Politica comercială a Uniunii Europene

POLITICA COMERCIALĂ A UE

ÎN PREZENT... ȘI ÎN VIITOR

Comerțul a avut mult timp un rol esențial în generarea de creștere și locuri de muncă. În
prezent, exporturile UE către țările din afara Europei sprijină crearea a peste 31 de milioane de
locuri de muncă în cele 28 de state membre – precum și a peste 19 milioane de locuri de muncă
în țări din afara Europei. De asemenea, se estimează că, în următorii ani, aproximativ 90 % din
creșterea mondială se va produce în afara UE. Dacă ne dorim să valorificăm această creștere,
trebuie să avem acces în continuare la piețele respective. Prin urmare, UE se ocupă intens de
negocierea unor acorduri comerciale cu țări de la Japonia până la Tunisia. Și, desigur, un viitor
acord de parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții cu SUA ar acoperi o treime din
comerțul mondial și 40 % din producția globală. Deschiderea către comerț ne ajută, de
asemenea, să rămânem competitivi, oferind acces întreprinderilor din UE la cea mai largă gamă
de resurse la cel mai bun preț. Și consumatorii au de câștigat: intensificarea comerțului ne
aduce prețuri mai mici în magazine, precum și o gamă mai largă de produse și servicii de
calitate.

Ce impact a avut politica comercială a UE în ultimii ani?

Politica comercială a UE a avut realizări semnificative în ultimii ani. De exemplu, acordul

comercial cu Coreea de Sud va împlini în curând cinci ani de la intrarea în vigoare. De la data
intrării în vigoare, exporturile de bunuri din UE către Coreea de Sud au crescut cu 55 %, iar
exporturile de servicii cu peste 40 %. Acordul a eliminat taxele vamale pentru aproape toate
bunurile, dar, fiind primul dintr-o nouă serie de acorduri comerciale ale UE, a mers și mult mai
departe. Acordul a abordat alte tipuri de bariere în calea comerțului, cum ar fi birocrația. Acesta
a deschis piețele de servicii și de investiții. De asemenea, acordul a inclus alte măsuri, de la
promovarea concurenței la stimularea dezvoltării durabile. Acordurile cu Georgia, Moldova și
Ucraina constituie un alt exemplu în acest sens. Pe lângă eliminarea barierelor în calea
comerțului, acestea urmăresc alinierea reglementărilor țării partenere la normele UE.
Obiectivul este de a promova standarde de calitate mai ridicate pentru produse și de a spori
nivelul de protecție a consumatorilor și a mediului. Care sunt principalele provocări cu care se
confruntă politica comercială a UE? În prezent, lanțurile valorice mondiale înseamnă că bunurile
conțin materii prime și componente din întreaga lume. Accesul la aceste resurse la prețuri
competitive este la fel de important pentru industria UE precum accesul la piețele de export. În
plus, serviciile, proprietatea intelectuală și investițiile adaugă, de asemenea, valoare produselor
finite. Și serviciile în sine – fie că sunt din sectorul financiar, al turismului sau al asigurărilor –
constituie, de asemenea, exporturi. Prin urmare, politica comercială trebuie, de asemenea, să
vizeze aceste domenii. UE consideră în continuare că cea mai bună abordare este multilaterală 
– cu alte cuvinte, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Cu toate acestea, OMC
funcționează pe baza unanimității. Este o provocare să convingi 164 de membri să ajungă la un
acord. Iar echilibrul economic în schimbare la nivel mondial afectează centrul de greutate al
intereselor implicate. Prin urmare, pe lângă activitatea noastră în cadrul OMC, am negociat
acorduri cu grupuri de țări – precum Acordul privind comerțul cu servicii – care, în viitor, ar
putea deveni acorduri ale OMC.

Politica comercială este din ce în ce mai criticată. Care credeți că este motivul?

În urmă cu 20 de ani, politica comercială era în mare măsură apanajul teoreticienilor.

Conferința ministerială a OMC de la Seattle din 1999 a determinat însă o creștere bruscă a
interesului public cu privire la continuarea liberalizării comerțului. Politica comercială nu se mai
limitează la taxe vamale și contingente, ci este legată în prezent în mod indisolubil de politicile
sociale și de mediu ale unei națiuni, precum și de strategiile generale de dezvoltare ale țărilor.

Transmiterea unui mesaj unitar

Piața unică a UE, în interiorul căreia bunurile, serviciile, persoanele și capitalurile circulă
liber, este elementul esențial pe care se sprijină Uniunea pentru a crea locuri de muncă prin
intermediul schimburilor comerciale cu alte țări și regiuni. De această piață unică nu răspund
guvernele naționale, ci UE. De asemenea, UE gestionează relațiile comerciale cu restul lumii.
Exprimându-se la unison, Uniunea Europeană reușește să se impună mult mai bine în
negocierile comerciale internaționale decât ar putea să o facă individual fiecare stat membru.
Uniunea este un actor economic și politic dinamic, interesele și responsabilitățile sale la nivel
regional și mondial fiind în plină creștere.