REFERAT

Tema nr. 1
Analiza cheltuielilor publice din România

Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat

Cheltuielile publice reprezintă un concept financiar, al cărui conținut
exprimă în forma bănească relațiile economico-sociale existente între stat, persoane
fizice și juridice, în vederea folosirii resurselor financiare ale statului și în scopul
exercitării atribuțiilor și funcțiilor acestuia.
Rolul statului este atins prin intermediul politicilor publice, pe care
autoritățile publice le transpun în viață, iar îndeplinirea acestui rol ocazionează
cheltuielile publice rezultate, cheltuieli ce vor fi suportate de cetățenii statului.
Un alt rol al statului este acela de alocator de resurse, astfel, cheltuielile
publice pot fi privite ca fiind acțiunile ce stabilesc obligații ce vor avea drept rezultat
plăți imediate sau viitoare, folosind veniturile din impozite si taxe strânse de la
contribuabili pentru a satisface cererile acestora.
Alături de indicatorii macroeconomici precum mărimea veniturilor fiscale,
mărimea deficitului bugetar, cheltuielile publice constituie cel mai utilizat indicator
pentru măsurarea intervenției statului în economie.Mărimea sectorului public este de
obicei măsurată pe bază de indici, prin raportarea cheltuielilor publice la Produsul
Intern Brut, deoarece cheltuielile publice în mărime absolută nu sunt foarte
expressive, pentru asta existând o legatură foarte strânsă între mărimea acestora și
alți indicatori precum numărul populației sau venitul acesteia.
Creșterea ponderii sectorului public în cadrul economiei este indicată de
creșterea cheltuielilor publice de-a lungul timpului atât în mărime absolută cât și în
mărime relativă, progresie care se accentuează în ultimul secol.
Clasificarea cheltuielilor publice
Clasificarea cheltuielilor publice se poate face pe baza criteriilor de conținut
dar și pe baza unora operaționale rezultate din practica financiară, în primul rând
bugetară, și din practica statistică a diferitelor state.
Cheltuielile publice sunt facute de un intermediar, acesta fiind statul, iar
beneficiarii bunurilor si serviciilor publice nu pot face legătura directă dintre propria
contribuție la aceste cheltuieli (impozitele plătite) și beneficiile obținute în urma
utilizării bunurilor si serviciilor publice.
În fond, cheltuielile publice se refera la finantarea realizarii de bunuri si
servicii publice dar si transferuri in scopul redistribuirii veniturilor in societate,
marimea acestora depinzand de mai multi factori cum ar fi potentialul economic al
tarii, ideologia partidelor aflate la putere dar si tendinta populatiei spre consumul de
servicii si bunuri publice.
În practica bugetară a României, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a
celor publice, a cunoscut modificări pronunțate și alerte mai ales dupa 1990.
Reformarea economiei si a statului a necesitat și o reformă a bugetului în toate
componentele procesului bugetar. Se regăsesc în aceasta forma fiscală, elemente ale
reformei administrative și instituționale, aspecte ale reformei legislative… .În planul
 structurii cheltuililor bugetare, bugetul de stat, așa cum a fost aprobat pentru anul
1999 include la cheltuieli o structură pe trei criterii.
Clasificația Economică grupează cheltuielile publice pe baza a doua
criterii :primul conform căruia cheltuielile se împart în cheltuieli curente (de
funcționare) și cheltuieli de capital (cu caracter de investiții), iar al doilea criteriu
împarte cheltuielile în cheltuieli ale serviciilor publice (sau administrative) si
cheltuieli de transfer ( de redistribuire).
Cheltuielile curente au ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor publice,
fiind cele care asigură buna funcționare și întreținere a instituțiilor publice.Sumele
cheltuite trebuie să se reînnoiască anual, avand în vedere ca aceste cheltuieli
reprezintă un consum definitiv de produs intern brut.
Cheltuielile de capital duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public
prin achiziționarea de bunuri destinate sferei producției materiale sau nemateriale.
Cheltuielile privind serviciile publice sunt necesare bunei functionari a
instituțiilor publice acestea cuprinzând în general remunerarea serviciilor, a
prestațiilor, a aprovizionărilor sau achiziționării de mobilier, aparatură și
echipamente.
Cheltuielile de redistribuire reprezintă transferul unor sume de bani de la
buget la dispozitia unor personae fizice, personae juridice , sau a unor bugete ale
administrațiilor locale. Din acest punct de vedere cheltuielile de transfer pot avea fie
un caracter economic fie un caracter social, inclusiv finanțarea unor acțiuni de
importanță deosebită derulate prin intermediul administrațiilor publice locale.
Clasificația Funcțională are în vedere structura de activitate: domenii, ramuri,
sectoare, zone, regiuni spre care sunt direcționate resursele financiare publice sau alte
destinații legate de efectuarea unor transferuri între diferitele niveluri ale administrației
publice.Conform acestui criteriu de grupare a cheltuielilor publice sunt reflectate
implicit obiectivele politicii financiare a statului.
Structura cheltuielilor publice (criterii si componente)
În bugetul de stat al României, cheltuielile apar întâi pe total, conform clasificației
economice. În continuare apar cheltuielile defalcate pe structura de activitate conform
clasificației funcționale, prezentate distinct pe sectoare .
Clasificația Economică grupeaza cheltuielile în capitole, subcapitole, articole si aliniate,
ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publică în măsura să reflecte fidel
alocarea fondurilor și execuția bugetară. Structura cheltuielilor bugetare, conform acestei
clasificații, se prezintă astfel:
I .Cheltuieli curente, din care:
1.Cheltuieli de personal;
2.Bunuri si Servicii;
3.Subvenții;
4.Prime;
5.Transferuri, din care:
a) Consolidabile: de la bugetul de stat către bugetele locale și fondurile speciale
b) Neconsolidabile: burse, alocații, pensii, ajutoare, indemnizații, contribuții,
cotizații, subvenții, unele dobânzi bancare s.a. pentru student si elevi, copii, IOVR,
alte personae defavorizate/handicapate, organism internațional etc.
6.Dobânzi aferente datoriei publice;
7.Rezerve.
 II. Cheltuieli de capital.
III. Imprumuturi acordate.
IV.Rambursări de credite si plăți de dobânzi și comisioane, din care:
a)privind creditele externe;
b)privind creditele interne.
Clasificatia Funcționala grupează cheltuielile pe părți, ceea ce permite
identificarea sectoarelor de activitate astfel:
I. Servicii publice generale, în care se include sectorul”Autorități publice”:
Presedinția, autoritățile legislative, cele judecătorești, cele executive si alte organe ale
autorităților publice;
II. Aparare, ordine publică și siguranța națională, în care se include
armata, poliția, protecția și paza contra incendiilor, jandarmeria, instituțiile siguranței
naționale s.a.
III. Cheltuieli social-culturale, în care se include sectoarele “Învățământ”,
“Sănătate” și “Asistența socială”.
IV. Servicii si dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape.
V. Acțiuni economice, care includ marile sectoare din economie, industrial,
agricultura si silvicultura, transporturi si comunicații, alte sectoare economice.
VI. Alte acțiuni, în care se include cercetarea științifică și alte acțiuni.
VII. Transferuri.
VIII. Împrumuturi acordate.
IX. Plăți de dobânzi și alte cheltuieli privind datoria publică.
X. Fonduri de rezervă.
Analiza structurală și dinamică a cheltuielilor publice
Acest gen de analiză se practică în mod current pentru a depista tendințele și
orientările privind evoluția cheltuielilor publice, și în particular a celor bugetare,
precum și pentru efectuarea unor comparații internaționale .
Caracterizarea structurii cheltuielilor publice sau analiza acestora în cadrul unei țări
poate fi realizată din punct de vedere al ponderii (greutății specifice) a diferitelor
categorii de cheltuieli publice, fie în total cheltuieli publice, fie în totalul cheltuielilor
publice dintr-o anumită grupă, ponderi calculate pe baza relației:
CPi
GS CP = ∙100
CP t
i

GS CP - ponderea (greutatea specifică) a cheltuielilor publice din categoria “ i ”

i

CP i - volumul cheltuielilor publice din categoria “ i “

CP t -cheltuieli publice totale (sau dintr-o anumita grupa)
i=1 , n -grupari de cheltuieli
Cunoașterea ponderii diferitelor categorii de cheltuieli publice este necesară pentru a urmări
spre realizarea căror obiective au fost orientate resursele financiare publice, precum pentru a
efectua comparații pe plan internațional.
Mutații în structura funcțională a cheltuielilor publice din
bugetul de stat în perioada 2019-2021
2019 2020 2021
Cheltuieli - TOTAL 89851, 64373,5 80886,4
 7

25064,
Servicii publice generale 4 11117,7 14870,8

Autoritati publice si actiuni externe 8803,5 6660,8 7884

Cercetare fundamentala si cercetare-

dezvoltare 1373,5 1634,3 1963,2

Alte servicii publice generale 1176,9 805,5 902,1

Tranzactii privind datoria publica si

imprumuturi 7302,9 1971,4 2791,7

Transferuri cu caracter general intre diferite

nivele ale administratiei 6407,8 45,7 1451,6

Plati efectuate in anii precedenti si

recuperate in anul curent -0,2 -356,9 -121,8

14690,
Aparare, ordine publica si siguranta nationala 1 14251,9 16465,1

Aparare 4093,2 4157,5 4957,7

10596,
Ordine publica si siguranta nationala 9 10094,4 11507,4

29537,
Cheltuieli social-culturale 3 24041,4 30234,6

Invatamant 5176,3 6470,5 7367,9

Sanatate 2063,9 1752,9 2408,1

Cultura , recreere si religie 1912,5 1550,1 1958,3

20384,
Asigurari si asistenta sociala 6 14267,9 18500,3

Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu

si ape 3394,1 1761,1 2227,3

Locuinte, servicii si dezvoltare publica 2906,7 1486 1811,7

Protectia mediului 487,4 275,1 415,6

17165,
Actiuni economice 8 13558,3 17088,6

Actiuni generale economice, comerciale si de

munca -647 845,6 1144,8

Combustibili si energie 1357,5 1229,4 1205,8

Industria extractiva, prelucratoare si

constructii 379,1 502 455,4

Agricultura, silvicultura, piscicultura si

vanatoare 6175,2 5241,3 6291,5

Transporturi 9450 5616,7 7823,8

Comunicatii 133,9 18,5 18,6

Cercetare si dezvoltare in domeniul

economic 106,6 73,9 110,1

Alte actiuni economice 210,5 30,9 38,6

-
33416,
EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 9 -15388,9 -19735,4

Cheltuieli pentru apărare

 Cheltuielile pentru apărare au atins pragul minim in anul 2019 adica 4,55% din
totalul cheluielilor publice din perioada respective. Pragul maxim îl găsim în anul
2020 unde cheltuielile cu apărarea dețineau 6.5% din totalul cheltuielilor totale.
Deoarece acestea consuma o parte din PIB și se afla de asemenea în categoria
cheltuielilor neproductive este important ca volumul acestora sa fie redus în timp.
Cheltuieli pentru autorităti publice și acțiuni externe
In anul 2021 observăm o creștere a cheltuielilor destinate plății salariilor și
întreținerii clădirilor publice, creștere datorată majorării salariale din sistemul bugetar.
Mutații în structura economică a cheltuielilor publice din
bugetul de stat în perioada 2009-2011
Column1 2019 2020 2021

CHELTUIELI TOTALE 89851,7 102627,73 106088,7

Cheltuieli curente 86357,6 97348,2 99873,4

Cheltuieli de personal 15286,3 14764,5 15682,2

Bunuri si Servicii 4318,3 3718,4 4244,3

Dobanzi 5103,3 6319,1 7736,5

Subventii 4966,3 4290,7

Transferuri - TOTAL 53179,1 64535,2 63413,3

Tranferuri intre unitati ale administratiei

publice 17873,8 25708,5 26969,7

Alte transferuri 13261,6 12687,1 12865,9

Proiecte cu finantare din fonduri externe

nerambursabile 2527,6 5299,3 7128,5

Asistenta sociala 18082,6 19283,7 15007,7

Alte cheltuieli 1433,5 1556,6 1441,5

Cheltuieli aferente programelor cu

finantare rambursabila 3504,3 3347,7 4506,3

Cheltuieli de capital 3171 3012,4 3830

Operatiuni financiare 2502,9 2670,2 2634,2

Plati efectuate in anii precedenti si

recuperate in anul curent -402,3 -403,1 -248,9

EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) -35173,3 -34577 -26717,5

1. Cheltuieli curente
 Singurele cheltuieli curente care au fost in crestere între anii 2019-2021 au fost
reprezentate de Dobânzi în timp ce cheltuielile de personal au scăzut în 2020 și au crescut
înapoi în 2021. În intervalul analizat se observă o scădere a subvențiilor.
2. Transferuri
În acești trei ani observăm o creștere la transferurile între unități ale
administrației publice, existând o diferență semnificativă între suma alocată in 2021
si cea din 2019, la fel și în cazul proiectelor din fonduri externe nerambursabile.La
asistența socială se observă o altă diferență semnificativă, însă în sens invers, în
2021 alocându-se o sumă mai mica decât în 2019.
3. Cheltuieli de capital
Concluzii
Având în vedere datele si problematica discutate în aceasta analiză, precum și evoluţia
lor de-a lungul unei perioade de timp, aş putea concluziona prin a afirma, că nu numai
cheltuielile publice efectuate sunt într-o continuă oscilație, ci şi economia țării. Deşi s-
au luat măsuri , prin mărirea impozitelor şi taxelor, acestea sunt încă mult sub nivelul
de a satisface nevoile pentru care sunt alocate, o prostă distribuţie fiind principala
carcateristică a cheltuielilor publice din România.
La nivel european, România se situează printre ultimele locuri la capitolul
cheltuieli cu sănătatea per capital, alocând 600 euro, în timp ce media europeana este de
1800 euro.
De asemenea România se numără printre ultimele cinci ţări din Uniunea Eu-
ropeană în privinţa mărimii fondurilor alocate de stat pentru educaţie, unul dintre cele
mai importante domenii pentru dezvoltarea unei ţări, cheltuielile publice pentru
învăţământ raportate la PIB fiind de doar 4,1% în 2011, mai mari doar faţă de cele ale
Greciei, Slovaciei şi Bulgariei.
Deşi ponderea în PIB a cheltuielilor publice pentru învăţământ a crescut în
2021 faţă de 2020, România tot nu a reuşit să depăşească media UE de 5,34%.
Totodata, Ministerul de Finanţe a publicat evoluţia finanţelor publice în
primele trei luni din 2013, din care reiese ca veniturile bugetare s-au majorat cu 3% an
la an, până la 47,04 miliarde lei, evoluţie determinată de componentele încasări din
TVA şi venituri din impozitul pe veniturile personale.
Bibliografie
1. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=161&idb=11
2. Filip, Gh., Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010
3. Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti
4. Anuarul statistic al României http://www.insse.ro 
5. Rapoarte şi analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/