Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
anularea argumentelor istorice ale romnilor n lupta politic din Transilvania i justificarea privilegiilor
deinute de maghiari, sai i secui, precum i a statutului de tolerai atribuit romnilor. n felul acesta,
chestiunea continuitilor istorice va cpta un pronunat caracter politic.
D. Teoria lui Roesler
Replica istoricilor maghiari i austrieci , ce susineau neautohtonia romnilor au fost sintetizate de Robert
Roesler n lucrarea Romenichen Studien-1871 n care acesta suine, pe baza izvoarelor romane trzii
c: dacii au fost exterminai de romani, iar romanizarea nu s-a putut face n 160 de ani datorit timpului
scurt i a izolrii dacilor fa de romani; retragerea aurelian a dus la plecarea tuturor locuitorilor la sud de
Dunre, unde romnii s-ar i fi format la contactul cu lumea albanez, cu care au similitudini ligvistice;
Dacia a rmas fr populaie fiind ocupat de unguri, iar romnii, popor de pstori ar fi trecut la nord de
Dunre n secolele X-XI i ar fi fost colonizai n Transilvania dup marea invazie ttaro-mongol din 1244
Istoricii romni(Prvan, Hadeu, Xenopol, Iorga, Rosetti, Brtianu), au demontat teza roslerian
argumentnd cu izvoare epigrafice, numismatice, arheologice i lingvistice, romanitatea i continuitatea
romnilor n Dacia
Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor din spaiul romnesc
E.1. Cronicari din spaiul romnesc
Grigore Ureche (1590-1647) lucrare: Letopiseul rii Moldovei. Observ asemnarea dintre cuvintele
romne i cele latine, de unde concluzia originii comune a romnilor din Moldova, Transilvania i ara
Romneasc, care se trag toi de la Rm
Miron Costin (1633-1691) lucrare: De neamul moldovenilor. n concepia lui, istoria romnilor ncepea
cu cea a dacilor antici, cucerii i supui de romanii lui Traian, care era considerat desclecatul cel
dinti,la retragerea romanilor din Dacia nu au plecat toi romanii, ci muli au rmas pe loc, rezistnd
nvlirilor barbare, din aceste elemente s-a nscut poporul romn. Originea sa era atestat att de
numele pe care i l-au dat nii romnii din toate inuturile romneti, ct i de numele dat romnilor de
ctre strini,romanitatea romnilor era dovedit de latinitatea limbii lor din care reproducea o list
impresionant de cuvinte, dar i urmele lsate de romani n fosta Dacie.
stolnicul Constantin Cantacuzino (1640-1714) lucrare: Istoria rii Romneti. Exprimarea cea mai
clar i mai concis a existenei contiinei romanitii la romni, susinea c romnii in i cred c sunt
urmai ai romanilor i se mndresc cu aceast descenden glorioas.
Dimitrie Cantemir lucrare: Hronicul romano-moldo-vlahilor. Lucrarea dedicat exclusiv problemei
romanitii romnilor, avea 343 de foi n manuscris n varianta romneasc, fa de cronicarii anteriori,
determin i fixeaz locul romnilor n istoria universal, elementele de baz ale concepiei despre
originea romnilor sunt: descendena pur roman din Traian, struina nentrerupt i unitatea romano-
Prin romanitatea romanilor se intelege in primul rand ideea despre descendenta romana a
romanilor. In contextul migratiei slavilor in sudul Dunarii, romanitatea orientala se va
identifica cu poporul roman. Aceasta noua realitate etnica s-a fixat in constiinta
contemporanilor si a fost surprinsa si in scrierile istoricilor in diferite epoci.
dacii. Spatiul ocupat de geto-daci era cel carpato-dunarean. Cel care a unit triburile geto-dace
a fost Burebista (82-44 i.Hr.). Dupa moartea lui Burebista, regatul dac a cunoscut o perioada
de decadere pana la urcarea pe tron a lui Decebal (87-106). Decebal a ajuns rege in contextul
pregatirilor de razboi ale imparatului Domitian. In anul 89 s-a incheiat o pace in urma
careia Dacia devenea regat clientelar Romei. Dupa urcarea pe tron a imparatului Traian (97117), acesta a suprimat plata subsidiilor si a inceput pregatirile de razboi. Razboaiele dacoromane s-au desfasurat in anii 101-102 si 105-106 si s-au incheiat cu infrangere si
transformarea Daciei in provincie romana.
Romanizarea geto-dacilor:
Cucerirea Daciei a fost urmata de o colonizare masiva. In Dacia romana si in Dobrogea,
procesul romanizarii s-a desfasurat in conditiile actiunii mai multor factori: armata si
administratia romana, veteranii, colonistii latinofoni, viata economica, urbanizarea, dreptul
roman, viata culturala si religioasa. Crestinismul a avut, la randul sau o contributie
importanta, noua credinta fiind raspandita in limba latina de misionarii veniti din imperiu
dupa retragerea armatei si administratiei romane din Dacia, in 271 d.Hr.Daco-getii, prin
relatiile economice, politice si culturale avute cu statul roman inainte de cucerire, au ajuns in
situatia de a putea recepta rapid civilizatia romana de nivel mijlociu, de a-si putea insusi mai
usor limba latina. Dupa 170 de ani de romanizare intensa, s-a produs benefica sinteza dacoromana, care a stat la baza evolutiei spre romnitate.
Etnogeneza romaneasca:
De la retragerea romana si pana la asezarea slavilor pe teritoriul fostei provincii Dacia, s-au
perindat o serie de popoare migratoare. Autohtonii (vechii daci) au avut contacte directe, au
conlocuit si au convetuit in anumite forme cu acestia. Incepand cu secolul al VII-lea,
autohtonii latinofonici iau contact cu un nou val de migratori: slavii. Caracterul romanic al
populatiei latinofone n-a putut fi schimbat, influenta slava manifestandu-se in imbogatirea
vocabularului si in preluarea unor institutii cu terminologie slava. In anul 602, limesul
dunarean al Imperiului Roman Bizantin (Imperiul Roman de Rasarit) a fost definitiv strapuns.
Cea mai mare parte a slavilor din zonele nord-dunarene au navalit in sudul Dunarii si s-au
stabilit acolo. Dupa transformrea latinei in romana, elementul limba a fost factorul
determinant in stabilirea trasaturilor caracteristice prin care noul popor se delimita de
populatiile invecinate.
imigrationalista. Teoria imigrationalista, conceputa pentru a corespunde intereselor austroungare din secolul al XIX-lea a fost demontata de o serie de istorici romani de marca,
incepand cu B.P. Hasdeu, A. D. Xenopol, N. Iorga, V. Parvan si Gh. I. Bratianu pentru a sustine
drepturile nationale ale romanilor ardeleni, negate de elita conducatoare maghiara.