10 TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI

Informatia a devenit o resursa esentiala pentru dezvoltarea

societatii moderne, care antreneaza o crestere
continua a volumului si diversitatii informatiilor
prelucrate si care utilizeaza tehnologia informatiei si a comunicatiilor, trasaturi
care au condus la conceptul de societate informationala. Aceasta
societate reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane, care implica folosirea
intensiva a informatiei cu un impact economic si social deosebit.
Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice,
electronice, telemetrice, care permite schimbul de fonduri intre parteneri, prin
intermediul bancilor si a unor sisteme speciale de transfer, intr-un timp foarte scurt.
Inca din deceniul 1960-70 au aparut unele inovatii tehnologice care
permiteau legaturi intre locatii foarte indepartate de pe glob, ceea ce a
permis aparitia mai intai a transferului electronic de fonduri si apoi a platilor
electronice. In locul instrumentelor de plata clasice au inceput sa circule
mesae privind platile, cu informatiile necesare referitoare la moneda, suma,
parteneri, banci, precum si alte informatii specifice. !odalitatea electronica de
transfer al fondurilor a determinat
si anumite modificari organizatorice in cadrul bancilor prin crearea de
compartimente specializate in transferuri de fonduri, carti de plata, plati catre
persoane fizice, aparitia unor noi servicii bazate pe aplicatii bancare electronice.
"in considerente privind riscurile pe care le implica dar si din ratiuni
practice, transferurile electronice interbancare se diferentiaza, in primul rand,
in functie de valoarea transferurilor, astfel# $a% transferuri de valori mari $&'I()
si )A*+,)%- $b% transferuri de valori mici $,urogiro, 'estern .nion,
!one/+ram%.
10.1 TRANSFERURI DE ALORI !ARI
,0perientele care au avut loc au condus catre un prag de 90 la 10, conform
caruia tranzactiile de mare valoare sunt considerate cele care printr-un numar
ce reprezinta 101 din totalul instructiunilor se refera la 901 din totalul
sumelor transferate si, in mod complementar, celelalte tranzactii care
reprezinta 901 din instructiuni si 101 din valoare sunt denumite de mica
valoare. "eosebit de denumire, elementul principal este riscul diferit pe care
aceste transferuri il implica
si implicit costurile diferite determinate de securitatea sistemului. )ransferul de
mare valoare este o notiune care acopera nu numai valoarea unitara mare dar si pe
acela de transfer urgent si este specific transferurilor interbancare $pe plan intern si
in strainatate in valute convertibile%. &tudiul relatiei dintre valoarea si
numarul transferurilor intr-un mediu economic statistic conduce la concluzia
ca cu cat valoarea unui transfer creste cu atat scade frecventa aparitiei acestuia.
10.1.1 "ROCEDEUL S#IFT
)ransferul fondurilor s-a realizat de-a lungul timpului prin mai multe
modalitati in functie de tehnologia de comunicatii folosita in perioada respectiva.
2rima modalitate a fost transferul letric $prin posta% al documentelor de plata prin
reteaua miloacelor de transport folosita 3 masina, tren, avion. In practica bancara,
acest tip de transfer este cunoscut sub abrevierea !) $!ail )ransfer% sau
A!) $Air !ail )ransfer%. "upa descoperirea telegrafiei s-a
introdus transferul tele$rafic, abreviat )) $)elegraph )ransfer% care
se foloseste si astazi pe plan intern. 2rin acest procedeu s-a trecut la circulatia
informatiei sub forma de mesa in locul documentelor pe suport hartie. 2rogresele
din informatica si comunicatii au permis aparitia transferului
S#IFT %Societ& for #orld'ide Inter(an) Financial
Telecommunication*+ cel mai modern si rapid sistem cunoscut, de
origine europeana, dar care are retele pe plan mondial.
S#IFT s-a infiintat in 1974, in 5elgia, ca o societate privata pe actiuni, non
profit, prin participarea a 649 de banci din 17 tari. &copul acestei companii era de a
oferi institutiilor financiare din intreaga lume, servicii de transfer rapid de fonduri
pe o baza standardizata. 8a sfarsitul anului 6000 la &'I() erau conectate 196 de
tari cu peste 4000 de banci membre si 7167 de utilizatori care au transmis 1,4 mild.
mesae. 5ancile romanesti $5*", 59*, 5A si 5*9,% au aderat la &'I(), ca
membre, in 1996 iar in prezent sunt 67 de banci membre si 14 de banci utilizatoare
$banci care nu sunt membre &'I() dar care lucreaza prin intermediul
bancilor membre%. "in totalul transferurilor de fonduri efectuate de tarile
europene prin
&'I(), *omania detinea la finele anului 6006 o cota de piata de 61.
&'I() are o retea structutata pe patru nivele# primul nivel are trei centre
de ,rocesare, la 5ru0elles $5elgia%, Amsterdam $:landa% si 9apple )o;n $&.A%-
al doilea nivel cuprinde zece centre re$ionale $centre de comutare%, raspandite pe
tot globul, care colecteaza mesaele de pe o anumita zona geografica si le transmit
la unul din centrele de procesare# al treilea nivel se refera la ordinatoarele cu rol
de supraveghere la nivelul fiecarei tari $concentrator national% care mentin
legatura cu membrii si afiliatii retelei $in tarile cu un volum mai mare de mesae
sunt mai multe concentratoare nationale ca de e0. < in &.A, 4 in Anglia, 6
in
(ranta% - si al patrulea nivel include terminalele instalate la bancile care au aderat
la &'I(). 5ancile din *omania transmit si primesc mesae prin centrul regional
de la =iena. .tilizatorii care transmit sau primesc mesae nu pot dialoga direct, ci
numai prin centrele regionale si cele de procesare.
2e plan international, activitatea &'I() se bazeaza pe (rosura nr.
-./01110 234idul ,ri5ind Transferurile de Fonduri Inter(ancare
Internationale si Com,ensatiile6 elaborata de 9amera Internationala de 9omert
si pe Standardele Internationale emise de International :rganization for
&tandardization care stabilesc reguli obligatorii privind elaborarea si transmiterea
mesaelor, responsabilitatile partenerilor si ale companiilor de transfer. Intr-un
transfer electronic de fonduri, instrumentele de plata care contineau informatiile-
bani sunt inlocuite cu mesa7e electronice, care contin acelesi informatii
obligatorii# platitorul, banca e0peditoare, banca destinatara $ambele cu nume,
adresa, cod%, suma tranzactiei, valuta, data la care se face plata, beneficiarul,
obiectul platii si instructiuni de acoperire a platii $transferul efectiv al fondurilor,
disponibilitati ale bancii emitente la banca destinatara, linie de credit,
acreditiv
import etc%. Aceste informatii sunt cifrate dupa anumite algoritme, cunoscute de
ambele banci, care trebuie sa asigure securitatea transferului.
In prezent sunt cunoscute 7 algoritme de codificare, bazate pe chei private si
publice, cel mai performant fiind *&A creat de unele companii din &.A. "in anul
600<, &'I() a introdus un nou model (I> I&: de codificare si validare, fiind
considerat mai rapid. !esaele &'I() sunt clasificate in 9 categorii, reprezentand
peste 160 de tipuri de mesae, astfel#
1?? 9ustomer 2a/ments @ 9hecAs-
6?? (inancial Institution )ransfer-
4?? )reasur/ !arAets-(oreign ,0change-
<?? 9ollections @ 9ash 8etters -
7?? &ecurities !arAets-
6?? 2recious !etals @ &indications
7?? "ocumentar/ 9redits @ +uarantees-
B?? )ravellers 9hecAs-
9?? 9ash !anagement @ 9ustumer &tatus
*eteua &'I() este accesibila non stop prin linii telefonice speciale cu
partenerii de retea iar mesaele asigura trei tipuri de operatiuni# transferuri
de credit prin ordine de plata care sunt cele mai numeroase, confirmari de
schimb valutar si tranzactii cu titluri. 2rin reteaua &'I() se fac si
transferurile on-line internationale sau locale. &chema de transmitere a mesaelor
&'I() se prezinta in schema 10.1.
&chema 10.1 )ransmiterea mesaelor &'I()
9entru procesare 9entru procesare
9entru de
comutare
9entru de
comutare
9oncentrator
national
9oncentrator
national
5anci 5anci
(lu0ul operatiilor de transmitere, validare si autorizare este urmatorul#
- operatorul de la banca conectata la retea introduce mesaul in terminal,
potrivit unui format standard $ecran preformat% si tipului de instrument de
plata $ordin de plata, confirmare tranzactie valutara, deschidere acreditiv
etc% si il plaseaza intr-un fisier de asteptare-
- operatorul controlor verifica mesaul si il trece in fisierul de plecare-
- ordinatorul bancii emitente verifica mesaul din punct de vedere al
completarii datelor prevazute si il transmite la concentratorul national de
care apartine e0peditorul-
- concentratorul national verifica formal mesaul $completarea datelor% si il
retransmite la centrul de comutare de care apartine-
- centrul de comutare valideaza mesaul si il transmite la centrul de
procesare de care apartine-
- centrul de procesare autoriza tranzactia, inregistreza datele acesteia
si transmite mesaul de plata la centrul de procesare al beneficiarului
$daca ambii parteneri sunt la acelasi centru de procesare, autorizarea
se transmite centrului de comutare%-
- centrul de procesare de care apartine beneficiarul transmite mesaul la
centrul de comutare, iar acesta il retransmite la concentratorul national si
apoi la terminalul beneficiarului.
In cazul in care banca destinatara nu poate efectua plata, aceasta trebuie sa
instiinteze in aceiasi zi banca emitenta si sa returneze fondurile primite.
2otrivit normelor internationale, banca emitenta raspunde de elaborarea corecta a
mesaului
si de asigurarea la timp a fondurilor de plata, banca destinatara de efectuarea platii
conform instructiunilor primite, iar compania de transfer de transmiterea mesaelor
intre bancile partenere.
)ransmiterea mesaelor in sistem &'I() se poate realiza in unul din
urmatoarele regimuri# normal sau ordinar, adica mesaele se transmit in ordinea
introducerii in sistem- urgent, adica inaintea celorlalte mesae din regimul normal-
sistem, mesae cu circuit limitat pentru transmiterea unor informatii cu
caracter general numai membrilor &'I(). )ransferurile de fonduri prin sistem
&'I() sunt destul de apreciate de utilizatori, datorita urmatoarelor avantae#
Si$uranta in functionare. In acest sistem toate operatiunile sunt
computerizate de la e0peditor la destinatar si transferurile se e0ecuta
automat. 2rogramele de transmisie au detectori de erori, deci elimina posibilitatea
aparitiei
acestora iar mesaele sunt codificate. &tandardizarea mesaelor elimina
interpretarea gresita a acestora si reduce aproape la zero unul din riscurile cele mai
frecvente.
Ra,iditate. )impul de transmise este de cateva secunde, deci aproape
in timp real. Anumite decalae de timp se datoresc numai diferentei de fus orar
intre bancile partenere. Acesta este considerat avantaul cel mai important in
sistemul de
plati si de multe ori rapiditatea este mai mare la transferurile e0terne bazate pe
&'I() decat la cele interne care folosesc alte sisteme.
Costuri sca8ute. 9osturile sunt, in medie, de pana la 1C pentru un mesa,
fata de 40C-70C prin tele0. Acestea sunt diferentiate in functie de urgenta si
confirmarea mesaului, dar raman foarte avantaoase. Acesta este un motiv pentru
care, in unele tari, sistemul &'I() este folosit si la transmisia mesaelor interne
pentru decontari multilaterale si compensari.
Fia(ilitatea. (unctionarea sistemului este asigurata 6< de ore din 6< si 7 zile
pe saptamana din 7, fiind deci accesibil in orice moment.
Institutiile financiare internationale folosesc, de asemenea, &'I()-ul in
transferurile de fonduri iar mai recent prin acest sistem se realizeaza decontarile
intre bancile centrale din comunitatea europeana participante la euro. )ransferurile
anuale milocite prin serviciul (I> a atins in 6004 pragul de 6 miliarde de mesae si
se estimeaza pentru viitorul aproipiat o cifra de 10 miliarde mesae, ceea ce
demonstreaza agrearea acestui sistem de comunitatea bancara si a companiilor de
afaceri.
10.1.9 "ROCEDEUL TAR3ET
Introducerea monedei unice euro a determinat si adoptarea unui procedeu
unic de plati intre tarile din zona euro, care a fost proiectat sa raspunda cerintelor
de politica monetara ale 5ancii 9entrale ,uropene si care sa fie conectat la
sistemele nationale de plati din tarile membre. Acest procedeu este cunoscut sub
numele de TAR3ET %Transeuro,ean Automated Real:Time 3ross:Settelment
E;,ress Transfer* si are ca scop sa asigure efectuarea platilor intre bancile
centrale europene, pe baza bruta si in timp real, indiferent de sistemul folosit
in fiecare tara si minimizarea riscului de neplata pana aproape la disparitie.
2rocedeul
a fost initiat in 1997 de Institutul !onetar ,uropean devenit ulterior 5anca
9entrala ,uropeana si a devenit operativ in ianuarie 1999 prin participarea bancilor
centrale din tarile membre si prin acestea institutiile de credit supravegheate
de
bancile centrale. 2articiparea la )A*+,) este reglementata prin "irectiva de
9oordonare 5ancara 6006D16D,. a 2arlamentului ,uropean si 9onsiliului
,uropean din 60 martie 6000.
Structura TAR3ET. 2rocedeul )A*+,) se bazeaza pe decontarea (ruta
in tim, real %RT3S* la care sunt conectate sistemele nationale interne $*)+&% din
tarile membre. &tructura )A*+,) este de tip descentrali8at care cuprinde# $a%
sistemele nationale cu decontare bruta in timp real din tarile membre- $b%
mecanismul de supraveghere al 5ancii 9entrale ,uropene- $c% reteaua de
interconectare intre bancile centrale. 2rocedeul proceseaza numai tranzactiile in
euro. In esenta, sistemul )A*+,) coordonat de 5anca 9entrala ,uropeana este un
sistem in care platile se fac pe (a8a (ilaterala intre bancile centrale. 5anca
9entrala ,uropeana nu se im,lica in sistemul de ,lati, dar dispune de un sistem
de control care asigura inchiderea zilei de lucru intr-o pozitie finala si ire5oca(ila.
*olul principal re5ine (ancilor centrale nationale care colecteaza mesaele
de plata de la participantii interni si le transmite numai in limita fondurilor
disponibile
ale acestora si a facilitatilor de creditare acordate.
"artici,antii directi la transfer sunt bancile si institutiile de credit interne.
5ancile centrale pot autoriza si alte institutii sa participe la sistem ca
departamentele de trezorerie ale statelor membre, casele de compensatii
si institutiile de decontari, firmele de investitii financiare, alte institutii din
sectorul public care pot deschide conturi clientilor, toate autorizate si
supravegheate de banca centrala sau alte autoritati recunoscte in domeniu.
9riteriile de admitere ale participantilor directi se refera la capacitatea
financiara adecvata a institutiei, numarul minim de tranzactii, infrastructura
tehnica neceasara potrivit nivelului standard si aprobarea bancii centrale.
"eosebit de aceste institutii interne, mai pot
fi si ,artici,anti din alte tari %la distanta% care doresc sa participe la sistemul de
decontare bruta fara sa dispuna de un sediu in tara respectiva. 5ancile centrale ale
tarilor gazda trebuie sa trateze asemenea cereri in mod similar cu cele ale
institutiilor locale, inclusiv accesul la credite pe parcursul zilei si alte facilitati de
decontare cu conditia ca riscurile pentru participantii de la distanta sa nu fie mai
mari decat ale participantilor locali. Asemenea cazuri sunt insa destul de putine.
2rocedeul )A*+,) administreaza, aproape in e0clusivitate, numai platile
de mare valoare care se transmit intre participanti, fara a e0ista limite inferioare sau
superioare. In concluzie, in cadrul )A*+,) se deruleaza urmatoarele tipuri de
operatiuni, reprezentand de regula transferuri de credit#
- plati directe conectate cu operatiunile bancilor centrale din eurosistem-
- decontarea soldurilor pentru sistemele de plati de valori mari-
- plati interbancare si plati comerciale.
2latile cu amanuntul care nu necesita o viteza de e0ecutie prea mare sunt
procesate de alte sisteme europene de transfer de fonduri care au si costuri mai
mici ca ,uro-giro si altele.
10.1.9.1 AR<ITECTURA TAR3ET
Arhitectura proiectului cuprinde o componenta tehnica si o conceptie de
interconectare a bancilor centrale cu 5anca 9entrala ,uropeana printr-o retea
de comunicatie numita Interlin)in$ prin care se schimba mesaele de plati.
)otodata, bancile centrale dispun de o componenta Standard Interlin)in$
care asigura
transformarea mesaului din standardul intern in cel comunitar. &tructura si modul
de functionare a procedeului )A*+,) se prezinta in schema 10.6.
&chema 10.6 :peratiuni de plati prin )A*+,)
=anca centrala A =anca centrala =
RT3S Interlin)in$ Interlin)in$ RT3S
$Institutii $5anci $5anci$Institutii
de credit centrale centrale de credit
initiatoare% emitente% receptoare% destinatare%
Retea de comunicatii
(lu0ul operational al platilor cu decontare bruta in timp real este urmatorul#
- institutia de credit initiatoare transmite mesaul de plata $credit transfer%
codificat catre banca centrala din tara sa $banca A%-
- banca centrala A $emitenta% autentifica mesaul transmis de institutia
de credit initiatoare $decodifica, verifica codul
bancii%, valideaza plata $verifica e0istenta disponibilului in
cont sau a creditelor aferente, inscrierea informatiilor necesare si
respectarea standardelor interne%, formateaza mesaul conform
standardelor comunitare si il transmite prin reteaua de comunicatii
bancii centrale 5- totodata, debiteaza contul bancii initiatoare
si crediteaza contul interlinAing-banca 5-
- banca centrala 5 $banca receptoare% verifica aspectele de securitate ale
mesaului, apartenenta bancii destinatare ca participanta la sistemul *)+&
si retransmite mesaul de plata institutiei de credit destinatare-
totodata, debiteaza contul interlinAing-banca A si
crediteaza contul bancii destinatare-
- banca destinatara trebuie sa confirme, in interval de 40 minute, bancii
initiatoare decontarea platii.
"rinci,iul care sta la (a8a decontarilor in s,atiul euro este asi$urarea
inte$rala a dis,oni(ilului la ni5elul (ancilor centrale nationale. &istemul
)A*+,) functioneaza fara rezerve minime obligatorii preconstituite, fara facilitati
de descoperit de cont pe parcursul zilei sau facilitati prin acorduri de rascumparare
$repo%. )oate aceste facilitati se asigura in cadrul sistemelor nationale de
plati conectate la sistemul )A*+,). !ecanismul asigura decontarea finala pe
baza resurselor e0istente la bancile initiatoare sau cele centrale nationale,
astfel ca niciodata contul bancii destinatare nu poate fi creditat inainte de
debitarea contului bancii initiatoare. Transferurile de fonduri sunt
neconditionate si ire5oca(ile.
!ecanismele de asigurare a lichiditatii la nivelul bancilor centrale nationale
sunt diferite, incepand cu Elinia de asteptareF, apoi imprumuturile pe piata,
creditele pe parcursul zilei de la banca centrala si creditele EovernightF. In unele
tari, creditele pe parcursul zilei se acorda in limita disponibilitatilor participantului
la banca centrala, iar in altele pe baza unor aranamente de vanzare a sumei
respective si de rascumparare pana la sfarsitul zilei. : particularitate o prezinta
faptul ca aceste credite pe parcusul zilei in cadrul sistemelor nationale conectate la
sistemul )A*+,) se acorda fara dobanda. In mod e0ceptional, bancile din afara
zonei euro care finanteaza tranzactii in zona pot participa la sistemul )A*+,) pe
baza unor conturi de decontare deschise la bancile centrale, platile facandu-se in
limita soldului creditor, si nu beneficiaza de facilitatile oferite bancilor comunitare.
Orarul sistemului este 07#00 A! 3 06#00 2!, ora ,uropei 9entrale. 2latile
intre participantii directi se pot efctua numai pana la ora 07#00 2!, dupa aceasta
ora urmand sa se faca numai transferuri de lichiditati denominate in euro, atat pe
plan intern cat si e0tern. 5ancile interconectate trebuie sa ia masuri asiguratorii ca
toate tranzactiile sa fie procesate inainte de inchiderea sistemului )A*+,).
"olitica de tarifare urmareste acoperirrea integrala a costurilor, inclusiv
cele legate de creditele pe parcursul zilei. 9a urmare, tarifele practicate de bancile
centrale nationale trebuie sa fie apropiate, eliminandu-se concurenta neloiala.
)arifarea se bazeaza pe numarul mesaelor, fiind diferentiata de la 0,B0 euroDmesa
$peste 1000 mesaeDluna% la 1,77 euroDmesa $pana la 100 mesaeDluna%. :rientarea
este catre reducerea tarifelor, dar aceasta nu trebuie sa afecteze siguranta platilor.
2olitica de comisioane urmareste ca institutiile de credit sa nu utilizeze alte
mecanisme mai putin sigure si sa produca perturbatii pietei unice monetare.
In anul 6006, sistemul )A*+,) a procesat 6<,7 mil. plati interne si
transfrontaliere in valoare totala de 497 trilioane euro, din care cca. 961 au fost
tranzactii interbancare si diferenta operatiuni directe ale clientilor. In acelasi
an )A*+,) avea cca. 7000 de participanti si cca. <0.000 sucursale
bancare, cuprinznd aproape toate institutiile de credit din .,. &e poate aprecia ca
)A*+,)
a devenit cel mai mare sistem de transferuri din lume.
10.9 TRANSFERURI DE ALORI !ICI
)ransferurile rapide de fonduri au patruns si in sfera paltilor de mica valoare
conducand la aparitia mai multor modaliatati, dintre care cele mai cunoscute sunt
,.*:+I*: si ',&),*> .>I:>D!:>,G +*A!.
10.9.1 "ROCEDEUL EURO3IRO
,.*:+I*: este o forma de transfer de fonduri pe plan international, intre
organizatii postale, dar sunt acceptate si institutii de credit si alte organizatii
interesate in astfel de transferuri. ,.*:+I*: a fost creat in 1990 pornind de la
apreciatele servicii financiare postale si de la traditia de lunga durata dintre
unitatile postale de a lucra dupa standarde comune cu scopul de a asigura servicii
competitive in domeniul platilor transfrontaliere si a transferurilor de
cont. ,.*:+I*: are o retea proprie de plati electronice, ,uro +iro
>et;orA, si este prezent in peste 600 de tari din ,uropa, Asia si America de
>ord si &ud. Astazi reteaua este formata pe langa organizatiile postale si din
banci comerciale si institutii de credit.
Ar4itectura. ,.*:+I*: este format dintr-un modul central cu o retea
internationala de transmitereDreceptie a mesaelor si mai multe module locale cu
retele locale. 9omponenta principala este cea locala care dispune de terminale, o
retea locala, un centru intern de procesare si management la distanta, un
centru pentru mesae transmise prin internet si echipammente modem de
lansare in reteua internationala ,:*:+I*:. !odulul local proceseaza o gama
variata de produse pentru care e0ista cate o interfata pentru fiecare produs.
Arhitectura unui modul local se prezinta in schema 10.4.
10.4 !odulul local ,.*:+I*:
Sistemul
2$a8daF
9entru de testare
9entru intern
Retea internet
de procesare
!odem
Terminale
&istem de
productie
Retea EURO3IRO
9entru de
management
)ranzactiile se realizeaza electronic iar mesaele sunt codificate si
autentificate pentru a nu permite unei terte parti sa citeasca sau sa schimbe vreo
informatie. 9apacitatea unui modul local este apreciabila, de cca.
600.000 informatii zilnic. 2entru cresterea operativitatii, mesaele de acelasi fel se
trimit la destinatie in asa zise Eplicuri electroniceF, adica un grup de mesae care
poarta un cod special al sistemului local iar la intrarea in reteua ,.*:+I*:
primeste un alt
tip de cod, ceea ce asigura o securitate destul de buna. )oate tranzactiile se
transmit in euro, dar sistemul dispune de echipamente care asigura la destinatie
conversia in moneda solicitata.
,.*:+I*: asigura mai multe tipuri de produse si servicii de transferuri de
fonduri, dupa cum urmeaza#
- transferul de credit $credit transfer%, care dureaza intre 6 si < zile si care
prezinta o varietate de moduri de transmitere-
- transferul urgent de fonduri $1zi%-
- ordine de plata uzuale, cu o durata de 7 zile-
- transferuri de fonduri catre conturile bancare ale non membrilor-
- livrare contra numerar cu ramburs $produsele sunt e0pediate prin posta si
sunt eliberate destinatarului numai contra numerar%-
- servicii diverse de decontare in euro-
- ordine de plata prin telefon-
- plati pentru pensii.
,.*:+I*: functioneaza si in *omania prin 5anc 2ost si 2osta *omana.
)ransferurile se fac numai intre membrii ,.*:+I*: potrivit
standardelor internationale folosite de acest sistem.
10.9.9 "ROCEDEUL #ESTERN UNION SI !ONE> 3RA!
)ransferurile rapide de fonduri au patruns si in domeniul serviciilor pentru
populatie $retail banAing%. 2e plan international, transferurile rapide au
fost determinate de circulatia fortei de munca din tarile mai putin dezvoltate catre
cele avansate, de plecarea la studii a tinerilor si de e0tinderea relatiilor intre
familii. !aoritatea acestor fonduri se transfera de catre persoanele care
lucreaza, temporar, in alte tari. Acestea sunt persoane cu venituri modeste, care nu
au conturi
in banca si care doresc ca economiile lor sa aunga cat mai repede la famiile din
tara de resedinta. 2entru asemenea situatii e0ista firme specializate care ofera
servicii de transfer rapid de fonduri in tot cursul anului, dintre care cele mai
renumite sunt 'estern .nion si !one/+ram din &.A. Aceste firme au pus
la punct un sistem operational care are urmatoarele caracteristici.
Infrastructutra. 2rocedeul se bazeaza pe un centru informatic international,
9entrul :perational, unde se proceseaza toate tranzactiile si un sistem
de calculatoare in reteaua de agenti interconectate cu 9entrul :perational
prin intermediul caruia se pot efectua transferuri intre agentii indiferent de tara in
care
se afla, precum si transferuri intre agentii din aceiasi tara. Agentii din retea sunt de
regula banci si institutii financiare, dar pot fi si oficii postale, agentii de turism,
case de schimb valutar si alte entitati agreate de compania de transferuri.
O,eratiuni. &ub aspect operational, avem de a face cu un serviciu prin care
se transfera bani intre doua persoane fizice si se elibereaza sumele destinatarilor de
catre agentii din retea. &uma ma0ima pentru o tranzactie este de 10.000 .&" dar
nu mai mult de 60.000 .&" pe zi in cazul in care aceiasi persoana face mai multe
tranzactii. 2entru tranzactiile intre 1.000 .&" si 10.000 .&" trebuie sa se obtina
autorizarea vocala a 9entrului :perational de catre agentul care
efectueaza serviciul. 2entru a se asigura securitatea operatiunilor, fiecarui agent i
se atribuie
un numar de identificare si un 2I>, informatii care sunt cunoscute numai de
personalul autorizat sa efectueze tranzactii din cadrul agentului respectiv.
,liberarea banilor se face pe baza actului de identitate al beneficiarului. "aca
acesta nu are act de identitate se poate folosi metoda unei intrebari test lansate de
e0peditor la care beneficiarul trebuie sa dea raspunsul e0act.
Clienti. Acestia sunt numai persoane fizice care se afla in relatii personale
unii cu altii sau cu diverse institutii $invatamant, unitati financiare, diverse
companii% fata de care au anumite obligatii banesti. &ub aspect statistic, clientii se
pot grupa astfel# $a% familii 3 transferuri intre membrii de familie, in special
transferurile efectuate de catre cei care lucreaza in strainatate- $b% turisti - care in
anumite situatii pot primi bani din tara de resedinta- $c% studenti 3 care pot primi
bani pentru cheltuieli de scolarizare- $d% reporteri aflati in strainatate 3 care
pot primii salarii si alte fonduri pentru cheltuieli curente- si $e% alte categorii mai
putin numeroase.
A5anta7e. Avantaele sunt in primul rand pentru clienti, dar nu trebuie
negliate nici cele pentru agenti. Avantaele pentru clienti constau in# rapiditatea in
operare, ma0imum 10 minute- siguranta si confidentialitate- comoditate in
utilizare, in sensul ca nu este necesara deschiderea unui cont- e0istenta unei retele
largi de agenti- posibilitatea de a ridica banii de la oricare agent si nu numai de la
cel nominalizat- sumele sunt disponibile imediat ce clientul se prezinta la un agent-
posibilitatea transmiterii in afara de bani si a unui mesa scurt. 2entru
agenti, avantaele consta in comisioane, cresterea numarului de clienti,
realizarea de publicitate interna si e0terna $includerea agentului in baza de date a
sistemului si posibilitatea accesarii acestuia de catre orice alt agent%.
Flu;ul o,erational se bazeaza pe un centru unic de procesare si o retea de
agenti care fac operatiuni de primiri de sume de la persoanele emitente, transferuri
de fonduri si eliberari de numerar persoanelor destinatare. )oate operatiunile se
efectueaza direct de unitatile operative ale bancilor care intra in contact cu 9entrul
:perational din strainatate, deci in mod descentralizat, ceea ce contribuie la
cresterea operativitatii.
(lu0ul operational, respectiv de primire a sumelor, de transmitere a
acestora si de plata se prezinta in schema 10.<.
&chema 10.< (lu0ul operational
:rdo-
nator
9entru
de
procesare
5ene-
ficiar
Agent Agent
8a transmitere#
- ordonatorul $clientul% se adreseaza unui agent pentru un transfer de bani
in tara de resedinta sau in alta tara si completeaza un formular tip
$ordonator, suma, beneficiar, tara si localitatea de destinatie% si
plateste valoarea nominala a transferului plus comisionul-
- agentul incaseaza suma de la ordonator-
- operatorul introduce datele tranzactiei in sistemul de transmisie-
- tranzactia se prelucreaza si se transmite un numar de referinta-
- ordonatorul primeste o copie a formularului cu numarul de referinta-
- ordonatorul contacteaza beneficiarul si ii comunica numarul de referinta.
8a primire#
- beneficiarul se adreseaza unui agent si completeaza un formular tip pentru
ridicarea banilor $numele ordonatorului, datele de identificare a
beneficiarului si numarul de referinta%-
- operatorul agentului platitor acceseaza sistemul pe baza numarului de
referinta, identifica operatiunea si compara datele de pe formular cu cele
de pe calculator si daca nu sunt deosebiri proceseaza operatiunea
asteptand codul de plata-
- operatorul primeste codul de autorizare a platii de la 9entrul :perational-
- clientul primeste banii si o copie de pe formular cu mentiunea efectuarii
platii si numarul de referinta-
- operatorul comunica 9entrului :perational efectuarea platii si
operatiunea se inchide .
Agentii sunt obligati ca in afara de tehnica internationala de lucru sa respecte
si prevederile legale interne cu privire la transferurile valutare, in cazul tarii noastre
*egulamentul =alutar nr. 1D600< emis de 5anca >ationala a *omaniei. 9el mai
mare volum de transferuri valutare pentru persosne fizice se realizeaza de
companiile americane #estern Union si !one&3ram.
#estern Union a fost infiintata in 1B71 si este una din cele mai
vechi si renumite companii americane. In 1B70 compania a creat prima
modalitate de transfer rapid a fondurilor pe distante mari, a introdus primul
telegraf la >e; GorA
si a utilizat pentru prima data tele0ul in anii H70. In prezent, 'estern .nion este o
companie subsidiara a (irst "ata 9orporation din &.A. 'estern .nion a creat in
1990 o filiala pentru servicii financiare 'estern .nion (inancial &ervices care are
un departament 'estern .nion !one/ )ransfer pentru transferuri rapide de bani in
orice tara. 'estern .nion avea la sfarsitul anului 6001 o retea de 461 de agenti in
1B9 de tari cu peste 110.000 de locatii active $tranzactii%.'estern .nion mai are si
unele produse ca 'ill 9all, IuiA 9ollect, IuicA 2a/, IuicA 9ash care sunt
variante de plati rapide specifice unor produse.
!one&3ram International Ltd. !one/+ram este o companie formata din
!one/+ram 2a/ment &/stems Inc. si )homas 9ooA +roup 8td., ambele firme de
referinta din &.A, specializate in transferuri rapide de fonduri si diverse servicii
financiare. &tructura actionariatului s-a schimbat continuu, in anii HB0-90 apartinea
grupului American ,0press iar in prezent prin cotarea la bursa din >e;-GorA
actionariatul s-a diversificat. *eteua !one/+ram cuprinde peste 67.000 de locatii
active din peste 160 de tari.
)ransferurile !one/+ram se fac numai in .&", astfel ca orice valuta
se schimba in .&" dar la un curs folosit de firma, de regula cel pentru cecurile
de calatorie din ziua respectiva. 2entru transfer se plateste o ta0a de catre
clientul care trimite banii si care se imparte intre agentul e0peditor, agentul
destinatar si !one/+ram. 9a urmare, la eliberarea numerarului in valuta nu
se mai percepe comision.