Evoluţia cheltuielilor bugetare în România în perioada 2013-2018

LĂUTARU LUIZA-ALEXANDRA

INFORMATICĂ ECONOMICĂ AN II

Cheltuielile publice cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor

publice care se acoperă fie de la buget (central sau local), fie din fondurile extrabugetare sau de la
bugetele proprii ale instituţiilor, pe seama veniturilor obţinute de acestea.

Cheltuielile bugetare se referă doar la cheltuielile care se acoperă din bugetul de stat,
bugetele locale sau bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, sfera cheltuielilor publice este mai
cuprinzătoare, incluzându-le pe cele bugetare. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu
toate cheltuielile publice sunt, în acelaşi timp, şi cheltuieli bugetare.

Structura cheltuielilor bugetare in Romania

In practica bugetară a Romaniei, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a celor publice, a

cunoscut modificări pronunţate şi alerte mai ales după 1990. Reformarea economiei şi a statului a
necesitat şi o reformă a bugetului in toate componentele procesului bugetar. Se regăsesc in aceasta:
reforma fiscală, elemente ale reformei administrative şi instituţionale, aspecte ale reformei
legislative etc.

Clasificaţia economică grupează cheltuielile in capitole, subcapitole, articole şi aliniate,

ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publică in măsură să reflecte fidel alocarea
fondurilor şi execuţia bugetară. Structura cheltuielilor bugetare, conform acestei clasificaţii, se
prezintă astfel:

Cheltuieli curente , din care:

 Cheltuieli de personal
 Cheltuieli materiale şi servicii
 Subvenţii
 Prime
 Transferuri
 Dobanzi aferente datoriei publice
 Rezerve

1
1) Cheltuieli de capital

 Active nefinanciare
 Active financiare

2) Imprumuturi acordate

3) Rambursări de credite şi plăţi de dobanzi şi comisioane

Clasificaţia funcţională grupează cheltuielile pe părţi, ceea ce permite identificarea

sectoarelor de activitate, astfel:

 Servicii publice generale , in care se include sectorul „Autorităţi publice”: Preşedinţia,

autorităţile legislative, cele judecătoreşti, cele executive şi alte organe ale autorităţilor
publice, „Contribuţia la bugetul UE”, „Cofinanţarea fondurilor primite de la UE”,
„Cercetare fundamentală”, „Cercetare şi dezvoltare pentru servicii publice generale”;
 Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională , in care se include armata, poliţia, protecţia
şi paza contra incendiilor, jandarmeria, instituţiile siguranţei naţionale ş.a.
 Cheltuieli social-culturale, in care se includ sectoarele „Invăţămant”, „Sănătate”, „Cultură,
religie şi acţiuni pentru activitatea şi de tineret” şi „Asistenţă socială”
 Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
 Acţiuni economice , care includ marile sectoare din economie: industrie, agricultură şi
silvicultură, transporturi şi comunicaţii, alte sectoare economice
 Alte acţiuni , in care se includ cercetarea ştiinţifică ş.a.
 Acţiuni pe bază de Hotărari ale Guvernului, in care se includ fondul de rezerve bugetare,
fondul de intervenţie pentru calamităţi naturale şi sinistraţi şi fondul la dispoziţia
Guvernului pentru relaţii cu Republica Moldova.
 Imprumuturi acordate
 Transferuri pentru bugetul asigurărilor sociale

Clasificaţia administrativă sau instituţională grupează cheltuielile pe instituţii publice

centrale autonome, cum sunt ministerele, agenţiile guvernamentale ş.a. Toate acestea au statut de
ordonator de credite principal, care primeşte resurse şi le defalcă pentru nevoi proprii şi pentru
instituţiile care le sunt subordonate (ordonatori de credite secundari, care, in plan bugetar, au
atribuţii similare faţă de unităţile care le sunt subordonate – adică ordonatorii de credite terţiari).

In buget, cheltuielile apar intai pe total, conform clasificaţiei economice. In continuare apar
cheltuielile defalcate pe părţi, conform clasificaţiei funcţionale, prezentate distinct pe sectoare şi, in
cadrul lor, detaliat pe capitole, subcapitole, articole şi aliniate, prevăzute in clasificaţia economică.
2
In final apar cheltuielile defalcate conform clasificaţiei administrative, adică pe fiecare minister, in
cadrul fiecăruia detaliat pe sectoare, conform clasificaţiei funcţionale, şi pe capitole, subcapitole,
articole şi aliniate, prevăzute in clasificaţia economică.

Indicatorii de analiză ai cheltuielilor publice

I. Indicatorii de nivel
1. Volumul cheltuielilor publice anuale totale
a) în expresie nominală: Chptn=∑Chpni

b) în expresie reală cheltuielile publice totale (Chpr): Chpr=

Indicele preţurilor:

2. Ponderea cheltuielilor publice totale în PIB

ChptPIB=

3. Cheltuielile publice medii pe locuitor

Chploc=

II. Indicatorii de structură

1. Structura economică a folosirii resurselor financiare din buget:

2. Structura funcţională:

III. Indicatori ai dinamicii cheltuielilor publice

1. Modificarea absolută a cheltuielilor publice (∆Chpt)
a) în preţuri nominale: ∆Chptn=Chpt1-Chpt0

b) în prețuri reale: ∆Chptr=

2. Modificarea relativă (%∆Chpt)

a) în prețuri nominale: %∆Chptn=

b) în prețuri reale: %∆Chpt=

3. Indicatorul privind corespindența dintre modificarea cheltuielilor publice totale și

modificarea PIB (K):

3
 K=

Acest indicator poate lua următoarele valori:

 >1 ceea ce arată un raport supraunitar între indicele cheltuielilor publice și PIB și semnifică
o modificare mai mare a cheltuielilor publice în raport cu PIB,
 =1 ceea ce semnifică modificarea cu aceeași mărime a cheltuielilor publice și a PIB,
 <1 ceea ce arată un raport subunitar între incdicele cheltuielilor publice și PIB și semnifică o
modificare inferioară a cheltuielilor publice în raport cu PIB.

4. Elasticitatea cheltuielilor publice totale față de PIB (Ecp)

Ecp=

EXPLICAȚII 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cheltuieli bugetare md. lei 116,36 119,25 126,53 132,23 150,16 177,17
PIB, md. lei 637,5 667,6 712,8 746,6 815,2 907,9
Indicele prețului de consum 103,98 102,4 102,2 100,5 101,4 103,1
Tabel 1.

I. Indicatorii de nivel:

1. Volumul cheltuielilor:

a) în expresie nominală:
Chptn=∑Chp2018=41,60+31,21+63,91+4,73+35,70=177,17 md. lei

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cheltuieli bugetare md. lei 116,36 119,25 126,53 132,23 150,16 177,17
Tabel 2.

Analizând tabelul nr. 2 constatăm că la finele anului 2013, cheltuielile bugerare în expresie
nominală s-au situat la un nivel de 116,36 md. lei, creșterea anuală fiind explicată de factorii care

4
influențează cheltuielile (demografici, economici, sociali, urbanizarea, politici). Creșterea
accentuată a cheltuielilor creează consecințe de ordin financiar, științific și politic.

b) în expresie reală cheltuielile publice totale (Chpr):

Chpr= = md. lei

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Chpr 111,91 116,46 123,81 131,58 148,09 171,84
Tabel 3.

Din tabelul nr. 3 reiese faptul că aceste cheltuieli în expresie reală au o valoare puțin mai mică decât
cheltuielile în expresie nominală ceea ce înseamă că în toți acești ani s-au cheltuit mai puțini bani
decât s-au alocat.

2. Ponderea cheltuielilor publice totale în PIB

ChptPIB= = =19,51

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

ChptPIB 18,25 17,86 17,75 17,71 18,42 19,51
Tabel 4.

În tabelul cu nr. 4 sunt prezentate procentele în care se găsesc cheltuielile bugetare raportate
la produsul intern brut (PIB). Indicatorul furnizează nivelul de resurse financiare din sectorul public
alocate activităților în economia țării. Valorile sunt dinamice înregistrându-se atât creșteri cât și
scăderi.

II. Indicatorii de structură:

-Structura funcţională *:

= =23,48%

= =17,61%

= =36,07%

= =2,66%

5
 = =20,15%

*calculată pentru anul 2018.

Structura funcțională a cheltuielilor bugetare arată cât la suta din totalul cheltuielilor s-a alocat unui
anumit domeniu astfel încât: „Serviciilor publice generale” li s-au alocat 23,48% din total, pentru
„Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională” s-au alocat 17,61% din total, pentru cheltuielile
„Social-Culturale” s-au alocat 36,07%, pentru „Servicii si Dezvoltare Publică” guvernul a hotărât să
aloce 2,66% iar în cele din urmă pentru „Acțiunile economice” s-au alocat 20,15% din total.

III. Indicatori ai dinamicii cheltuielilor publice

1. Modificarea absolută a cheltuielilor publice (∆Chpt)

a) în preţuri nominale: ∆Chptn=Chpt1-Chpt0=177,17-150,16=27,01 md. lei

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

∆Chptn - 2,90 7,28 5,70 17,93 27,01
Tabel 5

Modificarea absolută a cheltuielilor în prețuri nominale

30
27,01
20 17,93
10
7,28 5,7
0 2,9
2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura 1.

Modificarea absolută a cheltuielilor în prețuri nominale calculată în tabelul nr. 5 și reprezentată

grafic în fig. 1 arată cu cât au crescut cheltuielile bugetare totale de la un an la altul. Cea mai mica
creștere s-a înregistrat în anul 2014, în raport cu anul 2013, iar cea mai mare creștere s-a înregistrat
în anul 2018, aceasta fiind de 9,08 md. lei.

b) în prețuri reale:

∆Chptr= - = - =23,76 md. lei

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

∆Chptr - 4,55 7,35 7,77 16,51 23,76
Tabel 6.

6
 Modificarea absolută a cheltuielilor în prețuri reale
30
23,76
20
16,51
10 7,35 7,77
4,55
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura 2.

Modificarea absolută a cheltuielilor în prețuri reale calculată în tabelul nr. 6 și reprezentată grafic în
fig. 2 arată cu cât au crescut cheltuielile bugetare totale de la un an la altul. Cea mai mica creștere s-
a înregistrat în anul 2014, în raport cu anul 2013, de 2,8 md. lei, iar cea mai mare creștere s-a
înregistrat în anul 2018, aceasta fiind de 7,25 md. lei.

2. Modificarea relativă (%∆Chpt)

a) în prețuri nominale:

%∆Chptn= - = - =17,99%

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

%∆Chptn - 2,49 6,10 4,51 13,56 17,99
Tabel 7.

Modificarea relativă a cheltuielilor în prețuri nominale

20
17,99
13,56
10
6,1 4,51
2,49
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura 3.

Modificarea relativă a cheltuielilor în prețuri nominale calculată în tabelul nr. 7 și reprezentată

grafic în fig. 3 arată modificarea procentuală a cheltuielilor de la un an la altul. Procentele nu sunt
constante acestea înregistrând o scădere la jumătatea perioadei reprezentate grafic și anume, în anul
2016. În următorii ani s-au înregistrat creșteri destul de semnificative în procentaj de 13,56% în
anul 2017, respectiv 17,99% în anul 2018.

7
 b) în prețuri reale: %∆Chptr= = =16,04%

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

%∆Chptr - 4,07 6,31 6,27 12,55 16,04
Tabel 8.

Modificarea relativă a cheltuielilor în prețuri reale

20
16,04
10 12,55
4,07 6,31 6,27
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura 4.

Modificarea relativă a cheltuielilor în prețuri reale calculată în tabelul nr. 8 și reprezentată grafic în
fig. 4 arată modificarea procentuală a cheltuielilor de la un an la altul. Procentele nu sunt constante
acestea înregistrând o scădere la jumătatea perioadei reprezentate grafic și anume, în anul 2016. În
următorii ani s-au înregistrat creșteri destul de semnificative în procentaj de 12,55% în anul 2017,
respectiv 16,04% în anul 2018.

3. Indicatorul privind corespondența dintre modificarea cheltuielilor publice totale și

modificarea PIB (K):

K= = =1,06

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

K - 0,98 0,99 1,00 1,04 1,06
Tabel 9.

Corespondența dintre modificarea cheltuielilor si modificarea

PIB
1,1
1,05 1,04 1,06
1 0,99 1
0,98
0,95
0,9
2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura 5.

8
Indicatorul privind corespondența dintre modificarea cheltuielilor bugetare și modificarea PIB
calculat în tabelul nr. 9 și reprezentat grafic în fig. 5, în anii 2014 și 2015 a înregistrat valori <1 ceea
ce semnifică o modificare mai mare a cheltuielilor bugetare în raport cu PIB; în anul 2016 a
înregistrat valori =1 și semnifică o modificare de aceeași mărime a cheltuielilor bugetare și PIB; iar
în nii 2017 și 2018 a înregistrat valori >1 și arată o moficare inferioară a cheltuielilor bugetare în
raport cu PIB.

4. Elasticitatea cheltuielilor publice totale față de PIB (Ecp)

- -
- -
Ecp= = =1,58

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Ecp 0,53 0,90 0,95 1,48 1,58
Tabel 10.

Elasticitatea cheltuielilor față de PIB

2
1,5 1,48 1,58
1 0,9 0,95
0,5 0,53
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura 6.

După cum putem observa în tabelul cu nr. 10 și în reprezentarea grafică fig. 6 a elasticității
cheltuielilor bugetare, se înregistrează mici diferențe. Valoarea cea mai mică s-a înregistrat în
anul 2014, urmând ca în anii următori să se înregistreze creșteri.

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Finanţe publice, Moşteanu T. - Editura Universitară, 2008

2. Finanţe publice şi teorie fiscală, Mariana-Cristina Cioponea. – Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2007
3. Finanțe generale / Stănescu Cristina, Nedelescu Mihai. – București : Editura Universitară,
2011
4. Finanţe publice şi fiscalitate /Curs în tehnologie ID–IFR , Mariana Cioponea - Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2014
5. Finanţe generale Volumul I, Gheorghe Moroşan – Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 2017

10