CURS 1

Finanţe: definitie, concept, funcţii

1. Definiţia finanţelor şi concepte

2. Conţinutul economic

3. Funcţiile finanţelor

Definiţie şi concept

• Finanţele reprezintă relaţii sociale exprimate bănesc ce apar şi se manifestă

în procesul de repartiţiei PIB pentru ca statul sa-şi îndeplinească sarcinile şi
rolul în societate.

• - existenţa finanţelor este legată de apariţia statului, de folosirea banilor şia

formelor valorice în repartizarea produsului social.

• - procurarea şi distribuirea resurselor financiare publice se realizează pe baza

unor instrumente şi tehnici specifice,

• - distribuirea şi redistribuirea are loc între pf şi pj prin intermediul statului

Concepţii:
1. Clasică :

- Activitatea economica se desfăşoară fără intervenţia statului în economie,

- Principiul laissez-faire laisser-passer

- A. Smith se bazeaza pe: proprietate private, initiatia individuala, jocul liber

al concurentei

- Sarcina finanţelor publice consta în:

• Asigurarea resurselor necesare întreţinerii instituţiilor şi funcţionarea

normală a acestora,

• Limitarea sarcinilor statului la cele tradiţionale

• Veniturile statului proveneau, de cele mai multe ori, din impozite cu
caracter curent,

• Impozitele trebuiau să aibă caracter neutru,

• Impozitele erau restrânse ca formă de manifestare,

• Echilibrul bugetar este considerată cheia de boltă ,

• Finanţele au un putenic caracter juridic

2. Concepţia modernă:

- Statul intervenţionist,

- Finanţele sunt considerate un mijloc de intervenţie în economie,

- Apar alte categorii de resurse,

- Cheltuielile statului se diversifică atât ca formă cât şi ca mod de existenţă

(subvenţii, ajutoare, etc),

- Deficitul bugetar este considerat normal în anumite limite

Finanţele publice:

1- asociate cu statul sau cu alte instituţii de drept public,

2. Resursele se procură de la pf , pj prin constrângere şi mai putin benevol,

3. Impotriva statului nu se iau măsuri de executare silită,

4. Gestiunea fp este supusă dreptului public

Finanţele private:

- - Includ agentii economici, băncile , societățile de asigurare-reasigurare;

- - Se confruntă cu probleme de echilibru financiar;

- - Resursele se procură pe baze contractuale,

- - Se urmărește realizarea de profit de către agenții economici;

 - Gestiunea financiară a întreprinderilor private urmează regulile dreptului
comercial.

Continutul economic al fp
Fluxuri de relatii banesti in dublu sens, ceea ce genereaza anumite relatii
intre participanti:
1. Relatii intre participantii la constituirea fd de resurse si stat
2. Relatii ce apar intre colectivitate si beneficiarii fd banesti ce se constituie in
economie
Atentie!
Relatiile sociale la care ne referim sunt relatii economice.
Nu toate relatiile banesti sunt relatii financiare.
Sfera relatiilor financiare este mai ingusta decat cea a relatiilor banesti.

Relatiile financiare cuprind numai relatiile banesti care :

1. Exprima un transfer de valoare in forma baneasca
2. Transferul se realizeaza fara contraprestatie directa
3. Transferul se realizeaza partial in conditii de rambursabilitate

• Relatiile financiare cuprind:

1. Relatii finante clasice
2. Relatii de credit
3. Relatii de asigurare
4. Finante private

3. Functiile finantelor publice

Intervenţia statului asupra economiei trebuie să-i premită îndeplinirea celor
patru funcţii care îi sunt atribuite (conform Musgrave), respectiv:
1.funcţia de alocare a resurselor;
Statul urmăreşte realizarea echilibrului între folosirea resurselor pentru
crearea de bunuri publice, respectiv de bunuri private, în condiţiile optimului
social: maximizarea profitului producătorilor particulari şi maximizarea
bunăstării sociale.
 2.funcţia de redistribuire a veniturilor;
• Statul urmăreşte să modifice repartiţia naturală a veniturilor între indivizi în
scopul:
– corectării rezultatelor distribuirii veniturilor prin mecanismul pieţei,
determinată exclusiv de distribuirea factorilor de producţie în absenţa
sectorului public;
– asigurării redistribuirii veniturilor în condiţiile interdependenţei dintre
funcţiile statului
• 3.funcţia de stabilizare macroeconomică
• Statul corectează dezechilibrul dintre cererea şi oferta globală în scopul:
- ameliorării fluctuaţiilor economice,
• -reducerii consecinţelor nefavorabile (economice, sociale) ale subutilizării
şi/sau suprautilizării factorilor de producţie,
• - Creşterii economice.

4. funcţia de reglementare a comportamentelor membrilor societăţii.

Statul acţionează prin intermediul actelor normative ce asigură cadrul
desfăşurării tuturor relaţiilor din economie.
Alte functii:
- Functia de repartitie (cu 2 faze: constituirea fondurilor si distribuirea
acestora)
- Functia de control
 Deciderea formei de interventie guvernamentala

Determinarea justificarii • Instrumente: evaluarea

interventiei publice programelor selectate,
(imperfectiunea pietei, evolutia saraciei , distribuirea
bunuri publice/private, si accesul la resurse
externalitati)

Instrumente ce permit
corectarea • Masuri reglementative,
imperfectiunilor pietei si • Masuri privind politica fiscal
imbunatattesc si bugetara
rezultatele in
redistribuirea veniturilor

• Metoda cost
eficienta
Tipul de program si
definirea prioritatilor in • Metoda cost-
functie de avantaje
constrangerile bugetare
• Metoda muti-
criteriala
 CURS 2

CHELTUIELI PUBLICE
1. Continutul si clasificarea cheltuielilor publice
2. Indicatori de apreciere ai cheltuielilor publice
3. Factori ce influenteaza cheltuielile publice

Definitie:
Cheltuielile publice exprimă relaţii economico−sociale în formă
bănească, care se manifestă între stat şi persoane fizice şi juridice cu
ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul
îndeplinirii funcţiilor acestuia .
Ele cuprind
Ø Cheltuieli efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor
administraţiilor publice centrale (Cpc)
Ø Cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor
administraţiilor publice locale (Cpl)
Ø Cheltuieli efectuate din intrările anuale de credite (Crext)
Cheltuielile publice totale consolidate dimensionează efortul financiar anual
al statului pentru finanţarea obiectivelor şi al acţiunilor în cadrul politicii
bugetare, relaţia de calcul fiind
Ccpt = CBTN− Tb + Crext − R

Clasificarea chelt.
1. Clasificaţia administrativă are la bază criteriul instituţiilor prin care se
efectuează cheltuieli publice
a. Ministere, departamente, agenţii guvernamentale
b. Instituţii publice autonome
c. Unităţi administrativ teritoriale
• Acest criteriu este utilizat la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatori
de credite care pot fi principali, secundari şi terţiari.
 2. Clasificaţia economică conform căreia cheltuielile se clasifică în
A. cheltuieli curente
• Chelt ce exprima un consum definitiv de PIB
• Se reînnoiesc anual
• Exemple……
B. Cheltuieli de capital
- Concretizate în achiziţionare de bunuri de folosinţă îndelungată
- Influenţează dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului public
3. Clasificaţia financiară, în funcţie de care cheltuielile se clasifică astfel
Cheltuieli definitive care finalizează distribuirea resurselor financiare Ex
plăţi cu scadenţe certe
Cheltuieli temporare care sunt urmate de finalizarea prin plăţi cu
scadenţe certe
Ex finanţarea rambursării împrumuturilor şi avansurilor anterior
constituite
Cheltuieli virtuale sau posibile care sunt angajate de stat şi efectuate în
anumite condiţii

Indicatori de apreciere
• 1. Indicatori de nivel
Nivelul cheltuielilor publice se exprimă pe seama următorilor indicatori
a. Volumul cheltuielilor publice (expresie nominală şi reală)
b. Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut
c. Volumul cheltuielilor publice medii pe locuitor (exprimate în valută)
2. Indicatori de structura
Cu ajutorul ponderilor se va stabili
Ø Proporţia în care resursele statului au fost orientate spre anumite
obiective (sociale, administrative, militare, economice)
Ø Modificarea, în dinamică, a modificării opţiunilor bugetare sau
extraordinare
Comparaţii între state cu diferite niveluri de dezvoltare
 3. Indicatori de dinamica
1. A. Creşterea nominală (Cnp1/ 0) şi creşterea reală (Crp1/ 0 ) a cheltuielilor
publice
B. Creşterea nominală relativă (%Cnp1/ 0) şi creşterea reală relativă %Crp1/ 0
) a cheltuielilor publice
C. Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB (ecp )

• Cheltuielile fiscale
= reprezintă totalitatea prevederilor legislaţiei fiscale, reglementări sau
norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau
amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în
raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general.
• Acestea pot include :
✓ scutiri,
✓ deduceri şi facilităţi fiscale,
✓ cote reduse de impozitare,
✓ reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor stabilite
în scopul acordării unui tratament preferenţial unei categorii de
contribuabili,
✓ precum şi orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările
bugetare .
✓
Factori ce influenteaza marimea CP:
• factori demografici,
• factori economici,
• factori sociali,
• Urbanizarea,
• Factori militari,
• Factori politici,
• Factori istorici
 CURS 3+4

IMPOZITE
CARACTERIZARE GENERALA

Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și

altor venituri publice provenite de la persoane fizice și juridice care
alimentează bugetele publice.
Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din averea
şi/sau veniturile persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în
vederea acoperirii cheltuielilor publice .
Caracteristicile impozitului
• Caracter obligatoriu
• Plăţi cu titlu definitiv şi nerambursabil
• Prelevare fără contraprestaţie directă din partea statului
Taxele = PLATI facute de diferite pf/pj pentru servicii efectuate in favoarea
lor de institutii publice.
Exemple: Taxe judecatoresti, Taxe de notariat, Taxe consulare , Taxe de
administratie
Contributiile pentru Securitate sociala= orice contribuţie care trebuie plătită,
în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru asigurări publice de şomaj,
asigurări de sănătate sau asigurări sociale.
In Romania este vorba de următoarele contribuții obligatorii:
• contribuția la pensii pentru condiții normale de muncă, în cotă de 25%, ce
este în totalitate în sarcina salariatului;
• contribuția la sănătate, în cotă de 10%, ce este în totalitate în sarcina
salariatului;
• contribuția asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce este în totalitate
în sarcina angajatorului.
În concluzie:

Datorată doar de Plătită efectiv de

CAS angajator.
salariat.

Datorată doar de Plătită efectiv de

CASS angajator.
salariat.

Datorată doar de Plătită efectiv de

CAM angajator.
angajator.

La fel ca până acum, din 2018 doar angajatorul calculează, reține și

plătește contribuțiile sociale. Salariații NU au nicio obligație în acest sens
 Elementele impozitului
1. Subiectul impozitului care este persoana fizică sau juridică obligată prin lege
la plata impozitului EXEMPLE
2. Suportatorul este persoana care suportă efectiv impozitul
EXEMPLE
3. Obiectul impunerii este materia supusă impunerii EXEMPLE
4. Sursa impozitului arată din ce se plăteşte impozitul, EXEMPLE
5. Unitatea de impunere exprimă dimensiunea obiectului impozabil,
EXEMPLE
6. Cota impozitului reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere,
EXEMPLE
7. Termenul de plată indică date până la care impozitul trebuie achitat
statului
EXEMPLE
Categorii de cote de impunere
1. Cote in suma fixa
2. Cote procentuale
- cote proportionale
- cote progresive (simple si compuse)
- cote regresive

Impunerea in cote proportionale

- se aplica aceeasi cota de impozit indiferent de marimea obiectului
impozabil,
- acest mod de impunere nu respectă principiul echităţii fiscale pentru că nu
ţine cont de puterea contributivă a diferitelor categorii sociale
- se utilizeaza pentru …..
Impunerea in cote progresive

- simple = aplicarea aceleaşi cote asupra întregii materii impozabile, cota

fiind cu atât mai mare cu cât volumul materiei impozabile este mai ridicat
Compuse = presupune divizarea materiei impozabile pe tranşe de venit,
fiecărei tranşe stabilindu-se cota de impozit aferentă.
Impozitul total se va determina ca sumă a impozitelor parţiale calculate
pentru fiecare tranşă de venit.
 Cote regresive:
- materia impozabilă se împarte în mai multe tranşe, iar
cotele de impunere aferente fiecărei tranşe scad pe măsură ce mărimea
materiei impozabile creşte.
- acest mod de impunere se foloseşte mai rar, de regulă la unele servicii
publice (spre exemplu, la notariate , taxe succesorale, etc)
Impunerea reprezintă un complex de măsuri şi operaţiuni efectuate în baza
legii, care au drept Codul Fiscal precizeaza urmatoarele principii de
impunere:
1. neutralitatea măsurilor fiscale prin care se urmarește ca reglementările
fiscale sa capete un caracter neutru și să asigure același impact indiferent
de categoriile de investitori ;
2. certitudinea impunerii constă în stabilirea pe fiecare plătitor a
termenelor, modalităților de plată ;

3. echitatea fiscală constă în diferențierea impozitelor în funcție de capacitatea

contributivă a contribuabililor ;

4. eficiența impunerii scop stabilirea impozitului ce revine în sarcina unei

anumite persoane fizice sau juridice.

IMPOZITELE DIRECTE
Caracteristici:
- se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcţie
de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevăzute de
lege,
- termen de plata si cuantumuri strict stabilite
- sunt cunoscute de contribuabili
IMPOZITELE PERSONALE
• 1. IMPOZITE PE VENIT
• - PERSOANE FIZICE
• - PERSOANE JURIDICE
EXEMPLIFICARE…..
• 2. IMPOZITE PE AVERE
EXEMPLIFICARE…..
 Rata fiscalităţii reprezintă câte procente din PIB sau din veniturile
obţinute sunt venituri fiscale care alimentează sistemul de bugete.
Se poate determina atat la nivel macroeconomic cat si la nivel
microeconomic (individ, persoana juridica).
Pentru creşterea încasărilor la buget, din impozite şi taxe, nu întotdeauna
creşterea cotelor de impozitare au efectul dorit, deoarece, în aceste cazuri,
exista tendinţa contribuabililor de a se sustrage de la plata impozitului sau de
restrângere a activităţii.
Astfel, teoria economiei ofertei susţine eliminarea din politica fiscală şi
bugetară a unor factori care pot frâna oferta
Ø - presiune fiscală excesivă,
Ø - creşterea deficitului bugetar,
- existenţa subvenţiilor.
• Laffer estimează că există un prag al presiunii fiscale maxime de la care
orice creştere generează o diminuare a randamentului fiscal şi aceasta pentru
că o presiune fiscală prea mare va descuraja contribuabilul (persoană fizică
sau juridică) să investească, să economisească, să producă şi să muncească.
• Curba Laffer
 • zona (YNB) : orice creștere a presiunii fiscale nu poate acoperi
reducerea bazei de impozitare ,pe care o provoaca, rezultând astfel o
diminuare a sumelor încasate de stat, astfel spus creșterea ratei de
fiscalitate va genera scăderea veniturilor fiscale ;
• zona (zona normală : YNA) în care se sugerează faptul că reducerea
bazei de impozitare este inferioară creșterii ratei de presiune fiscala,
astfel spus orice creștere a ratei de fiscalitate până la nivelul optim(Y)
va genera creșterea veniturilor fiscale.
Avantajele impozitelor directe
• echitatea fiscală;
• asigură statului venituri relativ stabile.
Dezavantajele impozitelor directe
• perceperea lentă, la mari intervale de timp a impozitului;
• vizibile;
• randament destul de scăzut

IMPOZITE INDIRECTE
Sunt instituite de stat asupra vanzarilor de marfuri si a prestarilor de
servicii,
- cotele nu sunt diferentiate in functie de venit, avere sau situatie personala a
cumparatorului
Afecteaza consumatorii cu venituri mici ,
- afecteaza nu veniturile nominale ci pe cele reale, micsorand puterea de
cumparare,
- sunt regresive, fiind inechitabile,
- se vireaza la bs de catre comercianti sau producatori dar sunt suportate de
consummator
- Au caracter regresiv,
- Sunt inechitabile deoarece nu prevad un venit minim neimpozabil,
- Perceperea este comoda si costurile de asezare si percepere sunt reduse.
 ACCIZELE
- sunt taxe de consumatie asezate asupra unor produse care:
1. Se consuma in cantitati mari
2. Nu au un inlocuitor apropiat
3. Pot fi daunatoare sanatatii
4. Au o cerere inelastica
Accizele se instituie asupra produselor la care:
- productia sau vanzarea sunt supravegheate de stat
- Elasticitatea cererii in raport cu venitul este supraunitara
- Consumul produselor poate dauna sanatatii , influenteaza mediul , etc
Se instituie asupra:
• Alcool si bauturi alcoolice
• Uleiuri minerale
• Tutun si produse din tutun
• Produse energetice si electricitatea
Atentie! Exista legislatie europeana pt armonizarea accizelor.
DIRECTIVA 2008/118/CE A CONSILIULUI din 16 decembrie 2008
privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei
92/12/CEE
Impozitul pe cifra de afaceri neta – TVA
• - se aplica asupra diferentei dintre pretul de vanzare si de cumparare
• - Se aplica asupra valorii adaugate in fiecare stadiu
-Legislatie europeana: DIRECTIVA 2006/112/CE A CONSILIULUI din
28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
este cea care creaza cadrul legal european.
• Cote de impunere in UE:
• - foarte redusa 0-5%
• - redusa 5-15%
• - normala sau standard 15-25%
Operațiunile impozabile pot fi cf cod fiscal
• a) operațiuni taxabile;
• b) operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se
datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru
achiziții.
• c) operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere,
• d) importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă,
Taxele vamale:
- se percep asupra importului, exportului sau tranzitului de marfuri
- Pot fi dupa forma de exprimare:
- ad valorem
- specifice
- compuse
Tariful vamal cuprinde Tv practicate de un stat.
EXEMPLE:
Ponderea imp. indirecte in venituri fiscale totale (UE, 2016)
 CURS 5

IMPRUMUTURILE DE STAT

Definitie:
= reprezintă înţelegerea dintre persoane fizice şi/sau juridice, pe de o parte şi
stat, pe de altă parte, prin care prima consimte să pună la dispoziţia statului o
sumă de bani, sub formă de împrumut, pe o perioadă determinată, iar aceasta
din urmă se angajează să o ramburseze la termenul stabilit şi să achite
dobânda şi alte costuri aferente.
Caracteristici ale imprumuturilor de stat
• Caracter contractual
• Caracter rambursabil
• Asigura detinatorilor de inscrisuri publice rambursarea si o anumita
contraprestatie
• Comparati cu impozitele
Destinatia si rolul imprumuturilor
• - se apeleaza la imprumuturi :
• A. Din necesitati de trezorerie
• B. Din necesitati de echilibru bugetar
- imprumuturile in acest caz au termen mediu sau lung,
- rambursarea si plata dobanzilor atrage cresterea cheltuielilor bugetare
- ce face statul?
• Daca statul majoreaza impozitele, masura este nepopulara
• Daca contracteaza alt imprumut :
- ofera celor cu capitaluri disponibile un plasament sigur
- este un mijloc de procurare a resurselor mai rapid decat prin modificarea
fiscalitatii
- Plateste dobanda pentrucapitalurile atrase
Datoria publica = cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de stat de la pf
si/sau pj de pe piata interna sau externa, in um nationale sau in valuta, pe
termen scurt, mediu sau lung, ce au ramas de rambursat la un moment dat.
Dupa termenul de rambursare:
a. Datorie flotanta
b. Datorie consolidata
 Dupa creditor:
a. Datorie interna
b. Datorie externa
Datoria externa:
a. Datorie externa bruta in sens larg
- sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, pf si/sau pj la
datoreaza strainatatii la un moment dat
b. Datorie externa bruta in sens restrans:
- obligatiile banesti fata de strainatate cu urmatoarele exceptii:
- credite pe termen scurt
- investitii financiare directe ce nu au termene de rambursare sau de
lichidare stabilite
- ajutoare cu caracter nerambursabil
- imprumuturi externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani,
-credite contractate de pf si pj negarantate de autoritati publice competente

ANALIZA INDICATORILOR PE BAZA BILANŢULUI

Obiective:
1. Înţelegerea principalelor corelaţii bilanţiere,
2. Determinarea şi interpretarea indicatorilor de echilibru pe baza bilanţului.
• Punctul de plecare în analiza financiară este studiul structurii financiare a
bilanţului:
1.studiul relaţiilor care există între diferite posturi de activ, de capital şi de
datorii, care să definească condiţiile de echilibru financiar al întreprinderii,
2.capacitatea de a asigura solvabilitatea sa pentru a preîntâmpina riscul de
faliment.
• Pe baza bilanţului financiar se pot calcula trei indicatori care exprimă
echilibrul dintre nevoi şi resurse şi ale căror valori trebuie interpretate
corelat:
1.fondul de rulment financiar,
2. nevoia de fond de rulment,
3. trezoreria netă.
1. FONDUL DE RULMENT
Pe baza elementelor pe Pe baza elementelor pe termen scurt
termen lung
FR = CPerm – AIN FR= AC – DTS

CP- capital permanent AC – active curente

AIN- active imobilizate nete DTS – datorii pe termen scurt

În acest caz, fondul de În acest caz, fondul de rulment reflectă

rulment exprimă excedentul
de resurse permanente care
asigură finanţarea activelor
circulante. Acest excedent de
resurse permanente este
folosit pentru acoperirea
nevoilor temporare, fiind
destinat reînnoirii activelor
circulante.
FR  0
corelaţia dintre lichiditatea activelor
circulante şi exigibilitatea datoriilor pe
termen scurt. Se mai numeşte activ
curent net/datorii curente nete, după
caz.
FR FR > 0
=0

Fondul de rulment astfel calculat exprimă surplusul de resurse permanente

rezultat din finanţarea investiţiilor, care poate fi utilizat pentru finanţarea
activelor circulante.
 3. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)
• exprimă partea din activele circulante (stocuri şi creanţe) care nu este
finanţată din datoriile pe termen scurt non-bancare (furnizori, datorii fiscale
şi salariale).
NFR= (Active circulante- Active de trezorerie) – (Datorii termen scurt –
Pasive de trezorerie)
• Active de trzorerie: disponibilitati, investitii financiare pe termen scurt
• Pasive de trezorerie: credite bancare curente

NFR<0 NFR=0 NFR>0

-semnifică un Cazul NFR=0 -semnifică un surplus

surplus de resurse apare foarte rar de nevoi temporare în
temporare în deoarece foarte raport cu resursele
raport cu nevoile rar se întâmplă temporare. Este o
temporare. Este ca nevoile situaţie normală dacă
considerată o temporare ale este determinată de
situaţie pozitivă, firmei să fie politica de investiţii a
normală dacă se egale cu firmei privind activele
datorează resursele imobilizate, dacă este
accelerării vitezei temporare având datorată creşterii
de rotaţie a în vedere vânzărilor sau măririi
stocurilor şi caracterul ciclului de fabricaţie
creanţelor sau a pemanent datorită creşteri
angajării unor dinamic al complexităţii
datorii de activităţilor produselor.
exploatare cu desfăşurate de
termene de plată agenţii
mai relaxate. economici.
 4. TREZORERIA NETĂ
= diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment şi este
reflectarea cea mai pertinentă a desfaşurării unei activităţi echilibrate şi
eficiente, caracterizând ecilibrul general al întreprinderii atât pe termen lung
cât şi pe termen scurt.
TN = FR-NFR
Exemplu

Bilanţul unei societăţi comerciale prezintă următoarele informaţii în

exerciţiul N (u.m.): capital social 1.000; clienţi 1.110; titluri de participare
200; creditori diverşi 500; stocuri materii prime 930; imobilizări corporale
900; clienţi creditori 370; datorii financiare 800; cheltuieli de constituire
720; furnizori 700; împrumuturi pe termen lung 420; rezerve 200; prime de
capital 100; rezultatul reportat 340; creanţe 870; investiţii financiare pe
termen scurt 230; credite bancare curente 1.030; disponibilităţi 500. Să se
determine :
• Fondul de rulment (FR);
• Fondul de rulment propriu (FRP);
• Fondul de rulment împrumutat (FRÎ);
• Nevoia de fond de rulment (NFR);
• Trezoreria neta

ANALIZA PERFORMANTELOR PE BAZA CONTULUI DE

REZULTATE
Obiective:
• Înţelegerea principiilor ce stau la baza întocmirii contului de rezultate,
• Cunoaşterea şi înţelegerea rolului soldurilor intermediare de gestiune,
• Determinarea si interpretarea ratelor de rentabilitate.
• Înţelegerea diferenţei dintre conceptele de venit şi, respectiv, încasare.
• Înţelegerea diferenţei dintre conceptele de cheltuială şi, respectiv, plată.
Utilitatea contului de profit şi pierdere:
• Am obţinut cifra de afaceri propusă?
• Am controlat cheltuielile operaţionale?
• Am obţinut profitul dorit?
 Solduri Importanţa
intermediare de
gestiune

Analiza

performantelor se realizeaza pe baza CPP

• Activitatile sunt impartite in:
• Exploatare
• Financiare
In raport cu influenta asupra trezoreriei:
- venituri, cheltuieli monetare
- Venituri, cheltuieli nemonetare
SAU:
- venituri calculate (nu generează încasări de numerar),
- Cheltuieli calculate (nu influenţează trezoreria deoarece nu generează
plăţi)
Exemple…..
Exemple de venituri si cheltuieli de exploatare
Exemple de venituri si cheltuieli financiare
1) Marja comerciala Valoarea adăugată
= Venituri din reprezintă creşterea
vânzarea mărfurilor de valoare rezultată în
– Costul mărfurilor urma utilizării
vândute factorilor de
2) Valoarea producţie, este
adăugată = Marja folosită pentru a
comerciala + remunera participanţii
Producţia vândută + la activitatea firmei:
Venituri din salariaţi, acţionari,
producţia stocată – creditori, statul ,
Consumuri externe întreprinderea.

3) Excedent brut de Excedentul brut de

exploatare: exploatare reprezintă
EBE = Valoarea acumularea brută din
adăugată + Venituri activitatea de
din subvenţii de exploatare (
exploatare – amortizarea şi
Cheltuieli cu provizioanele nu sunt
impozite şi taxe – cheltuieli plătibile, ele
Cheltuieli cu vor influenţa
personalul rezultatul exploatării).
4) Rezultatul exploatării = Profitul din
Venituri din exploatare – exploatare
Cheltuieli de exploatare = exprimă
EBE + ajustări –alte rentabilitatea
cheltuieli de exploatre+alte activităţii de
venituri de exploatare exploatare, în
mărime
absolută,
prin
diferenţa
dintre
veniturile de
exploatare şi
totalul
cheltuielilor

5) Rezultat curent = Rezultat

de exploatare + Venituri
financiare – Cheltuieli
financiare

6) Rezultat brut = Rezultat Rezultatul

curent + Venituri brut este
extraordinare – Cheltuieli determinat
extraordinare prin adunarea
rezultatelor
din activităţile
de exploatare,
financiară şi
extraordinară
 7) Rezultat net = Rezultat Profitul net
brut – Impozit pe profit exprimă
marimea
absolută (după
achitarea
impozitului
către stat) cu
care pot fi
remuneraţi
acţionarii
pentru
capitalurile
proprii
investite.

• Valoarea adaugata:
- potential de remunerare :
1. Salariati
2. Remunerarea
3. Remunerarea creditorilor
4. Remunerarea actionarilor
5. Intreprindere (CAF)
6. realizeaza legatura micro- macro
7. Apreciere a aportului specific al firmei la realizarea productiei
8. Criteriu pt aprecierea cresterii firmei

- Gradul de utilizare al factorilor de productie-corelatie productivitatea muncii

si remunerarea personalului
Va/Nr pers=Imob / nr. Pers *VA /Imob

EBE = ………
=Marimea resurselor de finantare rezultate din exploatare
= nu este influentat de politica de amortizare , de investitii, financiara
 Rezultatul exploatarii =……….
=influentat de politica de investitii
= resursele financiare de care dispune pt a-si acoperi chelt. Financiare
Rezultatul exercitiului =…….
Rezultatul net=……..
Marje de acumulare - varianta anglo saxona
Cifra de afaceri (CA)
(-) Cheltuieli variabile de exploatare (CV)
(=) 1. MCV (Marja asupra cheltuielilor variabile)
(-) Cheltuieli fixe
(=) 2. EBITDA (Earning Before Interest, Taxes,
Depreciation&Amortization )
(-) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imob. corp. si necorp.
(=) 3. EBIT (Earning Before Interests and Taxes)
(-) Dobanzi (Interests I)
(=) 4. EBT (Earning Before Taxes)
(-) Impozitul pe profit
(=) 5. RN sau PN (Rezultatul Net sau Profitul Net)
Ratele de rentabilitate
• Rentabilitate economica
• Rentabilitate financiara
•
Rentabilitatea economica
R ec (ROA) = (EBIT-IMP/profit)/Activ economic
AE = cap propriu + datorii=Imo+ ACN
-masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare utilizate
- independenta de politica de finantare a firmei
• - este dependenta de structura capitalurilor firmei
• - Trebuie sa depaseasca rata inflatiei pt ca firma sa-si mentina substanta
economica
• -in termeni reali Rec trebuie sa:
- Remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de
randament din econ si al riscului asumat de act si cred

• - trebuie sa permita innoirea si cresterea activelor pe perioada scurta

• - poate fi descompusa in :
1. Rata de marja (factor cantitativ)
2. Rate de rotatie a capitalurilor prin CA
(factor calitativ)
Rec = ( EBIT-IMP/pr)/AE =
= (EBIT-IMP/pr)/CA * CA/AE
rata marjei rotatia capitalurilor

obtinem aceeasi Rec prin doua stratagii comerciale opuse:

✓ Politica de preturi ridicate , cu marja comerciala ridicata, rotatie lenta a
capitalurilor
✓ Politica de preturi reduse, cu marja comerciala redusa dar cu o rotatie
accelerata a capitalurilor
Rentabilitatea ec ca medie aritmetica ponderata a surselor de finantare

…………………
Rentabilitatea financiara
Rfin (ROE)= profit net/ cap. Proprii
- masoara randamentul capitalurilor proprii
- Remunereaza actionarii prin dividende si cresterea rezervelor
- Influentata de modul in care se procura capitalurile
- Este indicat sa depaseasca rata dob la titlurile de stat + prima normala de
risc
Efectul de levier
………….

Rfin>Rec>Rd> RINF

Coeficient de capitalizare bursiera :

- pt firmele cotate
- Masoara de cate ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul per actiune
- Masura de masurare a performantei externe a firmei
PER= curs bursier/profit per actiune
profit per actiune = PROFIT NET/ NR. ACTIUNI
Ratele de dobanda
• Rata dob = dob/datorii
Ratele de structura
Lichiditatea generala = active curente/dat curente
>1 - intreprinderea are capacitatea de a-si achita dat exigibile
- un grad de siguranta in acordarea noilor credite de catre banci
Lichiditatea redusa = (creante+dispon)/dat crt
- exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora dat pe termen scurt din
creante si disponibilitati
Lichiditatea imediata = disponib/dat crt
Solvabilitatea = activ total/dat totale

EXEMPLU 1:
• Pentru intreprinderea A se cunosc urmatoarele elemente din Contul de Profit
si Pierdere (in RON):
• Cifra de afaceri: 143.650
• Cheltuieli totale de exploatare:
• Consumuri externe: 93.600
• Amortizari: 4.200
• Cheltuieli din cedarea activelor: 1.000
• Venituri din cedarea activelor: 1.600
• Venituri din dobanzi: 550
• Cheltuieli cu dobanzile: 3.300
• Diferente favorabile de curs valutar 1000
• Cota de impozit pe profit: 16%
Pentru aceasta întreprindere calculati urmatorii indicatori:
• Valoarea adaugata
• Excedentul brut din exploatare
• Rezultatul exploatarii
• Rezultatul curent
• Rezultatul net
• EBIT
• EBT
EXEMPLU 2:
Activ N N_1 Capital + N N+1
Datorii
 Active 1.575 1.615 Capitaluri 920 1010
imobilizate 435 485 proprii 800 825
Active 215 255 Datorii cu 295 275
circulante 120 115 scadenta 80 50
- Stocuri 25 50 > 1 an 135 160
- Creante 75 65 Datorii cu 95 65
- Invest. 20 10 scadenta
fin. pe < 1 an
termen - Credite
scurt bancare
- Casa si curente
conturi la -
banci Furnizori
- Datorii
fiscale si
sociale

TOTAL 2.030 2.110 TOTAL 2.030 2.110

Din contul de profit si pierdere al aceluiasi exercitiu financiar se cunosc

urmatoarele date (mii u.m.):
• cifra de afaceri = 13.800 mil.u.m.
• cheltuieli de exploatare monetare = 3.875, din care: ch. cu materii prime si
materiale consumabile = 1.200, ch. cu personalul = 1.000, ch. privind
prestatiile externe = 700 si ch. cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
= 375;
• cheltuieli cu amortizarea = 115;
• cheltuieli privind dobanzile = 70;
• cota de impozit pe profit = 10%.

• Sa se determine si sa se analizeze :
• rata rentabilitatii economice (Rec), rata rentabilitatii financiare (Rfin), rata
dobanzii (Rdob); efectul de levier al indatorarii,
• Rec si Rfin reale in conditiile unei rate a inflatiei de 12%.
• Lichiditatea si solvabilitatea
 Diagnosticul rentabilitatii
Diagnosticul financiar urmăreşte :
• identificarea eventualelor stări de dezechilibru la nivelul firmei,
• identificarea originii şi a cauzelor care au generat aceste stari,
• stabilirea măsurilor de redresare.
Diagnosticul financiar are ca obiective:
• măsurarea rentabilităţii capitalurilor întreprinderii,
• aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar,
• evaluarea gradul de risc (economic, financiar şi de faliment) al întreprinderii
.
Măsura rentabilităţii este dată de un sistem
de rate explicative de eficienţă, determinate ca
raport între efectele economice şi financiare şi
eforturile depuse pentru obţinerea lor.
Acest sistem cuprinde:
• rate de marjă (a)
• rate de rotaţie (b)
• rate de structură a capitalurilor (c)

• Ratele utilizeaza in calcul :

➢ informatiile cuprinse in bilant,
➢ cont de profit si pierdere,
➢ tabloul fluxurilor de trezorerie.
Ratele de marja
• - rate de structura a veniturilor pt diferite marje de acumulare
• - exprima profitabilitatea in raport cu CA
Importanta reiese din:
- comparabilitatea in timp si in raport cu concurenta
- factor cantitativ al rentabilitatii capitalurilor
• Rata de marja = marja/CA
 Unde marja poate fi:
- VA, EBE, EBIT, etc
RATELE DE ROTATIE
• - FACTORI CALITATIVI CE EVIDENTIAZA INTENSITATEA DE
UTILIZARE A CAPITALURILOR INTREPRINDERII,
• Ele pot fi exprimate în două moduri:
a) Durata de rotatie
b) Viteza de rotatie
Durata rotatie = (elem de activ/CA) *360
Vr = CA/elem de activ ( capital sau datorii)
➢ Cu cat viteza de rotatie este mai mare, cu atat volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau productia
obtinuta intr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active
circulante este mai mare.
• De exemplu:
Durata medie de recuperare a creanţelor - se calculează ca raport între cifra
de afaceri şi media creanţelor totale.
➢ este deosebit de important pentru buna gestionare a capitalului firmei,
➢ indică durata de imobilizare a capitalului în afara procesului de exploatare.
➢ Este recomandat ca în permanență acest indicator să se compare cu rata de
rotație a obligațiilor de plată spre a se asigura corespondența necesară între
ceea ce datorează firma și creanțele pe care le are
Ratele de rotatie se determina pe baza elementelor din bilant si din
contul de rezultate.
Ratele de structura
• - factori calitativi de crestere a rentabilitatii capitalurilor,
• - indicatori de exprima riscul
• - exprima ponderea autonomiei sau a indatorarii in totalul capitalurilor atrase
- rata indatorarii = datorii/(cap. proprii+dat)
- rata autonomiei = active/cap. Proprii
Lichiditatea măsoară capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor
pe termen scurt şi reflectă capacitatea de a transforma rapid activele
circulante în disponibilităţi.
O întreprindere este “lichidă” când resursele degajate de operaţiunile curente
ale exerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă
scadenţelor pe termen scurt.
 Solvabilitatea = activ total/dat totale
➢ Este capacitatea firmei de a face faţă scadenţelor pe termen lung şi mediu şi
depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şi de cheltuielile
financiare ocazionate.
➢ O valoare a ratei mai mare de 1,5 dovedeşte că întreprinderea este solvabilă,
adică are capacitatea de a-şi achita datoriile pe termen scurt, mediu şi lung
prin valorificarea activelor de care dispune.
➢ Ca relație între cei trei indicatori ai lichidității, putem spune ca întotdeauna:
➢ Solvabilitatea ≥ Lichiditatea generala ≥ Limediata
Indicați care sunt efectele generate de tranzacțiile următoare asupra activelor
circulante, indicatorului lichiditate generală și asupra profitului net. Folosiți
(+) pentru a indica o creștere, (-) pentru a indica o descreștere și (0) pentru
nici o mișcare sau dacă nu se poate determina.

tranzactia
Mărirea capitalului social prin emiterea de noi acțiuni

Vânzare de produse finite cu plata la termen

Încasarea creanțelor de la clienti

Achiziționarea de materii prime cu plata la termen

Vânzare de produse finite cu incasare pe loc

Achitarea unor furnizori

• Ratele de rentabilitate a capitalurilor:

- rentabilitate economica
- Rentabilitate financiara
- Dobanda (cost capital imprumutat)
Rentabilitatea economica
R ec (ROA) = (EBIT-IMP/profit)/Activ economic
AE = cap propriu + datorii=Imo+ CAN
-masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare utilizate
- independenta de politica de finantare a firmei
• - este dependenta de structura capitalurilor firmei
• - Trebuie sa depaseasca rata inflatiei pt ca firma sa-si mentina substanta
economica
• -in termeni reali Rec trebuie sa:
- Remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de
randament din econ si al riscului asumat de act si cred
• - trebuie sa permita innoirea si cresterea activelor pe perioada scurta
• - poate fi descompusa in :
1. Rata de marja (factor cantitativ)
2. Rate de rotatie a capitalurilor prin CA
(factor calitativ)
 Rec = ( EBIT-IMP/pr)/AE =
= (EBIT-IMP/pr)/CA * CA/AE
rata marjei rotatia capitalurilor
obtinem aceeasi Rec prin doua stratagii comerciale opuse:
✓ Politica de preturi ridicate , cu marja comerciala ridicata, rotatie lenta a
capitalurilor
✓ Politica de preturi reduse, cu marja comerciala redusa dar cu o rotatie
accelerata a capitalurilor

DECIZIA DE INVESTIŢII
• Din punct de vedere economic, investiţia reprezintă achiziţionarea unui
element de capital fix, adică a unui factor de producţie sau de
comercializare.
• Din punct de vedere financiar, investiţia constă în alocarea unei sume de
bani pentru achiziţionarea de active industriale sau financiare. A investi
înseamnă a imobiliza un capital, adică a efectua o cheltuială imediată şi certă
în scopul de a obţine venituri viitoare probabile.
• Din punct de vedere contabil, investiţiile desemnează cheltuielile pentru
procurarea de active imobilizate (imobilizări corporale, necorporale şi
financiare).
În funcţie de natura lor, investiţiile pot fi:
• industriale şi comerciale, sub formă de imobilizări corporale;
• financiare, constând în titluri pe termen lung;
• necorporale, care cuprind atât achiziţia de active necorporale (brevete,
licenţe, etc), cât şi cheltuielile de cercetare şi dezvoltare
După obiectivul lor, se disting următoarele tipuri de investiţii:
• de expansiune, al căror obiectiv este creşterea potenţialului productiv şi de
distribuţie;
• de reînnoire a capacităţilor de producţie afectate de uzură;
• de modernizare, care urmăresc ameliorarea productivităţii muncii şi a
condiţiilor de producţie;
• sociale, de creare de noi locuri de muncă şi de ameliorare a condiţiilor de
muncă;
• umane (recrutare de muncitori specializaţi, investiţii în programe de
perfecţionare);
• de protecţie a mediului, numite adeseori şi investiţii obligatorii, având ca
obiectiv respectarea legislaţiei;
• strategice (crearea de filiale noi, achiziţii de pachete majoritare, investiţii în
participaţii).
Din punct de vedere al surselor de finanţare, se face clasificarea în:
• investiţii finanţate din surse proprii;
• investiţii finanţate din surse împrumutate.
• Orice proiect de investiţii poate fi caracterizat prin:
• a) cheltuielile cu investiţia;
• b) fluxurile de numerar (cash-flow-uri);
• c) durata de execuţie;
• d) durata de viaţă economică;
• e) valoarea reziduală a investiţiei.
• Cheltuielile cu investiţia (I) cuprind ansamblul cheltuielilor directe sau
indirecte necesare realizării unui proiect de investiţii. Ele pot fi imediate sau
eşalonate pe mai mulţi ani.
• Cash-flow-urile sau fluxurile de numerar (CF) se determină pentru fiecare
an de funcţionare a investiţiei, ca diferenţă între încasările şi plăţile datorate
investiţiei.
• ATENTIE!!!
• Cash-flow-urile (CF) nu trebuie confundate cu capacitatea de autofinanţare
(CAF).
• Durata de execuţie (d) este perioada (numărul de ani) necesară punerii în
funcţiune a unui proiect de investiţii, fiind intervalul în care se realizează
cheltuielile cu investiţiile (I).
• Durata de viaţă economică (D) este perioada în care se obţin cash-flow-uri.
Ea poate fi apreciată în funcţie de uzură (durata de viaţă tehnică) şi de natura
investiţiei.
 Valoarea reziduală a investiţiei (VR) reprezintă suma pe care
întreprinderea o poate recupera la sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei, din
valorificarea mijloacelor fixe.

Indicatori de evaluare a proiectelor de investiţii

Proiectele de investiţii pot fi evaluate prin două categorii de indicatori:
• indicatori tradiţionali;
• indicatori bazaţi pe actualizare.
Cei tradiţionali se utilizează din ce în ce mai rar, în ciuda faptului că sunt
foarte simpli. Ei prezintă dezavantajul că nu iau în considerare un parametru
esenţial în decizia de investiţii – timpul.
Indicatorii bazaţi pe actualizare iau în calcul acest parametru, furnizând
astfel o bază obiectivă în aprecierea eficienţei proiectelor.
În funcţie de modalitatea de finanţare a proiectului de investiţii, rata de
actualizare se va stabili ţinând cont de:
• rata medie a dobânzii la creditele bancare pe termen lung;
• rata inflaţiei anuale;
• costul mediu ponderat al capitalului, pentru investiţiile finanţate din fonduri
proprii şi împrumutate;
• rata aşteptată a rentabilităţii pentru proiectul respectiv;
• prima de risc asociată proiectului de investiţii.
• Indicatori de evaluare a proiectelor de investiţii bazaţi pe tehnica
actualizării:
• 1. Termenul de recuperare a capitalului investit (TR) reprezintă timpul
(numărul de ani) necesar pentru recuperarea cheltuielilor iniţiale cu
investiţiile (actualizate, dacă sunt eşalonate pe mai mulţi ani) din cash-flow-
urile actualizate cumulate.
Pentru ca un proiect de investiţii să fie acceptat, termenul de recuperare
actualizat (TR) trebuie să fie mai mic decât:
• durata de viaţă economică a investiţiei D;
• termenul de recuperare maxim acceptat de investitor TRmax;
• termenul de recuperare al altor proiecte similare;
• termenul de recuperare mediu pentru sectorul respectiv.
Dacă se au în vedere mai multe proiecte de investiţii, se va alege cel cu
termenul de recuperare cel mai scurt.
• Dezavantajele utilizării acestui indicator pot fi rezumate astfel:
• ignoră fluxurile de numerar care intervin după momentul recuperării
investiţiei iniţiale;
• utilizarea lui nu este valabilă decât pentru compararea proiectelor de
investiţii cu durată de viaţă economică identică;
• nu ţine seama de imobilizarea fondurilor pe parcursul duratei de investiţii,
atunci când aceasta este mai mare de un an;
• nu dă măsura rentabilităţii proiectului;
• nu poate fi folosit ca un criteriu independent de selecţie.
• 2. Valoarea actualizata neta (VAN)
• VAN reprezintă surplusul de cash-flow actualizat degajat pe perioada de
exploatare a capacităţilor de producţie, faţă de suma necesară recuperării
capitalului investit.
• Pentru ca un proiect de investiţii să fie acceptat, VAN trebuie să fie pozitiv.
• VAN pozitivă semnifică faptul că investitorul şi-a recuperat suma iniţială şi
a obţinut şi un surplus actualizat egal cu VAN.
• Indicatorul VAN reprezintă astfel răsplata, recompensa investitorului pentru
capitalul investit în proiectul respectiv şi pentru riscurile asumate.
Atentie!
Dacă se pune problema alegerii între mai multe proiecte de investiţii, se va
alege proiectul cu VAN cea mai mare.
3. Indicele de profitabilitate (IP)
Indicele de profitabilitate exprimă cash-flow-ul actualizat care revine la o
unitate monetară cheltuială cu investiţia.
Se va alege proiectul pentru care IP este mai mare decat 1.
4.Rata internă de rentabilitate (RIR)
Rata internă de rentabilitate reprezintă acea rată de actualizare pentru care
VAN = 0.
Pentru ca un proiect de investiţii să fie acceptat, RIR calculat pentru
proiectul respectiv trebuie să fie mai mare decât:
• rata medie a dobânzii bancare pe piaţă;
• costul mediu ponderat al capitalului, dacă investiţia este finanţată din surse
mixte;
• rata de referinţă fixată de investitor.
 Pentru determinarea RIR se foloseşte metoda interpolării, parcurgându-se
următoarele etape:
• se caută o rată de actualizare, suficient de mare pentru ca VAN determinată
cu ajutorul ei să fie negativă. Aceasta se numeşte rată de actualizare maximă
şi se notează amax (VANa max < 0);
• se caută o rată de actualizare mai mică decât amax, astfel încât VAN calculat
cu această rată să fie pozitivă. Aceasta se numeşte rata de actualizare minimă
şi se notează amin (VAN a min > 0). Între cele 2 rate de actualizare diferenţa nu
trebuie să fie mai mare de 5 puncte procentuale.

• Proiectele de investiţii care vor avea RIR mai mare decât rata medie a
dobânzii, vor fi acceptate, cele care au RIR < Rd vor fi respinse.
• proiectul este acceptat dacă RIR este mai mare decât rata de actualizare.
Proiectul este respins dacă RIR este mai mic decât rata de actualizare.

• Având în vedere aceste divergenţe ce pot apărea între indicatorii de evaluare,

specialiştii recomandă utilizarea simultană a mai multor criterii.
• În afară de criteriile pur cantitative , se pot utiliza şi criterii calitative,
investiţia fiind considerată în mod global, în funcţie de contribuţia sa la
strategia de dezvoltare a întreprinderii.
Se consideră un proiect de investiţii caracterizat de următorii
parametri(u.m):
cheltuiala cu investiţia totală (It) este 250 şi se realizează într-o singură
tranşă ;
 investiţia intră în funcţiune imediat, degajând, cu începere din primul an,
următoarele cash-flow-uri anuale: 80, 86, 85, 102, 88 şi 16 (D = 6 ani);
valoare reziduala 20.
rata de actualizare a = 20%.

Să se calculeze:
• termenul de recuperare a investiţiei TR;
• valoarea netă actualizată totală VAN;
• indicele de profitabilitate IP;

Piata monetara

• Piaţa monetară are ca obiect cererea şi oferta de bani, iar în particular

cererea de capital pe termen scurt.
• Piaţa monetară este organizată ca:
➢ piaţă primară (finanţarea pe termen scurt a agenţilor economici),
➢ piaţă secundară (negocierea activelor financiare pe termen scurt şi conversia
termenelor de scurtă durată), precum şi după natura operaţiunilor / titlurilor
ce fac obiect de tranzacţie.
• Pe piaţa monetară rata dobânzii se stabileşte în mod liber, cu excepţia ratei
oficiale a scontului, stabilită de Banca Centrală.
• Principalele categorii de operaţiuni sunt:
➢ depozitele la vedere,
➢ depozitele pe termen scurt,
➢ operaţiuni cambiale,
➢ operaţiuni cu titluri pe termen scurt.
Masa monetara
= reprezintă ansamblul mijloacelor de plată existente la un moment dat în
economie, adică al acelor active care pot fi utilizate în operaţiuni, atât de
achiziţie, cât şi de stingere a obligaţiilor financiare.
Cuprinde:
• numerarul;
• moneda de cont, adică disponibilul din conturile curente şi depunerile la
vedere;
• depozitele la termen şi în vederea economisirii;
• alte active, respectiv plasamente în titluri: cambii, bonuri de tezaur,
certificate de tezaur, poliţe, ipoteci, obligaţiuni, acţiuni.

• Rata dobânzii – este un indicator monetar ce caracterizează raportul între

activităţile economice reale şi evoluţia masei monetare.
- influenţează:
➢ cererea de credite,
➢ procesul economisirii,
➢ oferta de credite,
➢ activitatea de investire,
➢ atractivitatea pieţei interne pentru capitalurile străine,
➢ cursul de schimb.
➢ În structura ratei dobânzii se găsesc două componente:
➢ 1. rata dobânzii la plasamentele fără risc, adică la împrumuturile de stat pe
termen scurt;
➢ 2. cota aferentă riscului presupus de operaţiunea specifică de utilizare a
capitalului şi care este diferenţiată spaţial geografic (ţară, regiune), spaţial
economic (tip de activitate, ramură economică, tip / categorie de debitor) şi
temporal (lungimea duratei de rambursare).
➢ Agregatele monetare – sunt indicatori monetari ce selectează tipurile de
mijloace de plată deţinute de agenţii economici nefinanciari.
După conţinutul lor, agregatele monetare se clasifică în trei categorii:
1. Moneda primară - este masa monetară emisă şi controlată de Banca
Centrală: numerar în rezervă şi scriptural (credite acordate agenţilor
economici financiari şi tezaurului, rescontarea efectelor comerciale şi
publice). Acest agregat se mai numeşte şi baza monetară sau monedă de
rezervă.
2. Monedă ca mijloc de plată - este masa monetară reprezentând mijloacele
de plată create nu numai de Banca Centrală, ci şi de către toţi ceilalţi agenţi
economici financiari care pot crea monedă. Agregatul mai poartă denumirea
de masă monetară în sens restrâns.
3. Monedă ca avuţie netă - este masa monetară ce include nu doar
mijloacele de plată create de toţi agenţii economici financiari, dar şi orice alt
 activ ce nu este folosit în mod obişnuit ca mijloc de plată, dar care are o
anumită lichiditate, adică se poate transforma relativ uşor în lichiditate.
În practica bancară agregatele monetare sunt clasificate în patru mari
categorii după lichiditatea lor:
Agregatul M1 sau lichiditatea se includ numerarul şi
primară depunerile în conturi curente
nepurtătoare de dobândă.

Agregatul M2 sau lichiditatea se includ M1, plasamentele la

secundară termen şi plasamentele pentru
economisire lichidabile prin cecuri
cu preaviz; datorită lichidităţii sale
ridicate acest agregat se mai
numeşte qvasimonedă

Agregatul M3 în care se includ M2, certificatele

de depozit, bonurile de casă,
conturile de economii pe termen
scurt şi mediu şi alte titluri emise
de agenţii economici (financiari
sau nu) pentru piaţa financiară
(monetară şi de capital)

Agregatul L se includ M3 şi titlurile emise pe

termen mediu şi lung negociabile
şi transformabile relativ uşor în
lichiditate.

Componentele sistemului bancar

▪ Banca centrală (de emisiune)
▪ Trezoreria
▪ Băncile comerciale
 • bănci universale
• bănci specializate
▪ Alte instituţii asimilate
▪ Bănci internaţionale
Functiile sistemului bancar
➢ active:
• acordarea de credite
• gestionarea conturilor clienţilor
• plasarea de titluri de valoare
• operaţiuni valutare
➢ pasive:
• atragerea în depozite a disponibilităţilor monetare
• crearea şi plasarea de instrumente financiare proprii
BANCA CENTRALA (de emisiune)
• Funcţii specifice (macroeconomice):
• emisiunea monetară
• coordonarea circulaţiei băneşti (operaţiunilor de încasări şi plăţi din
economie)
• gestionarea puterii de cumpărare (stabilităţii preţurilor)
• supravegherea instituţiilor bancare şi de credit
• controlul creditului
• stabilirea regimului valutar
w Funcţii specifice (macroeconomice):
• elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de
schimb
• administrarea rezervelor internaţionale
• BNR=autoritate monetară şi prudenţială
• Trezoreria = banca statului
• Bancile comerciale
Universale - îndeplinesc toate funcţiile (desfăşoară toate operaţiunile)
➢ Specializate:
• bănci de depozit
• bănci (case) de economii
• bănci de investiţii
• bănci ipotecare
 • bănci pentru finanţarea comerţului exterior
Instrumentele politicii monetare
principalele instrumente BNR:
➢ rezervele minime obligatorii (RMO)
➢ facilităţile permanente acordate instituţiilor de credit
➢ operaţiunile de piaţă monetară
➢ Contrapartidele eligibile
➢ Active eligibile
➢ Rezervele minime obligatorii (RMO)
= disponibilităţi băneşti ale instituţiilor de credit, în lei şi în valută, păstrate
la BNR
Scop principal ale RMO constituite în lei:
- control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu gestionarea lichidităţii de
către BNR) şi
- stabilizare a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară interbancară
Scop RMO în valută:
- temperarea expansiunii creditului în valută.
➢ Facilităţile permanente oferite de BNR instituţiilor de credit au drept scop:
• absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi);
• semnalizarea orientării generale a politicii monetare
• stabilizarea ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară
interbancară, prin coridorul format de ratele dobânzilor aferente celor două
instrumente.
• Instituţiile de credit pot accesa din proprie iniţiativă cele două facilităţi
permanente oferite de BNR:
• facilitatea de creditare, care permite obţinerea unui credit cu scadenţa de o
zi de la banca centrală, contra colateral, la o rată de dobândă predeterminată;
această rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon al ratei
dobânzii overnight a pieţei monetare;
• facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi
la banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată; rata dobânzii
facilităţii de depozit reprezintă, în mod normal, pragul ratei dobânzii
overnight a pieţei monetare
➢ Operaţiunile de piaţă monetară (open market)
=reprezintă cel mai important instrument de politică monetară al BNR.
Acestea se realizează la iniţiativa băncii centrale, având următoarele funcţii:
- ghidarea ratelor de dobândă,
- gestionarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară
- semnalizarea orientării politicii monetare.
• Care este însă rolul rezervelor minime obligatorii, ce obiective îndeplinește
banca centrală controlând și setând nivelul acestor rezerve minime
obligatorii?

• Practic, prin acest mecanism, BNR:

➢ controlează lichiditatea din piața interbancară,
➢ cantitatea de resurse financiare pe care sistemul bancar le are la dispoziție
pentru a acorda credite economiei reale, adică persoanelor fizice și
companiilor.
➢ Atunci când banca centrală consideră că s-au acordat prea multe credite în
economie și că s-au acumulat în acest fel dezechilibre periculoase
(supraîndatorare a debitorilor, supraexpunere a băncilor), ea are la dispoziție
varianta majorării rezervelor minime obligatorii, ceea ce reduce cantitatea de
bani pe care băncile îi au la dispoziție pentru creditare.
➢ Sau când creditarea economiei este departe de a fi satisfăcătoare, BNR poate
reduce rezervele minime obligatorii, eliberând resurse financiare pentru
bănci.
Ce este ROBOR , EURIBOR, LIBOR?
• ROBOR, EURIBOR si LIBOR sunt indici de referinta si reprezinta rata
medie a dobanzii pentru creditele in LEI, EURO, USD si CHF.
• ROBOR vine de la Romanian Interbank Offer Rate si reprezinta rata medie a
dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piata interbancara si este stabilita
de catre B.N.R.
• Aceste rate sunt calculate zilnic, ca medie aritmetica a ratelor de dobânda
afisate de un numar de 10 banci comerciale, selectate potrivit unor criterii de
performanta.
• Indicele ROBOR este insa influentat nu doar de evolutia generala a
economiei, de natura sa creasca sau sa scada riscul creditelor interbancare, ci
si de costurile la care bancile se pot refinanta de la banca centrala.
• Prin urmare, dobanda de referinta a BNR este cea care determina evolutia
dobanzilor practicate de catre bancile comerciale.
DOBANDA DE REFERINTA BNR
• Se calculeaza ca medie aritmetica, ponderata cu volumul tranzactiilor, a
ratelor dobanzii la depozitele atrase de BNR si la operatiunile reverse repo
(banca rascumpara certificatele in cazul in care posesorul are nevoie de
lichiditati) din luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

• EURIBOR sau European Interbank Offered Rate este rata internationala a

dobanzii interbancare pentru moneda euro, adica rata de dobanda la care un
mare numar de banci isi acorda una alteia credite pentru a-si finanta
operatiunile curente.
• LIBOR este dat de catre piata interbancara din Londra (London Interbank
Offered Rate) pentru celelalte valute.

Ce NU face o banca centrala moderna?

• Nu se ocupa de cresterea economica , pentru ca nu o poate face sustenabil;
• Nu se ocupa cu reducerea somajului ;
• Nu se implica in politici structurale sau sectoriale ;
• Nu acorda imprumuturi administratiei publice , centrale sau locale.