Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Drept și Științe Sociale

SUPORT DE CURS

ANALIZA REGULILOR ÎN PROCESUL DE GESTIONARE A TERITORIULUI ȘI


LOCALITĂȚILOR
GESTIONAREA TERITORIULUI ȘI A LOCALITĂȚILOR...................................................2
1. Operațiunile de urbanism și amenajare a teritoriului.....................................................................2
2. Regulile de bază aplicate construcțiilor...........................................................................................7
3. Zonele protejate..............................................................................................................................14
4. Cadastrul funcțional urban.............................................................................................................17
Anexe..........................................................................................................................................25

1
GESTIONAREA TERITORIULUI ȘI A LOCALITĂȚILOR
  
  1. Operațiunile de urbanism și amenajare a teritoriului

    În condiţiile actuale, scopul politicii externe a Republicii Moldova este integrarea în
comunitatea europeană, obiectiv imposibil de realizat fără soluţionarea problemei privind
dezvoltarea durabilă a localităţilor şi teritoriului ţării.
Gestionarea teritoriului şi a localităţilor reprezintă ansamblul acţiunilor de organizare,
conservare şi dezvoltare a acestora, orientate spre realizarea unei stări fizice şi funcţionale a
cadrului natural şi a cadrului construit, care să corespundă necesităţilor colectivităţilor umane, în
concordanţă cu interesul public şi potrivit prevederilor documentaţiei de urbanism şi
amenajare a teritoriului aprobate.
Gestionarea tuturor terenurilor şi construcţiilor cuprinse în limitele administrativ-
teritoriale este asigurată de autorităţile administraţiei publice. Totodată autorităţile administraţiei
publice răspund de realizarea şi exploatarea construcţiilor şi amenajărilor de utilitate publică.
Operaţiunile de urbanism se desfăşoară numai în baza documentaţiei de urbanism
aprobate.
Avizele necesare aprobării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului se emit,
potrivit anexei la legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, de Guvern, de
autoritatea administraţiei publice centrale pentru urbanism şi amenajare a teritoriului  sau de
serviciul de arhitectură  şi urbanism  al  autorităţii  administraţiei publice locale şi de
organismele centrale şi teritoriale interesate, în termen de 30 de zile de la data depunerii
documentaţiei în volum deplin. Dacă în termenul prevăzut nu este emis avizul, se consideră că
există un aviz favorabil.
Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului este instrumentul de fundamentare a
strategiei de dezvoltare durabilă a tuturor sectoarelor economiei naţionale, bazat pe iniţiativa şi
susţinerea autorităţilor APL, promotori ai tuturor acţiunilor în teritoriu.
Dezvoltarea economică locală se bazează pe procesul continuu de planificare şi
implementare a programelor strategice de dezvoltare prin utilizarea optimă a resurselor locale.
Asigurarea localităţilor şi teritoriilor cu documentaţie urbanistică este una din sarcinile
primordiale ale autorităţilor publice locale. Lipsa sau uzura morală ale planurilor urbanistice
generale pune la îndoială seriozitatea atitudinii şi responsabilitatea vizavi de soarta localităţii sau
teritoriului gestionat. Pentru o percepere mai profundă a proceselor care derulează sub
administrarea puterii locale în art.1 a Legii Nr. 835-XII din 17 mai 1996 privind principiile
urbanismului şi amenajării teritoriului1, sunt specificate definiţiile şi noţiunile de bază.
În majoritatea localităţilor, acestei probleme i se acordă o atenţie superficială, care se
reduce la întocmirea planurilor de elaborare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a
teritoriilor, acestea rămânând la nivel de iniţiative.
A devenit practic intolerabilă valorificarea nejustificată şi iraţională a terenurilor,
degradarea continuă a infrastructurii tehnico-edilitare, a aspectului arhitectural-urbanistic al
satelor şi oraşelor etc.
Amplasamentul geopolitic al Republicii Moldova, procesele istorice, care s-au desfăşurat
în teritoriu, precum şi relaţiile economice statornicite au determinat caracterul specific al
sistemului de locuire, baza acestuia constituind 1615 localităţi rurale, care concentrează circa
53% din populaţia ţării. Există, de asemenea, o reţea relativ stabilă şi echilibrată din 65 localităţi
urbane, majoritatea cărora sânt consecinţe ale evoluţiei satelor mari, generate de amplasarea în
teritoriile lor a diverselor întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole. Consolidarea şi
dezvoltarea în anii 1950-1980 a sistemului de locuire a făcut posibilă evitarea urbanizării haotice
a teritoriilor, crearea unor legături funcţionale reciproce între localităţile de diferite categorii şi
1
Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, Nr. 835 din 17 mai 1996, publicată în Monitorul
Oficial nr. 1-2 din 02.01.1997.

2
constituirea fundamentului pentru dezvoltarea grupurilor de localităţi. Toate urbele şi majoritatea
localităţilor rurale dispuneau, în acea perioadă, de planuri urbanistice generale, în baza cărora s-
au dezvoltat ulterior infrastructurile sociale, edilitare, de transport, comunicaţii etc.
Spre regret, toată documentaţia de urbanism, întocmită conform principiilor planificării şi
dirijării centralizate, dezvoltării extensive a teritoriilor, a devenit ineficientă şi inaplicabilă în
condiţiile promovării noilor relaţii socio-economice2.
Menţionăm, totodată, că planurile urbanistice generale ale localităţilor şi schemele de
sistematizare a teritoriilor raioanelor (denumirea precedentă a documentaţiei de amenajare a
teritoriului) mai mult corespundeau solicitărilor politice, decât scopurilor de evidenţă şi analiză
fundamentală a disfuncţionalităţilor, determinare a priorităţilor, căutare a soluţiilor de ameliorare
a situaţiei urbanistice şi de mediu.
Actualmente, în condiţiile când baza legislativ-normativă în domeniul urbanismului şi
amenajării teritoriului se consideră constituită şi pretutindeni se promovează descentralizarea
funcţiilor şi delegarea acestora, în teritoriu se constată lipsa iniţiativei şi, deseori,
iresponsabilitatea autorităţilor publice locale, care, în ultimă instanţă, nu-şi exercită funcţiile
legale de asigurare a tuturor localităţilor şi teritoriilor cu documentaţia de urbanism şi amenajare
a teritoriului.

Lipsa planurilor urbanistice şi de amenajare a teritoriului generează: Dificultăţi în


evidenţa strictă şi operativă a teritoriilor, imobilelor, reţelelor edilitare, de transport şi
comunicaţii; Agravarea situaţiei urbanistice şi de mediu; Adoptarea unor decizii inoportune
privind valorificarea terenurilor, construirea, reutilarea, modernizarea şi reprofilarea
întreprinderilor, utilizarea resurselor naturale; Degradarea celor mai importante sisteme de
transport şi comunicaţii; Deteriorarea patrimoniului natural şi construit; Extinderea practicii
construcţiilor neautorizate; Lipsa politicilor sectoriale teritoriale şi, ca urmare, necunoaşterea
priorităţilor şi căilor de eliminare a disfuncţionalităţilo3r.
Promovarea principiilor dezvoltării durabile a localităţilor Republicii Moldova va
permite:
 Asigurarea localităţilor cu planuri urbanistice generale şi de amenajare a teritoriilor în
scopul soluţionării spectrului de probleme sus-enumerate;
 Consolidarea şi dezvoltarea ulterioară a reţelei de localităţi conform noii organizări
administrativ-teritoriale a ţării;
 Alinierea la standardele internaţionale şi susţinerea politicilor integraţionale europene;
 Crearea bazei de date privind activităţile urbanistice şi de mediu din teritoriu;
 Protecţia patrimoniului natural şi construit, care este mijlocul de comunicare între
generaţii.”
Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului include planurile de amenajare a
teritoriului, planurile urbanistice şi regulamentele aferente acestora.
Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se fundamentează pe studii
preliminare şi pe cercetări ştiinţifice şi conţine prevederi cu caracter director şi cu character
reglementator.
Prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se
stabilesc destinaţia terenurilor şi regulile de utilizare a acestora. În temeiul ei, se eliberează
certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire.
Modul de utilizare a terenurilor pentru orice fel de construcţii trebuie să fie reglementat
prin planuri urbanistice şi planuri de amenajare a teritoriului.
Planurile de amenajare a teritoriului sânt următoarele:
 Planul de amenajare a teritoriului naţional;
 Planurile regionale de amenajare a teritoriului, inclusiv:
2
Ghionea I., Autorizaţia de construire şi certificatul de urbanism, Economie şi Administraţie locală, nr.7-8 (31-32),
anul III, iulie-august, Bucureşti, 1998, p. 75.
3
Duţu M., op.cit, p.20;

3
- Planul de amenajare a teritoriului zonal;
- Planul de amenajare a teritoriului municipiului Chişinău;
- Planul de amenajare a teritoriului raţional.
 Planurile locale de amenajare a teritoriului, inclusiv:
- Planul de amenajare a teritoriului inter-orăşenesc sau inter-sătesc
(intercomunal);
- Planul de amenajare a teritoriului municipal, orăşenesc sau sătesc (comunal).
Planul de amenajare a teritoriului naţional are în exclusivitate caracter director şi este
constituit din secţiuni corelate, care reprezintă programele guvernamentale sectoriale pentru
întreaga ţară.
Planurile regionale de amenajare a teritoriului au ca obiect teritoriul unor zone, al
raioanelor şi al municipiului Chişinău.
Planul de amenajare a teritoriului naţional şi Planul de amenajare a teritoriului regional
sânt menite să soluţioneze sarcinile comportate de următoarele aspecte specifice: Valorificarea
resurselor naturale; Structura şi dinamica populaţiei şi resurselor de muncă; Armonizarea
dezvoltării aşezărilor umane şi distribuirea funcţiilor urbanistice în teritoriu; Echiparea tehnico-
edilitară a teritoriului; Protecţia sau, după caz, reabilitarea mediului natural şi a celui construit.
Planul de amenajare a teritoriului local au ca obiect teritoriul administrativ al unui sat
(unei comune), oraş, municipiu (cu excepţia municipiului Chişinău) ori teritoriile administrative
ale câtorva sate (comune) sau oraşe învecinate. Aceste planuri au caracter director pentru întreg
teritoriul în cauză şi caracter reglementator pentru teritoriile care se află în afara localităţilor şi
asigură:
 Corelarea programelor locale cu programele de nivel naţional şi regional;
 Interconexiunea programelor locale;
 Corelarea planurilor şi regulamentelor de urbanism pentru localităţile cuprinse în
teritoriul în cauză;
 Stabilirea condiţiilor de construibilitate pentru intravilanul şi extravilanul localităţilor.
Prevederile cu caracter director din planurile locale de amenajare a teritoriului vizează:
Direcţiile principale de dezvoltare a teritoriului localităţilor; Sistemele majore de echipare
tehnico-edilitară; Stabilirea zonelor pentru care elaborarea planurilor urbanistice este obligatorie;
Stabilirea zonelor în care se preconizează desfăşurarea operaţiunilor majore de amenajare a
teritoriului; Stabilirea zonelor protejate; Divizarea teritoriului în zone funcţionale majore.
Prevederile cu caracter reglementator cuprinse în planurile locale de amenajare a
teritoriului se aplică în extravilanul localităţilor, specificat în această documentaţie, şi se referă
la: Delimitarea zonelor funcţionale; Delimitarea zonelor construibile şi a celor cu interdicţie
temporară sau definitive de construire; Stabilirea regimului de construire; Delimitarea zonelor în
care se preconizează executarea lucrărilor de utilitate publică, precum şi a celor în care se
instituie, în temeiul legislaţiei, dreptul de preemţiune al autorităţilor administraţiei publice locale
asupra bunurilor imobile; Stabilirea traseelor şi caracteristicilor căilor de circulaţie; Stabilirea
modului de dezvoltare a sistemului de reţele tehnico-edilitare; Delimitarea zonelor protejate;
Delimitarea zonelor în care se prevede desfăşurarea operaţiunilor de amenajare a teritoriului.
Planurile urbanistice sunt următoarele:
- Planurile urbanistice generale;
- Planurile urbanistice zonale;
- Planurile urbanistice de detaliu.
Planul urbanistic general se întocmeşte pentru întreg teritoriul localităţii, inclusiv pentru
toate teritoriile necesare funcţionării şi dezvoltării acesteia.
Planul urbanistic general cuprinde o componentă directoare şi o componentă
reglementatoare.
Componenta directoare a Planului urbanistic general conţine prevederi ce vizează:
Direcţiile principale de dezvoltare a teritoriului localităţii; Schema dezvoltării sistemului de
centre din cadrul localităţii; Schema generală a sistemului de circulaţie a transportului în

4
localitate; Schema generală a sistemului de reţele tehnico-edilitare; Stabilirea zonelor pentru care
elaborarea planurilor urbanistice zonale este obligatorie; Stabilirea zonelor în care se prevede
desfăşurarea operaţiunilor urbanistice majore; Stabilirea zonelor protejate; Divizarea teritoriului
localităţii în zone funcţionale majore.
Componenta reglementatoare a Planului urbanistic general cuprinde prevederi ce vizează:
 Delimitarea intravilanului localităţii;
 Delimitarea zonei centrale a localităţii;
 Delimitarea zonelor funcţionale;
 Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;
 Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;
 Stabilirea regimului de construire cuprinzând:
- aliniamentele;
- regimul de înălţime;
- indicii de control;
- procentul de ocupare a teritoriului şi coeficientul de utilizare a terenului.
 Delimitarea zonelor în care se preconizează executarea lucrărilor de utilitate publică,
precum şi a zonelor în care se instituie, în temeiul legislaţiei, dreptul de preemţiune al
autorităţilor administraţiei publice locale asupra bunurilor imobile;
 Stabilirea traseelor şi caracteristicilor căilor de circulaţie ce trebuie menţinute, modificate
sau construite;
 Stabilirea modului de dezvoltare a sistemului de reţele tehnico-edilitare;
 Delimitarea zonelor protejate;
 Stabilirea zonelor în care se prevede desfăşurarea de operaţiuni urbanistice;
 Stabilirea, pe zone, a suprafeţelor minime ale parcelelor.
Regulamentele de urbanism sunt documentaţii cu caracter exclusiv reglementator. Există
două tipuri de regulamente de urbanism: Regulamentul general de urbanism şi Regulamentul
local de urbanism.
Regulamentul general de urbanism reprezintă ansamblul reglementărilor cu un înalt grad
de generalitate, privitoare la modul de utilizare a terenurilor potrivit regimului de construire şi
funcţiilor urbanistice permise, ce se aplică în teritoriul administrativ al tuturor localităţilor ţării.
Regulamentul local de urbanism este ansamblul documentelor scrise, care detaliază şi
explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale şi zonale aprobate,
inclusiv condiţiile ce trebuie să fie respectate la aplicarea acestora.
Conţinutul minim obligatoriu al documentaţiei de urbanism4 şi amenajare a teritoriului se
stabileşte pentru fiecare categorie de cazuri concrete, prin regulamente şi instrucţiuni, elaborate
de autoritatea administraţiei publice centrale pentru urbanism şi amenajare a teritoriului şi
aprobate de Guvern.
Valabilitatea planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului existente, precum şi
necesitatea elaborării unor planuri noi se stabilesc de către autoritatea administraţiei publice
centrale pentru urbanism şi amenajare a teritoriului.5
Procedura de elaborare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului se
lansează concomitent cu consultarea populaţiei din teritoriul examinat. Pentru aceste activităţi
pot fi antrenate instituţii nonguvernamentale, care posedă experienţă suficientă pentru
organizarea şedinţelor cu publicul, seminarelor de mediatizare a intenţiilor autorităţilor publice
locale.
Elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului de nivel local se
finanţează de autoritatea publică locală, cu excepţia unor cazuri, când se poate finanţa şi de
4
Documentaţie de urbanism şi amenajare a teritoriului reprezintă planuri de amenajare a teritoriului, planuri
urbanistice şi regulamentele aferente, în care se definesc scopurile, mijloacele şi se face etapizarea acţiunilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, se oferă soluţii pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriilor şi localităţilor,
pentru prevenirea şi eliminarea disfuncţionalităţilor.
5
Ghionea I., op.cit., p. 75.

5
persoane juridice şi fizice interesate, inclusiv străine sub gestionarea procesului de către
autoritatea publică locală interesată. La această categorie de documentaţie se referă, în special,
planurile urbanistice de detaliu şi se purcede la această procedură in cazurile când amplasarea
investiţiilor afectează prevederile planului urbanistic general aprobat sau se solicită detalierea
acestuia.
Responsabili pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a
teritoriului sunt:
 Guvernul, pentru elaborarea şi aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional;
 Guvernul sau autorităţile administraţiei publice locale interesate, pentru elaborarea şi
aprobarea planurilor regionale de amenajare a teritoriului;
 Autorităţile administraţiei publice locale interesate, pentru elaborarea şi aprobarea
planurilor locale de amenajare a teritoriului, pentru elaborarea şi aprobarea planurilor
urbanistice şi regulamentelor de urbanism.

Consultarea populaţiei în procesul elaborării şi aprobării a actelor de amenajare a


teritoriului şi de urbanism.
Art. 1 al Regulamentului privind consultarea populaţiei în procesul elaborării şi aprobării
documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
951/14.10.1997 prevede că:
„Consultarea populaţiei în procesul elaborării şi aprobării documentaţiei de urbanism
este actul social prin care populaţia, conform drepturilor şi intereselor sale, îşi exprimă opiniile
cu privire la crearea şi menţinerea unui habitat favorabil în localitatea respectivă”.
Consultarea populaţiei este obligatorie la elaborarea şi aprobarea tuturor documentaţiilor
de urbanism, cu excepţia planurilor urbanistice de detaliu, care nu afectează domeniul public6.
Consultarea se efectuează diferenţiat, în funcţie de amplasarea şi importanţa
documentaţiei
de urbanism şi constă din:
 Audieri publice în scopul determinării atitudinii populaţiei faţă de intenţiile de elaborare
a documentaţiei, propunerile formulate şi soluţiile acceptate;
 Studii de sociologie urbană, care fundamentează soluţiile de proiect.
Responsabilitatea pentru organizarea consultării populaţiei revine autorităţilor
administraţiei publice abilitate cu aprobarea documentaţiei respective în modul stabilit de
legislaţia
în vigoare.
Cheltuielile comportate de procedura consultării populaţiei se vor acoperi din fondurile
pentru finanţarea respectivelor documentaţii.
Consultarea populaţiei începe prin informarea ei asupra intenţiilor de elaborare a
planurilor urbanistice şi continue până la aprobarea acestora. În cazul în care documentaţia este
extrem de complicată, consultarea se poate face prin studii de sociologie urbană cu metode şi
tehnici specifice de informare şi consultare.
Înştiinţarea populaţiei despre intenţiile de elaborare a documentaţiilor este atribuită
autorităţilor publice locale şi se face prin afişe expuse în sediile consiliilor raionale, orăşeneşti,
alte locuri publice, prin anunţuri in presă, comunicări la radio şi televiziune etc7.
În scopul organizării consultării populaţiei, autoritatea publică locală instituie prin decizie
proprie, un colectiv de anchetă publică, in care se includ consilieri sau, după caz, specialişti din
organele descentralizate ale ministerelor, departamentelor, altor structure teritoriale de resort şi
reprezentanţi ai populaţiei. Responsabil de desfăşurarea anchetei este desemnat unul din
consilieri. Colectivul activează pe principii obşteşti. Membrii acestui grup vor fi incluşi in
componenţa Consiliului Strategic.

6
Duţu M., op.cit, p.45;
7
Motica I., Trăilescu A., op.cit., p. 28.

6
Consultarea populaţiei in procesul elaborării şi adoptării documentaţiei de urbanism se va
efectua pe etape, după cum urmează:
 Consultarea prealabilă a populaţiei asupra opţiunilor de dezvoltare şi analiza anteproiect;
 Consultarea populaţiei cu privire la elaborarea proiectului documentaţiei;
 Consultarea populaţiei asupra propunerilor expuse in documentaţie;
 Includerea în documentaţie a propunerilor populaţiei.
În atribuţiile proiectantului general este aprecierea conformării propunerilor la legislaţia
şi normativele tehnice in vigoare şi ajustarea la soluţiile de proiect cuprinse in documentaţie.
Documentaţia perfectată se înaintează autorităţii publice locale pentru adoptare în
condiţiile legii.
Şirul de probleme specifice unei localităţi sau teritoriu este dictat de următorii factori:
Poziţionarea geografică; Rolul în structura reţelei de localităţi; Condiţiile şi resursele naturale;
otenţialul uman; Gradul de dezvoltare a infrastructurilor sociale, edilitare, transport şi
comunicaţii; Potenţialul economic şi teritorial; Starea mediului înconjurător.
Factorii listaţi, precum şi analiza profundă a gradului de realizare a documentaţiei
urbanistice precedente conturează problemele primordiale necesare de a fi abordate în
continuare. Experienţa modernă propune examinarea problematicii prin prisma capacităţilor
dezvoltării socio-economice şi principiilor dezvoltării durabile. Concomitent, se recomandă
respectarea continuităţii şi consecutivităţii în proiectările urbanistice8.
Problemele primordiale pot fi grupate în câteva categorii, în funcţie de factorul care le
generează: Riscul natural sau existenţa unor teritorii predispuse alunecărilor de teren,
inundaţiilor, seismelor, etc.; Riscul tehnogen sau prezenţa in localitate, zonă a acesteia a
întreprinderilor cu grad sporit de eliminări nocive ori pericol de explozii sau incendii, pentru care
se vor cere soluţii moderne de reamplasare sau retehnologizare; Capacitate teritorială sau
posibilitatea de extindere a zonelor funcţionale pentru lansarea măsurilor reconstructive in
localitate; Echipare edilitară sau gradul de asigurare a teritoriilor din intravilan cu reţele de apă,
canalizare, gaze naturale, energie electrică, termică, transport, comunicaţii, etc.; Infrastructura
socială sau necesităţile de dezvoltare continuă a obiectelor din domeniile învățământului,
medicinii, culturii, comerţului, prestării serviciilor, turismului sportului etc.; Protecţia mediului
înconjurător sau redresarea situaţiei ecologice in localitate, crearea condiţiilor de confort şi
abitaţie pentru populaţie.
Pilonii de bază care pot susţine procesul de conturare a problematicii specifice teritoriului
sau localităţii date sunt:
 Sistematizarea opiniilor parvenite pe parcursul consultării populaţiei;
 Generalizarea rezultatelor dialogului busines-societatea civilă;
 Elaborarea opţiunilor strategice pentru dezvoltarea socio-economică.
Rezultatele tuturor studiilor, investigaţiilor se examinează de autoritatea publică locală,
serviciile ei competente in comun cu proiectantul general, se fac concluziile necesare, care şi vor
completa lista integrală a problemelor primordiale. În caz dacă acestea vor avea caracter limitat,
se va recurge la o variantă simplificată a planurilor urbanistice.

2. Regulile de bază aplicate construcțiilor

În conformitate cu art. 41 din Legea nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile
urbanismului şi amenajării teritoriului, amplasarea construcţiilor şi amenajărilor se autorizează
prin certificatul de urbanism, iar executarea acestora – prin autorizaţia de construire.
Modul de autorizare, avizare şi verificare a lucrărilor de proiectare, executare sau
desfiinţare a construcţiilor şi amenajărilor în conformitate cu documentaţia de urbanism şi de
amenajare a teritoriului prin aplicarea sistemului de documente normative în construcţii în scopul
asigurării transparenţei şi publicităţii la emiterea actelor administrative şi al creării unor condiţii

8
Ghionea I., op.cit., p. 76.

7
favorabile mediului de afaceri, este reglementat de Legea Nr.163 din 09.07.2010 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţie9.
Prevederile legii Nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție sânt obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor de orice gen, categorie,
destinaţie şi tip de proprietate, cu excepţia obiectelor cu caracter militar sau secret, care se
autorizează în mod special.
Baza juridică, tehnico-economică şi organizatorică de activitate a persoanelor fizice şi
juridice în domeniul construcţiilor, obligaţiile şi răspunderea lor privind calitatea în construcţii
sunt stabilite de Legea Nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii10.
Unul din factorii determinanţi ai dezvoltării durabile este asigurarea calităţii
construcţiilor,
obiectiv care poate fi atins respectând sistemul calităţii în construcţii11.
În conformitatea cu art.9 al Lege Nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii,
Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, răspunderi,
regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate
etapele de concepere, proiectare, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora şi este compus
din:
- Documentele normative în construcţii;
- Certificarea produselor folosite în construcţii;
- Agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii;
- Verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor;
- Licenţierea societăţilor comerciale;
- Atestarea specialiştilor cu activitate în construcţii;
- Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;
- Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;
- Asigurarea activităţii metrologice în construcţii;
- Recepţia construcţiilor;
- Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp la construcţii;
- Post-utilizarea construcţiilor;
- Controlul de stat al calităţii în construcţii.
Documentele normative în construcţii, elaborate de Organul naţional de dirijare în
construcţii, au ca obiect concepţia calculul, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor.
Prin documentele normative se stabilesc, în principal, condiţiile minime de calitate cerute
construcţiilor, produselor şi procedeelor utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare
şi verificare a acestora.
În conformitate cu Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcţii cu
modificările şi completările ulterioare, documentele normative în construcţii constituie
componenta principală a sistemului calităţii în construcţii. Documentele normative în construcţii
stabilesc cerinţe, respectarea cărora asigură îndeplinirea de către clădirile, construcţiile şi
lucrările publice (în ansamblu şi în parte) a condiţiilor de utilizare şi, din acest punct de vedere, a
cerinţelor esenţiale stabilite de Lege.
Lucrările de construcţii12, precum şi de modernizare, modificare, transformare,
consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de către persoane fizice
sau juridice şi verificat de către verificatorii de proiecte atestaţi. Elaborarea proiectelor se
efectuează cu respectarea documentelor normative în vigoare, regimului arhitectural-urbanistic şi
regimului tehnic, indicate în certificatul de urbanism eliberat de autoritatea administraţiei publice
locale.
9
Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie Nr.163 din 09.07.2010, publicată În Monitorul Oficial
nr. 155-158 din 03.09.2010.
10
Lege privind calitatea în construcţii, Nr. 721 din 02.02.1996, publicată În Monitorul Oficial nr. 25 din 25.04.1996.
11
Ghionea I., op.cit., p. 77.
12
lucrări de construcţie constituie ansamblu de operaţii efectuate cu ajutorul mecanismelor, maşinilor, precum şi
manopera, în vederea realizării, reconstruirii, restaurării sau consolidării unei construcţii.

8
Activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, pentru urbanism şi/sau
inginerie, reconstrucţii, restaurări şi de construcţii de clădiri şi/sau de construcţii inginereşti şi de
reţele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările se efectuează de către persoane
fizice sau juridice licentiate în acest domeniu.
Agenţii economici care execută lucrări de proiectare şi construcţii sau produc materiale şi
articole pentru construcţii asigură nivelul de calitate corespunzător exigenţelor esenţiale,
dispunînd de o bază normativă şi de producţie, de un sistem propriu de dirijare şi asigurare a
calităţii, precum şi de specialişti atestaţi în proiectare şi executare a construcţiilor.
Asigurarea activităţii metrologice în construcţii se realizează conform prevederilor
legislaţiei privind etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de
măsurare şi control utilizate în acest domeniu.
Recepţia construcţiilor este obligatorie şi constituie certificarea realizării acestora pe baza
examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de proiect şi execuţie şi cu alte
documente cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.
Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă
proprietarului construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o completeze la zi. Prevederile
din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sînt obligatorii pentru proprietar şi
utilizator.
Cartea tehnică a construcţiei reprezintă ansamblul documentelor tehnice referitoare la
proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea şi urmărirea comportării în exploatare a construcţiei,
cuprinzînd toate datele necesare pentru identificarea şi determinarea stării tehnice (fizice) a
construcţiei respective şi a evoluţiei acesteia în timp.

2.1. Certificatul de urbanism pentru proiectare

Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care


autoritatea administraţiei publice locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al
imobilelor şi condiţiile necesare in vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a
altor operaţiuni imobiliare13.
Certificatul de urbanism pentru proiectare reprezintă un act cu caracter reglementator,
eliberat de către primarul unității administrativ-teritoriale, prin care se fac cunoscute
solicitantului (beneficiarului) prescripţiile şi elementele ce caracterizează regimul juridic,
economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentaţia de
urbanism şi de amenajare a teritoriului, şi care permite elaborarea documentaţiei de proiect.
Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau
juridică care poate fi interesat in cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus
respectivul bun imobil. Responsabilitatea emiterii certificatului de urbanism este în sarcina
semnatarilor desemnaţi din cadrul entităţilor abilitate legal, care vor răspunde potrivit legii,
pentru corectitudinea inscrisului.
Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent conform
legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei, dar nu mai mult de 24 luni de la data emiterii
certificatului. La cererea titularului, termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru
proiectare poate fi prelungit o singură dată pe un termen de pînă la 12 luni.
Certificatul de urbanism se întocmeşte în conformitate cu prevederile documentaţiilor de
urbanism (respectiv planul urbanistic, general, zonal, de dezvoltare şi regulamentul general
urbanistic), iar pentru limita unei unităţi administrative-teritoriale se poate întocmi şi pe baza
planurilor de amenajare a teritoriului (naţional, zonal sau raional), aprobate conform legii.
În cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, iar specificul obiectivului (funcţiune, accesibilitate, relaţii de vecinătate etc.) nu se
încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism şi/ sau amenajare a teritoriului aprobate,
ori dacă particularităţile amplasamentului (suprafaţă neconstruibilă ca urmare a unor interdicţii
13
Duţu M., op.cit, p.55;

9
sau servituţi, a unor zone de protecţie a dotărilor de infrastructură, rezerve de teren pentru
investiţii de interes public etc.) nu permit realizarea investiţiei, certificatul de urbanism se
eliberează cu menţionarea expresă a incompatibităţilor rezultate, precum şi a imposibilităţii
emiterii unei autorizaţii de construire pentru obiectivul propus.
În situaţii deosebite, in funcţie de condiţiile specifice de amplasament şi / sau importanţa
şi complexitatea obiectivului de investiţii şi dacă prevederile documentaţiei de urbanism şi
amenajare a teritoriului aprobate nu furnizează suficiente elemente necesare autorizării, ori dacă
se solicită o derogare de la prevederile documentaţiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului
aprobate, emitentul poate cere suplimentar prin certificatul de urbanism:
Prin certificatul de urbanism emitentul stabileşte în urma unei analize riguroase,
împreună cu reprezentanţii imputerniciţi ai serviciilor descentralizate ale administraţiei publice
locale şi centrale, lista avizelor şi/ sau acordurilor legale strict necesare autorizării executării
lucrărilor de construcţii, inclusiv pentru organizarea executării lucrărilor.
Pentru obiecte complexe (magistrale de transport şi comunicaţii), amplasate pe terenuri
ale mai multor unităţi administrativ-teritoriale, certificatele de urbanism pentru proiectare şi
autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit de către preşedinţii raioanelor în baza avizelor
eliberate de către primarii localităţilor pe ale căror teritorii se vor desfăşura activităţile
preconizate. Primarul localităţii va emite avizul menţionat în cel mult 10 zile lucrătoare de la
data primirii solicitării. Avizul va conţine informaţii necesare pentru elaborarea certificatului de
urbanism pentru proiectare şi autorizaţiei de construire/ desfiinţare.
Certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire14/desfiinţare15 se semnează de primar
sau, după caz, preşedintele raionului, de secretarul consiliului local şi de arhitectul-şef.
Dacă în structura emitentului nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, actele menţionate
se semnează de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice locale ierarhic superioare,
cu respectarea termenelor prevăzute de prezenta lege. Activităţile în cauză vor fi realizate de
emitent fără implicarea solicitantului (beneficiarului).
Pentru lucrările de utilitate publică de interes naţional, certificatul de urbanism pentru
proiectare şi autorizaţia de construire/desfiinţare se emit de către organul naţional de dirijare în
construcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Pentru emiterea certificatului de urbanism sunt necesare următoarele documente:
- buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru
persoană juridică);
- raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare
a imobilului existent, elaborat de către experţi tehnici atestaţi.

Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentaţiei de


urbanism
şi de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură şi urbanism din cadrul
administraţiei publice locale.
În lipsa documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, emitentul este obligat să
elaboreze, prin intermediul serviciilor sale abilitate, o schemă de amplasare a
imobilului/terenului şi a reţelelor edilitare, care, fiind avizată de către arhitectul-şef, organele
supravegherii de stat (centrul de medicină preventivă, inspectoratul ecologic, serviciul de
pompieri şi salvatori), Institutul National de Cercetari si Proiectari „Urbanproiect”16 (pentru toate
localităţile, cu excepţia municipiului Chişinău), Institutul Municipal de Proiectări
„Chişinăuproiect” (pentru municipiul Chişinău), va servi drept temei pentru elaborarea şi
emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare.
14
autorizaţiea de construire constituie un act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor
de construcţie în temeiul şi cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare şi a documentaţiei de proiect
elaborate şi verificate
15
autorizaţiea de desfiinţare constiruie un act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea
lucrărilor de demolare, totală sau parţială, a unei construcţii/amenajări
16
[on-line] http://www.urbanproiect.md/activitati.html (vizitat la 02.03.2020).

10
Certificatul de urbanism pentru proiectare va cuprinde prescripţii şi elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la: - situarea terenului în intravilan sau
în extravilan; - dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului şi servituţile care îl grevează;
- extrasele din documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului  sau din regulamentele
aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone protejate, interdicţii
temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public, monumente de
arhitectură etc.); - statutul de monument al imobilului sau al zonei construite în care se solicită
proiectarea;
b) regimul economic al imobilului/terenului, cu referire la: -folosinţa actuală; -
reglementările fiscale specifice localităţii sau zonei respective;
c) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la: - echiparea cu reţele edilitare;
-caracteristica geotehnică a terenului; - lucrările conexe de interes public necesare funcţionării
obiectului; - construcţiile sau reţelele edilitare17 supuse demolării sau strămutării din zona
periculoasă a şantierului;
d) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la: - destinaţia imobilului/terenului, stabilită
prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului; - capacitatea construcţiei
preconizate; - dimensiunile şi suprafeţele parcelelor; - alinierea terenului şi a construcţiilor faţă
de străzile adiacente şi distanţele dintre construcţii şi proprietăţile vecine; - înălţimea
construcţiei; - aspectul construcţiei (expresivitate arhitecturală, echilibru compoziţional, finisaje
etc.); - circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor, accesele şi parcajele necesare; - procentul de
ocupare a terenului; - coeficientul de utilizare a terenului; - necesitatea prezentării spre aprobare
a schiţei de proiect.
La certificatul de urbanism pentru proiectare, emitentul va anexa: planul de amplasare a
imobilului/terenului, cu indicarea dimensiunilor/hotarelor acestuia conform normativului în
construcții, aprobat prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii; avizul sanitar; avizul
acordat de către organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în comun cu
serviciul de salvatori şi pompieri; avizul expertizei ecologice de stat, în cazurile stabilite de lege,
cu excepţia cazului în care solicitantul a obţinut acordul de mediu conform Legii nr.86/2014
privind evaluarea impactului asupra mediului18; avizul (prescripţia tehnică) al administratorului
drumului, în cazul amplasării imobilului (obiectului) în zona de protecție a drumului public.
În temeiul certificatului de urbanism pentru proiectare, solicitantul (beneficiarul) va
obţine următoarele avize şi studii: avizele de racordare la reţelele edilitare; planul de trasare a
reţelelor; studiul topografic; prospecţiunile geotehnice.

2.2. Certificatul de urbanism informativ

Certificatul de urbanism informativ este un act cu caracter facultativ, prin care se fac


cunoscute solicitantului (beneficiarului) elementele ce caracterizează regimul juridic, tehnic şi
arhitectural-urbanistic al unui imobil/ teren, stabilite prin documentaţia de urbanism şi de
amenajare a teritoriului, necesar în cazul vînzării-cumpărării, dării în arendă, dezmembrării,
parcelării, comasării, partajării, moştenirii terenului destinat construcţiei sau a imobilului în care
se preconizează lucrări de reconstrucţie, precum şi în cazul apariţiei unor litigii patrimoniale.
Certificatul de urbanism informativ se elaborează în baza documentaţiei de urbanism şi de
amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură şi urbanism din cadrul
administraţiei publice locale19.
Certificatul de urbanism informativ va cuprinde elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la:
– situarea imobilului/terenului în intravilan sau în extravilan;
17
reţele edilitare reprezintă sisteme de alimentare cu apă, canalizare, energie termică, gaze naturale, energie
electrică, comunicaţii electronice, alte utilităţi
18
Legea privind evaluarea impactului asupra mediului nr.86/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 174-177 din
04.07.2014, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=106006&lang=ro#.
19
Ghionea I., op.cit., p. 78.

11
– dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului şi servituţile care îl grevează;
– extrase din documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului sau din regulamentele
aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone protejate, interdicţii
temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public, monumente de
arhitectură etc.);
–statutul de monument al imobilului sau al zonei construite;
b) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la reţelele edilitare;
c) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la:
– destinaţia imobilului/terenului, stabilită prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a
teritoriului;
– procentul de ocupare a terenului;
– coeficientul de utilizare a terenului.

2.3. Avizarea, verificarea şi aprobarea documentaţiei de proiect

Conform art. 11 din Legea Nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcţie20:
A. Documentaţia de proiect elaborată în baza certificatului de urbanism pentru proiectare
se supune în mod obligatoriu: avizării de către arhitectul-şef în volum de: plan general (plan de
situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de
construcţie, reţele edilitare exterioare; verificării de către verificatorii de proiecte atestaţi sau
instituţiile autorizate în verificarea proiectelor.
Verificarea proiectelor se execută în conformitate cu „Regulamentul cu privire la
verificarea proiectelor şi a execuţiei construcţiilor şi expertizarea tehnică a proiectelor şi
construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 361 din 25.06.1996, cu modificările şi
completările ulterioare”21.
B. Documentaţia de proiect elaborată în corespundere cu normativele şi standardele
naţionale, avizată şi verificată în modul stabilit la alin. (1) nu necesită avizare suplimentară în
organele supravegherii de stat;
C. Documentaţia de proiect pentru reţelele edilitare elaborată în baza avizelor de
racordare la utilităţi, a planului de trasare a acestora şi în conformitate cu documentele normative
nu se avizează suplimentar de către furnizori (deţinători de utilităţi);
D. La verificarea şi aprobarea documentaţiei de proiect, solicitarea altor avize decât cele
prevăzute la alin. (1) nu se admite;
E. Funcţia de aprobare a documentaţiei de proiect revine solicitantului (beneficiarului).

2.4. Autorizația de construire

Autorizaţia de construire este actul emis de către autorităţile publice locale, prin care
autoritatea publică autorizează îndeplinirea lucrărilor de construire în teritoriul subordonat. Fără
autorizaţie de construire nu pot fi începute lucrările de construcţii şi, în cazul construcţiei în lipsa
autorizaţiei, construcţia se consideră neautorizată şi se sancţionează conform prevederilor
Codului contravențional, cu amendă şi demolarea construcţiei realizate neautorizat.
Autorizația de construire se emite de către primarul unității administrativ-teritoriale în baza
cererii proprietarului, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 30 de
zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.
La cerere se anexează următoarele documente: a) acordul autentificat notarial al
coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării

20
Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie Nr.163 din 09.07.2010, publicată în Monitorul
Oficial nr. 155-158 din 03.09.2010.
21
Hotărârea Guvernului cu privire la asigurarea calităţii construcţiilor Nr. 361 din 25.06.1996, publicată în
Monitorul Oficial nr. 52-53 din 08.08.1996.

12
lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit; b) certificatul de urbanism
pentru proiectare sau certificatul constatator, în cazul aplicării principiului aprobării tacite; c)
extrasul din documentaţia de proiect, cuprinzând memoriul explicativ, planul general (plan de
situaţie, plan trasare), faţadele, soluţiile cromatice, proiectul de organizare a executării lucrărilor
de construcţie. Pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură tehnico-edilitară, fațadele și
soluțiile cromatice nu se prezintă în extrasul documentației de proiect; d) raportul unic de
verificare a documentației de proiect pentru construcție; e) buletinul de identitate (în cazul
persoanei fizice) sau certificatul de înregistrare (în cazul persoanei juridice); f) contractul privind
supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) şi proiectant; g) extrasul din
procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul
Educaţiei, Culturii şi Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în cazul
proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă sau arhitectură ori în zonele construite
înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; h) certificatul de
descărcare de sarcină arheologică, în cazurile prevăzute la art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr.
218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic22; i) acordul de mediu, dacă este necesară
efectuarea evaluării impactului asupra mediului şi dacă, din caracteristicile imobilului planificat,
este evident că în acesta se vor desfăşura activităţi prevăzute de Legea nr. 86/2014 privind
evaluarea impactului asupra mediului.
În cazul solicitării autorizării obiectelor din zona de protecție a drumului public,
emitentul este obligat să obţină avizul necesar (autorizaţia de amplasare) în conformitate cu
Legea drumurilor nr.509/199523. Autorizaţia de construire eliberată în lipsa avizului (autorizaţiei
de amplasare) în cauză este nulă.
Drept temei pentru refuzul de a elibera autorizația de construire servesc următoarele:
a) solicitantul nu este proprietarul imobilului/terenului pentru care solicită autorizația de
construire sau nu are acordul coproprietarilor;
b) documentația de proiect a fost elaborată cu încălcarea prescripţiilor şi a elementelor
stabilite prin certificatul de urbanism pentru proiectare;
c) lipsesc avizele pozitive, stabilite prin certificatul de urbanism și actele normative, care
trebuie să însoțească cererea privind solicitarea autorizației de construire.
Emitentul este obligat, în cel mult 3 zile lucrătoare, să transmită o copie a autorizaţiei de
construire la Agenţia pentru Supraveghere Tehnică24, de asemenea la Agenția de Inspectare şi
Restaurare a Monumentelor25, în cazul monumentelor de istorie, artă şi arhitectură sau al
obiectelor situate în zone construite, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova
ocrotite de stat, și Agenția Națională Arheologică26, în cazul siturilor arheologice protejate și al
zonelor lor de protecție, pentru informare.
Autorizaţia de construire va cuprinde date privind: a) locul amplasării
imobilului/terenului; b) condiţiile speciale de executare a lucrărilor de construcţie; c) instituţia de
proiectare; d) termenul de începere a lucrărilor de construcţie; e) durata executării lucrărilor de
construcţie.

22
Legea privind protejarea patrimoniului archeologic, nr. 218/2010, publicată în Monitorul Oficial nr.235-240 din
03.12.2010.
23
Legea drumurilor nr.509/1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 62-63 din 09.11.1995.
24
[on-line] http://ast.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=264&t=/AGENIA/Domeniile-de-activitate& (vizitat la
05.03.2020). Agenţia este persoană juridică de drept public. Are misiunea de a asigura implementarea politicii
statului în domeniile: siguranței obiectelor industriale periculoase, construcțiilor şi urbanismului ect.
25
Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) este o instituţie specializată, subordonată
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, care are drept atribuție de bază inspectarea pe teren a monumentelor de
istorie, artă şi arhitectură şi a zonelor lor de protecţie, precum şi controlul/supravegherea respectării prevederilor
legislaţiei în vigoare în domeniul ocrotirii monumentelor; https://mecc.gov.md/ro/content/agentia-de-inspectare-si-
restaurare-monumentelor
26
Agenţia Națională Arheologică (ANA) este o instituţie publică specializată, subordonată Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării, care activează în scopul implementării politicii de stat în domeniul protejării şi valorificării
patrimoniului archeologic; https://mecc.gov.md/ro/content/agentia-nationala-arheologica.

13
Emitentul autorizaţiei de construire poate pune condiţii speciale pentru perioada
executării lucrărilor autorizate, ce ţin de: a) utilizarea domeniului public (accese în zona
şantierului, închideri de drumuri publice, ocupări temporare de spaţii publice, devieri ale
circulaţiei auto şi/sau pietonale, executare a unor drumuri provizorii, instalare a unor elemente de
publicitate); b) protecţia proprietăţilor din vecinătate; c) protecţia mediului. d) obligativitatea
monitorizării şi supravegherii arheologice a lucrărilor de excavare.
Fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire se pot
executa lucrările care nu modifică structura de rezistenţă, aspectul exterior, caracteristicile
iniţiale ale construcţiilor şi ale instalaţiilor aferente. Din categoria acestor lucrări fac parte: a)
reparaţii pentru împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, dacă nu se modifică forma
acestora; b) înlocuiri şi reparaţii ale pardoselelor, pieselor de tîmplărie interioare şi exterioare,
dacă se păstrează forma şi dimensiunile golurilor; c) lucrări de finisări interioare; d) lucrări de
finisări exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi soluţiile cromatice; e) înlocuiri
sau reparaţii ale sobelor, instalaţiilor, sistemelor, echipamentului şi utilajului tehnico-sanitar din
interiorul clădirilor; f) înlocuiri sau reparaţii la branşamente exterioare, aferente construcţiilor, în
limitele proprietăţii; g) reparaţii curente ale căilor de comunicaţii, accese de transport, parcări,
trotuare şi scări; h) lucrări de întreţinere, reparaţii curente ale infrastructurii căilor de
comunicaţii, cu menţinerea traseelor, funcţiunilor, suprafeţelor şi volumetriei; i) lucrări funerare
subterane şi supraterane în cimitire; j) instalarea mobilierului urban; k) amenajarea terenului
aferent construcţiei existente; l) construcţii auxiliare, anexe cu suprafaţa construită de pînă la 15
m2 la casele de locuit particulare, amplasate pe terenuri private.
Emitentul autorizaţiei de construire stabileşte termenul de începere a lucrărilor de
construcţie de pînă la 6 luni din data eliberării acesteia.
Neînceperea lucrărilor în termenul stabilit prin autorizaţia de construire duce la pierderea
valabilităţii acesteia, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii
 În cazuri motivate, dacă lucrările de construcţie nu pot fi începute în termenul stabilit, se
poate solicita, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înaintea expirării, prelungirea termenului de
începere a lucrărilor de construcţie. Prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţie
poate fi efectuată o singură dată pe un termen de pînă la 6 luni.
În cazul schimbării proprietarului, autorizaţia de construire rămîne valabilă, cu toate
drepturile şi obligaţiile ce decurg din ea, fără modificarea obiectului autorizaţiei, iar noul
proprietar este obligat să înştiinţeze emitentul care a eliberat autorizaţia în cauză despre intrarea
sa în posesiune27.
Durata executării lucrărilor se stabileşte în autorizaţia de construire în baza proiectului de
organizare a executării lucrărilor de construcţie şi documentelor normative. În cazul unor motive
argumentate, durata executării lucrărilor poate fi prelungită pe un termen calculat în funcţie de
volumul lucrărilor de construcţie executat la momentul solicitării prelungirii şi interesul public.
În cazul în care, pe perioada executării lucrărilor de construcţie, în documentaţia de
proiect se operează modificări care pot afecta prescripţiile stabilite în cadrul regimului
arhitectural-urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare (capacitatea construcţiei,
alinierea construcţiei faţă de străzile adiacente şi distanţele între construcţii, înălţimea
construcţiei, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului), este
obligatorie obţinerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare şi a unei noi autorizaţii de
construire în condiţiile prezentei legi, cu sistarea necondiţionată a lucrărilor pînă la obţinerea noii
autorizaţii.

3. Zonele protejate
    Zonele protejate reprezintă teritorii în care sînt situate obiecte sau ansambluri de obiecte
ce fac parte din patrimoniul naţional cultural sau natural, faţă de care se aplică reglementări

27
Ghionea I., op.cit., p. 79.

14
specifice în vederea menţinerii calităţii lor, păstrării echilibrului prin intervenţii şi
conservare, precum şi pentru asigurarea unor relaţii armonioase cu mediul înconjurător.
Regimul juridic al zonelor protejate este reglementate de Legea privind fondul ariilor
naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998.28
Ariile protejate sunt de obicei zone foarte complexe care au nevoie de sisteme de
management complexe care să le permită să îndeplinească funcţii multiple. Acţiunile de
management trebuie să urmărească atingerea obiectivelor primare ale sitului, respectiv
conservarea biodiversității și a altor valori importante, şi în acelaşi timp să răspundă nevoilor şi
intereselor factorilor interesaţi. În acest context trebuie să ştim cât de bine sunt păstrate valorile
ariei protejate şi în ce măsură sunt atinse obiectivele sale; de aceea, trebuie să monitorizăm
impacturile acţiunilor noastre de management şi să utilizăm rezultatele monitorizării pentru
îmbunătăţirea managementului.
Pentru a asigura un management eficient administratorii ariei protejate au nevoie de un
sistem de monitorizare care să asigure29 : avertizări în faze incipiente cu privire la ameninţări
neidentificate sau necunoscute, pentru a declanşa acţiunile necesare; prognozarea impactului
ameninţărilor cunoscute şi a eficacităţii intervenţiilor de management; determinarea şi evaluarea
impacturilor activităţilor umane, cum ar fi cele de utilizare a terenurilor şi resurselor, turismul şi
recreerea; creşterea nivelului de înţelegere cu privire la sistemele naturale, la ciclurile de viaţă şi
comportamentul speciilor, la modificările ce au loc în rândul comunităţilor şi populaţiilor de
faună sălbatică şi în ecosisteme şi habitate; dovezi pentru autorităţi, donatori şi alţi susţinători
privind eficienţa şi eficacitatea utilizării investiţiilor lor; demonstrarea faptului că managementul
este eficace.
Conform definiției Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii30 recent modificate,
ariile protejate sunt: “Spații geografice clar delimitate, recunoscute, desemnate și administrate în
baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a realiza conservarea pe
termen lung a naturii precum și a serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate.” Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii prezintă o explicație detaliată pentru fiecare termen al
definiției, furnizând o bază solidă pentru a stabili dacă o suprafață poate fi considerată arie
protejată. În definirea obiectivelor de management al ariilor protejate trebuie să fie luate în
considerare următoarele principii: • obiectivul principal să fie conservarea naturii; alte scopuri
sunt de asemenea acceptabile dar în cazul unui conflict, conservarea naturii trebuie să fie
prioritară; • prevenirea sau eliminarea, dacă este cazul, a oricăror exploatări sau practici de
management care ar afecta obiectivele pentru care a fost desemnată aria protejată; • menținerea
sau, în mod ideal, sporirea caracterului natural al ecosistemelor protejate31.
Conform recomandărilor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii toate ariile
protejate trebuie: • să aibă ca scop conservarea compoziției, structurii, funcției și potențialului
evolutiv al biodiversității; • să contribuie la strategiile de conservare regionale (ca și rezervații
stricte, zone tampon, coridoare ecologice, zone de trecere pentru speciile migratoare); • să
mențină diversitatea peisajului sau a habitatului precum și a speciilor și ecosistemelor asociate; •
să aibă o suprafață suficientă pentru a asigura integritatea și menținerea pe termen lung a țintelor
de conservare specifice, sau să se poată mări suprafața astfel încât să se poată realiza acest lucru;
• să mențină pe termen lung valorile pentru care fost desemnată; • să funcționeze conform
îndrumărilor unui plan de management și a unui program de monitorizare și evaluare care să

28
Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, publicată în Monitorul Oficial nr.
66-68 din 16.07.1998.
29
Appleton M.R. „Ghid pentru elaborarea Planurilor de Management pentru Arii Protejate din Republica Moldova”,
2011, Partea a II-a din „Ghidul pentru elaborarea Planurilor de Management pentru Arii Protejate pentru Sistemul de
Arii Protejate din Republica Moldova”,
http://www.moldsilva.gov.md/public/files/publicatii/Ghid_Planul_de_Management_al_Ariilor_Protejate_2013.pdf
30
Dudley, N. (Editor) (2008). Ghid pentru aplicarea categoriilor de management al ariilor protejate. Gland,
Switzerland: IUCN
31
Duţu M., op.cit, p.55;

15
permită un management flexibil, adaptabil; • să aibă un sistem decizional (de guvernanță) clar și
echitabil.
În plus, toate ariile protejate ar trebui să urmărească, acolo unde este cazul: • conservarea
caracteristicilor importante ale peisajelor, a geomorfologiei și geologiei; • asigurarea unor
servicii de mediu cu rol regulator, servind inclusiv ca și tampon pentru impactul provicat de
schimbările climatice; • conservarea ariilor naturale și a peisajelor de importanță națională și
internatională în scop cultural, spiritual și științific; • asigurarea unor beneficii comunităților
locale, care să fie compatibile cu celelalte obiective de management; • asigurarea posibilităților
de recreere compatibile cu celelate obiective de management; • facilitarea activităților de
cercetare științifică cu impact redus şi a celor de monitorizare ecologică relevante pentru şi în
concordanţă cu valorile ariei protejate; • aplicarea unei strategii de management adaptativ pentru
îmbunătăţirea în timp a eficienței managementului şi a calităţii sistemului de luare a deciziilor
(guvernanței); • asigurarea de oportunități pentru educație (inclusiv privind managementul ariei
protejate).
Fondul ariilor protejate constă din: următoarele categorii de obiecte şi complexe naturale:
            1) delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a
Naturii32: a) rezervaţie ştiinţifică; b) parc naţional; c) monument al naturii; d) rezervaţie
naturală; e) rezervaţie peisajeră (de peisaj geografic); t) rezervaţie de resurse; g) arie cu
management multifuncţional;
            2) care nu ţin de clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii: a) grădină
dendrologică; b) monument de arhitectură peisajeră; c) grădină zoologică.
            3) stabilite prin alte reglementări internaţionale: a) rezervaţie a biosferei (Programul
UNESCO); b) zonă umedă de importanţă internaţională.
Scopurile şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate sînt
următoarele:
A. Pentru rezervaţiile ştiinţifice
Rezervaţiile ştiinţifice sînt arii naturale protejate, obiectul cărora este protecţia şi
conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzînd elemente reprezentative de
interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic şi de
altă natură.
Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care
habitatele sînt păstrate într-o stare, pe cît este posibil, neperturbată. Teritoriul rezervaţiilor
ştiinţifice este repartizat în zone. În zona cu protecţie integrală nu se permit nici un fel de
activităţi, derularea proceselor naturale rămînînd intactă.
În celelalte zone ale rezervaţiilor ştiinţifice se desfăşoară activităţi ştiinţifice şi alte
activităţi menite să sporească gradul de conservare a teritoriului. Se elaborează recomandări
speciale pentru tăierile de reconstrucţie în celelalte zone.
B. Pentru parcurile naţionale
Parcurile naţionale sînt arii naturale protejate, al căror obiectiv primordial scop este
protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional,
cuprinzînd elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic,
hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind concomitent
şi posibilitatea vizitării lor reglementate în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.
Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare
naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în
condiţii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi
de folosinţă a terenurilor incompatibile cu obiectivul atribuit.
Regimul de gospodărire al parcurilor naţionale se stabileşte prin regulamente şi planuri
de protecţie şi conservare. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de
ecosisteme terestre şi acvatice cît mai puţin influenţate prin activităţi umane. Elementele cu
valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict
32
[on-line] https://www.iucn.org/regions, (vizitat la 15.03.2020).

16
de protecţie ca al rezervaţiilor ştiinţifice. În general, parcurile naţionale se întind pe suprafeţe
mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sînt admise activităţi tradiţionale practicate de
comunităţile din zona parcurilor naţionale.
C. Pentru monumentele naturii
Monumentele naturii sînt arii naturale protejate, al căror obiectiv de bază este protecţia
şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi
peisagistică deosebită reprezentate de specii de plante şi/sau animale sălbatice rare, endemice sau
ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice -
peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade, diverse manifestări şi formaţiuni
geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural
prin unicitatea sau raritatea lor.
Managementul monumentelor naturii se face conform unui regim strict de protecţie care
asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate,
accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.
D. Pentru rezervaţiile naturale
Rezervaţiile naturale sînt arii naturale protejate, al căror scop este protecţia şi
conservarea unor specii şi habitate naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic şi pedologic.
Managementul rezervaţiilor naturale se face în funcţie de caracteristicile acestora, prin
măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării
anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lîngă activităţile ştiinţifice, în
perimetrul lor pot fi admise, după caz, activităţi turistice şi educaţionale organizate. În anumite
cazuri sînt permise activităţi de valorificare a unor resurse naturale în contextul dezvoltării
durabile. Sînt interzise folosinţa ale terenurilor sau exploatarea resurselor care le-ar putea
prejudicia sau ar fi în detrimentul obiectivelor atribuite. Potrivit scopurilor pentru care au fost
desemnate, rezervaţiile naturale pot avea un caracter predominant: botanic, zoologic, forestier,
geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, de resurse genetice şi altele.
E. Pentru rezervaţiile peisagistice (de peisaj geografic)
Rezervaţiile peisagistice sînt arii naturale protejate, obiectivul esenţial al cărora este
protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu
natura a creat de-a lungul timpului o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau
culturală, deseori cu o impresionantă diversitate biologică.
Managementul rezervaţiilor peisagistice urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase
a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovînd păstrarea
folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi
culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
De asemenea, în cadrul acestora publicului i se oferă posibilităţi de recreare şi turism şi
sînt încurajate activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
F. Pentru rezervaţiile biosferei
Rezervaţiile biosferei sînt arii naturale protejate, al căror scop este protecţia şi
conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. Rezervaţiile
biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice,
lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu
peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme
modificate sub influenţa omului care pot fi readuse la starea naturală, comunităţi umane, a căror
existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile şi
armonioase33.

4. Cadastrul funcțional urban

33
Duţu M., op.cit, p.60;

17
Elaborarea planurilor de bază pentru proiecte urbane, proiecte de detaliu pentru cartiere
separate, dezvoltarea de cartiere rezidenţiale, sau complexe, clădiri individuale şi infrastructură
edilitară (în special construcţiile liniare de infrastructură), sau sisteme urbane de echipare
tehnico-edilitară pot fi efectuate numai pe baza de materiale de referinţă, cei mai de seamă,
printre care sunt măsurători geodezice precise, topografice, geotehnice, şi informaţii de
inventariere pentru toate elementele echipării tehnicoedilitare, elaborate pe baza de hărţi
topografice şi măsurători speciale.
Aceste date de iniţiale sunt necesare nu numai în procesul de proiectare, reconstrucţie şi
amenajare a unor zone aparte sau alte elemente ale localităţii, dar şi în procesul de exploatare a
gospodăriei comunale complexe.
Proiectarea, reconstrucţia, amenajarea localităţilor şi exploatarea obiectelor de
infrastructură tehnico-edilitară se va executa cu o eficacitate semnificativ mai mare şi costuri
materiale mult mai mici, în cazul în care datele iniţiale sunt precise şi actualizate.
Datele iniţiale care corespund cerinţelor zilei de astăzi şi satisfac cerinţele de dezvoltare
durabilă a localităţii, în contextul localităţilor în curs de dezvoltare şi dezvoltării continue pot fi
obţinute printr-o executare sistematică a ridicărilor topografice de execuţie în teren, în procesul
execuţiei clădirilor şi în tranşee deschise, precum şi introducerea tuturor schimbărilor care au loc
în construcţii, echiparea inginerească, amenajarea localităţii, şi fixarea lor pe planurile
topografice a localităţilor. Principalele scări a ridicărilor topografice în localităţi sunt scara:1:
5000 1: 2000, 1: 500.
Elaborarea desenelor de lucru pentru construcţia de zone rezidenţiale sau clădiri
individuale, străzi, pieţe, reţele subterane combinate, şi altele se execută pe planurile topografice
la scara 1:500, care se numeşte şi scara de bază a construcţiilor.
Prin urmare, este important ca planurile la scările de bază, care ar trebui să fie numite
planurile de serviciu, iar altfel spus, în conformitate cu Legea Nr. 835 din 17.05.199630 privind
principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, Cadastrul Funcţional Urban (CFU), să fie
ajustat şi corectat sistematic folosind materialele ridicărilor de execuţie, adică, menţinut la
nivelul actual.
Cadastrul funcţional urban este un cadastru specializat şi reprezintă o bază informaţională
a sistemului de reglementări destinat să asigure funcţionarea şi dezvoltarea localităţilor.
Cadastrul funcţional urban are avantaje enorme vizavi de planurile topografice actualizate
periodic, din contul prospecţiunilor topografo-geodezice pe teritorii imense din intravilanul
localităţilor, în marile zone urbane, planificate pentru construcţie şi reconstrucţie.
În lipsa Cadastrului funcţional urban, înainte de a începe lucrările de proiectare şi de
construcţie, şi chiar pentru eliminarea defecţiunilor şi avarierilor în timpul exploatării, se pierde
o mulţime de timp pentru executarea prospecţiunilor topografo-geodezice şi corectarea planurilor
topografice existente.
Acestea din urmă nu asigură întotdeauna precizia necesară de poziţionare orizontală şi
verticală, în special a obiectelor liniare de tip subteran, ţevi şi cabluri subterane fără cămine de
vizitare.
Istoria executării planurilor topografice ale localităţilor, inclusiv zonele industriale,
subliniază în mod clar necesitatea de menţinere a planurilor de serviciu.
Cadastrul funcţional urban la ora actuală, datorită progresului tehnologiilor
informaţionale din ultimele decenii poate fi realizat, actualizat şi corectat în format digital cu
acces la el online. Acest fapt micşorează esenţial costurile de menţinere a CFU şi mărirea
gradului de precizie a acestuia.
Ridicările de execuţie sunt reglementate la moment de actele normative cu caracter
obligatoriu şi cu caracter de recomandare, aprobate prin ordinul Ministrului Economiei şi
Infrastructurii nr. 33 din 07.02.2020 34.

34
Catalogul documentelor normative în construcții aprobat prin ordinul Ministrului Economiei şi Infrastructurii nr.
33 din 07.02.2020 (publicat în Monitorul Oficial al RM, 2020, nr. 44-54, art. 166),
http://www.ednc.gov.md/normative_in_constructii/catalogul_normativelor#breadcrumbs (vizitat la data de

18
4.1. Destinaţia ridicărilor topografice de execuție

Ridicare de execuție este o ridicare topografică specială – ridicare ce se efectuează


pentru:
- Determinarea preciziei de aplicare pe teren a proiectului construcției;
- Stabilirea abaterilor în procesul de construcție;
- Determinarea coordonatelor și cotelor reale ale obiectelor executate, a dimensiunilor
părților separate ale obiectului, a distanțelor dintre căminele rețelelor edilitare și a altor
date numerice, necesare pentru întocmirea planurilor generale de execuție (de inventar) și
pașaportului tehnic al obiectului.
Ridicările de execuţie necesită măsurători topografice care se execută în procesul de
construcţie pe măsura terminării diferitelor etape ale lucrărilor de construcţie (gropile de fundaţii
şi şanţurile edilitare, turnarea betoanelor, în fundaţii, montarea pereţilor etc.) şi se încheie printr-
o lucrare planimetrică-nivelitică a construcţiei complet terminate.
Ridicările topografice de execuţie în intravilanul localităţilor ocupă un loc special în
lucrările topografo-geodezice urbane.
Spre deosebire de toate tipurile de lucrări topografo-geodezice şi prospecţiuni
topografice,
care preced de obicei, lucrările de proiectare, construcţie şi alte lucrări, cu ridicările topografice
de execuţie se finalizează anumite faze ale construcţiei.
CFU este o reflectare a rezultatelor finale ale tuturor modificărilor care au avut loc la un
moment dat, în elementele de construcţii, de inginerie: echipamentul sau de amenajare a
teritoriului.
Ridicările de execuţie se efectuează în procesul de construcţie pe măsura terminării
diferitelor tape ale lucrărilor de construcţie, începând cu momentul montării fundaţiilor clădirii,
infrastructurii, montării utilităţilor subterane în şanţurile edilitare, şi se încheie cu ridicările de
execuţie a elementelor amenajării executate.
Ridicările de execuţie se efectuează în conformitate cu cerinţele pentru construcţiile
rbane, rurale şi industriale, precum şi cerinţele tehnice de bază a serviciilor de exploatare a
codurilor şi regulamentelor în construcții. Prin urmare planurile de execuţie întocmite pe baza
ridicărilor de execuţie, obţin în mod esenţial un conţinut nou a materialelor topografo-geodezice,
care includ nu numai datele de poziţie orizontală şi verticală a unui sau altui element a
construcţiei, utilităţilor subterane şi amenajării, dar, de asemenea, o descriere tehnică completă şi
destinaţiei lui.
Ridicările de execuţie în timpul construcţiei şi înainte de instalarea utilităţilor subterane
face posibil obţinerea materialelor topografo-geodezice, spaţial, tridimensional, şi anume
reflectând poziţia efectivă a tuturor elementelor construcţiei, echipării edilitare şi amenajării.
În practica lucrărilor de construcţie şi amenajare putem distinge două faze (procese) a
lucrărilor de construcţii, cu care sunt asociate măsurătorile directe, reglementate de actele
normative în vigoare, volum metric şi planimetric.
Faza volumetrică a terminării diferitelor etape ale construcţiei, referitoare la construirea
de cutii pe etaj al unei clădiri sau a infrastructurii.
Faza Planimetrică, ar trebui să includă toate elementele de construcţii de clădiri, montarea
echipării edilitare subterane, şi amenajarea obiectelor aparte sau complexelor de obiecte integral.

4.2. Menţinerea planurilor topografice de bază a localităţii, crearea Cadastrului


Funcţional Urban
Planurile topografice de bază a localităţilor sunt planurile la scară mare, disponibile pe
teritoriul localităţii. Ele trebuie completate în mod regulat cu datele ridicărilor de control, precum

20.02.2020)

19
şi actualizate periodic prin metode la sol şi fotografii aeriene ale intravilanului şi prospecţiuni ale
terenului localităţii în baza reglementărilor existente.
Materialele iniţiale pentru crearea şi actualizarea Cadastrului functional urban, planurilor
de înregistrare a amplasării obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară subterane şi supraterane
şi a planurilor (atlasului) prospecţiunilor geotehnice sunt schiţele şi planurile de execuţie,
întocmite pe baza ridicărilor de execuţie, a construcţiilor de locuinţe, culturale şi alte scopuri,
finalizate, conducte supraterane şi subterane, cabluri si dispozitive de pe ele, acoperirea
suprafeţelor rutiere, şi amenajare.
Actualizarea Cadastrului functional urban se realizează printr-o introducere sistematică a
datelor de amplasare a obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară, supraterane şi subterane, în
măsura finalizării construcţiei lor, bazate pe ridicări de execuţie a etapelor de bază a construcţiei,
fapt ce permite menţinerea Cadastrului functional urban actual.
Ridicările de execuţie a conductelor subterane şi supraterane, cablurilor şi dispozitivelor
de pe ele nou construite şi reconstruite cu destinaţii diferite, servesc drept date iniţiale pentru
efectuarea planurilor de execuţie. Planul de execuţie pentru orice tip de construcţie şi amenajare
intră în componenţa documentaţiei prezentate obligatoriu de către organizaţia de construcţie şi
montaj la predarea – primirea în exploatare a obiectului construit.
Datele ridicărilor de execuţie pentru etapele de bază a construcţiei sunt folosite la analiza
volumelor lucrărilor de construcţie capitală, construcţia obiectelor de infrastructură tehnico-
edilitară şi amenajare, precum şi conformitatea lor cu datele din proiect35.
Conformitatea poziţiei de facto a construcţiilor şi obiectelor de infrastructură tehnico-
edilitară care se construiesc cu datele din proiect se verifică la etapa montării fundaţiilor
construcţiei, instalaţiilor, în scopul corectării la timp a greşelilor comise în timpul construirii, a
poziţiei planimetrice şi a altitudinii.
Ca urmare a controlului geodezic, este întocmit un act (în trei exemplare), în forma
prevăzută cu corectitudinea montării fundaţiilor clădirii, instalaţiilor, sau întregului complex.
Actul final de control geodezic este parte componentă a documentaţiei prezentate
obligatoriu de către organizaţia de construcţie şi montaj la predarea – primirea obiectului în
exploatare organelor de arhitectură şi construcţii de control a APL.
Concluziile cu privire la respectarea poziţiei în plan şi pe înălţimi a conductelor şi
cablurilor
cu diverse destinaţii, datelor din documentaţia de proiect se bazează de asemenea pe datele
ridicărilor de control.

4.3. Recepţia construcţiilor

Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care
comisia de recepţie declară că acceptă şi preia lucrarea definitivată de construcţie şi instalaţiile
aferente acesteia, cu sau fără rezerve, şi că aceasta poate fi dată în folosinţă.
Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în
conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie, asumându-și, totodată,
pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.
Recepţia construcţiilor, obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară, şi amenajării este
reglementată de legea Nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii şi Hotărârea
Guvernului Nr. 285 din 23.05.1996 cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a
construcţiilor şi instalaţiilor aferente36:
- Investitorul este persoana fizică sau juridică ce a încheiat contractul de executare a unor
lucrări de construcţie, supraveghează mersul îndeplinirii lui şi preia lucrarea;

35
Motica I., Trăilescu A., op.cit., p. 45.
36
Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente,
Nr. 285 din 23.05.1996, publicată în Monitorul Oficial al RM, nr. 42-44 din 28.06.1996),
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=109762&lang=ro (vizitat la data de 24.02.2020)

20
-Executant este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al
acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.
Recepţia lucrărilor de construcţie şi a instalaţiilor aferente acestora se efectuează atât la
lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale,
consolidări, reconstrucţii, modificări, modernizări, extinderi etc.) şi se realizează în două etape:
- Recepţia la terminarea lucrărilor;
- Recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
Pentru lucrările de construcţie şi instalaţiile aferente acestora, indiferent de sursa de
finanţare, tipul de proprietate sau de destinaţie, recepţiile se vor organiza de către ordonatorii de
credite sau proprietari, care, au calitatea de investitori.
Recepţia încăperilor încorporate în sau anexate la casele de locuit, izolate sau cu mai
multe blocuri, se efectuează separat, conform documentaţiei de execuţie.
Recepţia se efectuează prin acordul părţilor. În cazul când părţile nu ajung la un
asemenea
acord pentru rezolvarea divergenţelor ivite cu ocazia încheierii procesului verbal de recepţie, ele
se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.

4.4. Destinaţia și componentele cadastrului funcţional urban

Cadastrul funcţional urban reprezintă un subsistem de evidenţă şi inventariere a datelor şi


informaţiilor privitor la teritoriile localităţilor, necesare autorităţilor publice centrale şi organelor
locale în exercitarea de către acestea a funcţiilor ce le revin conform legislaţiei în vigoare în
domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi construcţiilor.
Obiectivul cadastrului funcţional urban este crearea bazei informaţionale de date privind
funcţionarea şi dezvoltarea localităţilor. Această bază se va constitui din datele tehnice şi
economice de evidenţă a tuturor obiectelor imobiliare, fondurilor edilitar şi funciar din
intravilanul localităţilor37.
Baza informaţională de date se utilizează pentru: - adoptarea în termene oportune a
deciziilor privind acţiunile urbanistice din teritoriul respectiv; - schimbul de informaţii între
cadastrele de specialitate; - furnizarea informaţiei necesare ministerelor, departamentelor,
regiilor autonome pentru asigurarea exercitării de către acestea a atribuţiilor ce le revin, inclusiv
cele ce vizează dezvoltarea teritoriilor în conformitate cu legislaţia în vigoare; - furnizarea de
informaţii persoanelor fizice şi juridice, la solicitarea acestora; - realizarea sintezelor statistice
privind terenurile şi construcţiile pe destinaţiile stabilite conform legislaţiei; - transmiterea
selectivă a datelor şi informaţiilor necesare pentru elaborarea documentaţiilor de urbanism şi
amenajare a teritoriului; - înaintarea propunerilor privitor la protejarea, renovarea, revitalizarea,
reconstrucţia obiectelor de interes public sau celor care reprezintă patrimoniu naţional sau local.
Cadastrul funcţional urban, fiind unul din cadastrele de specialitate, se constituie din
blocurile de informaţii departamentală, care corespunde specificului lucrărilor, şi cea preluată din
alte sisteme informaţionale. Cele mai importante componente ale cadastrului funcţional urban
sînt cadastrul reţelelor edilitare şi informaţia din documentaţia de urbanism şi amenajarea
teritoriului.
Obiecte ale cadastrului reţelelor edilitare sînt reţelele subterane şi supraterane de
alimentare cu apă potabilă şi industrială, de canalizare, termoficare, gaze naturale, electrice,
telefonice etc., precum şi căile de rulare a mijloacelor de transport electric, construcţiile
supraterane de identificare a instalaţiilor electrice, staţiile de pompare şi de punere sub presiune
şi alte construcţii şi instalaţii, care fac parte din dotarea edilitară de interes public sau comun,
precum şi reţelele obiectului imobil sau alăturate acestuia.
  Informaţia specifică pentru cadastrul funcţional urban rezultă din lucrările executate pe
teren, constituite din culegerea datelor ce conţin: - caracteristicile funcţionale ale clădirilor; -

37
Duţu M., op.cit, p.75;

21
dotările edilitare existente la nivel de parcelă; - dotările edilitare şi tipurile lor, existente în
interiorul corpului de clădire; - informaţii de detaliu cu caracteristicile constructive ale clădirilor.
Cadastrul reţelelor edilitare este constituit din:
            a) elemente cu aspect tehnic, preluate din Cadastrul Naţional, referitoare la: - evidenţa şi
inventarierea, pe tipuri, a reţelelor edilitare; - determinarea poziţiei în plan şi a modului de
pozare a traseelor reţelelor principale şi de distribuire a acestora; - determinarea poziţiei în plan a
construcţiilor tehnice şi amenajărilor edilitare; - determinarea cotelor elementelor/punctelor
semnificative ale reţelelor edilitare (capacele căminelor de vizitare, radierele căminelor etc.); 
b) elemente aparţinînd aspectului calitativ, precum şi din elemente tehnice, care nu au
fost introduse în Cadastrul Naţional şi se referă la: - fişele conţinînd diferite informaţii (fişele de
artere, unicat, standard etc.); - informaţiile privind natura materialului conductelor, precum şi
diametrele lor; - informaţiile privind starea reţelelor; - informaţiile privind debitele, capacităţile
etc.

4.5. Întocmirea cadastrului funcţional urban


Autorităţile administraţiei publice locale asigură, din mijloacele bugetelor locale,
instituirea şi ţinerea cadastrului funcţional urban pentru teritoriile administrate de ele.
           Executanţi ai lucrărilor cadastrului funcţional urban pot fi instituţii şi firme autorizate.
           Beneficiari ai lucrărilor cadastrului funcţional urban sînt persoanele fizice şi juridice
interesate în obţinerea informaţiei respective.
Pentru întocmirea cadastrului funcţional urban se elaborează tema lucrării, în care se
precizează zona, tipul şi scopul activităţii.
            În tema lucrării vor fi expuse solicitările privind instituirea sau actualizarea cadastrului.
Acestea trebuie să fie formulate clar şi să includă:
            a) studiul şi hotarele zonei, în care se solicită executarea lucrărilor de cadastru funcţional
urban;
            b) argumentarea necesităţii executării sau corectării planurilor topografice pe acest
teritoriu;
            c) lista cu adresele bunurilor imobile, pentru care se solicită inventarierea tehnică a
imobilului;
            d) eventualele racordări ale lucrărilor de cadastru funcţional urban, care se vor desfăşura
concomitent cu alte lucrări cadastrale executate în acea zonă;
            e) alte cerinţe referitoare la lucrările solicitate (redactare, multiplicare etc.).
            Înaintea elaborării proiectului, executantul lucrărilor de cadastru funcţional urban este
obligat să studieze şi să analizeze materialele geodezice şi cartografice existente în zonă, precum
şi să ia cunoştinţă de stadiul realizării cadastrului bunurilor imobile în respectiva zonă.
            Proiectul executării lucrărilor de cadastru al reţelelor edilitare trebuie să conţină:
- memoriul tehnic cu justificarea soluţiilor propuse; - delimitarea zonei în care se execută
lucrările de cadastru al reţelelor edilitare, gradul de asigurare a zonei cu foi de plan şi
nomenclatorul acestora; - elementele de fond pe care trebuie să le conţină planul cadastral al
reţelelor edilitare (puncte din reţeaua de sprijin şi de ridicare, limite de străzi, proprietăţi, spaţii
verzi, ape, zone fără acces şi industriale etc.);  - abonaţii principali - locuinţe, instituţii,
construcţii social-culturale, complexe agroindustriale etc.; - elementele care trebuie culese în
teren pentru fiecare tip de reţea, precum şi pentru construcţiile şi amenajările cu destinaţie
tehnico-edilitară (elementele pentru poziţionarea în plan şi în înălţime a capacelor căminelor de
vizitare, racordărilor şi branşamentelor, a camerelor de tragere, construcţiilor auxiliare, traseelor
etc.); - proiecţia reţelei de sprijin şi de ridicare, ce trebuie să satisfacă, pe lîngă cerinţele privind
întocmirea planului pentru cadastrul bunurilor imobile, şi cerinţele pentru ridicarea în plan şi în
înălţime a reţelelor edilitare; - determinarea metodelor şi instrumentelor, care vor
fi folosite pentru culegerea datelor planimetrice şi altmetrice, necesare pentru poziţionarea
elementelor de suprafaţă şi stabilirea traseelor pentru reţelele edilitare subterane şi supraterane; -
lungimile tronsoanelor de arteră ale intervalului întreg dintre profilele transversale pe artere,

22
precum şi ale elementelor profilelor longitudinale şi transversale; - informaţiile care trebuie
culese pentru fiecare tip de reţea edilitară - diametre (dimensiuni), cămine de vizitare, diametre
ale conductelor de canalizare, materiale de construcţie, număr de cabluri pozate la un loc,
tensiuni, capacităţi, presiuni, adîncimi, pante sau ruperi de pante, precum şi o serie de informaţii
privind arterele - denumiri, numere (indice) poştale, îmbrăcăminţi, lungimi şi lăţimi de carosabil
şi trotuare etc.; - planurile tematice, care trebuie întocmite folosind semnele convenţionale pentru
fiecare tip de reţea; - fişele care urmează a fi întocmite pentru fiecare tip de reţea şi conţinutul
acestora; - modul de executare a desenului planului reţelelor edilitare;  - modul de stocare şi
transmitere a datelor şi informaţiilor privind reţelele edilitare.
Cadastrul funcţional urban fiind un subsistem de evidenţă şi inventariere, datele şi
informaţia privind aspectul tehnic şi economic al imobilului sau reţelei edilitare se ataşează la
datele şi structura altor sisteme informaţionale, constituind documentaţia cadastrală finală38.
Documentaţia finală a compartimentului edilitar se va constitui din următoarele
materiale: a) planul reţelelor edilitare complexe pe secţiuni standardizate, cartografiate cu
precizie pe materiale rigide începînd de la scara cea mai mică 1:1000 şi în versiune electronică;
b) planurile tematice, întocmite la aceleaşi scări ca şi planul cadastral complex, prezentate numai
pentru un tip de reţea; c) profilul longitudinal, care se întocmeşte numai pentru reţeaua de
canalizare şi pentru cea de alimentare cu apă. Scara distanţelor se alege egală cu scara planului
sau mai mică, dacă traseul este lung şi dotările anexe sînt rare. Scara înălţimilor se va alege în
funcţie de pantele specifice ale terenului din localitatea respectivă. Scara poate să difere în
funcţie de zone; d) profilele transversale: scara distanţelor va fi de 1:100 şi cea a înălţimilor de
1:10 sau 1:50. Profilele transversale se vor prezenta grupat pentru fiecare arteră; e) releveele
căminelor, camerelor de vizitare şi ale altor construcţii auxiliare, care vor fi executate la scări
convenabile, stabilite de comun acord cu beneficiarul în funcţie de conţinutul lor; f) schema
tronsoanelor pe tipuri de reţele se întocmeşte în cadrul fişei arterei, la scara convenabilă, pentru a
prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de reţea; g) fişele cu informaţii
complementare:- fişa de arteră -  conţine date referitoare la arteră pentru fiecare tip de reţea; -
fişa unicat -  conţine elemente constructive din structura  reţelelor; - fişa standard - conţine
detalii de pozare etc.; h) diverse documente care au fost folosite la întocmirea proiectului: -
planurile topografice sau cadastrale vechi; - planurile preluate de la deţinătorii reţelelor cu
adnotările rezultate din analiza şi studierea terenului; - schiţe, scheme, secţiuni, întocmite în
teren pentru staţii, reţele inelare, profile etc.; - carnetele de teren cu observaţii, calcule,
note tehnice, explicative, justificative etc.
Datele şi informaţiile cadastrului funcţional urban vor fi structurate şi predate
beneficiarului în versiune electronică, într-un format compatibil cu programele moderne.
Pentru  identificarea operativă şi manevrarea eficientă a informaţiei cadastrului funcţional
urban, se ţine evidenţa ei selectivă, care constă din: - evidenţa scriptică, prin intermediul
cartotecilor sau registrelor, a datelor şi informaţiei pentru imobile şi a planurilor tematice şi
fişelor de arteră, standard (cu detalii de pozare) sau unicat (cu elemente constructive) pentru
reţelele edilitare; - evidenţa, în dosare înregistrate, a inventarelor ce conţin coordonatele şi cotele
căminelor de vizitare.
Ţinerea cadastrului funcţional urban este un proces de operare zilnică a modificărilor,
care apar în timp după terminarea lucrărilor pentru un anumit teritoriu.
            În scopul stocării, sistematizării şi generalizării proiectelor finalizate, preluate de la
executanţii lucrărilor de cadastru, gestionării acestei activităţi, precum şi pentru determinarea
necesităţii de actualizare (pe porţiuni, zone sau în întreg teritoriul localităţii) se constituie o
subdiviziune specializată pentru ţinerea cadastrului funcţional urban.
            Atribuţiile de bază ale acestei subdiviziuni sînt:
            - administrarea procesului de executare a lucrărilor de cadastru funcţional urban;
            - conlucrarea cu cadastrele de specialitate, efectuarea schimbului de informaţii necesare şi
asigurarea constituirii unui sistem unic interoperabil;
38
Motica I., Trăilescu A., op.cit., p. 89.

23
            - asigurarea informaţională a autortiăţilor în scopul adoptării operative a unor decizii
eficiente privind acţiunile urbanistice din localitatea respectivă şi pentru elaborarea
documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
            - colectarea datelor şi informaţiilor de la persoane fizice şi juridice - deţinători de bunuri
imobile;
            - asigurarea, contra plată, cu informaţii a persoanelor fizice şi juridice;
            - participarea la întocmirea materialelor informative pentru organizarea licitaţiilor.
            Forma organizaţional-juridică, funcţiile, obligaţiunile şi responsabilităţile subdiviziunii
specializate pentru ţinerea cadastrului funcţional urban vor fi detaliate printr-un regulament
elaborat şi aprobat de autoritatea publică centrală în domeniul urbanismului şi amenajării
teritoriului.
             Indiferent în ce scopuri sînt solicitate, lucrările de inventariere tehnică a bunurilor
imobile şi reţelelor edilitare trebuie să reflecte situaţia reală din teren, fiind actualizate în funcţie
de modificările de ordin juridic şi tehnico-economic survenite şi în baza legislaţiei în vigoare.
            Actualizarea lucrărilor de inventariere tehnică a bunurilor imobile sau reţelelor edilitare
se execută în următoarele cazuri:
            - dacă de la întocmirea iniţială sau ultima actualizare au trecut mai mult de şase ani;
            - dacă actualizarea este solicitată în mod expres chiar într-un interval mai mic de şase ani;
            - ori de cîte ori acţiunea de aducere la zi este bine argumentată (completări cu unele date,
refaceri în cazul apariţiei unor noi acte normative privind activitatea cadastrelor etc.)
            În cazul cînd actualizarea se execută la un interval mai mic de şase ani, se vor identifica
printr-o acţiune de verificare şi se vor actualiza numai fişele bunurilor imobile, la care s-au
produs schimbări evidente (demolări, anexări, construcţii noi, modificări de hotare etc.).

24
Anexe
Anexa 1

Primarul___________________________,
(municipiului/orașului/comunei/satului)
_______________________________
(nume, prenume)

CERTIFICAT DE URBANISM PENTRU PROIECTARE


nr. _____ din ____________

Ca urmare a cererii adresate de ____________________________________ ,


cu domiciliul/sediul în raionul/municipiul/orașul/comuna/satul_______________
________________________________, strada ____________________ nr. ____ ap.____,
telefon de contact_____________, înregistrată cu nr. ___ din _________,
în baza prevederilor Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție,
C E R T I F I C:
următoarele cerințe, stabilite prin Planul urbanistic general al ________________
______________________, aprobat prin decizia consiliului local nr. _______ din
____________, pentru elaborarea documentației de proiect pentru ____________
_________________________________________________________________,
pe imobilul/terenul cu nr. cadastral ______________ situat în raionul/municipiul/
orașul/comuna/satul________________________________________________ ,
strada ___________________________ nr. ____ ap.____,
după cum urmează:
1. Regimul juridic: __________________________________________________
2. Regimul economic:_________________________________________________
3. Regimul tehnic:___________________________________________________
4. Regimul arhitectural-urbanistic:_______________________________________
Prezentul certificat nu permite executarea lucrărilor de construcție.
Documentația de proiect în baza căreia se va solicita eliberarea autorizației de construire va fi
însoțită de următoarele avize şi studii stabilite prin lege:
_____________________________________________________________________________

Primar /____________ / Secretar /____________/

L.Ş. Arhitect-șef /____________/

Achitată suma de ___________ lei. Chitanța nr. _____din_______________.

Prezentul certificat a fost transmis solicitantului (beneficiarului) la data de _______________


direct/prin poștă.

VALABILITATEA PRELUNGITĂ CU _________ LUNI

Primar /____________/ Secretar /______________/

L.Ş. Arhitect-șef /___________/

Data ____________

Anexa 2

25
Către primarul___________________________,
(municipiului/orașului/comunei/satului)
______________________________
(nume, prenume)

CERERE
DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI DE URBANISM
PENTRU PROIECTARE

Subsemnatul______________________, IDNP/IDNO__________________,
cu domiciliul/sediul în raionul/municipiul/orașul/comuna/satul________________
_________________________________________________________________ ,
strada ____________________________ nr. ____ ap. ____, telefon de contact
_________________ , adresa de e-mail _________________________________,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție, solicit eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare pentru imobilul/terenul
cu nr. cadastral____________, situat în raionul/ municipiul/orașul/comuna/satul
_________________________________, strada ______________________ nr. ___ ap. ____.

Certificatul de urbanism pentru proiectare este necesar pentru proiectarea


_________________________________________________________________.
Suprafața imobilului/terenului pentru care se solicită certificatul de urbanism pentru
proiectare este de _______ m2.
Declar pe propria răspundere că datele menționate în prezenta cerere sunt exacte.

Data ____________ 20____ Semnătura /____________/”

26
Anexa 3

Primarul __________________________,
(municipiului/orașului/comunei/satului)
_______________________________
(nume, prenume)

CERTIFICAT DE URBANISM INFORMATIV

nr. _____ din ____________

Ca urmare a cererii adresate de ____________________________________, cu


domiciliul/sediul în raionul/municipiul/orașul/comuna/satul _______________
____________________, strada _______________________ nr. _____ ap. _____, telefon de
contact _______________ , înregistrată cu nr. ____ din ____________,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție,
SE CONSTATĂ
că, pentru imobilul/terenul cu nr. cadastral ________________, situat în raionul/
municipiul/orașul/comuna/satul ________________________________________
_____________________, strada _________________________ nr. ____ ap. ____, Planul
urbanistic general al ____________________________, aprobat prin decizia consiliului local nr.
____ din ____________, stabilește următoarele:
1. Regimul juridic: ___________________________________________________
___________________________________________________________________
2. Regimul tehnic:____________________________________________________
___________________________________________________________________
3. Regimul arhitectural-urbanistic: ______________________________________
__________________________________________________________________

Notă. Prezentul certificat nu permite executarea lucrărilor de proiectare sau de construcție.

Primar /____________/ Secretar /____________/

L.Ş. Arhitect-șef
/____________/

Achitată suma de ________lei. Chitanța nr. ____ din ________________.

Prezentul certificat a fost transmis solicitantului (beneficiarului) la data de ______________


direct/prin postă.

27
Anexa 4
Primarul ___________________________,
(municipiului/orașului/comunei/satului)
_______________________________
(nume, prenume)

AUTORIZAŢIE DE CONSTRUIRE

nr. ____din _______________

I. Ca urmare a cererii și a documentelor anexate, depuse de ____________


______________________________, cu domiciliul/sediul în raionul/municipiul/
orașul/comuna/satul_____________________________________________, strada
___________________________ nr. ____ ap. ____, în baza prevederilor Legii nr. 163/2010
privind autorizarea executării lucrărilor de construcție și a Planului urbanistic general al
localității, aprobat prin decizia consiliului local nr.______ din __________ ,

S E A U T O R I Z E A Z Ă:
executarea lucrărilor de ______________________________________________
pe imobilul/terenul cu nr. cadastral _______________, situat în raionul/municipiul
/orașul/comuna/satul_________________________________________________,
strada _____________________________ nr. _____ ap.______,
în următoarele condiții: _______________________________________________

Documentația de proiect este elaborată de către persoana juridică/fizică


________________________________și este semnată de proiectanți atestați în domeniul
_________________________________________________________.

Termenul de începere a lucrărilor de construcție este de _____ luni de la data eliberării


prezentei autorizații.
Durata executării lucrărilor de construcţie nu va depăși termenele stabilite în proiectul de
organizare a executării acestor lucrări.

Primar /____________ / Secretar /_____________/

L.Ş. Arhitect-șef /____________ /

Achitată suma de ______ lei. Chitanța nr. ______ din ______________.

Prezenta autorizație a fost transmisă solicitantului (beneficiarului) la data de ____________


direct/prin postă.

II. Durata executării lucrărilor de construcție se prelungește în conformitate cu


prevederile art. 15 alin. (5) din Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție cu ____ luni și în baza cererii depuse de către solicitant sub nr. ____ din
_____________.

Primar /_____________/ Secretar /_____________/


L.Ş. Arhitect-șef /____________/

28