Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

REFERAT

BUGETUL DE STAT AL ROMANIEI

STUDENTA: GEORGESCU MIRUNA AN II, GR.3

PROF. UNIVERSITAR: CEAUSESCU ANDREEA ASIST. UNIVERSITAR: MORARU CAMELIA

Bugetul de stat al Romaniei

Bugetul de stat reprezinta o categorie fundamentala a stiintelor finantelor. Il putem aborda din punct de vedere juridic si economic. Sub aspectul sau juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede si autorizeaza in forma legislativa cheltuielile si resursele statului, avand caracter obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezinta un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestuia, elaborandu-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale specifice fiecarei perioade. Ca document oficial, bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua in viitor si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului. Abordarea economica se refera la corelatiile acroeconomice si in special legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB si masura in care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum determina nivelui indicatorilor bugetari si constituie baza evolutiei favorabile a resurselor in viitor. Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica sociala si financiara ale fiecarei perioade. Aceste relatii au dublu sens: pe de o parte, ca relatii prin care se mobilizeaza resursele banesti iar pe de alta parte ca relatii de repartizare a acestor resurse. Relatiile de mobilizare a resurselor sunt relatii de repartitie a PIB in favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor, al prelevarilor din venituri si atragerile de disponibilitati temporar libere prin imprumuturile de stat intern. De asemenea se creeaza relatii ale statului cu strainatatea concretizate in finantari externe. Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt si mediu. Bugetul economic este caracteristic tarilor dezvoltate si reprezinta pe langa un buget de stat clasic si resursele societatii si destinatia lor. Bugetul economiei nationale este un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respectiva. Forma care se intocmeste difera de la o tara la alta. Bugetul economiei nationale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico-financiare a tarii. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat. Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la stat in functie de nivelul de dezvotare economica a tarii, de conditiile social-politice interne si de conjunctura internationala. La nivelul fiecarui stat se elaboreza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferentiat in functie de structura organizatorica a fiecarui stat: tip unitar(Franta, Anglia, Suedia etc) si tip federal (SUA, Canada, Elvetia etc).

BUGETUL DE STAT
Societati comerciale Regii publice Alte categ. de agenti economici Institutii publice Populatie

VENITURILE STATULUI

DESTINATIA VENITURILOR STATULUI

Strainatate

Servicii publice generale Aparare, ordine publica si siguranta nationala Cheltuieli socialculturale Servicii de dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape Actiuni economice Alte actiuni Transferuri din bugetul de stat Imprumuturi acordate

Tab 1: Mobilizarea si repartizarea resurselor prin buget

RESURSE

Produs intern brut Import

UTILIZRI Consum final Consum intermediar Menaje Adm. public ntreprinderi Administraie public Formare brut a capitalului fix

Menaj Variaia stocurilor Export

Tab 2: Bugetul economic (resurse i utilizri)

Fondul Proprietii de Stat Fondul Special pt. Sntate Fondul de risc i accident pt. protecia persoanelor handicapate BUGETUL DE STAT Fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea punctelor de trecere a frontierei Fondul special pt dezv. Sistemului energetic Fondul special pt. modernizarea drumurilor publice Fondul special pentru protejarea asigurailor Credite externe acordate Ministerelor

BUGETUL ASIG. SOC. DE STAT

Fondul pentru pensia suplimentar Fondul pt. plata ajut. de somaj

BUGETELE LOCALE Fondul special pt. asig soc. ale agricultorilor BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

Tab 3. Componentele bugetului de stat consolidat al Romniei

Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. Anul bugetar poate sa coincida sau nu cu anul calendaristic. Universalitatea este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in buget in sumele lor totale, fara omisiuni si fara compensari reciproce. Bugetul de stat este cel mai important buget in cadrul sistemului unitar de bugete. La bugetul de stat se varsa majoritatea impozitelor si o parte din taxe si contributii, precum si alte venituri specifice. Din bugetul de stat se finanteaza activitatea tuturor ministerelor (inclusiv a unei parti din institutiile subordonate acestora), dar si activitatea unor autoritati publice. De la bugetul de stat se aloca sume pentru aproape toate domeniile de activitate. Structura bugetului de stat: Veniturile si cheltuielile bugetului de stat aprobate in anii 2003-2005 au fost urmatoarele:

-miliarde ROL Indicator VENITURI - TOTAL Venituri curente 1. Venituri fiscale a) impozite directe -impozit pe profit -impozitul pe salarii si profit -cote si sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale -alte impozite directe -contributii b) impozite indirect -TVA incasata -sume defalcate din TVA pentru bugetele locale -accize -taxe vamale -alte impozite indirect 2003 241.235,5 240.446,5 223.569,3 50.489,2 39.396,0 59.154,0 -56.582,8 5.942,0 2.300,0 173.080,1 124.572,0 -34.350,9 45.880,0 8.163,0 28.816,0 2004 288.279,8 287.856,8 269.306,8 58.417,0 49.210,0 64.921,0 -62.424,0 5.810,0 900,0 210.889,8 156.189,0 -46.038,2 68.915,0 13.824,0 18.000,0 18.550,0 350,0 73,0 351.291,8 284.128,2 54.204,6 40.484,2 2005 357.366,6 356.158,6 336.119,6 75.238,1 60.710,0 76.887,0 -69.718,9 6.540,0 820,0 260.881,5 186.094,0 -59.401,5 97.733,0 16.752,0 19.704,0 20.039,0 1.133,0 75,0 387.955,2 322.530,9 61.710,1 46.314,3

2. Venituri nefiscale 16.877,2 Venituri din capital 551,0 Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate 238,0 CHELTUIELI TOTAL Cheltuieli curente a) cheltuieli de personal b) cheltuieli materiale si servicii 291.045,1 231.656,9 43.216,8 38.293,7

subventii prime transferuri dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli g) rezerve Cheltuieli de capital Imprumuturi acordate Rambursari de credite, plati de dobanzi si alte comisioane la credite Sursa: Legile bugetare anuale

c) d) e) f)

13.857,9 771,1 84.409,1 49.988,2 1.120,1 25.413,2 219,8 33.755,2

24.680,9 1.760,0 121.732,6 40.814,8 451,1 29.235,2 207,7 37.720,7

26.903,4 1.800,0 150.731,5 34.801,7 269,9 28.837,7 129,2 36.457,4

Anexele legii bugetului de stat

Legea finantelor publice prevede ca bugetul de stat trebuie sa fie insotit de: -bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea -sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora -alte anexe specifice Numarul anexelor difera in functie de numarul anexelor specifice care trebuie anexate la legea bugetul de stat.In 2005, anexele care au insotit legea bugetului de stat au fost urmatoarele: Anexa 1: sinteza bugetului de stat: este o detaliere a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat. La venituri, detalierea s-a facut pana la nivel de subcapitol. La cheltuieli, conform clasificatiei economice, s-au detaliat sumele pana la nivel de aliniat, iar conform clasificatiei functionale, pana la nivel de subcapitol. Anexa 2: sinteza cheltuielilor pe surse de finantare. Sursele de finantare sunt: bugetul de stat, veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile. Cheltuielile sunt detaliate pana la nivel de articol, respectiv, subcapitol. Anexa 3: este cea mai voluminoasa, cuprinzand aproximativ 3.000 de pagini. In aceasta anexa, sunt defalcate alocatiile bugetare pe fiecare ordonator principal de credite. La fiecare ordonator principal de credite, intalnim urmatoarea structura: - sinteza fondurilor alocate pe surse - sumele alocate de la bugetul de stat a)bugetul pe capitol, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si aliniate b)cheltuielile cu salariile c)numarul maxim de posturi si fondul aferent salariilor de baza - bugetul institutiilor publice subordonate si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii - sumele alocate din credite externe - sumele alocate din fonduri externe nerambursabile - proiectele cu finantare nerambursabila a)sinteza proiectelor cu finantare nerambursabila b)fisa proiectelor cu finantare nerambursabila - bugetul pe programe a)sinteza finantarii programelor b)fisa programelor

cheltuielile de capital a)programele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare b)fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii programele de integrare europeana

Anexa 4: sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social si ajutor pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri, conform legii. Aceasta anexa defalca, pe fiecare judet in parte, suma totala prevazuta cu aceasta destinatie in bugetul de stat. Anexa 5: sume defalcate din impozitul pe venit pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultura si culte si echilibrarea bugtelor locale. Repartizarea pe judete a sumelor este prezentata pe urmatoarele destinatii: sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, contributii pentru personalul neclerical, institutii de cultura preluate de autoritatile locale si sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Anexa 6: criteriul Capacitate financiara de repartizare pe unitati administrativ-teritoriale a sumelor si cotelor defacate din impozitul pe venit pentru echilibrare, potrivit art. 29 alin. (3) si (5) din OUG nr. 45/2003, privind finantele pubice locale. Prezinta formula de calcul care se utilizeaza pentru repartizarea sumelor si cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Anexa 7: sume defalcate din TVA pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei. Aceasta anexa prezinta impartirea sumelor defalcate din TVA, pe fiecare judet in parte, pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei. Anexa 8: sume defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, sustinerea sistemului de protectie a copilului, creselor si centrelor judetene si locale de consultant Agricola. Se detaliaza sumele alocate pe judete si destinatii. Anexa 8a: detaliaza sumele alocate fiecarui judet pentru invatamantul special, pentru produsele lactate si de panificatie oferite elevilor in cadrul programului cornul si laptele, precum si sumele alocate bugetelor locale municipale, orasenesti si comunale pentru sustinerea sistemului de invatamant preuniversitar. Anexa 8b: detaliaza sumele acordate fiecarui judet pentru finantarea cheltuielilor de personal in invatamantul preuniversitar, precum si sumele acordate sub forma de burse pentru elevi si achizitii de obiecte de inventar de catre scoli. Anexa 9: prezinta sumele alocate fiecarui judet pentru drumuri judetene si comunale. Sumele provin din taxa pe valoare adaugata colectata la bugetul de stat. Anexa 10: prezinta numarul maxim de posturi finantate pentru personalul neclerical angajat in unitatile de cult. Anexa 11: prezinta categoriile de venituri si cheltuieli care se prevad in bugetele locale. Sunt stabilite separat categoriile de venituri si cheltuieli (inclusiv bugetul municipiului Bucuresti), orasenesti, comunale si bugetele sectoarelor municipiului Bucuresti. Anexa 12: prezinta bugetul Fondului National unic de asigurari sociale de sanatate.

Defalcarea pe ordonatorii principali de crediute a sumelor prevazute la partea de cheltuieli in bugetul de stat

Sumele prevazute pentru cheltuielile bugetului de stat se repartizeaza pe fiecare ordonator principal de credite. Pentru exemplificare, prezentam repartizarea sumelor alocate in bugetul de stat pe anul 2005, pe ordonatori de credite. Ordonator de credite Administratia Prezidentiala Cod capitol 51 59 72 Senatul Romaniei 51 Camera Deputatilor 51 Inalta Curte de Casatie si 51 Justitie Curtea Constitutionala 51 Consiliul Legislativ 51 Curtea de Conturi 51 Consiliul Concurentei 51 Avocatul Poporului 51 Consiliul National pentru Studierea Arhivelor 51 Securitatii Consiliul National al 51 Audiovizualului 51 57 Cancelaria Primului-Ministru 59 60 69 71 Secretariatul General al 51 Guvernului 59 72 51 Ministerul Afacerilor Externe 57 59 71 Ministerul Integrarii Europene 51 69 Ministerul Finantelor Publice 51 71 58 59 60 Ministerul Transporturilor, 63 Constructiilor si Turismului 68 69 Suma (mld. ROL) 154,2 12,3 52,9 818,3 1.700,7 321,5 80,1 41,1 693,1 234,0 38,0 88,6 69,2 544,1 262,4 1.944,5 43,2 1.124,1 18,5 1.592,6 484,6 396,4 3.516,2 16,2 132,1 3,3 363,4 802,4 5.404,2 1.845,3 729,2 70,0 1.254,4 7.046,1 3.715,3 293,2

Ministerul Cercetarii

Educatiei

si

Ministerul Sanatatii Ministerul Culturii si Cultelor Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Autoritatea Nationala de Control Ministerul Public Parchetul Anticoruptie

National

71 72 57 59 60 61 58 69 57 59 68 69 51 59 72 51 59

1,8 0,3 20.382,2 152,0 7.546,0 5.369,0 13.298,2 46,8 13,0 3.753,8 114,0 0,4 600,0 14,9 1.327,5 2.439,2 572,9 4.674,9 78,0 155,6 1.127,6 17,2 0,8 1.599,2 0,2 649,4 0,5 5.633,8 4.274,0 198,9 0,9 14,6 205,1 42.627,7 1.700,6 1.822,1 786,8 128,4 7.758,7 3,9 324,0 337,7 13,7 38.921,0 7,7 7,0 11.626,6 29,2 10.239,1

55 57 Serviciul Roman de Informatii 58 60 63 71 Seviciul de Informatii Externe 55 63 Serviciul de Paza si Protectie 55 63 51 55 Ministerul Justitiei 58 60 72 51 54 55 Ministerul Apararii Nationale 57 58 59 60 69 71 72 58 60 Ministerul Muncii, Solidaritatii 71 si Familiei 72 85 86 66

10

Ministerul Comertului

si 69 71 72 86 Ministerul Agriculturii, 60 Padurilor si Dezvoltarii 67 Rurale 69 71 64 Ministerul Mediului si 69 Gospodaririi Apelor 71 72 Serviciul de Telecomunicatii 55 Speciale 63 Administratia Nationala a 69 Rezervelor de Stat 51 Oficiul Central de Stat pentru 58 Probleme Speciale 59 Academia Romana 60 71 Autoritatea Nationala 67 Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Secretariatul de Stat pentru 60 Problemele Revolutionatilor din Decembrie 1989 Oficiul National de Prevenire 51 si Combaterea Spalarii Banilor Oficiul Registrului National al 51 Informatiilor Secrete de Stat Consiliul National pentru 51 Combaterea Discriminarii Agentia Nationala de Presa Rompress Institutul Cultural Roman Societatea Nationala de Radiodifuziune Societatea Romana de Televiziune Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea Electorala Permanenta 59 59 59 59 51 57 51

Economiei

483,1 402,8 0,3 100,0 1,3 22.687,8 485,3 225,2 3.339,3 1.095,2 0,4 0,2 2.567,9 4,9 1.260,9 63,1 9,2 14,0 3,9 874,0 3.134,3

30,4

72,7

73,1 25,6

104,3 109,5 859,2 583,5 176,7 110,2 73,2 12.261,7 2.914,9 1.800,0 34.801,7

69 Ministerul Finantelor Publice 72 Actiuni generale 85 88

11

95 TOTAL

269,9 387.955,2

Functiile bugetului de stat

Bugetul de stat indeplineste, ca si finantele publice, doua functii, si anume: functia de repartitie si functia de control. Functia de repartitie se realizeaza prin participarea bugetului de stat la distribuirea primara a produsului national brut, creat de catre regiile autonome si societatilor comerciale cu capital de stat. De la aceste unitati bugetul de stat incaseaza in preocesul distribuirii primareS impozitul pe profit, impozitul pe circulatia marfurilor, taxa asupra terenurilor proprietate de stat, contributia pentru formarea fondului de ajutor social etc. Pe de alta parte si in acelasi timp de la bugetul de stat se finateaza anumite actiuni economice, sociale si cultural ale agentilor economici cu capital de stat. Bugetul de stat participa insa ti la redistribuirea unei parti din produsul national brut, in masura in care incaseaza impozite directe, indirect, tae, contributii etc. de la unitatile si organizatiile cooperatiste, de la agentii economici cu capitas privat si de categoriile de populatie. De asemenea, in procesul redistribuirii produsului national brut de la bugetul de stat se finanteaza invatamantul, cultura, arta, sanatatea, asistenta social, alocatia de stat pentru copii, apararea nationasa, politia, jandarmeria etc. Bugetul de stat participa intr-o anumita masura si la repartitia pe plan international a unei parti din produsul national brut prin incasarea diferentelor favorabile sau acoperirea celor nefavorabile din operatiunile de import-export; de asemenea, pe calea imprumuturilor externe primite sau acordate de Romania. Functia de control a bugetului de stat se exercita in toate etapele si pe toata durata realizarii procesului bugetar. Astfel, controlul se exercita in procesul elaborarii, dezbaterii, aprobarii, cu deosebire in timpul incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor, ca si in timpul incheierii exercitiului bugetar. In procesul incasarii veniturilor se exercita controlul asupra determinarii corecte a fiecarui venit bugetar, incasarea completa si la timp a impozitelor, taxelor etc. Controlul este si mai riguros in domeniul cheltuielilor bugetare, cand se urmareste legalitatea, destinatiile, oportunitatea si eficienta cu care se cheltuie banul public. Controlul bugetar se exercita sub urmatoarele forme principaleS preventive, operativcurent, posterior etc.

Continutul bugetului de stat

Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole sau alineate, dupa caz. Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata. Numarul de salariati aprobat nu poate fi depasit. In bugetul de stat sunt cuprinse si Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie care pe parcursul unui an poate fi majorat din Fondul de rezerva. Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. Evaluarea veniturilor si

12

cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda autonoma, metoda majorarii (diminuarii) si cea a evaluarii directe. Prin metoda autonoma la intocmirea bugetului se iau drept baza veniturile si cheltuielile ultimului buget a carui executie a fost incheiata si se efectueaza evaluari forfetare. Metoda majorarii (diminuarii) se bazeaza pe rezultatele exercitiului bugetar din ultimii 5 ani consecutivi determinandu-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor si cheltuielilor. Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli.

Elaborarea proiectului bugetului de stat

Elaborarea proiectului de stat - reprezinta prima etapa a procesului bugetar la nivelul acestui buget, care consta in formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite, comunicarea acestora Ministerului Finantelor Publice la nivelul caruia are loc centralizarea intr-un document numit proiect al legii bugetului de stat; - este documentul elaborat de catre Guvern si Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum si a proiectelor bugetelor locale. Elaborarea proiectului de buget se bazeaza pe: - prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali din anul bugetar pentru care se intocmeste bugetul si ale celor pentru urmatorii trei ani; - politici fiscale si bugetare; - prevederile memorandumurilor de finantare, de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnate si/sau ratificate; - politicile si strategiile sectoriale, prioritatile stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite; - propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; - programele intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni de ansamblu, programe ce sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program; - propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale; - posibilitatile de finantare a deficitului bugetar. Acesti indicatori sunt elaborati de organele abilitate, pana la data de 31 martie a anului curent, urmand a fi actualizati pe parcursul desfasurarii procesului bugetar. Procesul elaborarii proiectului de buget se desfasoara pe baza unui calendar ce stabileste termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia. Calendarul bugetar Proiectele legii bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de Guvern prin Ministerul Finantelor Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si pentru urmatorii 3 ani, a politicilor fiscale si bugetare, a prevederilor amendamentelor de finantare si de intelegere, a posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar. Acestea trebuie elaborate pana la 31 martie al anului curent.

13

Ministerul Finantelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite pana la 1 iunie o scrisoare-cadru prin care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de bugete, metodologiile de elaborare a acestora si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Ei au obligatia transmiterii propunerilor la Ministerul Finantelor Publice pana la 15 iulie si care trebuie definitivate pana la 1 august, urmand ca Ministerul Finantelor Publice sa le inainteze Guvernului pana la 30 septembrie. Proiectul legii bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul si proiectia in urmatorii 3 ani. Dupa insusirea de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le prezinta Parlamentului spre adoptare pana la 15 octombrie. Raportul privind situatia macroeconomica este un document care insoteste proiectul legii bugetului de stat. Acest raport cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice in contextual carora au fost elaborate proiectele de buget, precum si strategia Guvernului in domeniul investitiilor publice. Raportul exprima politica fiscal-bugetara a Guvernului, precum si alte informatii revelante in domeniu. Raportul privind situatia macroeconomica pentru anul 2005 si proiectia acesteia pe anul 2006-2008 este structurat pe patru capitol: evolutii macroeconomice, monetare, fiscale si bugetare in anul 2004 evolutii macroeconomice, monetare si valutare in anul 2005 politica fiscal ti bugetara in anul 2005 perspective macroeconomice, monetare, fiscal si bugetare in perioada 2006-2008 Indicatorii macroeconomici analizati au fost urmatorii: produsul intern brut cererea interna si externa consumul individual efectiv al administratiei publice variatia stocurilor formarea bruta de capital fix evolutia preturilor de consum si deflatorul PIB nivelul importurilor si exporturilor deficitul comercial FOB-FOB deficitul contului curent gradul de ocupare a populatiei, numarul somerilor si numarul salariatilor rata investitiilor valoarea adaugata bruta

14

Politica fiscal are in vedere: nivelul impozitelor nivelul contributiilor structura bugetului general consolidate reforma administratiei publice Politica bugetara are in vedere: politici sociale costurile datoriei publice structura cheltuielilor

Aprobarea bugetului de stat Conform dispozitiilor art. 65 din Constitutie, bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat se aproba de catre Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna. Potrivit procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecarei Camere examineaza proiectul legii si Raportul Guvernului, le avizeaza si apoi intocmesc un raport comun asupra proiectului de lege, impreuna cu toate amendamentele tuturor comisiilor si se transmit plenului. Dupa dezbaterea generala urmeaza dezbaterea pe articole si aprobarea legii prin vot de ansamblu, deschis sau secret, dupa care proiectul legii bugetului de stat devine lege ordinara. Legea bugetara anuala Pentru a produce efecte juridice legea bugetara adoptata de Plenul celor doua Camere ale Parlamentului trebuie supusa promulgarii de catre seful statului conform art. 77 din Constitutie si totodata se dispune si publicarea in Monitorul Oficial. Presedintele poate emite decretul de promulgare sau poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii dupa care in termen de 10 zile este obligat sa o promulge. In cazul incalcarii prevederilor Constitutiei, Presedintele poate cere Curtii Constitutionale sa verifice constitutionalitatea acestora si daca se declara constitutionalitatea legii ea trebuie promulgata de Presedinte in cel mult 10 zile si intra in vigoare la 3 zile dupa publicarea in Monitorul Oficial sau la o data prevazuta in textul ei. Conform Legii nr. 500/2002 legea bugetara are caracter temporar. Daca legea bugetului de stat si cea a bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica, in continuare, bugetele anului precedent pana la adoptarea noilor bugete. In aceasta ipoteza bugetele exercitiului bugetar expirat ultraactiveaza,

15

in sensul ca desi si-au incetat valabilitatea, ele se aplica in continuare pana la adoptarea noilor bugete. Executia bugetului de stat Institutiile care au competenta legala in executia bugetului de stat sunt : Guvernul care exercita conducerea generala a executiei bugetelor centrale, Ministerul Finantelor Publice care asigura echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de credite care dispun sau aproba orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari de credite (conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica), care aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori tertiari de credite (conducatori din institutiile publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) si care utilizeaza creditele bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe ordonatori de credite. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului financiar si pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, dupa deschiderea sau alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor Publice. Modificarea destinatiei creditelor bugetare. Prin legea bugetara se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora. Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Tipuri de modificare a destinatiei initiale a creditelor bugetare : virarile de credite intre subdiviziunile clasificatiei bugetare, transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea si anularea creditelor bugetare. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele si orice alte venituri stabilite prin lege. Executia bugetara are aceeasi durata ca si exercitiul financiar. Executia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii, in limita carora se pot angaja, ordonanta si efectua plati reprezinta creditele bugetare (drepturi banesti ale beneficiarilor bugetului public, nerambursabile si nu sunt purtatoare de dobanda).

16

Respectarea executiei cheltuielilor bugetare este obligatorie, schimbarea nelegala a acestora constituie infractiune de deturnare de fonduri. Procedura executiei cheltuielilor bugetare incepe cu deschiderea creditelor bugetare, urmata de repartizarea acestora in baza dispozitiei bugetare. Controlul executiei bugetului de stat se realizeaza prin control politic efectuat de Parlament sau la cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate exercitat de catre autoritatile puterii executive (Corpul de control al primului-ministru, Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiara), controlul specializat (Curtea de Conturi a Romaniei). Rectificarea bugetului de stat Legile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleasi proceduri ca si legilor bugetare anuale initiale, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar. Legile de rectificare a legilor bugetare anuale trebuie elaborate cel mai tarziu pana la data de 30 noiembrie. Aceasta limita este impusa de stransa legatura care exista intre bugetul de stat si bugetele locale. De regula, rectificare bugetului de stat atrage modificarea sumelor si cotelor defalcate destinate bugetelor locale. Astfel, legea recomanda ca bugetele locale sa fie rectificate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat. Sinteza bugetului de stat pe anul 2005 asa cum a fost modificata cu ocazia primei rectificari (prin OUG 66/2005): -mld. ROL Capitol 001 002 003 004 1300 1900 3000 Titlu/Art. Denumire indicator VENITURI - TOTAL I.Venituri curente A.Venituri fiscal A1.Impozite directe A2.Impozite indirect B.Venituri neficale II.Venituri din capital Program actualizat 357.377 356.157 336.118 75.273 260.845 20.039 1.133 1.220 1.762 1.588 13.766 -12.178 174 -530 Influente Program rectificat 358.597 357.919 337.706 89.039 248.667 20.213 602

17

4000 4200

VII.Donatii si sponsorizari VIII.Incasari rambursarea imprumuturilor acordate

12 -12

12 63

din 75

5001 01 02 20 34 36 38 49 60 70 79 84

CHELTUIELI BUGET 387.965 DE STAT Cheltuieli curente -cheltuieli cu personal Cheltuieli servicii -subventii -prime -transferuri -dobanzi -rezerve Cheltuieli de capital Imprumuturi acordate Rambursari plati de de dobanzi si 27.145 1.800 151.343 34.752 479 28.498 129 materiale 323.381 61.672 si 49.190

-9.743 -1.612 3.029 3.483 -464 -7.824 -4.116 4.280 -903 -92 -7.135

378.222 321.769 64.701 49.673 26.681 1.800 143.519 30.636 4.759 27.595 37 28.822

credite, 35.957

comisioane la credite

LEGISLATIE MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Legea numarul 216 din 26 aprilie 2001 - art 1.stabileste este volumul veniturilor si a structurii acestora pe surse si al cheltuielilor, pe destinatii pentru bugetul de stat si bugetele fondurilor speciale pentru anul 2001, regimul acestora precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul de executie a acestora. - art 2. bugetul de stat autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor si de repartizare a acestora pe destinatii si ordinatori principali de credite in conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-sociala a tarii si alte politici financiare specifice anului 2001 -atr 3.(1) estimarea veniturilor bugetare pentru anul 2001 a fost realizata pe baza proiectiei indicatorilor macroeconomici (2) sinteza bugetului de stat pe anul 2001, detaliata, la venituri, pe capitole si subcapitole, iar la cheltuieli pe parti, capitole, subcapitole, titluri si articole precum si alineate. (4) bugetul de stat pe anul 2001 se stabileste la venituri in suma de 153.092,4 mld lei, iar la cheltuieli in suma de 194.398,2 mld lei cu un deficit de 41.305,8 mld lei.

18

Structura veniturilor pe anul 2001 Venituri- TOTAL din care: Venituri curente din acestea: a) venituri fiscale - impozite directe din care: -impozitul pe profit -impozitul pe venit -cote i sume defalcate din impozitul pe venit (se scad) - impozite indirecte din care: -taxa pe valoare adugat -taxa pe valoare adugat ncasat -sume defalcate din taxa pe valoare adugat (se scad) -accize -taxe vamale b) venituri nefiscale Venituri din capital Donaii i sponsorizri ncasri din rambursarea mprumuturilor Regimul i destinaia cheltuielilor prevzute n bugetul de sat pe 2001 Cheltuieli-TOTAL din care: 1.Cheltuieli curente 166.832,1 din acestea: a)cheltuieli de personal 28.494,8 b)cheltuieli materiale i servicii 17.707,5 c)subvenii 8.930,1 d)prime acordate productorilor agricoli 701,0 e)transferuri 58.473,3 f)dobnzi aferente datoriei publice i alte cheltuieli 50.617,1 g)rezerve 1.908,3 2. Cheltuieli de capital 11.430,5 3. mprumutiri acordate 262,5 4.Rambursri de credite, pli de dobnzi i comisioane la credite 15.873.1 din acestea: a) rambursri de credite externe 10.632,2 b) pli de dobnzi i comisioane la credite externe 5.240,9 Bugetul de stat pe anul 2001 este egal cu total venituri 153.092,4 cheltuieli 194.398,2 = deficit bugetar de 41.305,8 mld lei. mld.lei 194.398,2 mld.lei 153.092,4 151.740,4 144.668,9 44.294,0 25.367,0 32.130,0 -26.284,0 100.374,9 49.856,2 71.517,0 -21.660,8 31.562,0 10.409,0 7.071,5 146,0 20,0 1.186,0

19

Bibliografie:

1. Buget si trezorerie publica, Tatiana Mosteanu, Editura DU Style, 2000 2. Buget si trezorerie publica. Studii de caz comentate, Tatiana Mosteanu, Editura Universitara, 2005 3. Finante generale, Vol I., Gh. D. Bistriceanu, 1992 4. Buget si trezorerie publica, Tatiana Mosteanu, Mariana Vuta, Emilia Campeanu, Gyorgy Attila, Delia Vasilescu, Bianca Savelciuc, Editura Universitara, 2004 5. www.referat.ro 6. www.scribd.com

20