Analiza structurii și dinamicii cheltuielilor

publice din bugetul de stat și din bugetele

locale din România

Conducător științific
Dr. Toma Elena

Student
Corbu Eduard-Constantin
Anul II, Grupa 6, CIG
Disciplina Finanțe

IAȘI 2020
 Capitolul 1. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat și
din bugetele locale- criterii și componente

1.1 Sinteza clasificației bugetare a cheltuielilor publice

Prin noțiunea de cheltuieli publice este caracterizată de relațiile economico-

sociale, sub formă bănească ce este manifestată între stat și persoane fizice, cât și
juridice, cu scopul repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în îndeplinirea
acestor funcții.
Din punct de vedere economic, cheltuielile publice sunt înglobate din procesele
de distribuire a produsului intren brun (PIB), unde sunt alocate și utilizate resursele
financiare, prin cheltuieli publice sunt materializate în plăți efectuate de stat pentru
îndeplinirea a diferite obiective în scopul interesului public la nivel național, cât și la
nivel local. Prin aceste cheltuieli, statul acoperă nevoiile publice de bunuri și servicii,
considerate prioritare în diverse perioade.
Cheltuielile publice se pot clasifica pe baza unor criterii ce evidențiază
conținutul economic, dar și funcțiile claselor de cheltuieli. Din structura cheltuielilor
publice fac parte următoarele clasificații:

 Clasificația economică
 Clasificația financiară
 Clasificația funcțională
 Clasificația administrativă

Clasificația economică formează o grupare a cheltuielilor publice, al scopului în

care sunt efectuate procesele finanțate, ce corespunde cu două criterii:

După primul criteriu, cheltuielile sunt grupate în:

 Cheltuielile curente ( de funționare) – sunt acele cheltuieli care garantează

buna funcționare și întreținere a instituțiilor pubilice. Acestea sunt obținute
din produsul intern brut (PIB), ce trebuiesc reînoite anul.
 Cheltuielile de captital ( de investiții) - aceste cheltuieli au ca scop efectuarea de
investiții în instituții publice și unități economice, prin achiziționarea de terenuri, cât
și alocarea unor stocuri de rezervă, în interesul de modernizare și progres al
patrimoniului public.

După al doilea criteriu, cheltuielile sunt împărțite:

 Cheluieli de servicii publice (administrative) – aceste cheltuieli au rol înefectuarea

plăților de prestării servicii și achiziționarea de bunuri, ce sunt necesare în buna
desfășurare a instituțiilor publice în activitatea sa.
 Cheltuielile de transfer (de redistribuire) – sunt cheltuieli ce pun la dispoziție
anumitor persoane fizice, persoane juridice sau bugete ale unitățiilor administrative
locale, nișste sume de banii ce provin din bugetul de stat. Aceste cheltuieli pot fi de
natură economică ( subvenții acordate agențiilor economici, prime acordate pentru
stimularea exportului, restructurarea unor activități economice), fie de natură socială
(pensii, ajutor social, burse și alte îndemnizații fără contraprestații și definitive) cât și
finanțarea acțiunilor ce au o anumită importanță, prin implicarea administrățiilor
publice locale.

Clasificația financiară are în criteriul, momentul efectuării cheltuielilor

publice, cât și rezultatul pe care acestea le au asupra bugetului public. În acestă
clasificație cheltuilile publice sunt împărțite în:

 Cheltuieli cu caracter definitiv – prin aceste cheltuieli, resursele

financiare ce sunt alocate și utilizate, au caracter defefinitiv (pensii,
investiții și subvenții). Acestea fac parte din bugetulele publice pe o
poziție specială. Aici fac parte cheltuielile curente și cheltuielile de
capital.
 Cheltuieli cu caracter temporar - aceste cheltuieli sunt efectuate la o
anumită scandeță stabilită. În general sunt operațiuni de trezorerie și sunt
înregistrate în conturi disticte de trezorerie.. Aceste cheltuieli nu sunt
găsite în bugetele publice, ci se gestionează separat prin intermediul de
trezorerie publică.
 Cheltuieli virtuale (posibile) – aceste cheltuieli sunt un angajamanent
luat de stat, să le efectueze în condiții și întâmplări neprevăzute,
cheltuielile sunt alocate din fondul de rezerve guvernamental. Pot fi
 acordate anumite garanții din partea statului, pentru anumite credite ce
pot prezenta ca risc sâ nu fie achitat de către debitori.

Clasificația funcțională are drept criteriul, repartizarea resurselor financiare, ca

chelteli publice, către sectoare de activitate bugetare și domenii precum: domeniul social
(învătământ, sanitar, ocrotire socială etc), domeniul cercatării, domeniul economic ( investiții,
acordarea de subvenții si alte facilități, domeniul apărării și siguranței naționale, domeniul
administrativ public național și local, cât și ceea ce privește dobânzile aferente datoriei
publice.

Clasificația administrativă este bazată pe criteriul de cheltuieli publice pentru

instituții publice, precum ministere, instituții publice autonome, unități administrativ-
teritoriale. Acestă clasificație este importantă fiindcă, beneficiarii acestor cheltuieli constituie
alocațiile bugetare Acest criteriu are si un dezavantaj din obținut din urma modificării
periodice a ministerelor și subodonarii intituțiilor publice, fiinca orice instiutiție publică ca
minister, județ, localitate, etc. Regupează cheltuieli cu diferite scopuri.

1.2 Principii și criterii de alocare a cheltuielilor publice între bugetul de

stat și bugetele locale

Bugetul reprezintă un program prin care sunt prevăzute și aprobate venituri și

cheltuieli entitățiilor administrativ teritoriale, fie național, fie local. Alocarea pentru
cheltuielile publice se face din bugetule de stat și bugetele locale, pentru a servi la diferite
nevoie publice. Pentru aceste bugete se enumeră următoarele principii și criterii:

 Principiul anualității – prin acest principiu, bugetele sunt aprobate pentru o

periodă de un an bugetar.
 Principiul unității monetare- toate operațiunile a încasărilor și plațiilor
bugetare sunt exprimate în moneda națională.
 Principiul unității- toate resursele și cheltuielile publice a instituțiilor
publice sunt efectuate exclusiv în/din bugetul de la care sunt finanțate.
Resursele și cheltuielile publice formate în cadrul sistemului bugetar se
consolidează în bugetul public național.
  Principiul universalității- toate resursele si cheltuielile publice sunt
reflectate în buget, în sume brute. Resursele financiare ale bugetului public
național sunt destinate finanțării, tuturor cheltuielilor prevăzute în bugetele
respective, fără a stabili relații între anumite tipuri si cheltuieli.
 Principiul balansării- Orice buget trebuie sa fie balansat Cheltuielile publice
trebuie sa fie egale cu veniturile, plus sursele de finanțare.
 Principiul previzibilității și sustenabilității- politica bugetar-fiscală și
prognezele macrobugetare pe termen mediu, pe baza cărora sunt
fundamentate bugetele anuale și se elaborează în conformitate cu regulile
bugetar-fiscale stabilite de lege și se actualizează periodic pentru a asigura o
stabilitate națională și sustenabilitate finanțelor publice pe termen mediu și
lung.
 Principiul performanței- resursele bugetare sunt alocate și sunt utilizate în
mod eficient și eficace, în concordanță cu principiile unei bune guvernării.
Bugetele sunt elaborate și raportate pe programe, ce au în vedere
performanța.
 Principiul transparenței- Proiectele de acte normative în domeniul finanțelor
publice sunt supuse consultării publice. Bugetele sunt elaborate și aprobate,
într-un mod transparent, având la bază:

- procesul bugetar, ce este bazat pe calendarul bugetar și pe proceduri

transparentete,
-roluri și responsabilități bine definite în procesul bugetar
- informația bugetară, elaborată și prezentată publicului, într-un mod cât
mai clar și accesibil

 Principiul specializării- bugetele se elaborează și se execută în raport, pe

baza unui sistem unic de clasificație bugetară.
Capitolul 2. Evoluții privind nivelul și structura funcțională a
cheltuielilor publice din bugetul de stat din perioada 2015-2018

2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al cheltuielilor publice

În acest capitol se vor analiza cheltuielile publice de stat, pentru a determina

evoluția cheltielilor publice în perioada 2015-2018 în raport cu Produsul Intern Brut
(PIB), cât și Bugetul General Consolidat (BGC), prin indicatori specifici. Cheltuielile
publice totale vor fi afișate în expersie nominală, cât si reală.
În analiză se vor folosi următori indicatori:

 Ponderea cheltuielilor publice în PIB arată partea din produsul intern brut realizat
intr-un an care se alocă pentru acoperirea nevoilor publice
CPT
%CPT PIB= PIB * 100

 Ponderea fiecărei categorii de cheltuieli expune modul de alocare a cheltuielilor

publice, în funcţie de importanţa nevoilor publice
CPi
gi = * 100
CPT

 Modificarea absolută a cheltuielilor publice arată suma cu care se modifică volumul

cheltuielilor publice de la o perioadă la alta:
∆ CP=CP 1-CP 0

a) În expresie nominală (suma cu care se modifică volumul cheltuielilor

publice exprimate în preţurile curente ale perioadelor luate în
considerare)
∆ CP n=CP n 1 - CP n 0
 b) În expresie reală (suma cu care se modifică volumul cheltuielilor
publice exprimate în preţurile constante ale unei perioade de bază şi
surprinde totodată influenţele determinate de modificarea preţurilor)
∆ CP r =CP r 1-CP r 0

 Moficicarea relativă a cheltuielilor publice arată procentul cu care variază

cheltuielile publice de la o perioadă la alta:
CP1−CP 0
%∆ CP= CP0 * 100

 Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB exprimă modificarea procentuală a

chelttuielilor publice la modificarea cu 1% a produsului intern brut.
CP1−CP0
∗100
CP0
e=
PIB 1−PIB 0
∗100
PIB 0

A. Utilizarea metodei tabelare a nivelului nominal și nivelului real ale

cheltuielilor publice totale din bugetul de stat în perioada 2015-2018

Anul Cheltuieli Indici Cheltuieli

-expresie nominală- prețurilor de -expresie reală-
(milioane lei) consum (%) (milioane lei)
2015 125215,8 99,41 125958,9
2016 130083,1 98,45 132131,1
2017 144418,7 101,34 142509
2018 174674,2 104,64 166928,7
Tabel nr.1: Nivelul nominal și real ale cheltuielilor publice totale din bugetul de stat
Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.insse.ro/cms

Din tabelul de mai sus cu nivelul real și nomninal al cheltuielilor publice pentru
perioada 2015-2018, se pot concluziona că cheltuielile publice din bugetul de stat în
perioada analizată înregistreaza o crestere semnificativă, in fiecare an. Se înregistrează și
 o creștere a indicelui prețurilor de consum în ultimul an de 104,64% fiind cea mai mare
din perioada respectivă, ce este influențată de mai multi factori precum: modificarea
cotei TVA-lui, modificări a prețurilor de combustibili, cât și alte lucruri ce au în vederea
oferta de bunuri și prestarea de servicii.
În acestă perioadă analizată, se pot observa creșterea semnificativă a
cheltuielilor publice, acest fenomen influențat cât și de împrumutiri folosite pentru a
acoperi deficitul bugetar, cât și creșterea salarială a sectorului public.

B. Utilizarea metodei tabelare a ponderei în PIB și în cheluieli totale din

BGC ale cheltuielilor publice totale din bugetul de stat în perioada
2015-2018

Ponderile cheltuielilor publice în PIB este indicatorul ce reflectă suma de bani din
PIB, marealizată într-un an si are ca scop finanțarea nevoilor publice din anul respectiv. Acest
indicator diferă de la un stat la altul și arată analiza a nivelului dezvoltării economice.

Anul Cheltutieli PIB Ponderea

(milioane lei) (miliarde lei) cheltuielilor publice
în PIB (%)
2015 125215,8 710,3 17,6
2016 130083,1 759,2 17,1
2017 144418,7 857,9 16,8
2018 174674,2 951,7 18.3
Tabel nr.2: Ponderea cheltuielilor publice totale din PIB

Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.insse.ro/cms

Din tabelul de mai sus se poate observa că se înregistrează o creștere semnificativă a

produsului intern brut în fiecare an, ce arată o dezvoltare economică. Odată cu creșterea PIB-
ului, ponderea de cheltuieli publice din PIB scade în primii 3 ani consecutivi (2015-2017)
foarte puțin, iar în an (2018) se majorează cu 1,5 %, de la 16,8% la 18,3%. Se poate deduce
că odată cu creșterea PIB-ului, în concoordanță crește si cheltuiala publică.

Pentru analizarea unei imagini mai amânunțite a cheltuielilor publice totale de stat
din perioada 2015-2018, din Bugetul General Consolidat (BGS). Observând următorul tabel:

Anul Ponderea cheltuielor publice în BGS

(%)
2015 54,1
2016 53,7
2017 52,1
2018 60,6
Tabel nr.3: Ponderea cheltuielor publice totale din BGS

Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.mfinante.ro

Ponderea cheltuielilor publice în Bugentul General Consolidat (BGS) a înregistrat o

scădere treptată din 2015-2017, de 2% de la 54,1% la 52,1%. În ultimul an (2018), s-a
înregistrat o creștere destul de mare de 60,6% cu 8,5% mai mult ca anul precedent (2017).

C. Analiza cauzelor și implicațiile evoluțiilor constante

Prin intermediul cheltuielilor publice, statul contribuie la dezvoltarea economică, cât si

socială a acestuia Printr-o creștere de cheltuieli pubice se ajunge și la o creștere a consumului
total, factor ce stimulează cererea și o oferta, ducând la o dezvoltare reală economică.

Produl intern brut (PIB-ul) este cel mai important indicator, din punct de vedere
macroeconomic, ce adună valoarea prețurilor de prestării sercici și mărfuri totale, ce au scop
consumul final de pe toate piețele, într-un an de zile, teritoriu statului respectiv. Prin PIB se
poate analiza starea actuală și dezvoltarea economică dintr-un an. Din analiza perioadei 2015-
2018, se poate observa creșterea semnificativă a PIB-ului, în 2015 fiind de 710,3 miliarde
 lei,ajungând în 2018 la 951,7 miliarde lei, cu o creștere de 34% în parcusul celor patru ani,
PIB-ul crescând în fiecare an. Factorii care au influențat creșterea Produslui Intern Brut (PIB-
ului) sunt dezvoltarea mediului privat, a industriei și dezvoltarea exportului.

2.2 Dinamica relativă a cheltuielilor publice

Dinamica relativă a cheltuielilor publice reprezintă schimbăriile în structura lor,

într-o anumită perioadă. Dinamica cheltuielilor publice poate fi influențată în mod
special de inflație. Din acest motiv, cheltuielile publice trebuie sa fie reprezentate prin
prețurile curente, pentru a determina cât mai precis consumul real.

A. Prezentarea tabelară a modificării relative nominale și reale,

respectriv a elasticității cheltuielilor publice totale din bugetul de
stat, în raport cu PIB pentru perioada 2015-2018

Anul Cheltuieli Cheltuieli Modificarea Modificarea PIB Ke

-expresie nominală- -expresie reală- relativă relativă (miliarde
(milioane lei) (milioane lei) cheltuielilor cheltuielilor lei)
publice expresie publice expresie
nominală (%) reală (%)
2015 125215,8 125958,9 - - 710,3 -
2016 130083,1 132131,1 3.89 4.9 759,2 0,56
2017 144418,7 142509 15,34 13,14 857,9 0.89
2018 174674,2 166928,7 39,5 32.53 951,7 1.16
Tabel nr.4: Modificarea relativă nominală, reală și elasticitatea cheltuielilor publice în raport
cu PIB-ul dn bugetul de stat

Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.insse.ro/cms

 Notă: Pentru aceste calcule a fost efectuate formulele de la începutul capitolului și s-
a luat drept an de referință anul 2015.

B. Explicații evoluțiilor constante din tabele

Prin acest indicator de elasticiate a cheltuielilor publice în raport cu PIB-ul se pot

observa ritmul dinamicii de cheltuieli ce înregistrează o creștere, odată cu ritmul.creșterii a
PIB-ului, de aceea acest indicator este foarte important.

Din tabelul nr.4 se poate observa în fiecare an o creștere a fiecarui coeficient. Ceea
ce se poate concluziona că odată cu creșterea PIB-ului, rezultă și creșterea accelerată a totalul
de cheltieli publice cu 39.5% în ultimul an (2018), față de primul (2015).

C. Cauzele și implicațiile evoluțiile constante

Prin acest coefincient de elasticitate contribuie la analizarea dinamicii cheltieilor

publice, pe termen mediu și pe termen lung, ritmul de creștere a modificării relative a
cheltuieilor este mai accelerat decât ritmul majorarea PIB-ului. . Cheltuielile publice în PIB,
încep treptat sa crească, fiind folosit pentru dezvoltarea economică a țării și interesului public

Prin cooncordanța creșterii Produsului Intern Brut (PIB-ului) și a cheltuielilor

publice totale, se poate ajunge la concluzia că România se dezvoltă din punct de vedere
economic, ajungând în timp la nivelul celorlalte state membre ale Uniunii Europene (UE) .
 2.3 Evoluții în structura funcțională a cheltuielilor publice din BS

A. Prezentarea tabelară a structurii fucționale a cheltuielilor publice

din BS pe principalele componente în perioada 2015-2018
B.
Pentru o analiză mai detaliată a modificăriilor în structura funcțională a
cheltuielilor publice din BS în perioada analizată, se va face prin intermeidul
tabelului de cheltuieli cu toate componente sale, datele vor fi extrase de pe site-ul
oficial al Institutului Național de Statistică.

Ani

Categorii de venituri si Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
cheltuieli (BS)

UM: Milioane lei

CHELTUIELI - total 125215,8 130083,1 144418,7 174674,2

Servicii publice generale 48154,5 46323,3 42276,3 42834,6

Autorități publice si acțiuni

14469,8 14589,8 12969,5 17299,5
externe

Cercetare fundamentală și
1885,2 2010 1659,8 1718,7
cercetare - dezvoltare

Alte servicii publice generale 1439,3 1135 1363,9 2475,6

Tranzacții privind datoria publică

10782,9 11795,6 12027,4 14499,2
și împrumuturi

Transferuri cu caracter general

între diferite nivele ale 19577,3 16792,9 14255,7 6841,6
administrației
Aparare, ordine publică și
22332,2 21498,9 25800,6 31086,5
siguranța națională

Aparare 6725,7 6829,3 10186,9 12183,3

Ordine publica si siguranta

15606,5 14669,6 15613,7 18903,2
nationala

Cheltuieli social-culturale 29666,2 38343,9 46102,4 64913,4

Învățâmant 4491,9 5040,1 5430,2 21719,5

Sănătate 3758,5 4086,6 4537,1 6060

Cultura, recreere si religie 1919,8 1876 3081,3 2991

Asigurari si asistență socială 19496 27341,2 33053,8 34142,9

Servicii și dezvoltare
publică, locuințe, mediu și 7056,4 6303 3715,4 5934,5
ape

Locuinte, servicii si dezvoltare

4532,3 5201,7 3063,2 5376
publică

Protecția mediului 2524,1 1101,3 652,2 558,5

Acțiuni economice 18006,5 17614 26524 29905,2

Acțuni generale economice,

1883,3 1225,5 932,2 1707
comerciale si de muncă

Combustibili si energie 122 305,1 70 101,6

Industria extractivă, prelucratoare si

99,6 158,6 302,3 233,5
construcții

Agricultură, silvicultură,
6000,3 7620,6 17207,2 20496,6
piscicultură si vânătoare

Transporturi 9621,5 8095,5 7788,7 6783,4

 Comunicații 107,2 24,8 49 326,4

Cercetare si dezvoltare în domeniul

94,8 116,6 141,3 228,2
economic

Tabel nr.5 Structura de cheltuieli publice din BS

Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.insse.ro/cms

B.Prezentarea graficelor a structurii funcțională a cheltuielilor publice

pe principalele componente în perioada 2015-2018

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2015 2016 2017 2018

Servicii publice generale Aparare, ordine publică și siguranța națională

Cheltuieli socio-culturale Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape
Acțiuni economice

Grafic nr.1: Structura funcționalo a cheltuielilor publice pe principalele componente

pe perioada 2015-2018

Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.insse.ro/cms

 C. Explicații evoluțiilor constante din grafic

În graficul de mai sus se poate observa că în anul 2015, ponderea de

cheltuieli cu servicii publice generale a fost cel mai ridicat nivel din perioada
analizată de 38% din totalul de cheltieli, în fiecare an acestă pondere începe să scadă,
simultan cu creșterea chetielilor publice totale, ajungând în ultiumul an (2018) la
25%.
Ponderea de cheltuieli cu Apărarea, ordinea publică și siguranța națională
înregistrează fluctuații nesemnificative din cheltuielile publice totale, ponderea fiind
aproximativ constantă, cu mici creșteri în ultimii doi ani (2017 și 2018).
Potrivit graficului cheltuielile socio-culturale, a avut cea mai mare majorare
din toate compomnentele principale a structurii funcționale, observându-se acestă
creștere foarte semnificativă de la un an la altul, ce în ultimul an cheltielile cu
învățâmântul, sănatatea, etc. Sunt mai mult decât dublate, ponderea fiind aproape
dublă fațâ de prmul an (2015)
Cheltuielile ce au în vedere serviciile și dezvoltarea publică, locuințe,
mediul si ape, în primul an (2015) ponderea și cheltielile au fost cele mai mari din
perioada analizată, în fiecare an acestă componentă de cheltuieli a înregistrate scăderi,
cea mai mică pondere fiind în penultimul an (2017), urmând ca anul viitor 2018 sa fie
aproximativ cu 150% față de anul precedent.
Cheltuielile privind acțiuniile economice, au înregistrat o scădere din
cheltielile publice totale, în anul 2016 față de anul precedent 2015, urmând ca în anul
2017 să înregistreze cea mai mare pondere a acestei componentă de cheltuieli, iar în
ultimul an, 2018 are o mică creștere a cheltuielilor.

D. Analiza cauzelor și implicațiile evoluțiilor constante

Din analiza de valori a cheltuielilor publice totale, se poate deduce că scopul

cheltuielilor a bugetelor de stat este pentru a satisface nevoiile publice și să dezvolte
unele domenii, fiind priotare pentru dezvoltarea economică a țării
În acestă perioadă analizată, România se află pe drum treptat al dezvoltării
economice, restabilindu-se din criza economică din perioada anterioară. Prin acestea,
salariile s-au majorat și piața muncii a crescut, prin acesă consecință reducându-se și
 rata somajului, dar în continuare volulmul de personal necalificat este destul de mare.
volumul de exporturi a crescut. România ajunge încet la nivelul celorlalte state din
Europa, îmbunătâțindu-se de la un an la altul, observându-se pe baza creșterii
semnificative Produsului Intern Brut ( PIB), concomintent cu creșterea cheltuielilor
publice totale prin investiții publice și stimularea activității de consum în perioada
2015-2018.

Capitolul 3. Evoluții privind nivelul și structura funcțională a

cheltuielilor publice din bugetul local perioada 2015-2018

3.1 Evoluția nivelului absolut nominal și real al cheltueililor

publice totale

În acest capitol, se va analiza aceeași periodă, prin aceeiași

indicatori precum capitolul anterior. Diferența va fi ca se va analiza
bugetul local înloc de bugetul de stat.

A. Utilizarea metodei tabelare a nivelului nominal și nivelului real ale

cheltuielilor publice totale din bugetul local în perioada 2015-2018

Anul Cheltuieli Indici Cheltuieli

-expresie nominală- prețurilor de -expresie reală-
(milioane lei) consum (%) (milioane lei)
2015 59048,5 99,41 58700,1
2016 56284,7 98,45 55412,3
2017 61134,1 101,34 61932
2018 57275,4 104,64 59933
Tabel nr.1: Nivelul nominal și real ale cheltuielilor publice totale din bugetul local
Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.insse.ro/cms
 Din tabelul de mai sus cu nivelul real și nomninal al cheltuielilor publice
pentru perioada 2015-2018, se pot concluziona că cheltuielile publice din bugetul
local. Se îmregistrează în fiecare an fuctuații de scadere-cresștere. Cea mai mică
creștere fiind în anul 2016 atât la nivel nominal, cât și real și cel mai mare fiind în
anul 2017 pentru ambele nivele: Acestea fiind creștere seminficativă în perioada
analizată, în decursul aniilor 2016-2017(55412,3-61932 milione lei), urmând ca în
ultimul an, 2018 să scadă din nou la 59933 miliaone lei.
B. Prezentarea grafică a nivelului nominal și nivelului real a
cheltuielilor publice totale din bugetul local pentru 2015-2018

Nivel nominal și real a cheltuililor pubice totale din BL

64000

62000

60000

58000

56000

54000

52000
2015 2016 2017 2018

Nivel nominal Nivel Real

Grafic nr.1 Nivelului nominal și nivelului real a cheltuielilor publice totale

din bugetul local
Sursă: Prelucrare proprie, datele fiind preluate de pe site-ul www.insse.ro/cms

Din graficul nr.1, se poate observa nivelul nominal și nivelul real a

cheltuielilor publice totale din bugetul local, în primii doi ani (2015-2016) se poate
observa că nivelul nomial este mai mare decât cel real. În anul 2016 s-a înregistrat cel
mai mic nivel a cheltuielilor din perioada analiză, urmând ca în 2017 să fie cea mai
mare creștere și nivel real să depăseacă nivelul nominal în ultimii doi anii, respectiv
2017-2018.