STUDIU DE CAZ COMPARATIV PRIVIND

NIVELUL, STRUCTURA SI DINAMICA

CHELTUIELILOR PUBLICE, IN ROMANIA SI
FRANTA, IN PERIOADA 2010-2014

Hriscu Elena-Roxana

Anul II

Grupa 6

CAPITOLUL I
CADRU CONCEPTUAL SI METODOLOGIC

1.1 Cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conţinut il reprezintă exprimarea in

formă bănească a relaţiilor economico-sociale apărute intre stat (pe de o parte) şi persoane
fizice şi juridice (pe de altă parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului şi in
scopul exercitării funcţiilor şi atribuţiilor acestuia. Conceptul de cheltuieli publice este legat
de indeplinirea funcţiei de alocare a finanţelor publice şi anume de componenta ei privind
repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului.
Structura cheltuielilor publice in practica bugetară a Romaniei, structura cheltuielilor bugetare,
ca parte a celor publice, a cunoscut modificări pronunţate şi alerte mai ales după 1990.
Reformarea economiei şi a statului a necesitat şi o reformă a bugetului in toate componentele
procesului bugetar. Se regăsesc in aceasta: reforma fiscală, elemente ale reformei administrative
şi instituţionale, aspecte ale reformei legislative etc. In planul structurii cheltuielilor bugetare,
bugetul de stat, , include la cheltuieli o structură pe trei criterii.
1.1.1Clasificaţia economică grupează cheltuielile in capitole, subcapitole, articole şi aliniate,
ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publică in măsură să reflecte fidel alocarea
fondurilor şi execuţia bugetară. Structura cheltuielilor bugetare, conform acestei clasificaţii, se
prezintă astfel:
Cheltuieli curente , din care:
 Cheltuieli de personal
 Cheltuieli materiale şi servicii
 Subvenţii
 Prime
 Transferuri, din care:
a) consolidabile: de la bugetul de stat către bugetele locale şi fondurile speciale;
b) neconsolidabile: burse, alocaţii, pensii, ajutoare, indemnizaţii, contribuţii, cotizaţii, subvenţii
la unele dobanzi
bancare ş.a. pentru studenţi şi elevi copii, IOVR, alte persoane defavorizate/handicapate,
organisme internaţionale etc.
 Dobanzi aferente datoriei publice
 Rezerve
Cheltuieli de capital
Imprumuturi acordate
Rambursări de credite şi plăţi de dobanzi şi comisioane, din care:
privind creditele externe din care:
 rambursări;
 plăţi de dobanzi şi comisioane;
privind creditele interne, din care:
  rambursări;
 plăţi de dobanzi şi comisioane.
1.1.2Clasificaţia funcţională grupează cheltuielile pe părţi, ceea ce permite identificarea
sectoarelor de activitate, astfel:
 Servicii publice generale , in care se include sectorul „Autorităţi publice”: Preşedinţia,
autorităţile legislative, cele judecătoreşti, cele executive şi alte organe ale autorităţilor
publice
 Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională , in care se include armata, poliţia,
protecţia şi paza contra incendiilor, jandarmeria, instituţiile siguranţei naţionale ş.a.
 Cheltuieli sociale- culturale, in care se includ sectoarele „Invăţămant”, „Sănătate”,
„Cultură, religie şi acţiuni pentru activitatea şi de tineret” şi „Asistenţă socială”
 Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
 Acţiuni economice , care includ marile sectoare din economie: industrie, agricultură şi
silvicultură, transporturi şi comunicaţii, alte sectoare economice
 Alte acţiuni , in care se includ cercetarea ştiinţifică ş.a.
 Acţiuni pe bază de Hotărari ale Guvernului, in care se includ fondul de rezerve bugetare,
fondul de intervenţie pentru calamităţi naturale şi sinistraţi şi fondul la dispoziţia
Guvernului pentru relaţii cu Franta .
 Imprumuturi acordate
 Transferuri pentru bugetul asigurărilor sociale

Indicatori Cheltuielile publice ca fenomen financiar sunt remarcate de diverse condiții

economico-sociale,
care sunt caracterizate de evoluția societții în diverse etape istorice. Una din caracteristicele
specifice
cheltuielilor publice este cea din punct de vedere al nivelului acestora, cât și a structurii și
dinamicii cheltuielilor publice.
Nivelul cheltuielilor publice exprimate nominal și real, este folosit pentru a reflecta volumul
acestora, în monedă națională. În principal, pentru a efectua o analiză pe plan intern la acest
capitol, se
utilizează următorii indicatori :

- Pondera cheltuielilor în produsul intern brut, care se calculează prin raportul dintre mărimea
nominală a cheltuielilor publice la produsul intern brut, exprimat în prețuri curente :

a) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice

ΔCP = CP1 – CP0

Unde: ΔCP = modificarea absoluta a cheltuielilor publice

            CP1 = cheltuieli publice ale perioadei curente

            CP0 = cheltuieli publice ale perioadei de baza

Explicatie: suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice de la o perioada la alta.

b) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie nominala

ΔCPn = CPn1 – CPn0

Unde: ΔCPn = modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie nominala

            CPn1 = cheltuieli publice in expresie nominala ale perioadei curente

            CPn0 = cheltuieli publice in expresie nominala ale perioadei de baza

Explicatie: suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile curente
ale perioadei luate in considerare

c) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie reala

ΔCPr = CPr1 – CPr0

Unde: ΔCPr = modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie reala

            CPr1 = cheltuieli publice in expresie reala ale perioadei curente

            CPr0 = cheltuieli publice in expresie reala ale perioadei de baza

Explicatie: suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile

constante ale unei perioade de baza

d) Modificarea relativa a cheltuielilor publice

Unde: %CP = modificarea relativa a cheltuielilor publice

Explicatie: procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta

e) Modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie nominala

Unde: %CPn = modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie nominala

            CPn1 = cheltuielile publice in expresie nominala ale perioadei curente

            CPn0 = cheltuielile publice in expresie nominala ale perioadei de baza

Explicatie: modificarea procentuala a cheltuielilor publice exprimate in preturi curente ale

perioadelor analizate.

f) Modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie reala

Unde: %CPr = modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie reala

            CPr1 = cheltuielile publice in expresie reala ale perioadei curente

            CPr0 = cheltuielile publice in expresie reala ale perioadei de baza

Explicatie: modificarea procentuala a cheltuielilor publice exprimate in preturi constante

g) Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB

Unde: Δ%CPPIB = modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB

            PIB1 = produsul intern brut ale perioadei curente

            PIB0 = produsul intern brut al perioadei de baza

Explicatie: modificarea proportiei de alocare a PIB destinata acoperirii nevoilor colective

h) Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor

Unde: ΔCPloc. = modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor

Explicatie: modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala

i) Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si modificarea

PIB
Unde: kCP/PIB = indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si
modificarea PIB

            ICP = indicele cresterii cheltuielilor publice

            IPIB= indicele cresterii PIB

Explicatie:

>1 = o modificare mai rapida a cheltuielilor in raport cu PIB

=1 = modificarea cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a PIB

<1 =  o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii in PIB

j) Elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB

Unde: eCP/PIB= elasticitatea cheltuielilor publice in PIB

Explicatie: exprima modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB.

Coeficientul de elasticitate si indicatorul de corespondenta trebuie sa fie situate in acelasi
interval, comparativ cu 1. Modul de interpretare a coeficientului de elasticitate esteacelasi cu cel
prezentat la indicatorul de corespondenta.

Capitolul II Analiza comparativa a nivelului si dinamicii cheltuielilor publice in Romania

si Franta .
 2.1 Analiza comparativa a cheltuielilor publice in Romania si Franta pe perioada anilor
2010-2014

Tabelul numarul 1 Cheltuieli publice totale in Romania si Franta pe anii 2010-2014

ANII

TARA 2014
2010 2011 2012 2013

Mln.euro Pondere Mln.euro Pondere Mln.euro Pondere Mln.euro Ponder Mln.euro Ponder
in PIB in PIB in PIB e in PIB e in PIB

Romania 50.135.4 39.6 52.163.6 39.1 48.672.0 37.2 50.795.6 35.4 52.363.9 34.4

Franta 1.128.022 56.4 1.151.537. 55.9 1.186.020. 56.8 1.207.102. 57.0 1.226.746. 57.3
.0 0 0 0 0

Sursa: preluare proprie din baza de date furnizata de Eurostat , la data de 28.11.2016

Grafic numarul 1
 Ponderea cheltuielilor totale in P.I.B
120

100
56.4 55.9 56.8 57 57.3

80

Franta
Romania
60

40 39.6 39.1 37.2 35.4 34.4

20

0
2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Preluare proprie pe baza datelor furnizata de Eurostat din tabelul 1

2.2 Interpretarea nivelului si dinamicii cheltuielilor publice totale in Romania si Franta in

perioada 2010-2014 .

Conform tabelului si graficului din imaginile de mai sus, este foarte usor de apreciat nivelul, dar
si dinamica cheltuielilor publice totale in cadrul acestor tari.

Conform rezultatelor inregistrate atat in table , dar si in graphic, putem efectua o analiza
comparativa cu mentionarea principalelor cauze ce sau la baza diferentelor inregistrate.

In Romania , cea mai mica valoare a cheltuielilor publice se inregisteaza in anul 2010, cu o
valoare de 50.135.4 mln. Euro , iar cea mai mare valoare in anul 2014, cu o valoare de 52.363.9
mln. Euro , diferenta dintre aceste extreme este de 2.228.5 mln.Euro , valoarea cheltuielilor
publice din Romania sunt in jurul cifrei de 51 de mln.Euro , cu o variatie de (+/- ) 2 mln.Euro
In Franta , cea mai mica valoare a cheltuielilor publice se inregistreaza in anul 2010, la fel ca si
in Romania, valoarea fiind de 1.128.022.0 mln.Euro, iar cea mai mare valoare in anul 2014, cu o
valoare de 1.226.746.0 mln.Euro, diferenta dintre extreme este de 100.000 mln.Euro.Cheltuielile
publice in Romania din anul 2010, pana in anul 2014, au crescut cu 2.228.5mln.Euro.Cheltuielile
publice in Franta din anul 2010 pana in anul 2014, au crescut cu aproximativ
100.000mln.Euro.Putem mentiona ca Romania, comparative cu Franta inregistreaza valor
considerabil mai mici in randul cheltuielilor publice .Principala cauza poate fi considerata si
nivelul de dezvoltare economico-financiar a fiecarei tari in parte .In factor important este
determinat si de suprafata fiecarei tati in parte , suprafata Romaniei, fiind considerabil mai mica
fata de cea a Frantei . Produsul intern brut este cu mult superior fata de cel al Romaniei ,

O situatie pentru Romania este inregistrata in anul 2014, cand raportul dintre cheltuielile publice
si P.I.B este minima , comparativ cu ceilalti ani, fiind spre o directie corecta.

2.3 Analiza comparativa a coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice totale in Romania

si Franta in perioada anilor 2010-2014 si explicatia factorilor de influenta.

∆ Cp
Cp 0
Ke= ∆P. I .B
P. I .B0

Calculul pentru Romania in anul 2011

∆Cp
Cp2011
∆ P.I . B
P . I . B 2011

∆Cp=Cp2011-2010=52.163.6-50.135.4=2.0282

∆P.I.B=P.I.B2011-P.I.B2010=131.478.0-124.327.7=7.150.3
 2.0282
50.135 .4
Ke= =0.701
7.150 .3
124.327 .7

Anii

Tara 2010 2011 2012 2013 2014

Ke Ke Ke Ke Ke

Romania 0.53 0.701 - 0.53 0.79

Franta - 2.9 3.04 3.27 3.86

Tabel numarul 2 .Sursa :preluare din baza de date din tabelul 1 .

III Analiza comparative a structurii cheltuielilor publice in Romania si Franta

3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice in Romania si Franta

3.1.1 Ilustratea comparativa a cheltuielilor publice in Romania si Franta

 Anii

Cheltuieli Tara 2010 2011 2012 2013 2014

economic
Mln. % Mln. % Mln.e % Mln.e % Mln.
e
euro euro uro uro euro

Romania 12,021 23,9 10,404. 19,94 10,284. 21,13 11,592. 22,82 11,455.
Cheltuieli .6 4 4 5 9
cu salarii
Franta 259.844 29.3 263.634 3.0 268.492 31.8 273.113 3.29 278.637

Romania 1,274 2,5 1,133.9 2,17 955.9 1,96 8.676 1,7 812.1
Subventii
Franta 36.411 4.1 34.734 3.9 36.289 6.7 364.370 4.39 47.609

Romania 1,901. 3,7 2,141. 4,11 2,336.6 4,7 2,519.3 4,97 2,488.
Dobanzi 0 9 3

Franta 47.667 5.3 53.628 11.5 53.851 10 481.880 5.8 46.403

Cheltuieli de Romania 7,195. 4.2 7,248. 3.9 6,507.5 4.1 6,558.5 4.0 6,443.6
Capital 9 2
Franta 83.169. 5.4 81.158. 4.4 85.416.0 4.9 853.140 4.5 79.024.o
 0 0

Tabel numarul 3 .

Sursa: preluare proprie din baza de date Ameco , la data de 11.12.2016

3.1.2 Ilustrati intru-un grafic, greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli

publice in perioada 2010, 2012, 2014.

40

35

30

25
cheltuieli de capital
20 dobanzi
subventii
15 cheltuieli cu salarii

10

0
2010 2012 2014

Grafic numarul 2 , Romania , preluare pe baza tabelului numarul 3 .

 60

50

40

cheltuieli de capital
30 dobanzi
subventii
cheltuieli cu salarii
20

10

0
2010 2012 2014
Grafi
c numarul3, Franta, preluate pe baza tabelului numarul 3

3.1.3 Comentati ponderea cheltuielilor curente , in totalul cheltuielilor

publice facand trimitere la masurile fiscal bugetate intreprinse de
guvernele celor 2 tari.
Efectuând o analiză asupra structurii economice a cheltuelilor publice în
România și Franta pe
anii 2010-2014, se poate observa cătructura economică a cheltuelilor
publice este predominată ca valoare atât în România cât și în Franta de
cheltuelilie privind cheltuielile cu privire la salarii , aceasta se observă în
baza ponderilor din graficul cu privire la totalul cheltuelilor publice.
Din punct de vedere comparativ între cele două țări putem menționa că
comparativ cu România în Franta se înregistrează ponderi mai mici la așa
categorii de
sumventii in anii 2010 si 2014 .
Dacă ne referim la e măsurile fiscal-bugetare care le-au adoptate de cele
două guverne, putem
specifica că România aprobă măsuri de salarizare a personalului public în
scopul de a reducerii cheltuelilor publice, la fel s-au înregistrat diverse
măsuri în rândul cheltuelilor privind
 dobânzile și a celor privind subvențiile. În cadrul Frantei se înregistrează o
situație de scadere brusca si majora cu privire la cheltuielile cu salarii fata de
Romania in anul 2014.

Ca valoarea absolută în Franta, majoritatea categoriilor din cadrul cheltuelile

publice
A structurii economice le depășesc pe cele din România. Aceasta observatie
ne arata ca Franta este un stat mai dezvoltat ca Romania si genereaza
cheltuieli publice mult mai mari , asta putem observa si din primul table. Dar
cunoatem faptul ca Franta este un stat mult mai dezvoltat ca Romania , dar
si ca populatia este intr-un numar foarte ridicat.

3.2 Analiza structurii functionale a cheltuielilor publice in Romania si Franta

3.2.1 Ilustratea comparativa , structura functional a cheltuielilor publice in Romania si

Franta in perioada 2010-2014

Anii

Cheltuieli Tara 2010 2011 2012 2013 2014

Mln.euro % Mln.euro % Mln.euro % Mln.euro % Mln.euro %

Romani 4,222 8,4 5,476 10, 4,022 8,3 4,091 2 4,510.5 8.5
Educatie 5
a

Franta 112,590.0 12.7 112,801.0 12.9 114,641.0 12. 116,447.0 14.0 118,342.0 14.5
1

Protectie Romania 18.460 36,8 17.088 32,7 16,,456 33, 16,555 32,6 17,129.4 32,8
sociala 8

Franta 472,338.0 5.3 487.786 5.6 504,720.0 9.3 516,497.0 38.5 528,715.0 6.4

Recreere, Romania 1,313 2,6 1,409 2,7 1,338 2,8 1,252 2,5 1,429.7 2.9
cultura si
religie
 Franta 28,558.0 3.2 29,099.0 3.3 29,952.0 3.5 30,938.0 3.7 31,118.0 3.8

Sanatate Romania 4,182 8,3 5,481 10,5 5,131 10, 5,797 11,4 6,019.5 12.1
6

Franta 158,826.0 17.9 163,467.0 18.8 167,031.0 191 171,556.0 20.7 175,416.0 21.5

Aparare Romania 1,834.9 3,7 1,122.7 2,2 958.3 2,0 1,134.6 2,2 1,317.0 2.3
Nationala

Franta 37,225.0 4.1 36,727.0 4.3 37,525.0 4.4 37,396.0 4.5 36,317.0 4.4

Locuinte, Romania 1,624 3,2 1,618 3,1 1,468 3,0 1,666 3,3 1,737.9 3.4
servicii si
protectia
mediului
Franta 27,996.0 3.1 28,794.0 3.3 27,646.0 3.2 28,646.0 3.4 30,840.0 3.7

Ordinine Romania 3,018 6,0 2,904 5,6 2,892 5,9 3,176.3 6,3 3,148.1 6.3
publica si
siguranta
nationala
Franta 33,578.0 3.7 33,698.0 3.8 33,949.0 4.0 34,454.0 4.1 34,454.0 4.2

Protectia Romania 958.1 1,9 1,235 2,4 1,040 2,1 1,071 2.1 1,148.1 2.2
mediului

Franta 19,833.0 1.5 20,406.0 2.3 21,009.0 2.4 21,157.0 2.5 21,111.0 2.5

Actiunile Romania 8,867 17,7 9,421 18,0 8,759 18, 8,898 17,5 8,934.8 17.6
economice 0

Franta 101,514.0 11.4 98,088.0 11.2 104,840.0 12. 104,338.0 12.5 108,295.0 13.2
4

Servicii Romania 5,717.4 11.4 6,450.9 12.4 6,571.9 13. 7,087.5 14.0 7,041.2 13.9
publice 5
generale
Franta 140.353.0 15.8 140,672.0 16.1 144,705.0 17. 145,580.0 17.5 142,137.0 17..4
1

3.2.2 Pornind de la tabelul anterior, realizati un grafic care sa ilustreze

greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice in perioada 2010,
1012, 2014.

100

90

80
Serv. Gen
70 Actiuni economice
60 Protectia mediului
Ordine pub
50 Locuinte
Aparare
40 sanatate
30 recreere
protectie sociala
20 educatie
10

0
2010 2012 2014

Graficul numarul 4, Romania , realizat pe baza datelor din tabelul 4

 100

90

80
Servicii generale
70
Actiuni economiceS
60 Protectia mediului
Ordine publica
50 Locuinte
Aparare
40 sanatate
recreere
30
protectie sociala
20 educatie

10

0
2010 2012 2014

Tabelul numarul 5,Franta, realizat pe baza datelor din tabelul 4.

3.2.3 . Comentati si comparati ponderea cheltuielilor pentru actiuni

social culturale in totalul cheltuielilor publice facand trimitere la
masurile fiscal bugetare intreprinse de guvernele celor 2 tari.
Cheltuelile social-culturale fac referire dupa cum putem observa si in
capitolul I, la:
1) Învățământ;
2) Sănătate;
3) Cultură, recreere, releigie, acțiuni sportive și de tineret;
Atât în România cât și Franta în baza datelor reflectate în tabelul și graficele
anteriore ca
cheltuelile privind educația în România înregistrează variații anuale mari, mai
ales in anul 2014
în care suma acetora a ajuns la4.5 mln . euro, analizand situatia din Franta
care este in scadere fata de cea din Romania , in anul 2014, ajungand la un
numar 17 mln . euro , o cifra foarte mare fata de cea din Romania . Au
influentat factori precum populatia. Dacă facem referire la cheltuelile privind
sănătatea în cadrul ambelor țări, observăm că este in crestere constanta ,
diferenta dintre tari, fiind foarte mare, mai exact, suma variaza in jurul sumei
de 100.000 mln . euro , Sumele fiind in crestere si constant se evidentiaza
faptul ca atat in Romania cat si in Franta se fac investitii la acest capitol . La
cultura, recreere, si religie,se inregistreaza tot o situatie de crestere a
cheltuielilor, cu exceptia celor din Romania in Anul 2013 fata de 2012,
diferenta nu este foarte mare, si variaza intre 1,2-1,4 mln euro. In Franta
situatia este in crestere, iar cifra este in jurul a 28-31 mln euro .

Concluzii !

In concluzie, putem afirma ca cheltuielile publice in Romania sunt foarte

mici fata de cele din Franta , neluand in considerare populatia, dar si
suprafata tarii .Atat populatia cat si numarul de locuitori ai Frantei il
depasesc pe cel al Romaniei . Ca metode de imbunatatire am putea spune ca
se poate pune mai mult accent pe mediul social-cultural prin cresterea
cheltuielilor .
Lista de tabele :

1) Tabelul nr. 1: Cheltuieli publice totale în România și

Franta pe anii 2010 – 2014
2) Tabel nr. 2 : Coeficientului de elasticitate al cheltuelilor
publice totale în România și Franta pe anii 2010 – 2014
3) Tabel nr. 3 : Structura economică a cheltuielilor publice
totale în România și Franta pe anii2010 – 2014
4) Tabel nr. 4 : Structura funcțională a cheltuielilor publice
totale în România și Franta pe anii 2010– 2014

Lista de Graficelor :
1)Gragicul nr. 1 : Ponderea cheltuielilor publice în România
și Franta în totalul P.I.B pe perioada anilor 2010 – 2014
2) Graficul nr. 3 ,4 : Greutatea specifică a principalelor
categorii de cheltueli publice, potrivit structurii economice în România ,
graficul nr.2 si Franta, graficul nr 3 .
3) Graficul nr. 4,5 : Greutatea specifică a principalelor
categorii de cheltueli publice, potrivit structurii funcționale în România,
graficul nr. 4 si Franta , graficul nr.5.
Bibliografie - www.eurostat.com
- www.ameco.com
- http://conspecte.com/FinantePublice