Universitatea VALAHIA Trgovite Facultatea de tiine Economice Specializarea Finane-Bnci

Referat
MASA MONETARA SI STRUCTURA ACESTEIA

STUDENT: MLACEANU RALUCA, GR.2

Masa monetara.Structura masei monetare.

-2012-

Argument:

Scopul acestui referat este acumularea de noi cunostiinte de specialitate, aprofundarea celor deja cunoscute si analizarea evolutiei masei monetare in Romania. Ca obiective imi propun sa aflu care este structura masei monetare si cum a evoluat aceasta pe piata interna incepand perioada postdecembrista. Cuvinte cheie: masa monetara, moneda efectiva, bani de cont, numerarul, banii scripturali,lichiditatii, depozite.

Masa monetara.Structura masei monetare.

MASA MONETARA SI STRUCTURA ACESTEIA

Masa Monetara: reprezinta ansablul mijloacelor de plata, respectiv de lichiditate existente la un moment dat intr-o economie. Costin Kiritescu avanseaza doua definitii care circulla in legatura cu masa monetara : Masa monetara este o marime eterogena constand din suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor. Masa monetara este agregatul sau agregateele financiare care sunt strans correlate cu produsul national brut sau cu alt indicator al activitatii economice. Masa monetara cuprinde numerarul si banii scripturali, ambele componente avand aceleasi functii in activitatea economica, transformandu-se curent una in cealalta.Ponderea cea mai mare in masa monetara o au banii scripturali. Detinatorii de moneda apartin atat sectorului bancar cat si celui nebancar.sectorul bancar al economiei este reprezentat de bancile comerciale care detin rezerve in moneda bancii centrale(bilete de banca si depozite in cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agentii economici si populatie, care detin bancnote, moneda metalica si depozite in conturile curente la bancile comerciale. Rezulta ca masa monetara este contituita dintr-un stoc de creante asupra bancilor, creante aflate in posesia utilizatorilor de moneda. 3

Masa monetara.Structura masei monetare.

Masurarea masei monetare se poate realiza prin doua modalitati: 1) prin insumarea cantitatilor de moneda care figureaza in activul bilantului participantilor din economie; 2) prin insumarea datoriilor care figureaza in pasivul bilantului bancilor comerciale si in pasivul Bancii Centrale.

Indicatori de structurare a masei monetare

Din punct de vedere statistic, pentru msurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor i a agregatelor monetare. Delimitarea componentelor masei monetare din circulaie se realizeaz dup urmtoarele criterii, utilizate n statistica monetar internaional: A. sfera pe care o servete masa monetar B. natura social economic a deintorilor de moned C. rotaia i rolul diferitelor componente ale masei monetare D. gradul de lichiditate al diferitelor componente A. Din punct de vedere al sferei, masa monetar poate fi analizat ca moned scriptural (bani de cont) i numerar. Aceste sume apar ca solduri n conturile bancare sau asupra populaiei, sau ca numerar n casieriile agenilor economici i ale instituiilor. B. Din punct de vedere al deintorilor, se disting: - mijloace bneti (monede) ce aparin sectorului public; - mijloace bneti ale sectorului privat. C. Din punct de vedere al rotaiei i al importanei, se disting: - mijloace bneti cu circulaie curent; - mijloace bneti economisite; - alte mijloace bneti. Acest criteriu este utilizat de statistica FMI, care utilizeaz noiunile: - money cuprinde: numerarul din afara sistemului bancar i banii din conturile curente, (care ndeplinesc funciile de mijloc de plat i mijloc de circulaie); - qvassi money cuprinde depozitele pe termen scurt ale agenilor economici i ale populaiei; - other ithems cuprinde mijloace bneti cu micare lent sau fr micare. D. Din punct de vedere al lichiditii se disting: - lichiditi primare - lichiditi secundare - lichiditi teriare

Masa monetara.Structura masei monetare. Criteriul lichiditii este facultativ, n sensul c nu l folosesc toate rile. Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de ctre autoritile monetare, innd seama de trei criterii principale: - eficacitatea agregatelor monetare - caracterul controlabil - disponibilitatea statistic. n structura masei monetare se cuprind: monedele principale; bancnotele i biletele de tezaur; banii divizionari de metal i hrtie; banii de cont.

Privit dintr-o alt structur, masa monetar cuprinde numerarul i banii scripturali. Aceste dou componente au aceleai funcii n activitatea economic i se pot transforma una n cealalt. Ponderea cea mai mare n masa monetar o au banii scripturali. Pentru a determina nivelul masei monetare se iau n considerare mijloacele bneti existente n conturile clienilor, plus numerarul n circulaie, respectiv, elementele din pasivul bncilor comerciale i cele ale bncii centrale.

Structura masei monetare

Masa monetar se prezint ca o mrime eterogen constnd din totalitatea activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor i serviciilor i pentru plata datoriilor. Altfel spus, masa monetar reprezint ansamblul mijloacelor de plat, respectiv de lichiditate, existente la un moment dat n cadrul unei economii. Generaliznd diferitele accepiuni i interpretri date masei monetare, sferei sale de cuprindere, majoritatea monetaritilor au apreciat c n structura acesteia pot fi incluse urmtoarele active: 1. moneda efectiv sau numerarul (bilete de banc i moned divizionar); 2. moneda de cont, respectiv disponibiliti n conturi curente; 3. depunerile la termen i n vederea economisirii; 4. alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate. Moneda efectiv Este solicitat de agenii economici, nu n calitate de marf, ci pentru bunurile i serviciile ce pot fi procurate n schimbul ei. Moneda efectiv reprezint, deci, activul cel mai lichid, fiind, totodat, una din componentele importante ale masei monetare. Moneda de cont (disponibilitile n conturi curente la vedere). Acelai grad de lichiditate l probeaz i disponibilitile din conturile curente i asupra crora pot fi trase cecuri i efectua pli fr preaviz. O sum depus n cont poate fi considerat moned ntruct titularul depozitului respectiv poate s-i achite datoriile sau s-i procure

Masa monetara.Structura masei monetare. bunuri i servicii cu cecuri trase asupra sa. Aceste disponibiliti n conturi la vedere au aceleai caliti precum moneda efectiv, putnd fi transformate, fr restricii, una n cealalt. n practica din rile dezvoltate, majoritatea tranzaciilor (peste 90%) se lichideaz cu ajutorul cecurilor. Depozitele la termen i n vederea economisirii. Alturi de moneda efectiv i de cont, n structura masei monetare sunt incluse depozitele la termen constituite la bnci, case de economii etc., asupra crora nu pot fi trase cecuri i efectua pli imediate, dar care pot fi retrase dup un preaviz. Alte active. Din aceleai raiuni, n structura masei monetare sunt incluse i activele plasate n diferite titluri, emise i puse n circulaie pe piaa financiar-monetar, ele avnd un grad mai mare sau mai mic de lichiditate.

Masa monetar n Romnia

n cazul Romniei, analiza masei monetare este realizat prin utilizarea urmtoarelor agregate: masa monetar n sensul larg (M2) masa monetar n sensul restrns (M1) care cuprinde: - numerar n afara sistemului bancar - disponibiliti la vedere cvasi-bani; n structura crora se includ: - economiile populaiei - depozitele n lei - depozitele n valut Tot pentru analiza masei monetare se determin i indicatorul baza monetar, calculat ca medie zilnic i la sfritul perioadei, n structura cruia sunt incluse urmtoarele elemente: 1. 2. 3. numerar n casieriile bncilor; numerar n afara sistemului bancar; disponibiliti ale bncilor la BNR.

La sfritul anului 1998, masa monetar din Romnia se prezenta astfel:

INDICATORI MASA MONETARA (M2) M1

MASA MONETARA IN ROMANIA DEC '89 92525 22109

Masa monetara.Structura masei monetare.

Numerar in afara sistemului bancar Disponibilitati la vedere Agenti economici cu capital majoritar de stat Agenti economici cu capital majoritar privat Conturi curente ale populatiei Alte disponibilitati CVASI-BANII Economii ale populatiei La vedere La termen Depozite in lei Depozite pe termen Agenti economici cu capital majoritar de stat Agenti economici cu capital majoritar privat. Alte depozite Depozite conditionate Certificate de depozit Depozite in valuta ale rezidentilor La vedere si la termen Agenti economici cu capital majoritar de stat Agenti economici cu capital majoritar privat Populatie Alte depozite Conditionate 11525 10584,7 2742 6078,5 769 994 70415,2 30966 1403 29563 9248 5498 910,1 2851,3 17369 1380,3 2370,2 30199,8 27463 6817 7820 10895 1931 2736,6

Dup cum rezult din tabel, masa monetar din Romnia este structurat n 3 indicatori care permit autoritilor monetare s urmreasc evoluia disponibilitilor la vedere i la termen ale agenilor economici i ale populaiei. Analiza evoluiei masei monetare n perioada 1991-999, pe structur evideniaz urmtoarele aspecte: a sporit ponderea componentelor care intr n structura agregatului CVASIBANI, componente mai puin lichide dect cele cuprinse n M1, dar care permit protejarea activelor deefectele inflaiei; masa monetar n sens restrns, M2, a sporit de la un an la altul, dar ntr-un ritm mai sczut dect rata inflaiei; diminuare considerabil se constat pentru disponibilitile la vedere, care i reduc ponderea de la 50,2 % la 8,3 %, n intervalul analizat. Trebuie remarcat faptul c pn n decembrie 1991, n aceast component au fost incluse i depozitele pe termen ale agenilor economici.

Structura masei monetare, 1991-1999

M2 M1 Numerar in afara sistemului bancar

1991 100 67,4 17,3

1992 100 55,4 22,2

1993 100 49,9 23,4

1994 100 42,6 20,7

1995 100 38,8 20,6

1996 100 36,8 17,7

1997 100 30,1 14,8

procente 1998 1999 100 100 23,9 21,7 12,5 13,4

Masa monetara.Structura masei monetare.

Disponibilitati la vedere CVASIBANI Economii ale populatiei Depozite in lei pe termen si condit Depozite in valuta ale rezidentilor 50,2 32,6 25,3 3,3 3,9 33,2 44,6 22 4,7 17,9 26,4 50,1 14,4 6,7 29 21,9 57,4 25,6 9,7 22,1 18,2 61,2 28,1 10,5 22,6 19,1 63,2 29 10,8 23,4 15,3 69,9 32,4 9 28,5 11,4 76,1 33,5 10 32,6 8,3 78,3 29,2 11,5 37,6

Un alt aspect care trebuie evideniat cu privire la masa monetar este faptul c stocul de moned nu este constant; acesta se renoiete continuu prin procesul de creare i distrugere monedei. Masa monetar este o mrime economic aflat n continu cretere, dup cum demonstreaz cifrele urmtoare; n anul 1985, nivelul masei monetare reprezenta 161.829 milioane lei n anul 1994, nivelul masei monetare reprezenta 4.534,222 miliarde lei n anul 1999, n luna iunie, nivelul masei monetare reprezenta 103.497,7 miliarde lei. Creterea nivelului masei monetare reflect sporirea dimensiunilor economice i monetare ale activitii. Pentru a evidenia importana acestui indicator, masa monetar trebuie corelat cu PIB (ca indicator care reflect evoluia tranzaciilor). Astfel, se msoar un raport PIB/ Mm , (n care Mm reprezint media cantitii de moned din fiecare lun) i care este denumit generic, viteza de circulaie a monedei. Creterea acestui raport semnific o accelerare a vitezei de circulaie a monedei, iar diminuarea nseamn c masa monetar crete mai rapid dect PIB, deci sporete lichiditatea monetar (n 1985 = 2,56; n 1990 = 1,79; n 1993 = 7,3; n 1997 = 5,6). Pn n anul 1990, o anumit modificare a PIB a fost nsoit de o modificare mai important a masei monetare, deci sistemul bancar a oferit o cantitate de moned mai mare dect cea reclamat de evoluia economiei reale Lichiditatea monetar a economiei sporete atunci cnd se manifest o cretere economic, iar preurile cunosc o anumit stabilitate. n perioadele de inflaie, fiecare deintor de moned ncearc s o transforme n active reale (bunuri), oferind o cantitate sporit de moned pentru a achiziiona un anume bun. n acest mod se alimenteaz creterea preurilor, viteza de circulaie a monedei crete, iar gradul de lichiditate al economiei scade. Corelaia dintre volumul masei monetare i nivelul inflaiei poate fi susinut i cu datele disponibile pentru perioada 1990-1998. Masa monetar a crescut n medie anual cu 55,6 % (1998) i 140,5 % (n perioada 1994), ceea ce reflect alimentarea procesului inflaionist imediat ce emisiunea monetar a depit dorina publicului de a pstra active bneti.

CONCLUZII
8

Masa monetara.Structura masei monetare.

Produsele pietei financiar-monetare sunt supuse unui proces continuu de inovare.Noile intrsumente, in masura in care pot substitui moneda propriu-zisa(moneda efectiva si de cont), extind sfera de cuprindere a masei monetare. Intr-o societate in care banii sunt o marfa, deci un bun economic, moneda este un acord de vointa intre oameni si autoritatea emitenta, care decide cu privire la forma monedei si a metalului din care este confectionata. Masa monetara reprezinta stocul de moneda aflat la detinatorii nebancari si care apare in pasivul bancilor comerciale (moneda scripturala) si in pasivul bancii centrale (bilete de bancanumerar).

BIBLIOGRAFIE Dragoi Violeta, Moneda, Ed.Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2010. Huidumac Catalin, Introducere in strudiul economiei de piata, Ed. ALL, Bucuresti, 1998 www.biblioteca-digitala.ase.ro