Studiu de caz comparativ privind nivelul,

structura și dinamica cheltuielilor publice

dintre
România și Croația

Iași 2018
 Cuprins

Capitolul 1 – Cadrul conceptual și metodologic……….................................................................2

1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației
bugetare …..................................................................................................................................2
1.1.1. Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii
cheltuielilor publice …................................................................................................................4
Capitolul 2 - Analiza comparativă a nivelului și a dinamicii cheltuielilor publice în România și
Croația …........................................................................................................................................6
2.1. Ilustrarea comparativă a cheltuielilor publice totale din România și Croația ….......6
2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și
Croația între 2012-2016. Cauzele și implicațiile diferențelor și dinamicii constante …........7
2.3. Ilustrarea și interpretarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice,
pornind de la mărimea absolută în raport cu PIB în România și Croația în perioada 2012-
2016..…...................................................................................................................................8
Capitolul 3 - Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Croația ….....12
3.1.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Croația …......12
3.1.2. Ilustrarea greutății specifică categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii
economice ….........................................................................................................................14
3.1.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice ale
României și Croației în perioada 2012-2016 …....................................................................15
3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Croația ….............16
3.2.1. Ilustrarea comparativă a cheltuielilor publice potrivit structurii funcționale din
România și Croația (2012-2016) …......................................................................................16
3.2.2. Ilustrarea greutății specifice a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii
funcționale pentru anii 2012, 2015 și 20l6 ….......................................................................20
3.2.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale din totalul
cheltuielilor publice ale României și Croației în perioada 2012-2016 ….............................21
Concluzii........................................................................................................................................22
Bibliografie....................................................................................................................................23

1
 CAPITOLUL 1 Cadrul conceptual și metodologic

1.1 Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice

conform clasificației bugetare

Noțiunea de cheltuială publică are mai multe înțelesuri, printre care se disting în mod
deosebit cel juridic și cel economic.

În sens juridic, noțiunea de cheltuială publică semnifică o plată pentru funcționarea

instituțiilor publice, pentru realizarea diverselor activități cu caracter public, aici regăsindu-se și
întreprinderile cu capital de stat. Astfel, realizarea cheltuielilor publice se face de către organele
și entitățile publice competente să avizeze și să realizeze operațiuni de plăți în scopul resurselor
financiare publice și în cheltuirea banului public.

În privința celui de-al doilea sens, cel economic, conceptul de cheltuială publică conține
ansamblul proceselor și relațiilor economice de repartiție a PIB, care se realizează între
autoritățile publice, respectiv, de stat, pe de o parte și pe de altă parte, persoanele fizice sau
juridice, în sensul alocării și utilizării resurselor bănești administrate de către autoritătile
respective. Cheltuielile publice desemnează totalitatea proceselor și relațiilor economice în formă
bănească prin care fondurile financiare publice se distribuie și se utilizează.

Așadar, acestea se află la baza ofertei de utilități publice, sub formele bunurilor și
serviciilor menite consumului public, rolul lor fiind să asigure îndeplinirea funcțiilor, sarcinilor
statului și funcționarea normală a instituțiilor de stat, sub aspect financiar.

2
 Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare

a) Dacă criteriul economic, cheltuielile publice se pot clasifica astfel:

 cheltuieli de capital;
 cheltuieli curente;
 cheltuieli de transfer;
 cheltuieli privind bunurile si serviciile publice.

b) După criteriul funcțional, cheltuielile publice desemnează următoarele categorii:

 apărare;
 sănătate;
 ordine și siguranță publică;
 servicii publice generale;
 afaceri economice;
 recreație, cultură și religie;
 amenajarea locuințelor și comunităților;
 educație;
 protecția mediului;
 protecție socială.

3
1.1.1 Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului,
a dinamicii și structurii cheltuielilor publice

a) Nivelul cheltuielilor publice

1. Volumul cheltuielilor publice (CP) = totalitatea cheltuielilor publice ilustrate în

bugetele componente ale sistemului bugetar.

CPT = unde CP i- cheltuieli publice corespunzătoare grupării i

CPTn = valoarea CP în expresie nominală = totalitatea CP exprimate în

prețurile curente ale anului în calcul.

CPT R = valoarea CP în expresie reală = totalitatea CP exprimate în

prețurile constante ale unei perioade de bază, obținându-se prin împartirea valorii
nominale la un sistem de preț.

2. Ponderea CP în PIB = partea din PIB realizată într-un an care se atribuie pentru
acoperirea nevoilor generale ale societății. Se definește întotdeauna în expresie
nominală (prețuri curente).

CPPIB =

3. CP medii pe locuitor = suma alocată în urma redistribuirii fondurilor publice pe

destinații conform politicii financiare promovate de stat . Se determină mereu în
valori nominale.

= N - populația

b) Structura cheltuielilor publice – modul de alocare a cheltuielilor publice în funcție de

importanța nevoilor sociale colective.

gs - greutate specifică.

c) Dinamica cheltuielilor publice

4
1. Modificarea absolută a cheltuielilor publice = suma prin care se modifică valoarea
cheltuielilor publice de la o perioadă la alta.

Se determină atât în expresie nominală, cât și în expresie reală.

2. Modificarea relativă a cheltuielilor publice = procentul cu care variază cheltuielile

publice de la o perioadă la alta.

Se determină în valoare nominală și reală.

3. Modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB = modificarea procentuală de

alocare a PIB destinată acoperirii nevoilor sociale sau colective.

4. Modificarea = modificarea gradului de alocare a cheltuielilor publice pe

locuitor.

5. Modificarea structurii CP = modificarea alocării CP dupa importanța socială.

6. Elasticitatea CP în raport cu PIB - modificarea procentuală a CP la modificarea

cu 1% a PIB.

dacă: e>1 CP elastice la creșterea PIB

             e<1 CP inelastice la creșterea PIB

e=1 CP se modifică cu aceeași mărime ca PIB

5
 CAPITOLUL 2 Analiza comparativă a nivelului și dinamicii
cheltuielilor publice în România și Croația

2.1 Ilustrarea comparativă a cheltuielilor publice totale din România și Croația

Pentru a ilustra evoluția cheltuielilor publice totale, atât în România, cât și în Croația, am
extras în Tabelul nr. 1 valoarea acestora exprimate în milioane/EURO, dar și ca pondere în
PIB.

Țară Indicator 2012 2013 2014 2015 2016

Mil. euro 49.707,9 51.041,9 53.298,1 58.044,4 59.398,3
România % PIB 37,2 35,5 35,4 36,2 34,9

PIB(mil/EURO) 133,147.1 143,801.6 150,458.0 160,297.8 170,393.6

Mil. euro 21.020,5 20.860,6 20.881,7 21.538,6 21.892,2
Croația % PIB 47,8 47,6 48,1 48,3 46,9

PIB(mil/EURO) 43,982.7 43,779.2 43,431.0 44,605.9 46,639.5

Tabel nr. 1 Nivelul cheltuielilor publice totale ca pondere în PIB și mărime absolută în
România și Croația în perioada 2012-2016
Sursa – Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat, accesat la data de 23.11.2018

Nivelul cheltuielilor publice totale (pondere în PIB) în România și Croația

60 în 2012-2016

50 47.8 47.6 48.1 48.3 46.9

40 37.2
35.5 35.4 36.2 34.9

30

20

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

România Croația

6
 Grafic nr. 1 Evoluția cheltuielilor publice totale exprimate ca pondere în PIB din
România și Croația în perioada 2012-2016

Nivelul cheltuielilor publice totale (mil/euro) în România și

Croația în 2012-2016

58.045 59.398
60
53.298
49.708 51.042
50

40

30
21.021 20.861 20.882 21.539 21.892
20

10

0
2012 2013 2014 2015 2016

Romania Croația

Grafic nr.2 Reprezentarea grafică a nivelului cheltuielilor publice (mil/EURO) în

România și Croația în perioada 2012-2016.

2.2 Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și

Croația între 2012-2016.
Cauzele și implicațiile diferențelor și dinamicii constante

Conform datelor statistice ilustrate în Tabelul nr. 1 se evidențiază faptul că există diferențe
între România și Croația, în privința nivelului și a dinamicii cheltuielilor publice totale din perioada
2012-2016.

Cheltuielile publice ale Croației sunt de 20,5 mil. euro, în medie, ceea ce reprezintă o sumă
de 3 ori mai mare decât cheltuielile României, care sunt 51,5 mil.euro, dacă ne raportăm la numărul
de locuitori. Astfel, Croația are aproximativ doar 4,2 milioane de locuitori, pe când România are
aproximativ 19,64 milioane de locuitori.

Nivelul cheltuielilor publice totale din Croația și România este ilustrat de ponderea
cheltuielilor publice totale în produsul intern brut ale fiecărei țări. Față de România, Croația redă
cheltuielilor publice un procent de până la 48,3%. Cel mai mare procent este obținut în anul 2015,

7
 atunci când PIB-ul Croației era de 44,605.9 milioane euro. În schimb, România deține cel mai mare
procent al cheltuielilor publice în anul 2012, fiind de 37,2% și având un produs intern brut de
133,147.1 milioane euro. Dacă ne raportăm la produsul intern brut al Croației și cel al României,
putem constata faptul că această diferență de procentaj dintre cheltuielile publice ale celor două țări
este ilustrată tocmai de diferența dintre produsul intern brut.

Dinamica cheltuielilor publice este sugerată din modificarea valorilor din anul care este în
curs și cel precedent. De exemplu, spre deosebire de anul 2012, când criza economică a cuprins și
țara noastră, în anii 2013-2017 se observă o creștere a cheltuielilor publice, de unde reiese faptul că
România este din ce în ce mai concentrată pentru a-și atinge obiectivele impuse de Uniunea
Europeană.

Așadar, natalitatea ridicată sau scazută, tipul de economie, nivelul de salarizare sau zona
geografică sunt factori care influnțează procentajul cheltuielilor produsului intern brut a fiecărei
țări.

2.3 Ilustrarea și interpretarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor

publice, pornind de la mărimea absoluă în raport cu PIB în România și
Croația în perioada 2012-2016
Tabel nr. 2 Valorile PIB în (mil/EURO) pentru România și Croația în perioada 2012-2016

ȚARA INDICATOR PERIOADA

2011 2012 2013 2014 2015 2016
ROMÂNI PIB(mil/ 131,925. 133,147. 143,801. 150,458. 160,297. 170,393.
A EURO) 4 1 6 0 8 6
CROAȚI PIB(mil/ 44,825.5 43,982.7 43,779.2 43,431.0 44,605.9 46,639.5
A EURO)
Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Data accesării: 27/11/2018

Tabel nr.3 Mărimea cheltuielilor publice în România și Croația în perioada 2012-2016

ȚARA INDICATOR PERIOADA

2011 2012 2013 2014 2015 2016
ROMÂNIA CT(mil/ 52,157.7 49,707.9 51,041.9 53,298.1 58,044.4 59,398.3
EURO)
CROAȚIA CT(mil/ 21,740.7 21,020.5 20,860.6 20,881.7 21,538.6 21,892.2
EURO)
Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

8
Data accesării: 27/11/2018
În continuare, voi calcula coeficientul de elasticitate al cheltuielilor publice din România și
Croația, pe baza tabelelor de mai sus în care am reprezentat PIB și CT, utilizând următoarea
formulă de calcul:
CT 1−CT 0
∙ 100
CT 0
K e=
PIB 1−PIB0
∙ 100
PIB 0

1.România 2.Croația
49.707,9−52.157,7
∙100
52.157,7
K e 2012= =−5,07 K e 2012=1,76
133,147.1−131,925.4
∙ 100
131,925.4

K e 2013=¿¿ 0,33 K e 2013=1,64

K e 2014 =¿ 0,95 K e 2014 =−0,12

K e 2015=¿ 1,36 K e 2015=1,16

K e 2016 =¿ 0,37 K e 2016 =0,36

ȚARA INDICATOR PERIOADA

2012 2013 2014 2015 2016
ROMÂNIA Ke -5,07 0,33 0,95 1,36 0,37

CROAȚIA Ke 1,76 1,64 -0,12 1,16 0,36

Tabel nr. 4 Valorile coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în

România și Croația, în perioada 2012-2016

Valorile coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB variază în

ambele state. În anul 2012 se constată că, țara noastră înregistra o valoare negativă a

coeficientului de elasticitate, tocmai pentru că România se confrunta cu o stare de declin

economic.

9
 ROMÂNIA

 Mărimea cheltuielilor publice din anul 2012 este inelastică la

Ke2012= -5,07 modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

Ke2013= 0,33  Mărimea cheltuielilor publice din anul 2013 este inelastică la
modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

Ke2014= 0,95  Mărimea cheltuielilor publice din anul 2014 este inelastică la
modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

Ke2015=1,36  Mărimea cheltuielilor publice din anul 2015 este elastică la

modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

Ke2016=0,37  Mărimea cheltuielilor publice din anul 2016 este inelastică

la modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

CROAȚIA

 Mărimea cheltuielilor publice din anul 2012 este elastică la

Ke2012=1,76
modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

 Mărimea cheltuielilor publice din anul 2013 este elastică la

Ke2013=1,64 modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

 Mărimea cheltuielilor publice din anul 2014 este inelastică la

Ke2014=-0,12 modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

 Mărimea cheltuielilor publice din anul 2015 este elastică la

Ke2015=1,16 modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.

 Mărimea cheltuielilor publice din anul 2016 este inelastică la

modificarea relativă nominală a PIB-ului din același an.
10
Ke2016=0,36

Un rol esențial în determinarea diferențelor dintre valorile coeficientului de elasticitate este

determinat de existența factorilor de influență, precum factorii demografici, factorii economici,

factorii sezonieri și factorii sociali.

În primul rând, factorii demografici determină structura si volumul cheltuielilor publice prin

modificarea structurii pe vârste, fie prin modificarea diverselor categorii socio-profesiolae și prin

creșterea populației. Cu toate că, Romania înregistrează o populație de 19,64 milioane de locuitori

și speranța de viață fiind aceea de 75 ani, comparativ cu populația Croației, care este de 4,2

milioane de locuitori și cu speranța de viață a acesteia de 78 ani, cheltuielile publice sunt mai mici

în Croația. Un motiv care a determinat diferențele acestea este confruntarea României cu variațiile

structurii și dinamicii populației, care sunt reprezentate de rata de natalitate, mortalitate si cea de

migrație. Migrația forței de muncă și îmbătrânirea populației ilustrează performanța statului în

derularea atribuțiilor sale, care este una scazută. Motivul care determină migrația tinerilor în Europa

este concretizată de securitatea socială, care în țara noastră este reflectată prin nivelul slab al

salariilor și prin absența locuințelor pentru tineri. Astfel, dacă ar fi o îmbunătățire a nivelului de trai

si a sericiilor medicale, atunci speranța de viață ar crește.

În al doilea rând, factorii economici influențează volumul cheltuielilor publice prin

acordarea de subvenții, dar și prin crearea unor ramuri economice. Moneda națională este un alt

factor care influențează creșterea cheltuielilor publice. Moneda comună a majoritatea țărilor

europene este EURO, pe când moneda națională a României este leul, iar subdiviziunea lui este

banul.

11
 Un alt factor care influențează volumul cheltuielilor publice este cel social, unde statul este

implicat prin oferirea de sprijin financiar categoriilor defavorizate și prin repartizarea veniturilor

într-un mod mult mai clar.

CAPITOLUL 3 Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în

România și Croația

3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Croația

3.1.1 Ilustrarea comparativă privind structura economică a cheltuielilor publice în mărime
absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice în România și Croația, în perioada 2012-2016

ȚARA CATEGORII PERIOADA

CHELTUIELI 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu bunuri și
servicii 7.991,5 8.241,9 9.101,5 9.509,5 9.507,5
Cheltuieli cu salariile 10.396,2 11.695,1 11.832,1 12.528,7 15.324,9
Subvenții 871,4 780,6 581,1 666,6 575,9
ROMÂNIA
Cheltuieli cu dobânzile 2.335,5 2.525,4 2.483,8 2.619,3 2.555,1
Cheltuieli cu asistență
socială 14.923,3 15.404,8 15.752,9 16.918,1 18.121,7
Cheltuieli de capital 6.520,7 6.552,3 6.579,4 8.472,7 6.166,4
Cheltuieli cu bunuri și
servicii 3.279,2 3.389,0 3.499,1 3.558,8 3.717,6
Cheltuieli cu salariile 5.276,5 5.093,6 4.948,2 5.081,6 5.275,3
CROAȚIA Subvenții 988,1 879,6 746,1 635,8 709,4
Cheltuieli cu dobânzile 1.384,5 1.398,5 1.496,8 1.550,0 1.435,9
Cheltuieli cu asistență
socială 6.182,5 6.190,8 6.260,3 6.474,2 6.338,1
Cheltuieli de capital 1.555,4 1.626,5 1.548,7 1.445,0 1.503,4

Tabel nr.5 Structura economică a cheltuielilor publice în mărime absolută (mil. euro) în

România și Croația în perioada 2012-2016

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

12
 Data accesării: 27.12.2018

În tabelul următor, o să utilizez formula următoare de calcul pentru a ilustra structura

Ci
economică a cheltuielilor publice ca pondere în totalul cheltuielilor : ∙ 100 , iar valorile
CT

cheltuielilor totale le voi lua din Tabelul nr.1.

ȚARA CATEGORII PERIOADA

CHELTUIELI
2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu bunuri și servicii 16,08 16,15 17,08 16,38 16,01
Cheltuieli cu salariile 20,91 22,91 22,20 21,58 25,80
Subvenții 1,75 1,53 1,09 1,15 0,97
ROMÂNIA Cheltuieli cu dobânzile 4,70 4,95 4,66 4,51 4,30
Cheltuieli cu asistență socială 30,02 30,18 29,56 29,15 30,51
Cheltuieli de capital 13,12 12,84 12,34 14,60 10,38
Cheltuieli cu bunuri și servicii 15,60 16,25 16,76 16,52 16,98
Cheltuieli cu salariile 25,10 24,42 23,70 23,59 24,10
Subvenții 4,70 4,22 3,57 2,95 3,24
CROAȚIA
Cheltuieli cu dobânzile 6,59 6,70 7,17 7,20 6,56
Cheltuieli cu asistență socială 29,41 29,68 29,98 30,06 28,95
Cheltuieli de capital
7,40 7,80 7,42 6,71 6,87

Tabel nr.6 Structura economică a cheltuielilor publice ca pondere în cheltuielile totale

(%CT) în România și Croația în perioada 2012-2016.

13
3.1.2 Ilustrarea grafică privind greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli potrivit
structurii economice, în România și Croația pentru anii 2012, 2014 și 2016.

Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice pentru

România
100%
90% 0.97
16.01 4.3 30.51 10.38
80% 25.8
70%
60% 1.09
50% 4.66 12.34
17.08 29.56
22.2
40%
30%
20% 1.75
16.08 20.91 4.7 30.02 13.12
10%
0%
ci
i
ile ii le lă l
vi ri e nț zi ia it a
er la bv ân so
c
ca
p
is sa Su ob ță de
iș cu d
en li
ur el
i cu
ist e
un ui el
i ui
b lt ui as l t
c u he lt c u he
li C he li C
ie C ie
lt u lt u
he he
C C

2012 2014 2016

Grafic nr. 3 Ilustrarea grafică privind greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice
potrivit structurii economice în România pentru anii 2012, 2014 și 2016.

Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice

pentru Croația
100%
80% 16.98 24.1 3.24 6.56 28.95 6.87
60% 3.57
16.76 23.7 7.17 29.98 7.42
40%
20% 15.6 25.1 4.7 6.59 29.41 7.4
0%
ic
ii
iil
e
n ț ii z ile al
ă
it a
l
er
v
la
r
ve ân ci ap
is sa b b so c
i ș u Su do ț ă de
ur l ic cu en el
i
n ie el
i ist tu
i
bu tu i as l
u el lt u u he
l ic C
h
he l ic C
ie C ie
lt u lt u
he he
C C

2012 2014 2016

Grafic nr. 4 Ilustrarea grafică privind greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice
potrivit structurii economice în Croația pentru anii 2012, 2014 și 2016.

14
3.1.3 Interpretarea privind ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice și
măsurile fiscal-bugetare întreprinse de guvernele celor două țări în perioada 2012-2016

România și Croația au rolul de a îndeplini anumite măsuri pentru a diminua datoria

publică a fiecărei țări și a corecta deficitele bugetare. Pentru a duce la îndeplinirea acestor
atribuții, cele două tări trebuie să recurgă la diverse măsuri pentru a asigura oamenilor un trai
mai bun și protecție socială.

Luarea unor măsuri fiscal-bugetare asupra stabilirii obiectivelor, responsabilităților și a

unor priorități vor schimba sistemul finantelor publice într-un mod eficient. O măsură fiscal-
bugetară adoptată de Guvernul României a fost cea de a schimba structura sistemului de
cheltuieli publice. Din tabelul nr. 5 și tabelul nr. 6, respectiv graficul nr. 3 și graficul nr. 4 reiese
faptul că ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice din perioada 2012-2016
este una diferită în România și Croația. Spre exemplu, se poate observa că în anul 2012,
România a acordat cheltuielilor cu salariile o pondere de 20,91%, respectiv 10.396,2 milioane
euro, pe când cealaltă tară a acordat cheltuielilor cu salariile o pondere de 25,10%, și anume,
5.276,5 miloane euro. În schimb, în anul 2016, România a acordat o pondere mai mare a
cheltuielilor cu salariile față de anul 2012, și anume, 25,80%, cu 15.324,9 milioane euro, iar
Croația a înregistrat o pondere de 24,10% a cheltuielilor cu salariile, cu 5.275,3 milioane de euro.
Spre deosebire de cheltuielile cu salariile, subvențiile din România au o pondere de 1,75% în
anul 2012, acestea diminuându-se până în anul 2016, ajungând la o pondere de 0,97%. De aici
denotă intervenția statului redusă în economie, însă, dovada datoriei României reiese tocmai din
procentul destinat cheltuielilor cu dobânzi, care este de aproximativ 5%. Ponderea cea mai mare
în totalul cheltuielilor publice este înregistrată de cheltuielile cu asistență socială, fiind aceea de
30,51% în anul 2016. Categoria aceasta de cheltuieli deține cea mai mare pondere pentru că
Guvernul României a luat măsuri dure, precum diminuarea indemnizației de șomaj cu 15%, o
distribuirea mai bună a resurselor financiare și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

În consecință, prin intermediul acestor măsuri de austeritate, se dorește protejarea

persoanelor nefavorabile, determinarea participării mult mai active a persoanelor, urmărindu-se,
în mod deosebit, evitarea inegalităților dintre oameni.

15
 3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Croația
3.2.1 Ilustrarea comparativă privind structura funcțională a cheltuielilor publice în mărime
absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice în România și Croația în perioada 2012-2016

Tip de cheltuieli
Indicator 2012 2013 2014 2015 2016

ROMANIA
Mil. euro
Servicii publice 6.573,6 7.092,1 7.037,3 7.725,2 7.523,2
%PIB
generale
4,9 4,9 4,7 4,8 4,4
Mil. euro
955,6 1.131,5 1.250,0 1.537,3 1.518,6
Apărare %PIB
0,7 0,8 0,8 1,0 0,9
Ordine și Mil. euro
2.884,1 3.166,6 3.163,2 3.629,3 3.466,6
siguranță publică %PIB
2,2 2,2 2,1 2,3 2,0
Afaceri Mil. euro
9.567,1 8.984,8 8.723,7 8.837,6 7.699,3
economice %PIB
7,2 6,2 5,8 5,5 4,5
Protecția Mil. euro
1.103,4 1.159,4 1.193,4 1.599,8 1.064,0
mediului %PIB
0,8 0,8 0,8 1,0 0,6
Amenajarea Mil. euro
locuințelor și 1.497,6 1.680,0 1.755,3 2.329,4 1.996,7
%PIB
comunităților
1,1 1,2 1,2 1,5 1,2
Mil. euro
Sănătate 5.121,7 5.787,0 6.016,8 6.734,4 6.874,9
%PIB
3,8 4,0 4,0 4,2 4,0
Recreație, Mil. euro
cultură și 1.576,3 1.448,4 1.641,4 1.600,5 1.564,2
religie
%PIB
1,2 1,0 1,1 1,0 0,9
Mil. euro
3.973,3 4.031,9 4.498,8 4.908,2 6.229,2
Educație %PIB
3,0 2,8 3,0 3,1 3,7
Mil. euro
16.463,5 16.564,6 17.141,5 18.351,3 19.749,6
Protecție socială %PIB
12,3 11,5 11,4 11,4 11,6

Tabel nr. 7 Totalul cheltuielilor generale ale Guvernului din România în perioada 2012-2016
Sursa http://ec.europa.eu/eurostat

16
 Data accesării 28.12.2018

Tip de cheltuieli
Indicator 2012 2013 2014 2015 2016

CROAȚIA
Mil. euro
Servicii publice 3.410,1 3.692,7 3.935,9 4.038,0 4.067,5
%PIB
generale
7,8 8,4 9,1 9,1 8,8
Mil. euro
657,0 591,0 615,7 579,6 567,9
Apărare %PIB
0,7 0,8 0,8 1,0 0,9
Ordine și Mil. euro
967,5 928,1 872,6 964,8 1.062,7
siguranță publică %PIB
2,2 2,1 2,0 2,2 2,3
Afaceri Mil. euro
2.710,9 2.614,0 2.481,2 2.426,3 2.473,3
economice %PIB
6,2 6,0 5,7 5,4 5,3
Protecția Mil. euro
166,7 185,5 161,5 256,6 295,7
mediului %PIB
0,4 0,4 0,4 0,6 0,6
Amenajarea Mil. euro
locuințelor și 427,8 431,7 395,3 424,5 498,3
%PIB
comunităților
1,0 1,0 0,9 1,0 1,1
Mil. euro
Sănătate 3.155,1 2.827,9 2.868,2 2.839,6 3.028,3
%PIB
7,2 6,5 6,6 6,4 6,5
Recreație, Mil. euro
cultură și 534,6 662,6 508,7 711,9 822,0
religie
%PIB
1,2 1,5 1,2 1,6 1,8
Mil. euro
2.160,8 2.210,8 2.098,8 2.140,6 2.223,2
Educație %PIB
4,9 5,1 4,8 4,8 4,8
Mil. euro
6.829,9 6.716,4 6.900,5 6.794,2 6.813,8
Protecție socială %PIB
15,5 15,4 15,9 15,3 14,7

Tabel nr. 8 Totalul cheltuielilor generale ale Guvernului din Croația în perioada 2012-2016
Sursa http://ec.europa.eu/eurostat
Data accesării 28.12.2018

17
 Ci
În urmatoarele două tabele, o să folosesc formula de calcul : ∙ 100 , pentru a ilustra
CT

structura funcțională a cheltuielilor publice ca pondere în totalul cheltuielilor, atât pentru

România, cât și pentru Croația, iar valorile cheltuielilor totale le voi lua din Tabelul nr.1.

Tip de cheltuieli
2012 2013 2014 2015 2016

ROMANIA

Servicii publice generale

13,22 13,89 13,20 13,31 12,67

Apărare
1,92 2,22 2,35 2,65 2,56
Ordine și
siguranță publică
5,80 6,20 5,93 6,25 5,84
Afaceri
economice
19,25 17,60 16,37 15,23 12,96
Protecția
mediului
2,22 2,27 2,24 2,76 1,79
Amenajarea
locuințelor și
comunităților
3,01 3,29 3,29 4,01 3,36

Sănătate

10,30 11,34 11,29 11,60 11,57

Recreație,
cultură și
religie
3,17 2,84 3,08 2,76 2,63

Educație
7,99 7,90 8,44 8,46 10,49

Protecție socială
33,12 32,45 32,16 31,62 33,25

18
Tabel nr. 9 Structura funcțională a cheltuielilor publice ca pondere în totalul cheltuielilor
publice, în România în perioada 2012-2014

Tip de cheltuieli
2012 2013 2014 2015 2016

CROAȚIA

Servicii publice generale

16,22 17,70 18,85 18,75 18,58

Apărare
3,13 2,83 2,95 2,69 2,59
Ordine și
siguranță publică
4,60 4,45 4,18 4,48 4,85
Afaceri
economice
12,90 12,53 11,88 11,26 11,30
Protecția
mediului
0,79 0,89 0,77 1,19 1,35
Amenajarea
locuințelor și
comunităților
2,04 2,07 1,89 1,97 2,28

Sănătate

15,01 13,56 13,74 13,18 13,83

Recreație,
cultură și
religie
2,54 3,18 2,44 3,31 3,75

Educație
10,28 10,60 10,05 9,94 10,16

Protecție socială
32,49 32,20 33,05 31,54 31,12

Tabel nr. 10 Structura funcțională a cheltuielilor publice ca pondere în totalul cheltuielilor

publice, în Croația în perioada 2012-2014

19
3.2.2 Ilustrarea grafică privind greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli potrivit
structurii funcționale, în România și Croația pentru anii 2012, 2014 și 2016.

Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice pentru

România
100%
90%
12.96 1.79 2.63
12.67 5.84 3.36 11.57 33.25
80% 2.56 10.49

70%
60%
16.37
2.24 3.08
50% 13.2 5.93 3.29 11.29 32.16
2.35 8.44
40%
30%
20% 19.25
13.22 5.8 2.22 3.17 33.12
1.92 3.01 10.3 7.99
10%
0%
Servicii Apărare Ordine și Afaceri Protecția Locuințe și Sănătate Recreere, Educație Protecție
publice siguranță economice mediului facilități cultură și socială
generale publică comunitare religie

2012 2014 2016

Grafic nr. 5 Ilustrarea grafică privind greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice
potrivit structurii funcționale în România pentru anii 2012, 2014 și 2016.

20
 Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice pentru
Croația
100%
90%
18.58 2.59 11.3 13.83 10.16 31.12
80% 4.85 2.28
1.35 3.75
70%
60%
50% 2.95 11.88 13.74 33.05
18.85 4.18 1.89 10.05
40% 0.77 2.44

30%
20% 3.13 12.9 15.01
16.22 4.6 2.04 2.54 10.28 32.49
0.79
10%
0%
Servicii Apărare Ordine și Afaceri Protecția Locuințe și Sănătate Recreere, Educație Protecție
publice siguranță economice mediului facilități cultură și socială
generale publică comunitare religie

2012 2014 2016

Grafic nr. 6 Ilustrarea grafică privind greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice
potrivit structurii funcționale în Croația pentru anii 2012, 2014 și 2016.

3.2.3 Interpretarea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale în totalul

cheltuielilor publice și măsurile fiscal-bugetare luate de guvernele României și Croației
între 2012-2016.

În cadrul cheltuielilor social-culturale regăsim următoarele categorii precum: sănătate,

educație, recreere, cultură și religie.

Ponderea cea mai mare din cheltuielile pentru acțiuni social-culturale este înregistrată de
protecția socială, România având în anul 2016 o pondere de 33,45%, pe când Croația
înregistrează în anul 2014 o pondere de 33,05% din totalul cheltuielilor publice. Guvernul
Croației administrează banii pentru diverse programe de protecție socială, stabilește obiectivele
acestora, astfel încât să ofere eficiență. Una dintre măsurile eficiente ale Guvernului este aceea
de a schimba datele dintre diverse baze de date publice și sistemul informațional de protecție
socială. Însă, o măsură mult mai bună a fost aceea de a stabili o verificare a veniturilor pentru
multiple programe de acordare a unor beneficii sociale, acestea bazându-se că sunt destinate
persoanelor defavorizate.

Sănătatea este un domeniu important pentru ambele țări, Croația având 15,01%, un
procentaj mai mare față de România, care înregistrează un procentaj 11,57%. În privința acestui

21
domeniu, Guvernul a adoptat diverse măsuri fiscal-bugetare, precum distribuirea banilor într-un
mod mult mai adecvat și reabilitarea unor spitale.

Educația este un alt domeniu esențial din cadrul cheltuielilor social-culturale, România
având în anul 2016 un procentaj de 10,49% și Croația un procentaj de 10,60%. Și în privința
acestui domeniu, Guvernul a luat măsuri fiscal-bugetare, una dintre ele fiind subvenționarea per
preșcolar/ elev, alocarea banilor publici realizându-se după modul în care își stabileste
obiectivele educaționale.

În schimb, cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale din
România este cea din 2016, a protecției mediului, de 1,79%, iar în Croația, cea mai mică pondere
fiind tot cea a protecției mediului, de 0,77% în anul 2014.

3.3 Concluzii

În cele din urmă, se poate observa faptul că există diferențe între România și Croația, în
perioada 2012-2016, conform analizei comparative privind nivelul, structura și dinamica, acestea
fiind redate inițial de specificul național al fiecărei țări în parte.

Conform tabelelor ilustrate mai sus, economia Croației și a României diferă, întrucât și
nivelul de salarizare al acestora este diferit. Mai mult decât atât, variază densitatea populației,
categoriile sociale și procentul din produsul intern brut destinat cheltuielilor pentru structura
funcțională și cea economică.

În consecință, consider că entitățile publice și Guvernul ar trebui să aibă o conduită

corespunzătoare pentru eficiența cheltuielilor publice și îmbunătățirea performanțelor. Pentru a
funcționa mult mai bine economia unei țări, este necesar să fie interdependență între buget și
resurse, astfel încât să se realizeze un echilibru bugetar care se întemeiază prin uniformizarea
veniturilor curente ale statului și a cheltuielilor care trebuie să fie finanțate.

22
 Bibliografie

1. Suport de curs, Finanțe publice, anul II, AP, Bogdan Zugravu.

2. Văcărel I., Finanţe publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.

3. Nicolae D. POPESCU, Finanțe publice, Ed. Economica, 2002.

4. Marcel DRĂCEA, Gheorghe MATEI, Raluca DRĂCEA, Narcis Eduard MITU,

Finanțe publice, Editura Universitaria, 2009.

5. ec.europa.eu/Eurostat

23