariatilor, sistemul de organizare, sistemele de alarma, cifru . Codul promoveaza, totodata, spiritul de colaborare si de echipa intre salariati, avand la baza principialitatea, solicitudinea si co-rectitidinea. Nu sunt admise concurenta neloiala, discutarea si intelegerile verbale sau scrise cu concurentii reali sau potentiali ai banci.

27

In general, un cod de etica bancara se compune din mai multe parti sau sectiuni care trateaza aspectele privind buna practica si conduita bancara. Ele cuprind aspecte comune. Care se regasesc in mai toate codurile de etica (atat la nivel de institute, cat si la nivel de sistem Dancar), dar si elemente proprii, pe care banca doreste sa le promoveze, din diverse motive (sporirea increderii promovarea unei culturi de afaceri proprii, castigarea unei nise de piateeta). In continuare, vom incerca sa scoatem in evidenta elementele principale de continut ale unui cod de etica bancara. Astfel. fiecare cod de etica prezinta o intrgducere sau un preambul prin care este scoasa in evidenta importanta promovarii unor principii de etica in activitatea bancara si motivele pentru care se impune respectarea lor. Tot aici, sau in mod distinct, sunt prezentate scopurile si obiectivele urmarite prin aplicarea acestora. Introducerea poate fi urmata de o sectiune dedicata defmirii unor termeni specifici, sub forma unui dictionar sau glosar de termeni. Dupa aceasta sectiune, urmeaza enuntarea si explicarea principiilor generale de etica bancara, dintre care le amintim pe cele mai importante: transparenta tranzactiilor; confidentialitatea si secretul bancar; promovarea produselor si serviciilor bancare catre clienti; deschiderea catre doieantele si reclamatiile clientilor. precum si modul de solutionare a acestora; impartialitatea in ceea ce priveste tratarea angajatilor si a clientilor; corectitudinea si credibilitatea; informarea si securitatea. In lipsa unei strategii prealabile, propunerea unor avantaje inexistenle sau ireale, sunt cauzele cele mai frecvente de esec in comunicarea societatilor bancare. Absenta strategiei dezvolta campaniile de imagine nediferentiate. Daca scopurile nu sunt bine exprimate, politica de comunicare, indiferent de calitatea celor care o realizeaza, risca sa fie compromisa, bugetele sa fie irosite., Indispensabila in asigurarea succesului politicii de comunicare,
28

clientilor,calitatea produselor

strategia conduce fiecare institutie,in primul rand, spre alegerea unei pozitionari si a unei imagini pentru: ea insasi,produsele si serviciile sale, canalele de distributie, avantajele specifice. Variabila dimensiuni comunicarea externa, destinata publicului larg al firmei: clienti,furnizori, concurenti, actionari, organisme publice, asociatii. comunicarea interna, indreptata spre personal. Aceasta are rolul de a asigura o buna circulatie a informatiei in cadrul bancii. Angajatii vor fi informati despre obiectivele generale ale bancii, mijloacele disponibile pentru a atinge aceste obiective, precum si despre atuurile si punctele slabe ale bancii. Tot personalul bancii, indiferent de nivelul ierarhic, trebuie sa fie informal de o maniera clara si concisa despre strategia de dezvoltare. In tot acest proces, crearea si imbratisarea de catre angajati a culturii firmei este esentiala. Comunicarea externa poate fi impartita, in functie de obiective, in: informativa = realizata asupra produselor si comunicare prezinta urmatoarele

serviciilor publicitatea fiind principalul suport; institutional notorietatea = are ca obiectiv imaginea sau

firmei.

Notorietatea vizeaza cunoasterea pe piata a numelui marcii, iar imaginea

trateaza modul in care clientii percep banca. Prin politica sa de imagine,

banca isi constituie o identitate care o diferentiaza fata de concurenti. De cativa ani, toate aceste variante au fost exploatate prin mesajele societatilor bancare pe plan international.
29

Campaniile de notorietate au fost dezvoltate intre 1970-1980 pentru a sustine cresterea comerciala a bancilor. Aceste actiuni au incetat la inceputul anilor '80, cand marile institutii au atins nivelul de notorietate considerat satisfacator: mai mult de 70% de notorietate spontana si peste 90% notorietate asistata. Campaniile informative asupra produselor au fost in principal utilizate intre 1973-1983, apoi numai ocazional la lansarea noilor produse. Incetinirea ritmului unei asemenea publicitati a fost pe larg justificata prin cresterea numarului de produse, toate banalizate. Fiecare banca ar putea astfel profita de bancile concurente care realizeaza campanii promotionale.Este esential ca, incepand din 1980, s-au dezvoltat studiile si apoi campaniile de imagine.

30

2.1 Aplicabilitatea in domeniul eticii bancare:

Citibank Mexico Team :The Sallinas Accounts

Mexicul erao tara a fumului si oglinzilor,unde eroii de ieri sunt raufacatorii de azi si modelele de azi ale justitiei pot fi escrocii de maine.

Andres Oppenheimer,Senior Correspondent, Miami Herald

Pe data de 4 iulie ,1995,Amy Elliot,presedinte Citibank Mexic,tocmai se intorsese din Elvetia unde agentii specializati pe probleme cu drogurile o incurajasera sa-I intinda o cursa sotiei unuia din clientii sai,Raul Sallinas ,care fusese arestat in Mexic cu cateva luni in urma,acuzat de crima ,imbogatire ilegala si spalare de banipentru cartelul Mexican de droguri. Soarta unuia din fostii ei angajati,care fusese condamnat recent la 10 ani de inchisoare pentru ca se ocupase de contul bancar a unui condamnat de spalare de bani, a provocat anumite banuieli. Daca coopera cu agentii specializati pe problemele cu droguri,probabil ar fi putut evita sa aiba aceeasi soarta. Pe alta parte,trebuia sa ia in considerare obligatia pe care o avea fata de clientul ei , care fiind fratele unui presedinte foarte cunoscut din istoria Mexicului ,era presupus de unii ca fiind acuzat pe nedrept de catre dusmanii pe care acesta ii avea in politica.O alta temere a ei era faptul ca cooperand cu autoritatile , Citibank ar putea fi considerat vinovata ca a incalcat confidentialitatea bancii elvetiene.

Profilul companiei

31

Citibank a fost fondata in anul 1812,si la sfarsitul secolului 19 evoluase si era considerata ca fiind cea mai mare banca din Statele Unite si prima care infiintase un department de schimb international. In 1914 banca si-a dschis primele filiale in strainatate,in Buenos Aires,Argentina,iar la putin timp dupa aceea s-a extins in mod agresiv in America de Sud si Asia.In anul 1929,Citibank a devenit cea mai mare banca din intreaga lume. Pana la inceputurile anilor 1990,Citibank ajunsese sa-si dezvolte si infiinteze peste 3400 de filiale in peste 100 de tari si a fost considerate cea mai buna banca la nivel mondial. In Mexic,Citibank avea peste 65 de ani de istorie si era singura banca careia ii era permis sa functioneze in conformitate cu legile statului Mexican. In anii 1990,mai mult de 20% din veniturile provenite din impozite ale bancii provenea din America Latina.

Echipa de lucru din Mexic


Amelia Grovas Elliot,o americanca de origine cubaneza si-a inceput cariera la Citibank in anul 1967.In 1983 a devenit presedintele bancii din Mexic si a biroului Citibank din New York. Banca din Mexic a cerut in mod obligatoriu tuturor clientilor sa detina un venit de aproximativ 5 mil.$ sau cel putin 1 mil $ in bunuri materiale pe care sa le investeasca in banca.Serviciul bancar privat includea depozite banesti,fonduri mutuale de investitii ,transferuri de fonduri si altele.Serviciul era foarte personal si confidential. Bancherii isi cunosteau clientii foarte bine si le intelegeau nevoile din punct de vedere financiar. Elliot a explicat: Ne vizitam clientii in jur de 10-12 ori pe an in tara lor de provenienta iar ei vin cam de 4 ori pe an la biroul nostrum din New York. Este evident ca o reusita nu consta doar in faptul ca iti cunosti bine clientii ci si in faptul ca stii exact ceea ce se intampla cu afacerea pe care o conduci.

32

Raul Sallinas

Pe data de 11 Mai 1992,Elliot a primit un telefon din partea ministrului de Mexican al Agriculturii Carlos Hank Rhon,unul din cei mai instariti oameni din Mexic dar si un client vechi al bancii.Acesta dorea sa aranjeze o intrevedere intre fratele presedintelui Mexicului,Raul Sallinas si Elliot.Sallinas avea nevoie de servicii bancare private,iar Ministrul Agriculturii ii recomandase Citibank. Mai tarziu in decursul aceleiasi saptamani,Sallinas a zburat la New York ca sa discute despre nevoile lui financiare cu conducatorii bancii.Acolo acesta a afirmat ca tocmai vanduse o firma de constructii si avea nevoie de consiliere bancara pentru toate aceste proceduri.Sallinas explica:Nu vreau ca nimeni din Mexic sa stie ca intentionez sa mut o suma considerabila de bani in afara statului.Daca se face public ca nu reinvestesc acesti bani in Mexic,acest fapt ar putea aduce repercursiuni carierei politice a fratelui meu. Rhon il asigurase pe Sallinas ca Citibank ii poate oferi aceasta confidentialitate iar acesta se baza pe acest lucru. In mod normal cand noi conturi erau deschise se aplicau anumite proceduri birocratice care durau destul de mult,dar in cazul lui Sallins acestea au fost oarecum evitate,acesta fiind fratele presedintelui si fusese recomandat de catre un vechi si respectabil client al bancii. Pe 26 Mai 1992,Sallinas a fost acceptat ca client al Citibank. I-a fost deschis un cont la New York pe numele contabilului sau ,Juan Guillermo Gomez Guttierez.

Conturile Sallinas

33

O strategie a optimizarii investitiilor trebuia conceputa pentru a proteja identitatea detinatorului contului cat si pentru a asigura o reinvestire. Pentru a evita o posibila scurgere de informatii nimeni din Citibank nu trebuia sa stie despre aceste conturi. Depozitele facute in Mexic erau pe numele logodnicei lui Sallinas, Patricia Rios Castanon.Rios care livra cec-uri denominate in pesos, intre 3mil $ si 5mil $. Casierul livra cec-urile care puteau fi platite la Citibank,unui manager al unei filiale care apoi trimitea banii la New York. Cinci corporatii fusesera deschise in Insulele Caiman in beneficial lui Sallinas. Corporatia principala purta numele de Trocca Private Investment Company iar celelalte fusesera create ca actionari si directori ai Trocca. Singura dovada cum ca Sallinas ar fi detinatorul conturilor se afla in Insulele Cayman unde politica secreta a bancii ii putea proteja identitatea. Din Trocca fondurile erau transferate la Citibank in Elvetia deoarece acolo legile bancare erau foarte stricte. Un bancher elvetian putea fi aruncat in puscarie daca divulga numele detinatorului unui cont. In Elvetia fondurile erau repartizate in diverse banci,cum ar fi Citibank Zurich ,Banque Pictet si Julius Baer Bank. Fondurile erau transferate in ambele sensuri intre Zurich si Londra pentru a putea beneficia de avantajele unui curs valutar mai ridicat al pietei bancare englezesti. Cei de la Citibank Londra nu stiau ca Sallinas era detinatorul conturilor. In decursul a 2 ani, aproximativ 100mil$ au fost transferate prin intermediul Citibank in unele conturi din Elvetia. Patricia Rios Castanon care in 1993 a devenit a treia sotie a lui Sallinas s-a ocupat de toate aceste tranzactii.

Confidentialitatea bancara straina

In timp ce Statele Unite aveau propria politica de pastare a confidentialitatii din domeniul bancar,aceste legi confereau mai putina siguranta ca multe jurisdictii din strainatate. Biroul General de Contabilitate U.S a identificat 9 filiale ale unor banci importante la care erau pastrate conturi in valoare de peste 1 mil$. Acestea erau :Insulele

34

Bahamas,Bahrain,InsuleleCayman,Panama,InsuleleChannel,HongKong,Luxemburg,Sing apore si Elvetia. Toate aceste locatii,cu exceptia Bahrain,aveau reguli care prevedeau raportarea tranzactiilor care pareau a fi dubioase autoritatilor locale. Spre exemplu,un judecator din Elvetia avea dreptul sa incalce codurile de conduita bancara pentru a investiga un caz criminal.In mai multe conditii acelasi lucru era valabil si pentru crimele comise inafara Elvetiei,daca era vorba despre traffic de droguri etc. Un Tratat semnat in 1977 intre Elvetia si Statele Unite permitea cooperarea intre aceste 2 state in conditiile in care crima nu era considerate ilegala in Elvetia. O politica bancara de genul Know your customer a fost considerate drept cea mai eficienta masura de protectie implementata de banci.

Exemplu:

Codul Penal Elvetian,Articolul 305 bis:

1. Cel care nu ia in considerare veniturile obtinute printr-o ilegalitate sau beneficiaza in mod constient de catre acestea poate fi pedepsit cu inchisoarea sau sanctionat cu o amenda . 2. In cazurile deosebit de grave,acestia pot fi pedepsiti prin inchisoare de la 1-5 ani si plus de aceasta trebuie sa achite o amenda in valoare de pana la 1 mil franci.Un caz poate fi considerat deosebit de grav in cazul in care faptuitorul: Actioneaza ca un membru al unei organizatii criminale Actioneaza ca un membru al unei organizatii criminale a carui scop este spalarea continua de bani Realizeaza profit din spalarea de bani

3.Faptuitorul poate fi deasemenea acuzat daca comite principalul act criminal in strainatate,acesta fiind de asemenea pedepsit de catre oficiali. Articol extras din Relevant Swiss Bank Secrecy Laws and Regulations

35

1.Campbell Maxwell,London,1992.

,D,

International

Bank

and

Secrecy

Sweet

and

Legea Hobbs

Actiunea Hobbs reprezinta o lege federala promulgata in U.S. in 1951 pentru a permite punerea sub acuzare a unor oficiali din Guvern. Aceasta lege pedepsea:

furtul,rapirea,frauda impotriva unei banci straine si afacerile cu droguri. In 1994,Antonio Giraldi,un fost bancher din echipa de lucru a lui Elliot din Mexic a fost arestat si judecat pentru violarea legii Hobbs.In 1989, Giraldi a protejat un client care depusese 21mil $ pentru o scurta perioada de timp si care fusese descoperit ca se ocupa cu spalarea de bani pentru un Cartel Mexican de droguri. Lui Elliot i s-a cerut sa depuna marturie impotriva fostului ei angajat.Aceasta a declarat in fata Instantei judecatoresti ca era datoria unui bancher sa-si cunoasca indeajuns de bine clientul si ca ar fi trebuit sa-si dea seama de neregularitatile dintr-un cont bancar. Nu a existat nici o dovada concreta cum ca Giraldi ar fi stiut de ilegala provenienta a banilor,dar cu toate acestea Curtea Suprema l-a condamnat la 10 ani de inchisoare pentru neglijenta in a-si da seama de sursa provenientei banilor clientului.

Investigarea crimei

Pe data de 14 Februarie 1995,ziarul de top Mexican care ii era zilnic adus lui Elliot anunta faptul ca Raul Sallinas era acuzat de moartea cumnatului sau,Jose Ruiz Massieu.Elliot il suna pe acesta.Sallinas i-a spus:

36

Aceste acuzatii sunt total nefondate,sunt minciuni inventate de dusmanii fratelui meu.Acesta a luat niste decizii de a moderniza Mexicul,care nu au fost foarte agreate,iar aceste acuzatii sunt consecintele acestei decizii. Avand in vedere acestea,Elliot si-a pregatit un profil conform caruia banca si inclusive ea stiau foarte multe lucruri despre Sallinas.Completand acest profil,Elliot realiza ca de fapt nu stia absolut nimic despre firma de constructie pe care Raul Sallinas pretinsese ca o vanduse.Aceasta nu vizitase nici macar o singura data aceasta firma. Pe data de 27 Februarie, Sallinas a fost arestat sub acuzatia de crima impotriva cumnatului sau. La inceputul lui Martie,Vice-Presedintele Citibank Mexic a fost instiintat ca vor veni cateva oficialitati pentru a investiga cazul Sallinas.Acesta a informat-o imediat pe Elliot care trebuia sa prezinte raportul complet al activitatii financiare care a avut-o Sallinas cu Citibank Mexic. Pe parcursul investigatiei s-a descoperit faptul ca Sallinas avea deschis un cont si la Citibank Elvetia.Acesta era presupus si de implicarea in traficul de droguri.Agentii elvetieni care se ocupau cu problemele legate de traficul de droguri i-au spus lui Elliot sa vorbeasca cu Patrcia Rios pentru a o convinge sa goleasca cutia de valori care se afla la
1

Citibank Elvetia. Deoarece agentii elvetienti nu aveau permisiunea sa intre in banca sa

verifice continutul cutiei de valori,acestia au decis sa o aresteze pe Rios in timp ce scotea documentele din banca.Procurorul federal elvetian o ruga pe Elliot san u discute cu VicePresedintele Citibank despre aceasta problema. Pe 24 iunie ,New York Times scria :Unu zero pentru Sallinas.Acestuia ii fusese dovedita intr-un oarecare fel nevinovatia,mai bine zis marturia lui fusese crezuta.Mai bine zis nici autoritatile mexicane nici cele elvetiene nu au gasit absolut nici o dovada suficient de incriminatoare pentru a-l acuza pe Sallinas sau pe oricine din familia lui de trafic de droguri. Juratii au dat sentinta in cazul Sallinas declarand ca : Un juriu rational ar putea gasi incredibil faptul ca toate conturile lui Sallinas si tranzactiile efectuate de acesta sunt in

Score one for Sallinas, The New-York Times News Service, June,24,1995. Real Life Soap-Opera, Time, March 20, 1995.

37

perfecta legitimitate.Consideram ca este mult mai probabil ca acestea sa fi fost cosmetizate. Curtea facea aceste afirmatii bazate pe marturia lui Elliot in ceea ce priveste politica bancii Know your customer si de posibilitatea ca aceasta sa fi incalcat aceasta lege nescrisa.

Note

1.Acest caz a fost scris pe baza surselor publicate in exclusivitate. Prin urmare interpretarile nu au fost neaparat facute de Citibank si angajatii acesteia.Multe din documentele prezentate in acest caz au fost extrase din:Private Banking:Raul Sallinas,Citibank,and Office,October 1998. Alleged Money Laundering,U.S. General Accounting

Bibliografie :
Transparency International http://www.transparency.org /documents/newsletter/99.4/index.html), cu sprijinul Laboratorului de Informatica al Universitii Spiru Haret Ivanciu Nicolae-Vleanu Curente de gndire economic, Editura Fundaia Romnia de Mine, Bucureti, 1996 Prof.Univ. Dimitrie Gusti Idealul etic i personalitatea, Editura Floare Albastra, 1998, pag. 272-274 Corodeanu, Daniela-Tatiana: Suport de curs : Etica in administratia publica, Iasi,2005. Stoica,Ovidiu; Capraru Bogdan; Filipescu Dragos: Efecte ale integrarii europene asupra sistemului bancar romanesc, Editura Univ. Al.I.Cuza, Iasi, 2005. Zait Adriana: Marketing-ul serviciilor, Editura Sedcom Libris, Iasi 2004.

38

Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, Editura Anima, Bucuresti, 1996. Danila, Nicolae: Retail Banking, Editura Expert,Bucuresti,2004. Sharp, David Cases in business ethics, Editura Sage Publication, USA, 2006. Oppenheimer A. Bordering on Chaos,Little Brown &Co. New York,1996. How a Mover and Shaker Manoeuvred his Millions, The New York Times News Service,June 2,1996. Campbell D.International Bank Secrecy , Sweet and

Maxwell,London,1992.

Surse internet:

www.capital.ro/forum/viewtopic.php www.responsabilitatesociala.ro/index.php www.wall-street.ro/arhiva.php/2005/octombrie

39