MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE
CATEDRA DE DREPT

Teza de an

Procedura bugetului de stat în Republica

Moldova

Coordonator Științific: A Elaborat:

asist. univ. Craievscaia C. Studentul anului III, gr.AP31R, Bînzari Alexandr
Specialitatea, Administrație Publică

Bălți,2020
Cuprins

2
 Introducere
Bugetul se referă în general la o listă cu toate veniturile si cheltuielile. Bugetul de stat al
Republicii Moldova constituie principala componentă a sistemului bugetar.
Bugetul de stat al Republicii Moldova constituie principala componentă a sistemului
bugetar. Din punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act în care se înscriu
veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de un an (1 ian. - 31 dec.).
Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care iau naștere
în procesul repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului. Aceste
relații se manifestă în dublu sens: pe de o parte ca relații prin care se prelevează resurse bănești la
dispoziția statului, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.
Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor. Îl putem
aborda din punct de vedere juridic şi economic.
Sub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi autorizează în formă
legislativă cheltuielile şi resursele statului, având character obligatoriu fiind supus aprobarii
Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a
acestuia, elaborându-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de
concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.
Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor
efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispoziţia statului.
Abordarea economică se referă la corelaţiile acroeconomice şi în special legăturacu
nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB şi măsura în care acesta este
repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelui indicatorilor bugetari şi
constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor. 1
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul
repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi
financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se
mobilizează resursele băneşti iar pe de lată parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse. 2
Procesul bugetar reprezintă ansamblul acțiunilor și măsurilor întreprinse de autoritatea
statală competentă cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea
proiectului de buget, aprobarea acestuia, executarea sa, încheierea, controlul și aprobarea
execuției bugetare.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Republicii_Moldova
2
https://ru.scribd.com/doc/78751288/Bugetul-de-Stat-Si-Specificul-Lui-in-Republica-Moldova-Conspecte-md
3
 CAPITOLUL 1. Bugetul de stat.

1.1. Definiție și caracteristici.

Prin buget înțelegem - documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an
veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a
instituțiilor publice.3

Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, legată de existenţa

statului şi a mecanismului pieţei. Sub aspect formal, bugetul de stat este o listă de venituri şi
cheltuieli ale statului, referitoare la un anumit interval de timp, de regulă un an. Din punct de
vedere juridic, bugetul de stat reprezintă o lege care prevede şi autorizează veniturile şi
cheltuielile statului pe durata unui an.

Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit
mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de
obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale,
juridice) prin care se efectuează conducerea

În acest sistem de conducere se includ:

 principiile fundamentale de conducere,

 organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia,
 sistemul pieţei,
 criteriile de eficienţă,
 pârghiile economice,
 sistemul informaţional.

Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor

economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei funcţii
revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin participarea agenţilor
economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest
context un rol însemnat revine şi statului, în două ipostaze: agent economic prin nimic deosebit
de ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii şi obligaţii) oricare alt agent economic, dar şi ca
autoritate publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului
economic prin însăşi forţa sa economică, precum şi prin pârghiile economico-financiare la care

3
https://lege5.ro/Gratuit/ha3tgnjw/definitii-lege-273-2006?dp=gi4tinzvgu2tm
4
poate apela, ca de exemplu: pârghia fiscală, pârghia vamală, pârghia cheltuielilor publice. Aceste
pârghii se adaugă la cele generate de piaţa însăşi, respectiv preţul, costul, profitul, dobânda ş.a. 4

Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se incaseaza veniturile bugetare, se
repartizeaza si se cheltuie. Reprezinta totalitatea relatiilor economice sub forma baneasca,
rezultat al repartitiei venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de
fonduri centralizate la si de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ teritoriale,
in scopul satisfacerii unor interese generale ale societatii ori colectivitatilor publice. Principalele
caracteristici ale acestor relatii economice sunt: continutul economic, exprimarea valorica,
rezultatul repartitiei valorii nou create, constituirea si repartizarea de fonduri centralizate,
implicarea puterii de stat, satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are asadar
componente distincte, pentru care se poate utiliza si expresia de subsisteme bugetare.

Bugetul de stat este una din componentele majore ale sistemului financiar prin ponderea
mare – 25-30% – pe care o reprezintă in produsul intern brut, dar şi prin rolul pe care il are in
funcţionarea unor parghii financiare (fiscală, vamală, a cheltuielilor publice), ca şi in acţiunile
de predicţie şi planificare macroeconomică realizate cu ajutorul unor instrumente cum sunt:

 programele de dezvoltare economică, cu durate de 5 ani şi peste,

 balanţele financiare de sinteză, cu durate de 3-5 ani, vizand resursele financiare şi

destinaţia lor, consumul public, transferurile in exterior, etc.,

 bugetul economiei naţionale, cu orizont de 2 ani, vizand resursele financiare ale societăţii
şi simularea efectelor unor măsuri economicofinanciare.

Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului între nevoile colective şi mijloacele cu

care se acoperă. În acest scop, se stabileşte un raport între resursele financiare publice provenite,
în principal, din impozite şi taxe şi nevoile sociale; în cadrul acestui raport trebuie să se
urmărească respectarea echităţii în repartiţia sarcinii fiscale asupra membrilor societăţii. Astfel,
pe baza puterii de contribuţie a subiecţilor impozabili, se stabileşte capacitatea de satisfacere a
nevoilor generale (utile, necesare sau indispensabile).

Proiectul de buget conferă Parlamentului şi Guvernului posibilitatea de a avea o imagine

de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale şi nemateriale create în
economia financiară publică şi valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. În mod similar,
autorităţile publice locale identifică acest raport şi modul în care se realizează echilibrul dintre
nevoi şi resurse la nivel mezoeconomic.

4
https://conspecte.com/finante-publice/bugetul-de-stat.html
5
 Bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra
rezultatelor execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a
acestora prin cheltuieli publice.

În sens larg, bugetul public reprezintă ansamblul documentelor din sectorul public, care
împreună formează sistemul de bugete. Acesta este un sistem unitar de bugete format din:

 bugetul de stat;

 bugetul asigurărilor sociale de stat;

 bugetele locale;

 bugetele fondurilor speciale;

 bugetul trezoreriei statului;

 bugetele instituţiilor publice autonome;

 bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

 bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

 bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;

 bugetul fondurilor externe nerambursabile.

In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin
care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Acest program este supus apoi discutiei
si aprobarii puterii legislative. Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de
natura financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimensionare veniturilor ce urmeaza a
se colecta si a cheltuielilor publice, se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se
vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.

6
 1.2. Principii Bugetare
Principiile bugetare reprezintă o sinteză a experienţei practicii bugetare, dar şi a
cerinţelor şi exigenţelor presupuse de procesul elaborării şi execuţiei bugetului de stat.
Principiile bugetare sunt riguros formulate şi sunt parte a patrimoniului universal de
cunoştinţe şi învăţăminte care ţin de ştiinţa finanţelor. Legislaţia bugetară se bazează pe
aceste principii şi le include ca norme juridice. Reflectarea lor juridică nu poate fi însă rigidă,
ci adaptată intereselor şi particularităţilor economice caracterizând nu doar statul de referinţă,
ci chiar orientarea regimului de stat, a organului legislativ sau a guvernelor.

Principiile sunt niste reguli privind domeniul bugetar, care definesc modul de
reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in domeniul de stat. Aceste reguli, avind
valoare de principii de drept bugetar, au fost inserate în diverse legi, devenind asfel criterii de
baza în alcatuirea și executarea bugetului de stat.

1. Universalitatea bugetelor

Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in

bugetul de stat cu sumele lor totale. Cu alte cuvinte, nici un venit si nici o cheltuiala de stat
nu trebuie sa se realizeze in afara cadrului bugetar. Deoarece obtinerea veniturilor publice
determina anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective sa se inscrie in buget cu
produsul lor brut, iar cheltuielile aferente cu cifra lor totala, iar nu cu soldul dintre acestea.
Bugetul intocmit cu respectarea principiului universalitatii poarta denumirea de buget brut, in
timp ce bugetul care cuprinde numai rezultatul final al actiunilor producatoare de venit si a
celor generatoare de cheltuieli poarta denumirea de buget net.

2. Principiul unitatii bugetare

Potrivit acestui principiu, care este indisolubil legat de unversalitate bugetara, toate
veniturile si cheltuielile bugetare trebiuie inscrise intr-un singur document. Cuprinderea tuturor
veniturilor si cheltuielilor statului inr-un buget unitar da o imagine mai clara a situatie financiare
a statului decit in cazul dispersarii acestora inr-o multime de bugete.

Principiul unitatii bugetare reprezinta dimensiunea in spatiu pe orizontala a bugetului.

Insa nici regula pr. unitatii nu e respectata intocmai. Exceptie fac regiile autonome si unitatile
prestatoare de servicii publice care isi intocmesc bugete anexa ce ramin in afara bugetului
general, iar unitatile cu capital de stat au o larga autonomie financiara si la fel isi intocmesc
bugete autonome. In plus, in anumite perioade apar cheltuieli cu carater exceptional, iar
reflectarea lor in bugetul unui singur an afecteaza indicatorii bugetari in timp, rezultind de aici
7
inscrierea in bugete extraordinare. Apar venituri si cheltuieli care nu sunt venituri propriu-zise
pentru stat si nici cheltuieli definitive si ele trebuie evidentiate in mod distinct.

Prin negarea acestui principiu, in locul bugetului unic apare aglomerarea bugetara, inregistrindu-
se urmatoarele exceptii:

a) bugetele anexa – acestea sunt intocmite de diferite institutii sau servicii publice ale statului
care presteazaservicii publice si se bucura de o autonomie financiara relativa, fara a dispune
de personalitate juridica. Bugetele se ataseaza bugetului statului, se prezinta si se aproba de
Parlament.

b) bugetele autonome-unitatile productive ale statului au autonomie functionala si personalitate

juridica. Acestea realizeaza venituri, inregistreaza cheltuieli, obtin profit, platesc impozite si
dividende, se pot autofinanta, pot contracata imprumuturi.Ele nu figureaza in bugetul
general.

c) bugetele extraordinare- apar in situatiile de exceptie, cind cheltuielile masive, cu caracter

temporarar ar deregla grav bugetul unui an. Pentru acoperirea lor se instituie venituri
speciale: impozite speciale, imprumuturi publice, emisiuni monetare.

d) conturi speciale de trezorerie- sunt situatii in care statul incaseaza sau plateste unele sume
care nu sunt venituri si nici cheluieli propriu-zise, care nu apartin bugetului statului.

e) taxele parfiscale- constituie contributiile obligatorii catre diferite institutii de drept publice si
private, dar care nu figureaza in buget.5

3. Principiul anualitatii bugetului

Principiul anualitatii conturează dimensiunea în timp a bugetului de stat. Acesta se refera la :

 anul bugetar- sa fie intocmit in fiecare an si pe o perioada de un an. El trebiue dezbatut

si aprobat anual si pentru un an de zile de catre Parlament.
 exercitiul bugetar- perioada in care executivul trebuie sa asigure incasarea veniturilor si
sa efectueze cheltuieli autorizate de Parlament.

Unii specialisti considera ca anul bugetar ar fi prea lung, pentru ca in citeva luni conjunctura
economica se poate schimba major, altii din contra ca ar fi prea scurt din cauza ca bugetul
trebuie sa asigure finantarea pentru obiective si activitati publice ce se intind pe mai multi ani.

5
https://www.referatele.com/referate/economie/online7/Principiile-procedurii-bugetare---Elaborarea-proiectului-
bugetului-de-stat--Aprobarea-bugetului--Exe.php
8
În mod normal ar trebui ca exercitiul bugetar sa coincida cu anul bugetar. Dar poate aparea si
problema restantelor in executia bugetatra.solutii alternative ar fi :

 sistemul de gestiune, care presupune ca veniturile neincasate se transmit asupra anului

urmator, care preia si cheltuielile neangajate, dar neefectuate.
 metoda de exercitiu, executia bugetului pentru anul incheiat continua inca trei sau sase
luni.

Ca solutie de compromis s-a introdus “peroaoda de gratie”, care e o abatere minora de la metoda
de gestiune.

4. Principiul transparenţei
Potrivit acestui principiu proiectele de acte normative în domeniul finanţelor publice se
supun consultării publice.Bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod
transparent, avînd la bază:
a. procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente;
b. roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;
c. informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-o manieră
clară şi accesibilă.
Вugetele aprobate şi rapoartele privind executarea lor se fac publice.
5. Principiul balansării
Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile
plus sursele de finanţare.
6. . Principiul performanţei
Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în
concordanţă cu principiile bunei guvernări. Bugetele se elaborează şi se raportează pe programe
fundamentate pe performanţă.
7. Principiul specializării
Potrivit avestui principiu, bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui
sistem unic de clasificaţie bugetară.6
8. Publicitatea bugetului
În raport cu acest principiu, continutul bugetului de stat trebuie adus la cunostinta
publicului, bugetul fiind considerat unul dintre documentele de cel mai larg interes public. În
acest scop, sunt folosite mijloacele de informare si publicitate, respectiv presa, radioul,
televiziunea etc., pentru ca cetatenii sa dispuna de informatii utile, inclusiv sa cunoasca puncte
de vedere ale specialistilor, iar Legea bugetului adoptat de Parlament, ca si datele statistice
6
LEGE Nr. 181 din 25-07-2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale
9
 privind executia bugetara pe perioade expirate, sunt publicate, în mod oficial. Un aspect al
publicitatii, în sensul acestui principiu, îl reprezinta însasi dezbaterea în Parlament a proiectului
de buget si adoptarea Legii bugetului. Totusi, adesea, se apreciaza ca insuficienta informarea
populatiei asupra continutului real al bugetului, mai ales, pentru ca forma sub care se da
publicitatii bugetul de stat nu permite decât unui numar relativ redus de cetateni sa-si faca o
imagine completa si corecta. Astfel, dupa unele opinii, acest principiu nu este deplin respectat în
mai nici o tara, bugetul dat publicitatii aratând ca un "cimitir de cifre", greu de înteles chiar si de
catre specialistii în domeniu.7

Capitolul 2. Procesul bugetar

2.1. Ce este procesul bugetar?
De la elaborarea proiectului de buget și până la controlul și aprobarea executării
bugetului, acesta parcurge mai multe etape care formează ceea ce se numește proces bugetar.
Procesul bugetar este un proces decizional, democratic, preponderent, politic, continuu
ciclic și de larg impact public la nivel macro- și micro- care se manifestă atât pe plan economic,
cât și social.
De la o țară la alta, conținutul procesului bugetar prezintă anumite diferențieri în funcție
de structura sistemului bugetar, dar are și multe elemente comune.8

PARLAMENTUL EXECUTIVUL(Guvernul)

Etapa 2. Exss
Aprobarea bugetului Etapa 1. Elaborarea bugetului(cadrul
anual macroeconomic, strategia și prioritățile
de politică bugetară, previziuni bugetare
detaliate.)
Etapa 4. Controlul executării Etapa 3. Executarea bugetului
bugetului (colectarea veniturilor și efectuarea
cheltuielilor) și întocmirea rapoartelor
pentru utilizare internă și pentru
Parlament.

Etapa 5. Auditul independent

AUDITUL EXTERN

7
LEGE Nr. 847 din 24-05-1996 privind sistemul Fig.1.
bugetarRolul
si procesul bugetar
Parlamentului și al
8
Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova
executivului
în ciclul
bugetar 10
 Aplicarea principiilor bugetare conferă documentului bugetar o anumită configuraţie. El
nu reprezintă însă o simplă listă de venituri şi cheltuieli, ci un document extrem de voluminos şi
de complex în care îşi găsesc reflectarea decizii de cea mai mare importanţă. Tocmai de aceea el
este îndelung pregătit, dezbătut şi apoi supus aprobării. Sinteza sa se regăseşte în Legea anuală a
bugetului, care trebuie pusă în aplicare de către guvern în etapa execuţiei bugetare. La încheierea
exerciţiului bugetar se întocmeşte contul general de încheiere a bugetului, supus şi el aprobării
parlamentului. Organele specializate ale statului supraveghează şi verifică operaţiile bugetare,
supunându-le controlului preventiv şi ulterior.

Toate aceste activităţi se desfăşoară în faze succesive, cu excepţia controlului, care este
prezent în toate etapele. Aceste faze sau etape în care se realizează elaborarea proiectului de
buget, dezbaterea şi aprobarea lui, execuţia şi încheierea exerciţiului bugetar, precum şi
controlul asupra tuturor acestor operaţiuni formează împreună procesul bugetar.
Procesul bugetar prezintă o serie de caracteristici, care conferă acestuia trăsăturile specifice:
- este un proces decizional, deoarece conţinutul său constă în alocarea unor resurse
bugetare limitate în raport cu nevoile societăţii pentru bunuri şi servcii publice;
- este un proces democratic, deoarece în cursul derulării etapelor sale se manifestă atât
atributele statului de drept, cât şi posibilitatea impunerii intereselor economico – sociale
ale diferitelor grupări de cetăţeni care deţin majoritatea politică de decizie;
- este un proces preponderent politic, deoarece opţiunile reflectate în buget reprezintă un
act de decizie politică al forţelor majoritare din parlament;
- este un proces ciclic, cu o etapizare riguroasă;
- are un larg impact public, cu implicaţii la nivel macro şi microeconomic, atât în plan
economic, cât şi în plan social.
Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala
competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare:

- elaborarea proiectului de buget

- aprobarea bugetului
- executarea bugetului
- incheierea executiei bugetare
- controlul executiei bugetului
- aprobarea executiei bugetare.

11
 2.2. Organizarea bugetară în Republica Moldova
În Republica Moldova, prin Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-
XIII din 24.05.1996, s-a instituit o variantă originală de organizare bugetară, care se aplică
practic prin bugetul public naţional.

Noţiunea public delimitează aceste bugete de bugetele proprii sau bugetele de venituri şi
cheltuieli, instrumente fi nanciare utilizate frecvent cu aceste denumiri în literatura economico-fi
nanciară şi practica agenţilor economici. Termenul naţional defi neşte bugetul care include toate
veniturile şi cheltuielile de natură publică ale statului.

Originalitatea organizării bugetare constă în faptul că bugetul public naţional, pe lângă

bugetul de stat şi bugetele locale, cuprinde şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală, care, din punct de vedere organizatoric, sunt
autonome faţă de bugetul statului şi care, după natura lor juridică, sunt instituiţii de drept public.

Spre deosebire de Legea nr.847/1996, noua Lege clasifi că componentele bugetului

public naţional în două categorii (Figura 4):

a) bugetul consolidat central;

b) bugetul consolidat local.

a) bugetul b)bugetul
consolidat consolidat
central local

Figura 2. Bugetul public naţional. Clasifi carea componentelor

12
Ca parte componentă a bugetului public naţional Bugetul consolidat central se formează din:

 bugetul de stat;
 bugetul asigurărilor sociale de stat;
 fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Alături de bugetul central consolidat, Bugetul consolidat local ca parte a bugetului public
naţional se formează din:

 bugetele locale de nivelul întâi (bugetele satelor /comunelor, oraşelor/ municipiilor);

 bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, municipale Chişinău si Bălţi si
bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia) (Figura 3). 9

Componentele bugetului public naţional sunt angajate în relaţii interbugetare, care se iau
în considerare la consolidarea BPN, iar informaţia cu privire la BPN este parte a documentaţiei
bugetare la proiectul legii bugetare anuale.

bugete raionale

Bugetele
bugete locale de
municipiilor
nivelul II
Chișinău și Bălți

bugetul central al
Bugetul consolidat UTA Găgăuzia
local

bugetele
orașelor/municipiilor
bugete locale de
nuvelul I
bugetele
satelor/comunelor

Figura 3. Bugetul consolidat local

9
Noile reglementări ale procesului bugetar pentru APL, Irina Gălușcă p.14
13
2.3 Clasificaţia bugetară
Legea stabileşte expres că bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza
unui sistem unic de clasifi caţie bugetară. Astfel, pentru toate componentele bugetului public
naţional se prevede aplicarea unui singur sistem de clasifi caţie bugetară. Însă implementarea
sistemelor noi de clasifi caţie bugetară şi evidenţă contabilă nu este fi nalizată şi necesită
eforturi suplimentare.

Clasificaţia bugetară cuprinde:

 clasificaţia organizaţională – sistematizează cheltuielile bugetare pe tipuri de

întreprinderi, instituţii, organizaţii și măsurile ce reflectă distribuirea alocaţiilor între
beneficiarii direcţi de mijloace din buget;
 clasificaţia funcţională – grupează cheltuielile bugetare ce reflectă utilizarea mijloacelor
financiare în scopul implementării funcţiilor de bază ale statului;
 clasificaţia programelor – grupează cheltuielile în programe și subprograme ce reflectă
obiectivele de politici asumate în documentele de planificare strategică pe termen mediu
si lung;
 clasificaţia economică – grupează și detaliază cheltuielile bugetare în conformitate cu
destinaţia concretă a acestora;
 clasificaţia surselor – grupează veniturile bugetare în baza legislaţiei ce determină
sursele de venituri.

Un element nou, care se află în proces de formare, îl constituie clasifi caţia

programelor.

Programul reprezintă un ansamblu coerent şi agregat de activităţi implementate de

către autorităţile publice pentru atingerea unui scop şi/sau realizarea anumitor obiective
concrete pe termen scurt, mediu sau lung.

Programele se divizează în subprograme, ce conţin grupuri de activităţi interconexe,

grupate logic, care sprijină implementarea programului.

Bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi fundamentare a

bugetelor, având la baza programe cu scopuri, obiective şi indicatori de evaluare a
performanţei acestora la toate etapele procesului bugetar. Bugetarea pe programe este un
instrument efi cient de management bugetar, care asigură stabilirea priorităţilor şi luarea

14
 deciziilor privind alocarea resurselor bugetare în funcţie de performanţa sau rezultatele
programelor publice.10

În cadrul bugetarii pe programe accentul se pune pe rezultatele ce trebuie atinse în

urma activităţilor preconizate/realizate de către autorităţile/instituţiile bugetare, astfel fi ind
asigurata legătura cheltuielilor bugetare cu programele şi activităţile, care pun în aplicare
masurile de politică.

Caracteristicele principale ale bugetului pe programe sunt:

 legătura cu cadrul de politici: bugetul este structurat pe programe, care refl ectă obiectivele
de politici asumate în documentele de planifi care strategică pe termen mediu si lung;
 performanţa: indicatorii de performanţă sunt parte integrantă a bugetului pe programe;
 responsabilitatea sporită în procesul bugetar: bugetul pe programe implică responsabilitatea
autorităţilor/instituţiilor bugetare pentru realizarea performanţei asumate în procesul bugetar;
 perspectiva multianuală: formatul de prezentare a bugetului pe programe cuprinde
informaţia în dinamică, incluzând rezultatele înregistrate pentru ultimii doi ani, indicatorii
aprobaţi pentru anul în curs şi estimările pentru următorii trei ani.

Anterior, clasificaţia bugetară era aprobată de către Parlament, ce-i oferea un grad mai
înalt de stabilitate. Însă, începând cu 31.10.2008 structura codurilor clasificaţiei bugetare şi
metodologia de aplicare a acestora se stabilesc de Ministerul Finanţelor , fiind aprobate prin
ordinul ministrului. Abilitarea APC în domeniu cu competenţa respectivă urmează să contribuie
la sporirea procesului de implementare a sistemelor noi de clasificaţie bugetară. 11

10
https://biblioteca.regielive.ro/referate/finante/clasificatia-bugetara-268440.html
11
Ordinul Ministerului Finanţelor privind clasifi caţia bugetară nr.91 din 20.10.2008
15
 CAPITOLUL 3. Calendarul Bugetar
Calendar bugetar este un plan de activităţi aferente procesului bugetar cu stabilirea
termenelor de realizare a acestora şi a autorităţilor responsabile.

Legea pune accentul pe responsabilităţile Guvernului şi Parlamentului, în timp ce

Ministerul Finanţelor va fi responsabil de stabilirea activităţilor intermediare şi a
termenelor detaliate ale calendarului bugetar în raport cu autorităţile publice centrale şi
locale. Schimbările principale aferente calendarului bugetar se referă la stabilirea
termenelor pentru aprobarea CBTM de către Guvern şi a limitelor macrobugetare şi a
modifi cărilor legislative ce rezultă din politica bugetarfi scală - de către Parlament şi
extinderea termenului de prezentare a proiectelor legilor bugetare anuale pentru a avea la
bază o analiză mai amplă a mersului executării bugetului pe anul bugetar în curs.

Pentru asigurarea respectării calendarului bugetar şi disciplinei în procesul

bugetar, sunt stabilite termene limită pentru aprobarea de către Parlament şi prezentarea
proiectelor de buget ale autorităţilor publice independente.

Actualmente prevederile legale privind aprobarea bugetelor autorităţilor publice

autonome, cuprinse în legile specifi ce ce reglementează activitatea acestor instituţii,
variază de la o lege la alta fără a prevedea cerinţele de respectare a calendarului bugetar şi
a metodologiei generale de planifi care a bugetului. Deşi Legea nr.847/1996 conţinea
reglementările necesare realizării activităţilor aferente procesului bugetar, acestea erau
expuse în alt format, şi nu erau complete. Un exemplu în acest sens, sunt reglementările
aferente autorităţilor/ instituţiilor bugetare independente. În timp ce cadrul legislativ în
vigoare conţinea un şir de norme juridice speciale cu conţinut diferit, privind procedura
de aprobare a bugetelor respective de către Parlament, anterior includerii în proiectul legii
bugetare anuale, Legea nr.847/1996 atribuia procedura generală, de prezentare a acestora
Ministerului Finanţelor.12

12
http://www.viitorul.org/files/library/4124306_md_sistem_bugetar.pdf
16
 Potrivit noilor reglementări, principalele activităţi şi termene limită de realizare a activităţi
aferente procesului bugetar sunt următoarele:
Tabelul 1. Calendarul bugetar

AUTORITATE ACTIVITATE TERMEN

COMPETENTĂ LIMITĂ
1. Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu până la 1 mai
2. Guvernul prezintă Parlamentului proiectul legii privind limitele până la 1 iunie
macrobugetare pe termen mediu şi, în caz de necesitate,
proiectul legii pentru modifi carea sau completarea unor
acte legislative
3. Autorităţile bugetare prezintă proiectele bugetelor acestora pe anul viitor spre până la 1 iulie
independente examinare Parlamentului
4. Parlamentul adoptă legea privind limitele macrobugetare pe termen până la 15 iulie
mediu şi, în caz de necesitate, modifi cări şi completări la
legislaţie, care rezultă din politica bugetar-fi scală pe anul
următor
5. Parlamentul adoptă bugetele autorităţilor bugetare independente până la 20 iulie
6. Ministerul prezintă Guvernului proiectele legilor bugetare anuale până la 15
Finanţelor, APC în
septembrie
domeniul protecţiei
sociale şi în domeniul
ocrotirii sănătăţii
7. Guvernul aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor până la 1
bugetare anuale
noiembrie
8. Autorităţile executive elaborează şi prezintă consiliilor locale proiectele până la 15
locale de nivelul al bugetelor locale respective
noiembrie
doilea
9. Autorităţile executive elaborează şi prezintă consiliilor locale proiectele până la 20
locale de nivelul întâi bugetelor locale respective
noiembrie
10.Parlamentul adopta legile bugetare anuale până la 1
decembrie
11.Consiliile locale de adoptă bugetele locale respective până la 5
nivelul al doilea decembrie
12.Consiliile locale de adoptă bugetele locale respective până la 10
nivelul întâi decembrie

9.

17
 Calendarul bugetar include şi termenele de prezentare a rapoartelor privind executarea
bugetelor de toate nivelurile:

Tabelul 2. Activităţi de raportare

AUTORITATE RAPORT TERMEN LIMITĂ

COMPETENTĂ
1. Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual până la 15 august a anului
privind executarea bugetului consolidat bugetar în curs
central şi a componentelor acestuia
2. Guvernu prezintă Parlamentului rapoartele anuale până la 1 iunie a anului
privind executarea bugetului de stat, următor anului bugetar
bugetului asigurărilor sociale de stat şi încheiat
fondurilor asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală pe anul precedent
3. Autoritatea executivă prezintă consiliilor locale respective până la 15 februarie a anului
locală rapoartele anuale privind executarea următor anului bugetar
bugetelor locale încheiat

Activităţile şi termenele intermediare ale calendarului bugetar se stabilesc de către

Ministerul Finanţelor.

Pentru realizarea acţiunilor şi respectarea termenelor calendarului pentru elaborarea şi

aprobarea CBTM, precum şi în scopul organizării interne a activităţilor legate de elaborarea
strategiilor sectoriale de cheltuieli, autorităţile publice elaborează şi aproba calendare proprii de
activităţi, în conformitate cu recomandările privind organizarea internă a procesului de elaborare
a CBTM şi a bugetului anual propriu. Aici este de menţionat necesitatea de a aduce în
concordanţă prevederile Legii privind fi nanţele publice locale cu noile reglementări privind
finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală.13

13
LEGE Nr. 181 din 25-07-2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale

18
 Concluzii și recomandări
În rezultatul examinării reglementărilor noi, constatăm că, nici procedura bugetară nici
relaţiile inter-bugetare nu vor suporta schimbări esenţiale. Aceasta se datorează faptului că
scopul legii nu a fost de a revizui radical sistemul bugetar şi procesul bugetar existent, ci de a-l
îmbunătăţi.

În situaţia când la majoritatea bugetelor APL sursele principale de venit le constituie

transferurile de la bugetul de stat, aspectele ce ţin de lărgirea independenţei şi autonomiei
financiare nu pot fi reliefate. Acestea vor fi exprimate treptat, concomitent şi proporţional
rezultatelor realizărilor economico-fi nanciare.

Aplicarea reglementărilor Legii noi de către autorităţile publice locale nu poate avea
dificultăţi nici la etapa iniţială, deoarece procedura preexistentă a fost concretizată şi urmează a
fi întărită prin adoptarea unui set de reglementări metodologice, ce vor contribui la înţelegerea
corectă a etapelor, competenţelor şi responsabilităţilor subiecţilor. În totalitate, eforturile depuse
urmează să producă efecte vizibile în consolidarea disciplinei bugetar-fi scale şi în gestionarea
eficientă şi transparentă a resurselor publice locale. Iar reieşind din multiplele norme de trimitere
la Legea privind fi nanţele publice locale, constatăm că, modifi cările pot surveni doar în cazul
unor intervenţii legislative în textul acestei legi.14

Totodată, în tendinţa de consolidare a disciplinei bugetar-fi scale şi în gestionarea

eficientă şi transparentă a resurselor publice locale nu este vizibilă susţinerea şi încurajarea
dezvoltării autonomiei financiare la nivelul UAT de nivelul I.

La etapa actuală, insuficienţa resurselor fi nanciare proprii pentru acoperirea cheltuielilor

publice se datorează ineficienţei sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, care nu
permite APL să cumuleze suficiente resurse financiare pentru a stimula dezvoltarea comunitară
şi acoperirea cheltuielilor publice. Nu există mecanisme viabile care ar permite extinderea bazei
fi scale a unităţilor administrativ teritoriale. Aceste aspecte contribuie indirect la situaţia când,
primarii şi consilierii locali pentru a obţine sprijinul financiar necesar manifestă o loialitate fără
rezervă în raport cu superiorii politici de la guvernare, iar acest proces subminează puternic actul
de guvernare la nivel local.

14
Tatiana Manole dr. hab. prof. univ. Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al A.Ş.M. ”Finanţele publice şi
responsabilitatea bugetar-fi scală: Comentarii asupra proiectului de lege”, 2011 (http://www. akademos.asm.md);
19
 Recomandările experţilor în domeniu, expuse în rezultatul mai multor cercetări, pe bună
dreptate, rămân a fi actuale şi după adoptarea legii noi privind finanţele publice şi
responsabilităţile bugetar-fiscale.

Astfel, persistă necesitatea de revizuire a concepţiei bugetelor locale în vederea

transformării acestora în bugete independente ale autorităţilor locale la ambele nivele, încât
acestea să aibă venituri proprii adecvate competentelor proprii, totodată, fiind împuternicite să-şi
modifice bugetele în limitele legii.

De asemenea, urmează să fie anulate procedurile existente de stabilire a normativelor de

sus în jos, precum şi a procedurilor „de negociere” a parametrilor de bază a bugetelor locale între
APL de nivelul I şi APL de nivelul II, APL de nivelul II şi MF, total netransparente în prezent.
Toate relaţiile interbugetare trebuie să derive exclusiv din Legea finanţelor publice locale şi să
nu admită excepţii şi interpretări diferite.

Concomitent, se recomandă crearea unui cadru juridic eficient care să reglementeze

relaţiile interbugetare care să permită asigurarea desfăşurării acestora în condiţii de certitudine cu
respectarea principiului transparenţei, obiectivităţii şi previzibilităţii.

Legea privind finanţele publice locale trebuie să prevadă toate impozitele şi taxele
partajate de la veniturile generale de stat, pentru a le atribui un caracter permanent în schimbul
celui anual, fiind însoţite totodată, de reglementări exprese a metodelor şi formulelor de calculare
prin care acestea vor fi împărţite cu APL. Necesită a fi specificat caracterul tuturor transferurilor
pe categorii pentru competenţele permanente delegate sau descentralizate.

Necesită a fi reconsiderate raporturile decizionale financiare între nivelul I şi nivelul II

ale APL în vederea consolidării autonomiei locale. Aceasta se poate realiza prin stimularea
dezvoltării relaţiilor financiare între APL de nivelul II şi APL de nivelul I în bază de contracte.
În calitate de alternativă ar putea fi examinată posibilitatea oferirii dreptului APL de nivelul II de
a participa din cont propriu la finanţarea suplimentară a APL de nivelul I. 15

15
Liubomir Chiriac, Victor Mocanu, Angela Secrieru, Gheorghe Gladchi ”Confl ictul de interese şi regimul de
incompatibilităţi în instituţiile administraţiei publice locale din Republica Moldova”, 2012, Fundaţia SOROS
Moldova, (http://www.viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=306&id=3966&t=/STUDII-IDIS/Administrare-publica/)
20
 Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Republicii_Moldova
2. https://ru.scribd.com/doc/78751288/Bugetul-de-Stat-Si-Specificul-Lui-in-Republica-Moldova-Conspecte-md
3.

21