Curs 11

SISTEMUL BUGETAR

Conf. univ. dr. Maria-Andrada GEORGESCU

Departamentul de Economie și Politici Publice
Facultatea de Administrație Publică
SNSPA – București
maria-andrada.georgescu@administratiepublica.eu
11.1. Conținutul tradițional și semnificația modernă
a bugetului
etimologic

”buget” ”bulgo” = pungă cu bani

latină
Sens juridic: buget = act, document sau listă a
veniturilor și cheltuielilor statului, prevăzute și
autorizate a se realiza într-o anumită perioadă de
timp, de obicei un an, cu aprobarea Parlamentului

Cf. Legii 500/2002: buget = ”documentul prin care

sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile
și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în
funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor
publice”

Sens economic: buget = exprimă relațiile economice

bănești ce apar în procesul repartiției produsului intern
brut în vederea satisfacerii nevoilor publice
 11.2. Sfera bugetului general consolidat
Buget general consolidat = ansamblul bugetelor componente
ale sistemului bugetar agregate, consolidate şi ajustate
conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un
întreg (art.3 pct. 2 Legea nr. 69/2010)
Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel
naţional, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv
cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin
eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia
dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv,
starea de echilibru sau dezechilibru, după caz (art. 3(1)
Legea 500/2002)
Consolidare – operaţiunea de eliminare a transferurilor de
sume dintre două bugete componente ale bugetului general
consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora
(art. 2 pct. 18 Legea 500/2002)
11.3. Sistemul bugetar

Procurarea veniturilor bugetare, repartizarea și

cheltuirea acestora se realizează într-un anumit
cadru organizatoric, denumit sistem bugetar.

Structura sistemului bugetar corespunde structurii

organizatorice a statului, fiind adecvată
organizării sale administrativ teritoriale.
În statele federale, există un sistem bugetar în trei
trepte și anume:
- bugetul federal;
- bugetele componentelor federației (bugetele statelor, provinciilor,
cantoanelor, landurilor etc.);
- bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

În statele unitare funcționează un sistem bugetar în

două trepte și anume:
- bugetul administrației centrale de stat;
- bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Sistemul bugetar al României include:
- bugetul de stat,
- bugetul asigurărilor sociale de stat,
- bugetele fondurilor speciale,
- bugetul Trezoreriei Statului,
- bugetele instituţiilor publice autonome,
- bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de
stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor
speciale, după caz,
- bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii,
- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se
asigură din fonduri publice,
- bugetul fondurilor externe nerambursabile și
- bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Bugetul de stat

 este documentul elaborat și administrat de

Guvern, adoptat de Parlament prin lege,
cuprinzând veniturile și cheltuielile aprobate prin
legea bugetară anuală.
Bugetul asigurărilor sociale de stat

 este documentul ce se întocmește distinct de

bugetul de stat și se aprobă de Parlament prin
lege separată, fiind administrat de Ministerul
Muncii și Justiției Sociale.
Bugetele fondurilor speciale

 se întocmesc în vederea finanțării anumitor

obiective și acțiuni necesare în perioada
considerată, pentru care se instituie prelevări
obligatorii pe bază de legi speciale. Cele două
bugete elaborate pentru fondurile speciale sunt:
bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de
șomaj. Aceste bugete se aprobă ca anexă la
legea bugetului de stat și, respectiv, la legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Bugetul trezoreriei statului

 este documentul în care sunt înscrise veniturile și

cheltuielile trezoreriei privind activitatea
desfășurată de aceasta în scopul îndeplinirii
funcțiilor sale. Se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
Bugetele instituțiilor publice autonome

 includ veniturile și cheltuielile sau, după caz,

numai cheltuielile anuale ale instituțiilor publice
care nu sunt subordonate niciunei alte entități de
drept public.
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral
sau parțial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor
speciale, după caz

 includ cheltuielile anuale ale instituțiilor publice ce

funcționează doar pe baza resurselor primite de
la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat și bugetele fondurilor speciale, în funcție de
sistemul de finanțare și, respectiv, veniturile și
cheltuielile anuale ale instituțiilor publice ce
primesc subvenții de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor
speciale în completarea fondurilor proprii și sunt
în subordinea instituțiilor publice autonome.
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral
din venituri proprii

 sunt documentele în care sunt prevăzute și

aprobate veniturile și cheltuielile instituțiilor
publice aflate în subordinea instituțiilor publice
autonome, ce funcționează doar pe baza
veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea
de manifestații culturale și sportive, concursuri
artistice, publicații, prestații editoriale, studii,
proiecte, valorificări de produse din activități
proprii sau anexe, prestări de servicii și altele
asemenea.
Bugetul fondurilor provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat

 este documentul în care sunt prevăzute și

aprobate destinațiile creditelor externe
contractate sau garantate de stat și ale căror
rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din
fonduri publice.
Bugetul fondurilor externe nerambursabile

 este documentul în care sunt prevăzute și

aprobate veniturile și cheltuielile fondurilor
externe care nu trebuie rambursate.
Bugetele locale

 sunt documentele în care sunt prevăzute și

aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile
unităților administrativ-teritoriale.
 Bugetele locale cuprind:
a) bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului București, județelor și
municipiului București;
b) bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau
parțial din bugetele locale, după caz;
c) bugetele instituțiilor publice (de subordonare locală)
finanțate integral din venituri proprii;
d) bugetul împrumuturilor externe interne și externe,
pentru care rambursarea, plata dobânzilor,
comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigură
din bugetele locale;
e) bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Elaborarea, aprobarea, executarea și raportarea
bugetelor locale este reglementată de dispozițiile
Legii privind finanțele publice locale nr. 273/2006.

Bugetele locale = instrumente de planificare și

conducere a activității financiare la nivel local,
fiind întocmite ca bugete autonome.
Bugetele locale sunt alimentate cu venituri proprii (venituri
din impozite, taxe și venituri cu destinație specială) și
cu mijloace de echilibrare de la bugetul de stat sub
forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe
venit și sumelor defalcate din taxa pe valoarea
adăugată.
Dacă resursele proprii nu sunt suficiente, bugetele locale
pot contracta împrumuturi din disponibilitățile contului
curent general al Trezoreriei statului, pentru acoperirea
golurilor temporare de casă, pot apela la împrumuturi
de la băncile comerciale sau de la alte instituții de
credit.
Competențe în elaborarea, aprobarea și administrarea
bugetelor la nivel local o au consiliile locale, consiliile
județene și Consiliul General al Municipiului București.