8 RISCURI IN SISTEMELE DE PLATI

SI COMPENSARI
Sistemele de plati si compensari se desfasoara intr-un cadru complex si sunt
supuse unor influente obiective si subiective care determina anumite incertitudini
in finalizarea platilor. Aceste incertitudini sunt cunoscute sub denumirea de
riscuri, care sunt evenimente nedorite dar cu o anumita probabiitate de a se
produce! intr"un interva de timp si intr"un anumit oc#
Riscuri exista in toate tipurile de instrumente de plata si in ansamblul
sistemului de plata si decontare si sunt determinate, in principal, de trei
cauze majore: (a) nesincronizarea indeplinirii obligatiei contractuale cu plata
acesteia (b) incapacitatea de plata a partenerului (c) esecul in finalizarea
transferului de fonduri datorita mediului de decontare.
Riscurile afecteaza pe beneficiarii instrumentelor de plata, care
acceptand plata amanata isi asuma si riscul de neplata, precum si bancile care au
acordat credite, au garantat sau au ac!itat unele instrumente urmand sa
primeasca fondurile respective. Riscurile cele mai des intalnite in sistemele
de plati cu care se confrunta bancile sunt riscurile de lic!iditate si riscurile
operationale.
"in punct de vedere al ariei pe care o cuprinde, riscurile pot fi sistemice si
speci$ice#
8#% RISCUL SISTEMIC
Riscu sistemic este probabilitatea ca sistemul de plati si decontari sa nu mai
functioneze ca urmare a unor factori perturbatori, cum ar fi
neindeplinirea obligatiilor de plata de catre un participant care poate sa provoace
dificultati altora, declansand o reactie in lant si aparitia unei crize financiare.
#resterea deosebit de puternica a volumului de
decontari, extinderea acestora pe planmondial,
globalizarea si platile electronice cu decontare rapida fac ca partenerii sa se
cunoasca din ce in ce mai putin si sa se expuna la decontari care depasesc cu mult
fondurile lor proprii si posibilitatile de a obtine lic!iditate imediata de valori mari.
#ombinarea riscului dintre partenerii nonbancari cu riscurile dintre
intermediari (banci), poate amplifica foarte mult aspectele negative. "e cele
mai multe ori, datorita lipsei de informatie asupra actiunii celorlati
participanti si a informatiei privind disponibilitatea bancilor de a mai
acorda credite, apare fenomenul $domino%, adica in lant. &a aceasta se mai
'
poate adauga si influenta altor factori ca lipsa de lic!iditate, retragerea unilaterala
din tranzactii angajate, vanzari rapide si
(
soldari care declanseaza riscul sistemic. )n ultimele decenii au avut loc mai multe
tendinte de crize financiare sau c!iar crize financiare determinate de
falimentul unor banci, precum falimentul *ancii +erstatt din S,A in '-./
care a adus serioase perturbari sistemului de plati #+)0S, cra!ul bursier al
societatii financiare "rexel *urn!am &ambert din '-1., falimentele bancare din
Asia de Sud-2st din anii '--3-'--. ca urmare a unei supracreditari si
nerambursarii la scadenta a imprumuturilor, criza 4exicana din '--3, ceea
ce a impus o noua politica internationala cu privire la sistemele de plati.
Riscu in sistemee de pati cu decontare neta# 4ajoritatea
platilor interbancare se desfasoara in sistemul de compensare multilaterala cu
decontare neta, care s-a dovedit a fi cel mai eficient. #a urmare acestei concentrari
de plati pe
un anumit sistem si riscul, inerent oricarui sistem, are o valoare mai mare si poate
deveni un risc sistemic. Riscul apare datorita lipsei de lic!iditate a unuia din
participanti la sfarsitul zilei de decontare si se poate rasfrange asupra
celorlalti
participanti care nu pot sa-si primeasca fondurile pentru clientii lor. ,neori,
bancile afectate sunt intr-o pozitie si mai dificila, intrucat acestea au avansat
fondurile clientilor, bazandu-se pe sumele care trebuia sa le incaseze la
compensare. )n sistemul de compensare, bancile nu cunosc soldurile debitoare nete
(sumele de plata) decat la sfarsitul zilei, deci este o incertitudine in ce
priveste marimea acestuia si trebuie sa-si rezerve o
lic!iditate confortabila. "aca
lic!iditatea este prea mare inseamna un management mai putin performant, intrucat
resursele raman neplasate si invers, daca sumele sunt insuficiente se apeleza
pe piata la credite $over nig!t% care se obtin cu costuri ridicate si deci
ineficiente. 5rija pentru evitarea riscului impune totusi mentinerea unei rezerve de
siguranta in
limite considerate acceptabile, adica sa nu influenteze semnificativ veniturile
bancii. 0entru prevenirea riscului specific, *6R a stabilit unele reglementari
privind: (a) inc!eierea unor conventii de creditare intre bancile participante la
compensare pentru acoperirea eventualului deficit de lic!iditate (b) constituirea de
garantii la banca centrala sub forma de titluri (c) stabilirea unor plafoane de
creditare de catre banca centrala ca imprumutator de ultima instanta.
0ana in '--7, masurile care se luau pentru evitarea riscului sistemic erau de
natura selectiva, adica bancile cu deficite cronice si cu probleme in
acoperirea imediata a acestora erau excluse din sistemul de compensare. Raportul
&amfaluss8
din '--7 stabileste pentru tarile din ,niunea 2uropeana o serie de masuri, in
9
primul rand pentru platile care se adreseaza tranzactiilor externe, menite sa
intareasca capacitatea institutiilor de compensare si sa reduca riscul sistemic, dintre
care mentionam:
/
- asigurarea unei baze legale bine fundamentate pentru furnizorul de
servicii de compensare in vederea executarii pozitiilor nete
- intelegerea clara de catre fiecare participant a impactului sc!emei de
decontare asupra expunerilor la riscul de credit si riscul de
lic!iditate (platile for:ard care prin natura lor implica o diferenta
intre cursul
stabilit inaintea decontarii si cursul din momentul decontarii)
- stabilirea unor limite de expunere maxima (plafoane debitoare) a fiecarui
participant
- asigurarea de catre sistemele de compensare a finalizarii zilnice a
decontarilor (disponibilitatea unor resurse de credit si lic!iditati la care sa
se poata apela in cazul in care participantul cu pozitia net-debitoare se
gaseste in imposibilitatea de a-si acoperi aceasta datorie)
- divizarea responsabilitatii privind managementul riscului intre casa de
compensatii si participanti.
"eosebit de aceste masuri, unele tari au mai introdus
obligativitatea impartirii pierderilor intre participanti, solicitarea de garantii,
supraveg!erea si aletele care au ca scop stabilitatea sistemului de compensare cu
decontare neta.
Riscu in sistemee de pati cu decontare bruta este mult mai mic decat in
cele cu decontare neta datorita faptului ca procesarea si decontarea finala se fac la
intervale de timp foarte mici si numai pe baza disponibilitatilor in cont la
banca centrala si a creditelor apobate, deci riscul de lic!iditate se
minimalizeaza. Sistemele de decontari pe baza bruta sunt, de regula, sisteme de
plati electronice care, utilizand retelele de telecomunicatii, asigura plata in
$timp real%. 2xistenta disponibilului in cont la banca centrala face ca
decontarea sa aiba caracter definitiv. "aca o banca nu are suficiente
disponibilitati la banca centrala, riscul de lic!iditate care apare se poate rezolva
astfel:
- dispozitiile de transfer nu se opereaza si se returneaza bancii
platitoare pentru a fi reintroduse dupa un timp cand se formeaza
disponibilitati in cont
- dispozitiile de transfer se pastreaza la sistem intr-un portofoliu (cartoteca)
numit $linie de asteptare% din care se transmit spre decontare pe masura
crearii de disponibilitati acoperitoare
- desc!iderea unei linii de credit pe o perioada de o zi $credit pe parcursul
zilei% in mai multe variante: credit cu valoare fixa, credit
pentru descoperitde cont, credit $repo% (un contract
cu vanzare si rascumparare).
3
"upa ce banca centrala efectueaza decontarea in contul bancii primitoare,
aceasta poate transfera fondurile clientilor sai fara a mai exista riscu
revocarii patii#
"in punct de vedere al riscului, caracteristica principala a sistemului de plati
pe baza bruta este ca acesta ofera posibilitatea eiminarii riscuui sistemic, ceea ce
este foarte important pentru banca centrala. Aceasta eliminare este rezultatul
reducerii substantiale pe parcursul zilei a expunerilor interbancare, deci
dispare probabilitatea de a nu se acoperi eventualele caderi de lic!iditate ca
urmare a esecului unui participant de a-si deconta obligatiile de plata.
"in punct de vedere al sistemului! ic&iditatea este factorul c!eie,
aceasta trebuind sa fie asigurata permanent in tot cursul zilei in conturile de
la banca centrala. 0entru bancile comerciale, lic!iditatea reprezinta o problema
de costuri, avand in vedere ca banca centrala nu plateste dobanzi la disponibilitati,
precum si costurile pentru garantiile constituite pentru creditele primite.
0entru banca centrala este o problema de volum de lic!iditate la dispozitia
bancilor comerciale si
de grad (risc) de expunere a acestora.
;arile dezvoltate practica sisteme de decontare bruta cu credit pe parcursul
zilei, cu exceptia 2lvetiei care nu asigura asemenea credite. )n unele tari ca
5ermania, <aponia, =ranta si S,A sistemele de decontare bruta coexista cu
sitemele de transfer de mare valore pe baza neta. )n alte tari, sistemele de plati cu
decontare bruta in timp real sunt unicele sisteme. ,neori aceste sisteme se folosesc
si pentru decontarea platilor de retail (detaliu).
2venimentele care au avut loc in domeniul bncar in deceniul trecut au readus
in prim plan rou bancii centrae de supraveg!ere si responsabilitate asuupra
bunei functionari a sistemelor de plati. 4ajoritatea bancilor centrale europene si-au
modificat reglementarile care, in noile conditii prevad: preocuparea pentru
stabilitatea sistemului financiar si monetar, implicarea directa a bancii centrale in
supraveg!erea sistemelor de plati, private si de stat, solutionarea prin acte de
autoritate unilaterala a problemelor circulatiei banesti, restrangerea refinantarii,
functionarea unei piete libere a fondurilor si impunerea unor mecanisme de control
a riscurilor. *anca centrala poarta in ultima instanta responsabilitatea pentru
lic!iditatea activelor financiare, pentru platile in moneda nationala si
prevenirea riscului de a se folosi alta moneda, pentru asigurarea unor circuite sigure
si stabile.
)n acest sens, *anca Reglementelor )nternationale a emis in '--7
>
$Recomandari privind sistemele de compensare multilaterala pe baza neta a
.
platilor in strainatate%, cunoscute si sub numele de Standardee Lam$auss'! care
responsabilizeaza integral banca centrala pentru promovarea criteriilor minime de
performanta. "e asemenea, )nstitutul 4onetar 2uropean a emis in '--(
documentul $;rasaturi comune minime pentru sisteme nationale de plati%
cunoscute sub numele de Standardee Padoa"Sc&ioppa prin care se prevede:
accesul la conturile centralizate ale bancii centrale, standarde pentru decontarea pe
baze nete a sumelor mari, imbunatatirea cadrului legal, perfectionari te!nice,
corelarea orelor de functionare a sistemelor de comunicatii.
#omitetul pentru sistememle de plati si decontari de la *asel a emis in anul
(77' conceptul de sistem de pati de importanta sistemica pentru a departaja de alte
sisteme de plati de importanta mai mica, in sensul ca orice sistem care nu
asigura o protectie suficienta impotriva riscurilor si poate provoca perturbatii
sistemice in sfera financiara trebuie supus unei supraveg!eri din partea bancii
centrale in sensul prevenirii riscului sistemic. Sistemele de plati de
importanta
sistemica fac obiectul unor reglementari la nivel international obligatorii
penru bancile centrale care adera la conventiile privind platile internationale
pentru a preveni ca eventuale riscuri dintr-o tara sa se transmita catre alte tari sau
c!iar zone
geografice.
8#( RISCUL SPECI)IC
Riscu speci$ic are o zona mai restransa si este determinat de factori
individuali, specifici unei tranzactii, instrument de plata sau activitatii
bancare. Riscul specific mai este denumit si risc individua. Acesta este
destul de diversificat in functie de particularitatile instrumentului de plata si cu
o frecventa dependenta de calitatea sistemului de securitate si a managementului
riscului.
8#(#% RISCUL OPERATIONAL
)n ansamblul riscurilor inerente activitatii bancare, riscurile operationale se
refera la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude interne si
externe, neaplicarea corecta a procedurilor de lucru, metode inadecvate
de control, management inadecvat al riscului, distrugerea
documentelor si a bazelor informatice, greseli
umane si altele. 0ana la aparitia platilor electronice, riscul operational avea un
rol mai putin important, dar generalizarea acestor plati, viteza
de circulatie a informatiei-bani, posibilitatile de penetrare a sistemului, pierderile
1
inregistrate de sistemul bancar si posibilitatea aparitiei unor crize de incredere in
sistem au facut ca cest risc sa fie reconsiderat. )n noua conceptie (*asel ))) a
#omitetului pentru Supraveg!erea *ancara din cadrul *ancii Reglementelor
-
)nternationale, riscul operational devine unul din riscurile bancare
fundamentale (credit, lic!iditate, piata si operational) care se vor lua in calcul
la adecvarea capitalului bancilor.
)n cadrul riscului operational, riscul privind instrumentele de plata prezinta
anumite particularitati, astfel:
Riscu in activitatea de te*aur si casierie# ;ranzactiile cu numerar detin o
pondere insemnata in activitatea de decontari in tara noastra si necesita in
domeniul bancar multiple operatiuni de casierie, pastrare, transport, prelucrare,
verificari de autenticitate, din care cauza bancile sunt expuse la numeroase riscuri
specifice, dupa cum urmeaza:
- Riscul de inexactitate a sumelor primite sau eliberate in numerar care
conduc la minusuri sau plusuri de casierie. 0ractica a demonstrat ca oricat de bine
ar fi pregatit un casier pot avea loc unele greseli umane la primirea sau eliberarea
numerarului mai ales in perioadele de varf de activitate din timpul zilei. ?olumul
mediu de numerar (incasari si plati) manuit de un casier a ajuns in (77( la unele
banci la cca. ',3 miliarde rol@zi, acesta fiind obligat sa numere bancnotele,
sa verifice integritatea fizica, autenticitatea acestora si sa efectueze unele
operatiuni
de evidenta operativa. 0entru diminuarea riscului si reducerea stresului la care sunt
supusi casierii, boxele de casierie sunt dotate cu masini de numarat bani, iar in
cazul sumelor mari bancnotele se transmit la controlorii-verificatori
pentru numarare si verificarea autenticitatii. Acesta este cel mai frecvent tip
de risc in activitatea de casierie, dar, in general, sumele inregistrate ca
pierderi nu sunt de valori mari.
-Riscul de incasare a unor bancnote false, in moneda locala sau in valuta, ca
urmare a unei verificari necorespunzatoare. 0e piata apar din ce in ce mai multe
tentative de bancnote falsificate si casierii trebuie sa devina foarte atenti si
sa
stapaneasca te!nicile de verificare a autenticitaii. Acestia sunt ajutati in munca de
verificare a autenticitatii de aparatura speciala pentru detectarea falsurilor aflata in
boxele de casierie sau de aparatura mai performanta de la casierul sef. ,n
rol
important il au si cataloagele cu monede falsificate editate de banca centrala,
politie sau )6;2R0A& pentru valute convertibile, care sunt difuzate bancilor
in vederea instruirii personalului in depistarea bancnotelor falsificate.
-Riscul in activitatea de verificare, sortare si triere a bancnotelor care
se realizeaza in cadrul compartimentului
controlorilor verificatori. )n aceasta
activitate exista riscul unor bancnote lipsa, degradate fizic, falsuri, in special
'7
la gentile sigilate preluate de la comercianti care nu dispun de personal
calificat
pentru o triere si verificare corespunzatoare sau, uneori, apar c!iar procedee
frauduloase pentru a sustrage numerar. Riscuri apar c!iar in cadrul bancii cand
''
unele pac!ete nu au fost numarate corect sau contin bancnote uzate care trebuie
scoase din circulatie, din care cauza la scoaterea banilor din tezaur, pac!etele
se numara si verifica din nou si se aplca o noua banderola de catre o alta
persoana decat cea initiala pentru a se depista eventuale deficiente interne si
persoanele raspunzatoare. 0entru banca este foarte important ca transferurile de
numerar sa se efctueze corect si sa se mentina incredrea clientilor, a bancilor
corespondente cu care se fac tranzactii si a bancii centrale unde se depune
surplusul de numerar nevalorificat. *anii care se depun la banca centrala se
verifica de catre aceasta sub aspectul integritatii fizice si autenticitatii si pot fi
refuzati sau se aplica penalizari pentru nerespectarea unor norme interne.
0entru cele trei tipuri de risc de mai sus, bancile constituie un fond de risc
din care se suporta eventualele pierderi suferite sau se contracteaza asigurari pentru
riscuri operationale.
-Riscul de primire a unor documente privind eliberarea de numerar care nu
au fost emise de reprezentantii legali ai clientilor, aspect care conduce la
producerea unor fraude si deci prejudicii pentru banca, ca urmare a neverificarii
autenticitatii semnaturii riscul de neinregistrare in evidenta bancii, de catre casieri,
a unor operatiuni de sc!imb valutar in vederea sustragerii comisionului aferent.
-Riscul in activitatea de transport si colectare a numerarului de la clienti si
riscul in activitatea de distribuire a numerarului intre unitatile bancii. Acest risc se
refera la accidente rutiere, actiuni de jaf armat, fraude. *ancile dispun de mijloace
de transport special amenajate si dotate cu aparatura de comunicatii si sunt insotite
de personal de paza. Riscul se acopera prin asigurari pentru mijloacele de trasport,
valorile transportate si personalul insotitor.
-Riscul de spalare a banilor prin intermediul numerarului. ,nele persoane
pot ridica sume importante de numerar, de regula in valuta, care se presupune ca se
scot din tara pe cai ilegale. #and asemenea operatiuni se repeta, iar persoana nu
prezinta incredere, apar suspiciuni cu privire la folosirea numerarului in mod legal.
0entru un astfel de risc sunt reglementari speciale. 0entru banca apare in
primul rand riscul de imagine in sensul ca un client al sau a spalat bani fara ca
banca sa sesizeze si sa aplice reglementarile legale pentru astfel de cazuri, iar in
al doilea rand, banca este pasibila de sanctiuni pecuniare din partea autoritatilor in
domeniu.
-Riscuri generate de neutilizarea corespunzatoare a sistemelor electronice de
securitate. 0ractica a demonstrat ca neajunsurile in folosirea sistemelor de
securitate (imprudenta in folosirea codurilor de acces, monitorizarea defectuoasa a
sistemelor electronice de securitate, neintretinerea corespunzatoare a acestora, lipsa
unui control periodic etc) pot favoriza producerea de infractiuni care sa
afecteze financiar banca si sa diminueze increderea in aceasta.
'(
"in toalul c!eltuielilor generate de riscuri, cca. .7B reprezinta
diferente constatate la inc!iderea casieriei, iar bancnotele false cca. 3B, restul
celelalte riscuri.
Riscu privind operatiunie prin virament# )n cadrul operatiunilor prin
virament plata este initiata de platitor conform prevederilor contractuale iar
riscurile care pot apare sunt urmatoarele:
-Riscul de lic!iditate in sensul amanarii platii de catre platitor cu
consecintele ce decurg pentru beneficiar privind realizarea la timp a fluxurilor
banesti si costurile mai ridicate pentru resursele de inlocuire acesta este cel mai
frecvent risc in operatiunile de virament si apare tendinta unei anumite practici de
intarziere nejustificata la plata.
-Riscul de revocare a platii care decurge din insasi conceptul instrumentului
de plata (ordinul de plata), un risc cu o anumita frecventa care reflecta unele
probleme de lic!iditate a debitorului sau practici incorecte ale acestuia, ceea ce
impune o prudenta sporita fata de un asemenea partener.
-Riscul nefinalizarii platii datorita lipsei de lic!iditate a bancii platitoare,
care este destul de rar datorita supraveg!erii exercitata de banca centrala si a
multiplelor posibilitati de asigurare a lic!iditatii pentru o banca.
-Riscul finalizarii cu intarziere a platii datorita unor greseli bancare umane
ca: introducerea eronata de date privind transferurile de fonduri care dau loc la
refuzuri sau intarzieri pentru remedierea erorii, neoperarea sau operarea cu
intarziere a unor documente ca urmare ratacirii acestora sau transmiterea la adrese
eronate, acceptarea unor documente de decontare gresit intocmite sau incomplete,
nerespectarea circuitelor bancare, procesarea unor documente fara semnaturile
autorizate sau procesarea de plati in conditiile lipsei de disponibilitati in conturile
clientilor platitori, creditarea conturilor clientilor inainte ca banca corespondenta sa
crediteze contul 6AS;RA.
-Riscul unor pierderi de venituri ca urmare a unor greseli umane ca:
aplicarea incorecta a procentului de comisioane si speze bancare sau omiterea
incasarii acestora (aspect destul de frecvant in practica bancara datorita volumului
mare de operatiuni si a numeroaselor comisioane pentru diverse servicii prestate
care se constata cu ocazia controalelor periodice).
Riscu in operatiunie cu cecu# Aperatiunile cu cecurile sunt in crestere in
tara noastra si implica un anumit grad de risc determinat de specificul
instrumentului de plata, respectiv nesincronizarea dintre emitere si plata
si evenimentele care pot apare in acest interval. Riscul poate fi de mai multe
feluri, astfel:
'9
- Riscul de emitere a unui cec fara acoperire, adica fara a avea
disponibil suficient in cont. )n momentul emiterii, platitorul este obligat sa
verifice existenta disponibilului in cont si apoi, in perioada de decontare, sa
mentina permanent acest disponibil. )ntrucat banca nu este
implicata in emiterea cecului, intreaga responsabilitate revine
emitentului care trebuie sa fie sigur ca soldul creditor al contului de
disponibilitati acopera integral cecurile emise. "e multe ori se emit cecuri
fara acoperire in baza unor incasari care trebuie sa soseaca, dar acestea
intarzie si apare riscul de neplata. 0latitorul trebuie sa obtina urgent resurse de pe
piata sau din credite la costuri mai mari decat veniturile asteptate sau sa
sufere sanctiunile civile si eventual penale.
-Riscul de lic!iditate, adica pierderea de lic!iditate pana la decontarea
cecului desi la emitere existau disponibilitatile necesare. Aceasta situatie se
previne prin certificarea cecului de catre banca platitorului si rezervarea sumei
pentru o perioada de timp.
-Riscul de fals, frauda, pierdere, distrugere, anulare, care face neoperanta
decontarea si este necesara reluarea acesteia printr-un nou cec. #ele mai riscante
sunt cecurile la purtator care in caz de pierdere sau furt dau posibilitatea noului
posesor sa beneficieze de sumele inscrise pe cec.
Riscu in operatiunie cambiae# Aperatiunile cambiale au un grad de risc
mai mare decat celelalte operatiuni de plati prin faptul ca perioada de
decontare este mai mare si intervin mai multi participanti in procesul cambial.
Riscurile in aceste operatiuni sunt urmatoarele:
-Riscul de credit, adica probabilitatea ca plata sa nu se mai efectueze datorita
situatiei dificile a partenerului si se recurge la actiunile de protest si regres.
-Riscul de lic!iditate in care plata se efectueaza cu intarziere sau partial
datorita incapacitatii de plata a trasului.
-Riscul de fals, frauda, pierdere, distrugere sau anulare similar cu celelalte
instrumente.
Riscu in operatiunie de trans$eruri e+terne# Acestea sunt in cea
mai mare parte similare cu cele de la transferurile interne (ordin de plata si
cec) cu unele elemnte specifice ca: introducerea eronata de date privind
transferul extern
cu referire la ordonator@beneficiar, cod )*A6, suma, data valutei, canalul bancar
indicarea altei valute de transfer decat cea solicitata de clientul ordonator
plati duble dispuse pe baza aceleasi instructiuni de transfer stoparea platilor la
bancile corespondente pentru identificarea clientilor suspecti de spalare de
bani, fraude, terorism prin intermediul bancilor.
'/
8#, CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI
)n scopul monitorizarii incidentelor de plati si luarii de masuri de prevenire
a acestora si de sanctionare a celor care produc prejudicii participantilor la sistemul
de plati, in anul '--. a luat fiinta #entrala )ncidentelor de 0lati (#)0) din cadrul
*ancii 6ationale a Romaniei. Potrivit normeor bancare! Centraa Incidenteor
de Pati este un centru de intermediere care -estionea*a in$ormatia speci$ica
incidenteor de pati! pentru interesu pubic! incusiv pentru
scopurie utii*atorior#
#)0 a fost conceput ca un centru national de baze de date pentru
unele instrumente de debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, organizat
dupa principii moderne in vederea prestarii de servicii de informare asupra
incidentelor
de plati care au avut loc si a persoanelor fizice sau juridice implicate si in acelasi
timp ca un cazier bancar privind cei care au produs fraude cu instrumente de plata.
,tilizatorii principali ai informatiilor sunt bancile comerciale care trebuie sa
limiteze riscul de client in cazul celor rau intentionati sau aflati in situatii dificile si
nu respecta regulile de decontare.
0rin incident de pata se intelege neindeplinirea intocmai si la timp
a obligatiilor participantilor, inaintea sau in timpul procesului de
decontare a instrumentului, obligatii rezultate prin efectul legii sau@si a
contractului. Aceasta neindeplinire se transmite #)0 de catre persoanee
decarante pentru apararea interesului public. 0ersoanele declarante sunt:
- centralele bancilor locale si sucursalele bancilor straine pentru toate
informatiile adresate direct #)0 si colectate de la clientii acestora titulari de cont
- unitatile teritoriale ale bancilor pentru incidentele de plati de la clientii lor,
daca sunt autorizate sa lucreze direct cu #)0
-#)0 pentru toate informatiile colectate de la banca centrala si de la
sistemele de transfer de fonduri.
Utii*atorii sunt persoanele declarante si autoritatile publice ca 4inisterul
de <ustitie, 0arc!etul 5eneral de pe langa #urtea Suprema de <ustitie, 4inisterul
de )nterne, 4inisterul =inantelor 0ublice.
#)0 primeste informatii pe baza datelor din evidente de la declaranti
si clientii acestora, care sunt ocazionate de acte si fapte avand potential
fraudulos, litigios si care produc riscuri de neplata, inclusiv din acele care
pot afecta finalitatea decontarii. Aceste informatii sunt gestionate de )isieru
nationa de
'3
incidente de pati .)NIP/! structurat pe urmatoarele fisiere pentru instrumente de
plati:
- )isieru nationa de cecuri .)NC/0
- )isieru nationa de cambii .)NCb/0
- )isieru nationa de biete a ordin .)N1O/#
"eosebit de acestea, mai exista )isieru nationa a persoaneor cu
risc .)NPR/ alimentat de =6# cu incidentee de pati ma2ore
inregistrate de persoanele fizice sau juridice care au produs riscuri, inclusiv banci.
0otrivit normelor bancare, incidentele de plati majore sunt considerte
urmatoarele acte sau fapte:
- pentru cec C cec emis fara autorizarea trasului, cec refuzat din lipsa totala
sau partiala de disponibil, cec cu data falsa sau lipseste una din mentiunile
obligatorii, cec circular sau de calatorie emis la $purtator%, cec emis de catre
un
tragator aflat in interdictie bancara
- pentru cambie si bilet la ordin C scontarea fara existenta totala sau partiala
a creantei cedate, refuz din lipsa de disponibil, document falsificat.
=luxul informational privind incidentele de plati se prezinta in sc!ema 1.'.
Sc!ema 1.' =luxul informational in relatia cu #)0
;ransmiterea si in-
scrierea informatiei
-#entralele bancilor
-,nit. teritoriale
bancare (noduri de
acces)
-*anca 6ationala
- Sisteme transfer fd.
- )nstitutii #)0 din
strainatate
Arganizarea si
gestionarea informatiei
#26;RA&A
)6#)"26;2&AR "2
0&A;)
- =6#, =6#b, =6*A
- =60R
"ifuzarea si valorific.
informatiei
- #entralele bancilor
-,nitati terit. bancare
(noduri de acces)
- Autoritati publice
- Alti utilizatori (*6R,
mass-media, persoane
fizice si juridice
;ransmiterea informatiei catre #)0 se face pe cale electronica de catre
declarant, de regula in aceiasi zi sau in ziua bancara urmatoare. =iecare persoana
declaranta desemneza anumiti angajati care difuzeaza si primesc informatiile #)0
denumiti persoane acreditate. )nformatia colectata de la persoanele declarante se
refera la: refuzurile la plata, interdictia bancara, declaratiile de pierdere, furt,
distrugere, anulare a instrumentelor de plata sau a interdictiei bancare. )n situatia in
care se constata un incident de plata major, de genul celor indicate mai sus,
instrumentul de plata se refuza si informatia se transmite la #)0 unde este introdusa
'>
in baza de date. "e asemenea, se transmit la #)0 informatii despre
documentele valabil emise dar furate, distruse si care se anuleaza. =ac
exceptie documentele falsificate care nu se remit la #)0, acestea fiind adresate
organelor de politie.
*ancile pot sanctiona clientii care nu respecta disciplina decontarilor sau au
folosit in mod fraudulos cecurile prin interdictia bancara de a mai folosi acest
instrument pe o perioada de un an. Aceasta sanctiune se transmite la #)0 si la toate
centralele bancilor. *anca declaranta are obligatia sa retraga de la clientul in cauza
toate formularele de cec neutilizate, iar daca nu este posibil, cecurile se anuleaza si
se comunica #)0.
)nformatiile detinute in bazele de date se pot valorifica, contra cost,
catre utilizatori la cererea acestora sau din initiativa #)0. #ele mai interesate
sunt bancile care sunt obligate ca la eliberarea carnetelor de cecuri sa
consulte #)0 pentru a cunoaste daca solicitantul nu este in interdictie de
plati, precum si corectitudinea acestuia in folosirea instrumentelor de plata.
"e asemenea, la atragerea de noi clienti astfel de informatii sunt deosebit de
utile. #)0 transmite informatii institutiilor de stat ca 4inisterul de )nterne,
0arc!etul 5eneral de
pe langa #urtea Suprema de <ustitie, instantelor judecatoresti, precum si altor
institutii interesate.
)n scurta perioada de la infiintare si pana in prezent, #)0 s-a dovedit a fi o
institutie foarte utila, in special pentru sistemul bancar, care contribuie la intarirea
disciplinei decontarilor. 2volutia incidentelor de plati se prezinta in tabelul 1.(.
1.( )ncidente de plati mild. lei
Anul ,@4 #ec #ambie *ilet la
Ardin
;otal
'--- 6r.@?al. 9>-(@'7- />@'' ''/7@(.1 /1.1@9-1
(77' )dem '/>7>@'(>> '(7@. /9(19@(.>7 3177-@/799
(779 )dem (('.3@(339 '>@9 .>-.3@/11( --'>>@./91
(773 )dem '>'(7@(177 - 1'91.@>(91 -.37.@-791
Sursa: *6R
0rimul an de raportare '--.se pare ca nu este relevant, sistemul fiind
la inceput si poate unele raportari sunt incomplete, intrucat dupa unele
estimatii se considera ca incidentele de plati erau mai numeroase. #oncluzia care
se desprinde pentru perioada (779-(773 este ca incidentele de plati au crecut,
ca valoare, cu
'(/B, deci mai mult decat dublu fata de anul anul '---. #ele mai multe incidente
se inregistreaza la biletele la ordin, intre >3,>B in (77' si >-,7B in (779 din
valoarea totala pentru cele trei instrumente. 4ulte din incidente se produc
din ignoranta fata de normele bancare si cele ale #entralei )ncidentelor de
0lati, dar sunt si unii agenti economici care recurg la frauda si apoi dispar de pe
piata. 2xista
un numar redus de agenti economici care consulta #)0, prin intermediul bancilor,
pentru a-si verifica noii parteneri de afaceri si lipsa acestei informatii poate avea
ulterior consecinte negative. ,nii agenti economici accepta cecul drept
garantie, desi acesta este un instrument de plata la vedere, un instrument de
debit care depinde de corectitudinea debitorului si deci plata nu este
certa. #ontabilii agentilor economici ar trebui sa cunoasca acest lucru, sa aiba
pregatirea necesara si
sa manifeste exigenta in folosirea instrumentelor de plata, in caz contrar se expun
la riscuri destul de mari care pot conduce la amanarea platii sau pierderea totala
sau partiala a sumelor cuvenite.