TEMA 10.Finanțele publice.

Bugetul
de stat și Politica Bugetar-Fiscală.

 1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii..

 2.Bugetul de stat și elementele sale.
 3.Deficitul bugetar și metodele de finanțare a
deficitului bugetar. Datoria publică.
 4.Efectele de transmisie a politicei bugetar-
fiscale.
 5.Politica bugetar –fiscală:scopuri și instrumente.
 Termeni-cheie: finanțe, finanțe publice,
bugetul de stat, deficitul bugetar,
elementele bugetului de stat.
 TEMA 10.Finanțele publice.Bugetul
de stat și Politica Bugetar-Fiscală.

 1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii.

 2.Bugetul de stat și elementele sale.
 3.Deficitul bugetar și metodele de finanțare a
deficitului bugetar. Datoria publică.
 4.Efectele de transmisie a politicei bugetar-fiscale.
 5.Politica bugetar –fiscală:scopuri și instrumente.
 Termeni-cheie: finanțe, finanțe publice, bugetul de
stat, deficitul bugetar, elementele bugetului de stat.
 Obiective de referinţă

 Studentul va fi capabil:
 -sa defenească conceptele de finanțe,finanțe publice,buget de
stat,deficit bugetar.
 - să descrie structura finanţelor publice;
 - să identifice bugetul de stat şi componentele acestui
 - să caracterizeze deficitul bugetar;
 - să propună măsuri de acoperire a deficitului bugetar;
 - să analizeze structura datoriei publice al r.Moldova.,
 1.Finanţele publice: esenţa,
trăsături şi funcţii

 Finanţele publice,reprezintă un anumit tip

de relaţii de repartiţie a PIB şi în special a
venitului naţional, concretizate în
transferuri băneşti de la agenţii economici
şi persoane fizice către bugetul statului, de
la bugetul de stat către agenţii economici,
instituţii sau persoane fizice, precum şi
între agenţii economici.
 Structura finanțelor publice.

 1.Bugetul de stat.
 2.Bugetele unităților administrstiv –
teritoriale.

 3.Bugetul Asigurărilor Sociale de

 Stat(BASS)

 4.Fondul de asigurări obligatorii de

asistență medicală.
 Caracteristicile transferurilor
financiare:

 sunt definitive;
 transferurile se realizează fără
contraprestaţie directă şi imediată;
 există o anumită prestaţie, dar ea este
indirectă, mijlocită;
 fără titlu rambursabil.
 Funcţiile finanţelor publice:
 funcţia de repartiţie;
 funcţia de control.
 Funcţia de repartiţie are două faze:
• constituirea fondurilor;
• distribuirea fondurilor.
 Resursele care alimentează fondurile
publice, îşi au izvorul în PIB. Aceste
resurse provin din toate ramurile
economiei naţionale, însă în proporţii
diferite, în funcţie de gradul de dezvoltare
a acestora.
 Distribuirea resurselor financiare.
 Distribuirea resurselor financiare
reprezintă, stabilirea cheltuielilor publice pe
destinaţii şi anume:
 Cheltueli de administrare,
 pentru învăţământ, sănătate, cultură, artă;
 pentru asigurări sociale şi protecţie socială;
 gospodărie comunală şi locuinţe;
 apărare naţională;
 ordine publică;
 acţiuni economice etc.
 Controlul financiar de stat.

 Controlul financiar parlamentar este

exercitat de către Curtea de Conturi;
 Controlul financiar guvernamental
este exercitat de către Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat;
 de către Departamentul Controlul
Financiar şi Revizie;
 Departamentul Vamal;
 Controlul financiar independent este
exercitat de către Firmele de audit.
 2.Sistemul bugetar și Bugetul de
stat.

 Sistemele bugetare diferă de la un stat la altul în funcţie de

structura organizatorică a acestuia: state de tip unitar,
state de tip federal.
 Sistemul bugetar, care este o parte integrantă a
sistemului de finanţe publice ale statului, constituie
Bugetul Public Naţional şi include:
 a) bugetul de stat, care cuprinde totalitatea veniturilor şi
cheltuielilor necesare pentru implementarea strategiilor şi
obiectivelor Guvernului;
 b) bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT),
constituite din: bugetele satelor (comunelor), oraşelor
(municipiilor), raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu
statut juridic special şi municipiului Chişinău.
 Articolul 131-Constituției R.M.
Bugetul public naţional.

 (1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor.
    (2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi bugetului
asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării
Parlamentului. În caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă
spre aprobare Parlamentului.
    (3) Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu au
fost adoptate prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului
bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor
sociale de stat ale anului precedent, pînă la adoptarea noilor bugete.
    (4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea
sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi
majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după
ce sînt acceptate de Guvern.

    (5) Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi

se execută în condiţiile legii.
    (6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fară stabilirea sursei
de finanţare.
 Bugetul de stat.

 Bugetul de stat reprezintă un instrument

de stabilizare a economiei, prin care forţa
politică influenţează cererea agregată,
volumul producţiei şi nivelul general al
preţurilor, asigură protecţia socială;
 el este o formă concretă de manifestare a
finanţelor şi de înfăptuire a politicii
financiare a statului, constituind mijlocul
principal prin care se formează veniturile
statului şi prin care se efectuează
cheltuielile publice.
 Legea N 205 din 06.12.2021. Bugetul
de stat pentru anul 2022
Publicat : 24-12-2021 în Monitorul Oficial Nr. 315-324 art. 478

 Art. 1. – (1) Bugetul de stat pentru anul 2022 se

aprobă la venituri în sumă de 50066602,7 mii de
lei şi la cheltuieli în sumă de 65202602,7 mii de
lei, cu un deficit în sumă de 15136000,0 mii de
lei.
 Art. 8. – Se stabilește că, la situația din 31
decembrie 2022, datoria de stat internă nu va
depăşi 39575,3 milioane de lei, datoria de stat
externă – 63735,8  milioane de lei (echivalentul a
3317,8 milioane de dolari SUA). Soldul garanţiilor
de stat externe va constitui zero lei, iar soldul
garanţiilor de stat interne nu va depăşi 2500,0
milioane de lei.
 Structura Bugetul

 Un plan anual, unde sunt înregistrate

toate veniturile și cheltuelile statului
pentru o anumită perioadă de timp.
 O balanță economică, unde se
înregistrează rezultatele obținute în
procesul de redistribuire a PIB
 Structura bugetului este dependentă de
structura teritorială a statului,pentru
statele unitar teretoriale și bugetul este
prezentat sub forma unei balanțe unitare.
 Funcțiile bugetului de stat.

 Controlul cheltuielilor, prin care este

supravegheată executarea bugetului de
către autorităţile publice;
 Gestiunea eficace a activităţii publice,
 Proiectarea activităţii statului, prin
care obiectivele urmărite sunt formulate în
diferite programe alternative, însoţite de
posibilităţile de finanţare

www.themegallery.com Company Name

 Principiile bugetare.

 principiul unităţii – conform acestui principiu bugetul

trebuie să conţină toate veniturile şi cheltuielile statului
într-un document unic;
 principiul anualităţii – conform acestui principiu bugetul
trebuie elaborat şi votat în fiecare an;
 principiul specializării – autorizarea de a efectua
cheltuielile nu este globală, ci detaliată pe categorii de
credite;
 principiul echilibrului bugetar, considerat „regula de aur
a finanţelor publice”, când există egalitate între nivelul
veniturilor şi cel al cheltuielilor.
 principiul publicităţii bugetului – potrivit acestui
principiu bugetul trebuie adus la cunoştinţa opiniei publice.
 Executarea bugetară.

 A)excedentară, când veniturile realizate

în perioada respectivă sunt mai mari ca
cheltuielile;
 b) echilibrată, atunci când cheltuielile
sunt egale cu veniturile prevăzute;
 c) deficitară, în cazul în care cheltuielile
depăşesc veniturile sau încasările bugetare
realizate.
 Structura bugetului de stat.

 Veniturile bugetare se constituie din impozite (impozitele pe

venit, impozitele pe proprietate), taxe (taxa pe valoarea
adăugată, accizele, taxa vamală),alte încasări, care sunt
specificate de legislaţie. Veniturile bugetare nu includ
împrumuturile de stat.
 Cheltuielile bugetare cuprind:
 cheltuieli de funcţionare a puterii publice,
 investiţii de capital,
 cheltuieli pentru finanţarea activităţilor social-culturale
(învăţământ, cultură,sănătate, ştiinţă, protecţia socială),
 cheltuieli privind finanţarea activităţii externe,
 apărării naţionale,
 menţinerii ordinii publice,
 cheltuieli cu caracter economic etc.
 3. Deficitul bugetar și metodele de
finanțare a deficitului bugetar.
Datoria publică.
 În cazul când cheltuielile
. bugetare sunt
mai mari decât veniturile apare deficitul
bugetar. Acesta are următoarele forme
 1.Deficitul structural se exprimă prin
diferența dintre veniturile și cheltuielile
bugetare în condițiile ocupării depline,
 2.Deficit ciclic-în timpul declinului, când se
micșorează automat fluxurile impozitare,
majorarea transferurilor și achizițiilor
guvernamentale.
Deficit ciclic=deficit efectiv-deficit structural
 Teorii despre deficitul bugetar

 1.Teoria clasică-statul trebuie sa fie limitat

în acțiunile sale în asa fel acesta va utiliza
mai rațional resursele sale.
 În caz contrar statul este predespus spre
cheltueli mai mari dechât venituri si
împrumută bani pentru cheltueli de
consum și reduc veniturile disponibile în
economie.
 Astfel,se ajunge la majorarea impozitelor
și taxelor.
 Viziunea teoretică despre echilibrul
bugetar
 1.Viziunea teoretică În concepţia clasică, echilibrul bugetar era
considerat regula de aur a gestiunii financiare publice. În această optică,
dezechilibrul bugetar este nu numai ilogic, dar şi dăunător, deoarece riscă
să antreneze un impozit deghizat sau să ducă la mărirea ulterioară a
fiscalităţii (pentru a face faţă plăţii datoriei).
 2. În concepţia keynesistă, s-a formulat opinia potrivit căreia disciplina
bugetului echilibrat este o doctrină desuetă. În această viziune, deficitul
bugetar ar avea un efect de relansare asupra activităţii economice,
deoarece trecerea de la starea de echilibru la cea de dezechilibru este
însoţită de distribuirea de putere de cumpărare suplimentară care, la
rându-i antrenează un consum suplimentar, ducând la mărirea ritmului de
dezvoltare. În vederea acoperirii defictului bugetar se recurge la
împrumuturi sau la emisiune suplimetară de monedă, care poate să
antreneze după sine fenomene inflaţioniste.
 3.În concepţia neoliberală (începând cu anii `60), deficitele bugetare,
departe de a regulariza activitatea economică, aşa cum presupun
concepţiile keynesiste, au, de fapt, tendinţa de a perturba mersul
economiei, constituind surse de inflaţie, de îndatorare publică. Tot mai mult
se subliniază astăzi consecinţele deficitelor bugetare, chiar în ţări capitaliste
puternic dezvoltate, iar restaurarea echilibrului bugetar a devenit un
obiectiv general al politicilor economice.
 Cauzele creşterii deficitului
bugetar:

 nivelul jos al eficienţii producţiei;

 structura neraţională a cheltuielilor
bugetare;
 nivelul scăzut al investiţiilor în tehnică şi
tehnologie performantă;
 mecanismul bugetar neeficient care nu ia
permis statului să utilizeze bugetul ca
instrument stimulativ de influenţă asupra
dezvoltării economie şi stării sociale.
 Căile de reducere a deficitului
bugetar:
 schimbarea politicii de investiţii în favoarea ramurilor
prioritare;
 folosirea mai pe larg a facilităţilor şi a sancţiunilor;
 reducerea sectorului public prin privatizare şi astfel a
finanţărilor din partea statului a activităţilor
neeficiente;
 finanţarea de către stat numai a programelor sociale;
 Banca Naţională a Moldovei să nu finanţeze deficitul
bugetar deoarece aceasta este emisie de monedă.
Orişice credit al BNM oferit Guvernului trebuie să fie
înregistrat ca o datorie publică acoperită cu hârtii de
valoare de stat.
 Datoria publică.

 Datoria publică reprezintă totalitatea

obligaţiilor băneşti pe care le are statul
la un moment dat faţă de creditori interni
şi externi, rezultat din împrumuturi în
monedă naţională şi în valută, pe termen
scurt, mediu şi lung, contractate de stat în
mod direct sau garantate de către acesta,
inclusiv obligaţiile faţă de trezoreria
proprie pentru sumele avansate temporar
pentru acoperirea deficitelor bugetului de
stat.
 Formele datoriei publice.

 Datoria publică se stabileşte şi se gestionează în mod

distinct pe cele două forme ale ei:
 datorie publică internă (faţă de creditori interni);
 datorie publică externă (faţă de creditori externi).
 În funcţie de termenul pentru care se contractează
împrumuturi, datoria publică se clasifică:
 datorie publică pe termen scurt (flotantă);
 datorie publică pe termen mediu şi lung (consolidată).
 În funcţie de calitatea creditorilor, datoria publică poate fi:
 datorie publică brută, fiind dată de valoarea totală a
împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea;
 datorie publică netă, în care nu intră valoarea
împrumuturilor plasate la instituţiile statului.
 Deservirea datoriei publice.

 Cheltuielile anuale reprezentând plăţi

exigibile (care trebuie plătite numaidecât,
urgent, la scadenţă)în contul datoriei
publice formează în ansamblul lor
serviciul datoriei publice. Acesta se
stabileşte în cele două forme:
 serviciul datoriei publice interne;
 serviciul datoriei publice externe
 Indicatorii de apreciere a
datoriei interne.
 Ponderea datoriei publice interne (DPI) în
PIB;
 Ponderea dobânzilor în PIB;
 Ponderea serviciului datoriei publice
interne (SDPI) în PIB;
 Ponderea SDPI în totalul cheltuielilor
bugetului de stat.
 Gradul de îndatorare a țării.

 Se determină ca raportul datoriei publice

la PIB.
 Se consideră periculoasă situașia cînd
datoria este mai mare de 2,5 ori decît PIB.
 În UE plafonul de îndatorare nu trebuie să
depășească 50% din PIB.
 Rata datoriei externe nu trebuie să
depășiască 20% din PIB.
 Raportul dintre deficitul balanșei
comerciale și PIB-este limitat la 5%
 Datoria publică a R.Moldovei

 Conform datelor preliminare, datoria

externă brută a Republicii Moldova a
crescut pe parcursul anului 2020 cu 12,7
la sută și a totalizat 8 357,73 mil. USD la
31.12.2020, ceea ce constituie 70,2 la
sută raportat la PIB (+8,2 p.p. față de
31.12.2019

www.themegallery.com Company Name

 4.Politica bugetar –fiscală:scopuri și
instrumente
 POLITICA BUGETARĂ -Desemnează concepția și
acțiunile statului privind veniturile și cheltuielile
bugetare, căile și mijloacele de mobilizare a
încasărilor, tipurile și dimensiunile cheltuielilor
prin care se poate interveni direct împotriva
șocurilor și instabilității, pentru relansare
economică. Se concretizează în bugetul general
consolidat. Are la bază reglementări legale prin
care se stabilesc sursele de venituri, destinația
utilizării lor pe obiective de cheltuieli,
reglementări ale exercițiului financiar.
 Obiectiveele politicii bugetare

Obiective generale:
Bunăstarea socială
Creșterea economică sustenabilă
Diminuarea (combaterea) sărăciei
Reducerea șomajului
Reducerea inegalității distribuirii veniturilor
Reducerea deficitului bugetar
Reducerea datoriei publice
Combaterea evaziunii fiscale
 Obiective :

 Specifice : Reducerea deficitului bugetar

 Creșterea economică sustenabilă
Reducerea datoriei publice
 Diminuarea (combaterea) sărăciei
Combaterea evaziunii fiscale
 Obiective pe termen scurt și mediu

 Pe termen scurt sau mediu :

Stabilizarea economiei;
 Relansarea economică ;
Combaterea inflației ;
 Reducerea vulnerabilității externe;

 Pe termen lung:
 Creșterea economică sustenabilă;

Combaterea sărăciei.
 LEGE Nr. 847 din 24.05.1996 privind
sistemul bugetar şi procesul bugetar
 Articolul 6. Politica bugetar-fiscală
(1) Îndeplinindu-şi responsabilităţile în condiţiile prezentei
legi, Ministerul Finanţelor, Guvernul şi Parlamentul
acţionează pentru asigurarea:
a) elaborării unui buget în condiţiile:
— stabilităţii monedei naţionale;
— stabilităţii la preţuri şi salarii;
— dezvoltării stabile a economiei;
b) echilibrului în timp al colectării veniturilor şi efectuării
cheltuielilor.
(2) Îndeplinindu-şi responsabilităţile în condiţiile alin.(1),
Ministerul Finanţelor coordonează activitatea sa cu Banca
Naţională a Moldovei.
 Procedura de elaborare a
proiectului bugetului de stat
 Aceasta procedura se realizeaza in intervalul de timp 01 mai-15
oct , in fiecare an:
 1 mai – Ministerul Finatelor Publice inainteaza Guvernului
obiectivele politicii bugetare si fiscal pentru   anul urmator si
urmatorii 3 ani(raport privind situatia economica financiara a tarii
si proiectia acestuia pe urmatorii 3 ani)
 15 mai – Guvernul aproba solicitarea macro-economica  si
informeaza despre aceasta comisiile bugetare  parlamentare
 1 iunie – Ministerul Finatelor Publice transmite ordonatorilor
principali de credite o scrisoare cadru care arata contextual mecro
– economic , metodologia de elaborare si limitele generale de
cheltuieli
 15 iunie – Ministerul Finatelor Publice comunica OPC limitele de
cheltuieli  redimensionate
 Prelungire

 15 iulie – incepand cu aceasta data au loc:

 Ordonatorii principali de credite au obligatia sa depuna la Ministerul Finatelor
Publice propunerile pentru bugetul propriu si anexele acestuia
 Camerele Parlamentului consulta Guvernul , isi aproba bugetele proprii si le
inainteaza Guvernului pentru includerea acestora in proiectul Bugetului
Statului
 Autoritatile administrative locale au aceleasi obligatii pentru propunerea de
sume defalcate si transferuri din bugetul statului
 Ministerul Finatelor Publice examineaza proiectele bugetare , poarta discutii
cu Ordonatorii principali de credite, iar in caz de divergente , hotaraste
guvernul in numele unitatilor adm-ter. respective
 1 august – proiectele bugetare se definitiveaza si se depun la Ministerul
Finatelor Publice
 30 septembrie – Ministerul Finatelor Publice , pe baza proiectelor bugetare
Ordonatorii principali de credite si proiectelor bugetului propriu , elabureaza
proiectul Bugetului Statului , proiectul legii bugetare anuale si raportul
privind ssituatie  economica – financiara a tarii  si proiectia ei pe urmatorii 3
ani
 15 octombrie – Guvernul isi insuseste  documentele  necesare , le aproba si
le transmite Parlamentului pt aprobarea finala.
 L E G E A finanţelor publice şi
responsabilităţii bugetar-fiscale
 Articolul 14. Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale
Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale sînt: a) asigurarea
disciplinei bugetar-fiscale generale şi a stabilităţii bugetului public
naţional pe termen mediu şi lung; b) asigurarea unui management
eficient al datoriei de stat cu menţinerea acesteia la un nivel
sustenabil pe termen mediu şi lung; c) dezvoltarea unui cadru
bugetar-fiscal previzibil şi transparent; d) optimizarea poverii
fiscale şi eficientizarea sistemului de administrare fiscală.
 Articolul 31. Administratorii de bugete
 (1) Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanţelor.
 (2) Bugetul asigurărilor sociale de stat se administrează de către
Casa Naţională de Asigurări Sociale.
 (3) Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se
administrează de către Compania Naţională de Asigurări în
Medicină.
 (4) Bugetele locale se administrează de către autorităţile executive
locale.
 Unități de evaluare

 1.În ce se concretizează politica bugetară?

 2. Care sunt veniturile şi care sunt cheltuielile pe care le are un
stat?
 3. Ce reprezintă deficitul bugetar?
 4. Cum se finanţează deficitul bugetar?
 5. Cum se stabileşte gradul în care o ţară se poate îndatora pe
plan extern?
 6. Ce reprezintă datoria internă?
 7.Analizați veniturile și cheltuelile bugetare în R.Moldova în
perioada 2015-2019
 8.Teste pp.185-187, probleme rezolvate pp.188-189.Sursa
Hămuraru M.,Țăruș V., Capsîzu V. Teorie Economică. Chișinău 2013.ISBN 978-
9975-4435-5-5
 Referinţe bibliografice:

 1.Hămuraru M.,Țăruș V., Capsîzu V. Teorie Economică.

Chișinău 2013.ISBN 978-9975-4435-5-5. pp.170-184.
 2.Vasile Turcu. Macroeconomie. UNIVERSITATEA CREŞTINĂ
DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT
TURISTIC ŞI COMERCIAL TIMIŞOARA . EDITURA
TIMIŞOARA, 2006.pp.66-72.
 3.Moldovanu D. Teorie Economică .Chișinău ,Editura ARC
2006.
 4. SILAŞI,G., SÎRGHI, N. – Macroeconomia în fişe, Editura
Mirton, Timişoara, 2004.