Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Legea 350/2001 din 2001.07.10

Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 30 iunie 2021

Intră în vigoare:
10 iulie 2001 An

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Dată act: 6-iul-2001
Emitent: Parlamentul

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale

Art. 1
(1)Teritoriul României este parte a avuţiei naţionale de care beneficiază toţi cetăţenii
ţării, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare prin activităţile de amenajare
a teritoriului, urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă ale autorităţilor publice
centrale şi locale.
(2)Autorităţile administraţiei publice sunt gestionarul şi garantul acestei avuţii, în
limitele competenţelor legale.
(3)În vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a teritoriului
naţional, autorităţile administraţiei publice locale îşi armonizează deciziile de utilizare
a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale şi
deconcentrării serviciilor publice.
(4)Statul, prin intermediul autorităţilor publice, are dreptul şi datoria de a asigura, prin
activitatea de urbanism şi de amenajare a teritoriului, condiţiile de dezvoltare
durabilă şi respectarea interesului general, potrivit legii.
(5)Gestionarea spaţială a teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor
dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a
teritoriului, condiţii de locuire adecvate, calitatea arhitecturii, protejarea identităţii
arhitecturale, urbanistice şi culturale a localităţilor urbane şi rurale, condiţii de muncă,
de servicii şi de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei,
reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi
construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice, securitatea
şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări.
Art. 2
(1)Gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o activitate obligatorie, continuă şi
de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în
concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul
european.
(2)Gestionarea spaţială a teritoriului asigură indivizilor şi colectivităţilor dreptul de
folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului.
(3)Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi al
urbanismului, care constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general ce
contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi
construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum
şi la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naţional şi european.

Art. 3
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea
diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină
seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune;
prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare pe termen lung a
fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi să ţină
seama de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a
reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor.

Art. 4
Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:
a)operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de
amenajare a teritoriului;
b)integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului
localităţilor;
c)normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea
destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări şi plantaţii.

Art. 5
(1)Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu
respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei,
descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a
deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei
prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor
viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie.
(2)Autoritatea publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a
teritoriului/teritoriilor aflat/aflate în raza sa de competenţă. În acest scop, operatorii
economici sau instituţiile care deţin imobile, instalaţii şi/sau echipamente de interes
public ori care prestează un serviciu public au obligaţia de a pune la dispoziţia
autorităţii publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia, în termen de 15 zile,
informaţiile necesare în acţiunile de planificare a dezvoltării teritoriului a localităţii în
cauză.

Art. 6
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale răspund, potrivit prezentei legi, de
activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

CAPITOLUL II:Domeniul de activitate

SECŢIUNEA 1:Amenajarea teritoriului

Art. 7
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului
teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel
naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării,
urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre
acestea.

Art. 8
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întregul teritoriu al României, pe
baza principiului ierarhizării, coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi integrării
spaţiale, la nivel naţional, regional şi judeţean.

Art. 9
Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
a)dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea
specificului acestora;
b)îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
c)gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a
patrimoniului natural şi cultural şi a resurselor naturale;
d)utilizarea raţională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităţilor şi
conservarea terenurilor agricole fertile;
e)conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.

SECŢIUNEA 2:Urbanismul

Art. 10
Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin
elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare spaţială, durabilă şi integrată,
pe termen scurt, mediu şi lung.
Art. 11
Activitatea de urbanism cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea, pe baza
ierarhizării şi distribuţiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are
în vedere întregul teritoriu administrativ al oraşelor şi comunelor sau zone din
acestea.

Art. 12
Urbanismul urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi
rurale, în acord cu potenţialul economic, social, cultural şi teritorial al acestora şi cu
aspiraţiile locuitorilor.

Art. 13
Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:
a)îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea
accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
b)crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi
ale persoanelor cu handicap;
c)utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;
extinderea controlată a zonelor construite;
d)protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
e)asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile
urbane şi rurale;
f)protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

SECŢIUNEA 3:Strategia de dezvoltare teritorială, activităţi de amenajare a

teritoriului şi de urbanism

Art. 14
(1)Activităţile principale de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în
transpunerea la nivelul întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor şi
programelor de dezvoltare durabilă în profil teritorial, precum şi urmărirea aplicării
acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate.
(2)Strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial,
prevăzute la alin. (1), se fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a
României,
(3)Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe
termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a
României, bazat pe un concept strategic, precum şi direcţiile de implementare pentru
o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională, naţională,
cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.
(4)În procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritorială a României
se bazează pe:
a)sistemul de politici publice teritoriale, în conformitate cu obiectivele Strategiei de
dezvoltare teritorială a României şi cu evoluţiile din domeniu la nivelul Uniunii
Europene;
b)metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel încât investiţiile publice care decurg
din Strategia de dezvoltare teritorială a României să fie considerate investiţii publice
de interes naţional;
c)sistemul naţional de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de
dezvoltare teritorială, evaluare a impactului teritorial al politicilor şi pe sisteme de
fundamentare tehnică a deciziilor în dezvoltarea teritorială;
d)crearea de parteneriate interinstituţionale, intersectoriale şi teritoriale pentru
promovarea şi implementarea proiectelor strategice vizând coeziunea teritorială.
(5)Metodologia prevăzută la alin. (4) lit. b) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 141
În elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, trebuie urmărite
principiile strategice privind:
a)racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi intercontinentală a polilor
de dezvoltare şi a coridoarelor de transport;
b)dezvoltarea reţelei de localităţi şi structurarea zonelor funcţionale urbane;
c)promovarea solidarităţii urban-rural şi dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii
de teritorii;
d)consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături interregionale;
e)protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.

Art. 15
Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:
a)cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea
studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism;
b)constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date urbane şi
teritoriale standardizate şi compatibile, inclusiv în conformitate cu directiva INSPIRE
transpusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii
naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 190/2010;
c)elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială;
d)elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
e)elaborarea documentaţiilor de urbanism;
f)gestionarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
g)elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
h)monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor,
programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Art. 16
În vederea asigurării personalului de specialitate necesar pentru buna desfăşurare a
activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei cooperează cu alte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, cu instituţiile de învăţământ superior şi cu organizaţiile
profesionale în domeniu, pentru organizarea şi desfăşurarea unor programe de
formare profesională, specializare şi perfecţionare continuă.

CAPITOLUL III:Atribuţii ale administraţiei publice

SECŢIUNEA 1:Atribuţiile administraţiei publice centrale

Art. 17
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este
coordonată de Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare,
linii directoare, politici sectoriale, programe şi proiecte prioritare.

Art. 18
(1)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor este autoritatea
administraţiei publice centrale pentru planificare teritorială, amenajarea
teritoriului şi urbanism, având în această calitate următoarele atribuţii:
a)elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială
a României şi a politicilor publice în conformitate cu obiectivele acesteia;
b)elaborarea secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional;
c)elaborarea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional, structurat în secţiuni
pentru fiecare regiune de dezvoltare, care fundamentează planurile de dezvoltare
regională;
c1)iniţierea şi coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în
lista patrimoniului mondial;
c2)identificarea, delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei
responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz, precum şi a
autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin
caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră, teritorii având valoare particulară în
materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale
modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale,
agricole ori forestiere;
c3)întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se
aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice
generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), în vederea conservării şi punerii în
valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale;
c4)[textul din Art. 18, alin. (1), litera C^4. din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la
13-iul-2013 de Art. I, punctul 7. din Legea 190/2013]
c5)iniţierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează
din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;
d)elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e)avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a
teritoriului şi de urbanism;
f)colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice
centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului şi al
urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
g)colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile judeţene şi
consiliile locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele
guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritorială şi liniile directoare ale acesteia,
planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism, la nivel regional, judeţean şi local.
h)avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit
competenţelor stabilite prin prezenta lege.

(2)În vederea asigurării coerenţei măsurilor de dezvoltare regională în

ansamblul dezvoltării teritoriului naţional, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului:
a)va desemna un reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională;
b)va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile
pentru dezvoltare regională;
c)va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agenţiile de dezvoltare regională,
cel puţin un specialist în amenajarea teritoriului şi urbanism.

Art. 19
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei utilizează informaţii de sinteză la nivel naţional din toate domeniile de
activitate economică şi socială.
(2)Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să
furnizeze Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, la cerere,
informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii de amenajare a teritoriului şi de
urbanism.

Art. 191
(1)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi alte organe ale
administraţiei publice cooperează cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, oferind informaţiile necesare şi implementând măsurile ce ţin
de domeniul lor de competenţă, astfel încât aşezările informale identificate să fie
prioritare în cadrul acţiunilor şi politicilor publice privind locuirea, accesul la
infrastructură, sănătatea publică şi siguranţa persoanelor.
(2)Măsurile prioritare prevăzute la alin. (1) vizează: informarea şi implicarea
locuitorilor comunităţilor afectate în procesul de planificare şi reglementare,
identificarea regimului juridic şi economic al terenurilor şi realizarea cadastrului
general al aşezărilor informale, înregistrarea imobilelor din aşezările informale în
sistemul integrat de cadastru şi carte funciară în condiţiile Legii cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Proiectele şi programele destinate aşezărilor informale se vor corela cu
programele de asistenţă socială ce pot viza fie o zonă afectată de insalubritate, de
lipsa serviciilor şi de sărăcie, fie una sau mai multe categorii de beneficiari ai
măsurilor de asistenţă socială, prezenţi în mare măsură în cadrul aşezării informale.

Art. 20
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei poate solicita autorităţilor
administraţiei publice locale să elaboreze sau să modifice o documentaţie de
urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării, detalierii sau
aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului,
precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.

SECŢIUNEA 2:Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice judeţene

Art. 21
Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism
la nivel judeţean, conform legii.

Art. 22
(1)Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi
organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea
planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În vederea transpunerii
coerente şi uniforme a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului
aprobate la nivelul localităţilor, acordă asistenţă tehnică de specialitate consiliilor
locale.
(2)Consiliul judeţean, prin instituţia arhitectului-şef al judeţului, asigură:
a)preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional,
regional şi zonal, precum şi a investiţiilor prioritare de interes naţional, regional sau
judeţean, în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru
teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ;
b)elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a planurilor zonale de
amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean;
c)avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului aparţinând
unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa judeţului, conform anexei nr. 1.
d)sprijin metodologic şi tehnic pentru autorităţile administraţiei publice locale în
cadrul procesului de identificare, monitorizare şi organizare a aşezărilor informale.
(3)În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt
sprijinite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi de
alte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale.

Art. 221
(1)Consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin
instituţia arhitectului-şef, asigură organizarea şi funcţionarea unei comisii pentru
coordonarea implementării măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă a locuitorilor din aşezările informale, sprijinul metodologic şi operaţional pentru
autorităţile administraţiei publice locale, precum şi monitorizarea îndeplinirii
responsabilităţilor şi implementării acţiunilor stabilite la nivel local.
(2)Comisia prevăzută la alin. (1) va fi constituită din reprezentanţi ai structurilor
specializate privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, control şi disciplină în
construcţii, asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean, sănătate
publică, problemele romilor, de la nivelul judeţean şi din unităţile administrativ-
teritoriale pe teritoriul cărora au fost identificate aşezări informale, precum şi
reprezentanţi ai comunităţilor din aşezările informale de pe teritoriul judeţului,
respectiv al municipiului Bucureşti şi reprezentanţi ai societăţii civile.
(3)Componenţa nominală a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabileşte în baza
propunerilor preşedintelui consiliului judeţean şi ale entităţilor ai căror reprezentanţi
fac parte din comisie şi se aprobă, împreună cu regulamentul de organizare şi
funcţionare, de consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Art. 23
Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o
documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării
aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea
se transmite consiliului local, însoţită de expunerea motivelor care au stat la baza
hotărârii consiliului judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea
documentaţiei.

Art. 24
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului
consiliul judeţean utilizează informaţii de sinteză la nivelul judeţului din toate
domeniile de activitate economico-socială.
(2)Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să
furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile
lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate
să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a
localităţilor.

Art. 241
Preşedintele consiliului judeţean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a
Consiliului judeţean condusă de arhitectul-şef, are următoarele atribuţii în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului:
a)asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritorială şi le supune
aprobării consiliului judeţean;
b)asigură elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean;
c)propune asocierea, în condiţiile legii, a judeţului cu comunele şi oraşele interesate
şi coordonează elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale;
d)supune aprobării consiliului judeţean, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef,
documentaţiile de amenajare a teritoriului;
e)acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor
documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate.

SECŢIUNEA 3:Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Art. 25
(1)Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism
desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea
prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism
aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor
componente ale comunei sau oraşului.
(2)Consiliul local cooperează cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în
activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Art. 26
(1)Consiliul local cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare
urbanistică a localităţilor şi cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii
neguvernamentale de interes naţional, judeţean sau local.
(2)În cazul identificării de aşezări informale pe teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale, dacă se preconizează operaţiuni de regenerare sau restructurare urbană
în zonele în care se găsesc aşezări informale, autorităţile administraţiei publice
locale pot iniţia elaborarea sau actualizarea de documentaţii de urbanism care vor
cuprinde inclusiv reglementări asupra acestora.

Art. 27
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului
consiliul local utilizează informaţii din toate domeniile de activitate economico-
socială.
(2)Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale,
agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară
activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare
în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel
local.

Art. 271
(1)Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura
responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef din cadrul aparatului de
specialitate, are următoarele atribuţii în domeniul urbanismului:
a)asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană şi teritorială şi le
supune aprobării consiliului local/general;
b)asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice
locale, în conformitate cu prevederile legii;
c)supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în
baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de
iniţiator;
d)acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor
documentaţiilor de urbanism aprobate.

(2)Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, în aria sa de

competenţă, prin structurile specializate privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, control şi disciplină în construcţii, asistenţă socială şi sănătate
publică, respectiv poliţia locală, are următoarele obligaţii:
a)identifică terenurile din cadrul teritoriului administrativ ocupate de aşezări
informale, stabileşte limitele acestora prin măsurători efectuate în sistem
Stereografic 70 şi transmite documentaţia cadastrală în format electronic consiliului
judeţean şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru
preluarea în Observatorul teritorial naţional;
b)realizează şi actualizează baza de date cu privire la numărul de persoane ce
locuiesc în aşezări informale, imobilele ocupate de acestea şi tipologia aşezărilor
informale;
c)informează locuitorii din aşezările informale cu privire la prevederile prezentei legi
şi iniţiază un proces de consultare şi planificare participativă în vederea identificării
de soluţii de intervenţie adaptate specificului aşezării informale şi nevoilor
comunităţii;
d)iniţiază şi coordonează demersurile necesare pentru identificarea regimului juridic
şi economic al terenurilor ocupate de aşezările informale şi pentru reglementarea
acestora;
e)în cazul în care reglementarea prevede desfiinţarea parţială sau totală a aşezărilor
informale respective, asigură relocarea locuitorilor acestora, în următoarele condiţii:
oferirea de soluţii alternative de locuire, fie prin asigurarea de locuinţe sociale, fie
prin sprijin în reconstrucţia locuinţelor pe terenuri echipate edilitar, identificate şi puse
la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii; informarea
şi consultarea prealabilă a locuitorilor aflaţi în situaţii de relocare cu privire la
alternativele posibile şi obţinerea acordului acestora;
f)iniţiază şi coordonează acţiunile necesare pentru limitarea extinderii aşezărilor
informale, prin identificarea de terenuri disponibile pentru viitoare zone de locuit sau
a unor soluţii locative alternative şi informarea locuitorilor aşezărilor informale cu
privire la acestea;
g)iniţiază şi coordonează acţiunile necesare pentru echiparea edilitară a zonelor în
care se găsesc aşezări informale supuse regenerării sau restructurării urbane;
h)cooperează cu comisia prevăzută la art. 221 şi pune la dispoziţia acesteia toate
datele şi informaţiile solicitate de către aceasta.

SECŢIUNEA 4:Certificatul de urbanism

Art. 28
Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se
asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.

Art. 29
(1)Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic,
economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor
investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.
(2)Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor
de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea
documentaţiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în intravilanul
localităţilor, în cel puţin 3 parcele, atunci când operaţiunile respective au ca obiect
realizarea de lucrări de construcţii şi de infrastructură. În cazul vânzării sau
cumpărării de imobile, oricare dintre părţile actului juridic are posibilitatea, conform
dispoziţiilor alin. (3), de a solicita emiterea certificatului de urbanism.
(21)În scopul asigurării opozabilităţii faţă de terţi a regulilor de urbanism, după
aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG şi PUZ, primăriile sunt obligate să
transmită hotărârea însoţită de documentaţie, în vederea notării în cartea funciară a
faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice.
(3)Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană
fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor
cărora îi este supus respectivul bun imobil.
(4)Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire,
amenajare sau plantare.
(5)În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării
acestuia.
(6)Certificatul de urbanism pentru destinaţii speciale se eliberează în temeiul şi cu
respectarea documentaţiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate şi
aprobate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi
Serviciul de Protecţie şi Pază, după caz, pe baza avizului Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Art. 30
Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar
conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, şi celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi
solicitanţii. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra
imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.

Art. 31
Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
a)regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de
utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau
construcţiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de
urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicţii
definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând
monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară
exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele
prevăzute de lege. Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările
acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară
pentru informare;
b)regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul local
de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni
permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;
c)regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de
urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la
data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate,
procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile
minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil admis pe parcelă,
circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a
construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă
admisă;
d)regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a
regulamentelor locale aferent - în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în
prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu
privire la:
1.imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
2.necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;
3.posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără aviz
de oportunitate conform prezentei legi.

Art. 311
(1)Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea
documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate
potrivit prezentei legi.
(2)Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate
fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi echipamentelor
tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
(3)În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi
parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a
teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit
legii, poate fi condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul
proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal,
aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv a evidenţelor de carte funciară.
(4)La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică
competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale
regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere
următoarele aspecte:
a)existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea
condiţiilor de salubritate minimă;
b)prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de
descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat, în
termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanţator a Raportului de
cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor;
c)existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
d)existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau
peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii;
e)existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
f)evidenţierea unor riscuri naturale şi/sau antropice care nu au fost luate în
considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior
pentru teritoriul respectiv.
(5)Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general
nu este necesară scoaterea din circuitul agricol.

Art. 312
În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit
direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic
şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent
acestuia.

Art. 313
Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care
nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor
evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice
zonale.

Art. 32
(1)În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se
solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate
pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori
natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul
ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a)să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor
de urbanism aprobate;
b)să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către
autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal;
c)să condiţioneze autorizarea investiţiei de aprobarea de către autoritatea
publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat şi finanţat prin grija
persoanelor fizice şi/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil
de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-şef şi
aprobat, după caz, conform competenţei:
- de primarul localităţii;
- de primarul general al municipiului Bucureşti;
- de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul prealabil al primarului localităţilor
interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puţin două unităţi
administrativ-teritoriale;
d)să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
e)să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără
elaborarea unei documentaţii de urbanism, în situaţia construirii pe o parcelă în
cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi
regim de înălţime cu cel solicitat.

(2)În lipsa existenţei structurilor de specialitate menţionate, avizul de oportunitate va

fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor judeţene şi
aprobat de preşedintele consiliului judeţean.
(3)Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicitări scrise cuprinzând
următoarele elemente:
a)piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea
investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii propuşi, modul de integrare a acesteia în
zonă, prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de
referinţă, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi categoriile
de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale;
b)piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral, cu zona
de studiu, conceptul propus - plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a
vecinătăţilor, modul de asigurare a accesurilor şi utilităţilor.
(4)Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
a)teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
b)categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
c)indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime şi maxime;
d)dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor;
e)capacităţile de transport admise.
(5)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) se pot aduce următoarele
modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de
construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a
terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de
aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
b)prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile
auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei,
conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul
spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte
integrantă din documentaţia de urbanism.
(6)După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de
detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de
construire.
(7)Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de
referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi
finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de
utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel
aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.
(8)Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică
pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv
constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine,
hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.
(9)Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor
nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către
autorităţile publice locale.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), sunt admise documentaţii de urbanism
elaborate în baza unui aviz de oportunitate, iniţiate de persoane fizice şi juridice,
care conţin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% şi care nu
modifică caracterul general al zonei.

Art. 33
(1)Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autorităţi ale administraţiei publice
locale care, potrivit competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit autorizaţiile
de construire.
(2)Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la
data înregistrării cererii acestuia.
(3)Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent
conform legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei.

Art. 34
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu
nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate atrage
răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după
caz, potrivit legii.

SECŢIUNEA 5:Structura instituţională

Art. 35
(1)Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este
coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
(2)Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate conform legii, este
asigurat de Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi de instituţia arhitectului-
şef.
(3)În acest sens, direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi arhitecţii-şefi ai
judeţelor colaborează permanent în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor alin.
(2).

Art. 351
(1)În vederea fundamentării deciziilor de avizare a documentaţiilor de amenajare a
teritoriului, urbanism şi arhitectură ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
se constituie Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială, organism ştiinţific,
consultativ, fără personalitate juridică, formată din funcţionari publici şi specialişti
atestaţi în domeniu.
(2)Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuţii
principale:
a)analizează şi propune spre avizare documentaţii de amenajare a teritoriului şi
urbanism, potrivit legii;
b)susţine elaborarea de programe de pregătire a specialiştilor, precum şi de planuri
de învăţământ şi specializare în domeniile conexe.
(3)Componenţa Comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin
ordin al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei.
(4)[textul din Art. 35^1, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 11-feb-
2011 de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 7/2011]

Art. 36
(1)În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, respectiv în cadrul
aparatului de specialitate al primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se
organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri de specialitate în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului, în cazul judeţelor şi municipiilor structura
responsabilă se organizează ca direcţie generală sau direcţie, în cazul oraşelor
structura responsabilă se organizează ca direcţie sau serviciu, în cazul comunelor
structura responsabilă se organizează la nivel de compartiment.
(2)Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judeţene
sau primăriilor are statutul de arhitect-şef şi reprezintă autoritatea tehnică în
domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din cadrul administraţiei publice
judeţene şi locale.
(3)Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale
sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare
teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a
calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
(4)Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului
de specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de
tipul structurii pe care o conduce, direcţie generală, direcţie sau serviciu.
(5)În activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi de Comisia tehnică de amenajare a
teritoriului şi urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea
tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor.
(6)Arhitecţii-şefi cooperează permanent cu direcţiile de specialitate din cadrul
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea transpunerii liniilor
directoare de dezvoltare durabilă la nivel naţional, politicilor sectoriale, programelor
naţionale şi proiectelor prioritare.
(7)Arhitectul-şef al municipiului Bucureşti convoacă lunar şi ori de câte ori este
necesar arhitecţii-şefi ai sectoarelor în vederea comunicării şi corelării deciziilor, în
limitele legii, în scopul asigurării coerenţei dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de
patrimoniu şi calităţii urbane şi arhitecturale. La şedinţe se analizează modul în care
sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale
consiliilor locale privind aprobarea strategiilor de dezvoltare şi a planurilor de
urbanism şi se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea în domeniul
urbanismului şi autorizării construcţiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere
corelarea activităţilor din domeniu.
(8)[textul din Art. 36, alin. (8) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 13-iul-
2013 de Art. I, punctul 13. din Legea 190/2013]
(9)În vederea profesionalizării şi asigurării structurilor de specialitate necesare
dezvoltării coerente şi durabile, oraşele şi comunele care nu pot asigura organizarea
structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului în cadrul
aparatului propriu pot constitui asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în
condiţiile legii, împreună cu alte comune, oraşe sau municipii, în vederea asigurării
furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială,
eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire. Specialiştii din
cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care prestează servicii în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului, exercită prerogative de putere publică şi pot
semna documentele emise sau întocmite în numele autorităţilor administraţiei
publice locale pentru care asigură serviciile publice respective.
(10)Pentru comunele care nu pot asigura ocuparea funcţiei de arhitect-şef şi nu
aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, în
vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi
teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire,
atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcţionar public definitiv din
aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională
continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării
construcţiilor.
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (9) şi (10), atribuţiile pot fi îndeplinite şi de
către structura de specialitate de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti,
pentru sectoarele acestuia, pe bază de convenţie.
(12)Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef al judeţului, al
municipiului Bucureşti, al municipiului sau al oraşului îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
a)iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune
spre aprobare strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b)convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a
teritoriului şi urbanism;
c)întocmeşte, verifică din punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de
oportunitate, a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire;
d)urmăreşte punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană şi a politicilor
urbane, precum şi a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e)asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi
amenajare a teritoriului;
e1)transmite periodic Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
situaţiile cu privire la evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi urbanism;
f)organizează şi coordonează constituirea şi dezvoltarea băncilor/bazelor de date
urbane;
g)coordonează şi asigură informarea publică şi procesul de dezbatere şi consultare
a publicului în vederea promovării documentaţiilor aflate în gestiunea sa;
h)participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează din punctul
de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism legal aprobate;
i)avizează proiectele de investiţii publice din punctul de vedere al conformităţii cu
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate.

Art. 361
(1)Funcţia de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar
public, având formaţia profesională după cum urmează:
a)de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu
licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării
teritoriului, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti
şi sectoarelor municipiului Bucureşti;
b)de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum şi de
inginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în
construcţii, absolvenţi ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate
în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, la nivelul
municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi oraşelor;
c)de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum şi de
inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie
economică în construcţii, absolvenţi ai cursurilor de formare profesională continuă de
specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării
construcţiilor, la nivelul comunelor.

(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) care au formaţia profesională de

inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie
economică în construcţii şi care au promovat concursul pentru ocuparea funcţiei
publice, dar nu au studii în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, au
obligaţia să absolve cursurile de formare profesională specifice organizate de
Institutul Naţional de Administraţie în colaborare cu Registrul Urbaniştilor din
România, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Administraţiei, în termen de maximum un an de la numire, sub sancţiunea eliberării
din funcţia publică.
(3)Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în
care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei de arhitect-şef de la nivelul
municipiilor, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ, a municipiului Bucureşti,
precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, nu se prezintă persoane care să
îndeplinească condiţiile de vechime în specialitatea studiilor prevăzute la art. 468
alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi
completările ulterioare, se pot stabili condiţii pentru a permite participarea la concurs
şi a persoanelor care îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitatea studiilor
necesare ocupării funcţiei de arhitect-şef de minimum 5 ani.
(4)Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019,
cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care la concursurile organizate
pentru ocuparea funcţiei de arhitect-şef de la nivelul oraşelor şi comunelor nu se
prezintă persoane care să îndeplinească condiţiile de vechime în specialitatea
studiilor prevăzute la art. 468 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, se pot stabili condiţii pentru
participarea la concurs şi a persoanelor care îndeplinesc condiţiile de vechime în
specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei de arhitect-şef de minimum 3 ani.
(5)Unităţile administrativ-teritoriale pot coopera, conform art. 36 alin. (9)-(11), pentru
organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin
lege autorităţilor administraţiei publice locale în domeniile ce privesc activităţile de
control, inspecţie, urbanism şi amenajarea teritoriului, pe principii de eficienţă,
eficacitate şi economicitate, la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară ale
căror membri sunt sau la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale
structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit legii sau prin
cooperare între unităţi administrativ-teritoriale.
(6)Prin derogare de la prevederile art. 370 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, personalul de la
nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sau de la nivelul structurilor
judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori de la nivelul
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute ca
fiind de utilitate publică, respectiv prin cooperare între unităţi administrativ-teritoriale,
care realizează activităţile prevăzute la alin. (5), exercită prerogative de putere
publică şi pot semna documentaţiile, procesele-verbale, avizele, certificatele şi
autorizaţiile emise sau întocmite în numele autorităţilor administraţiei publice locale.
(7)Regimul juridic al conflictelor de interese şi incompatibilităţilor aplicabil
funcţionarilor publici, prevăzut de cartea I titlul IV capitolul II din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi
personalului prevăzut la alin. (6).

Art. 37
(1)În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă,
în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe,
respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică
de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză,
expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului
arhitectului-şef.
(11)Membrii comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii,
monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei, economiei,
geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare, transport.
(12)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul consiliilor
judeţene şi al municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea
avizului arhitectului-şef.
(13)Avizul arhitectului-şef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului
judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
(2)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism este formată din specialişti
din domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, secretariatul comisiei fiind
asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-şef.
(3)Componenţa nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism
şi regulamentul de funcţionare se aprobă de consiliul judeţean, consiliul local
municipal, orăşenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la
propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a primarului, respectiv a primarului
general al municipiului Bucureşti, pe baza recomandărilor asociaţiilor profesionale
din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, instituţiilor de
învăţământ superior şi ale arhitectului-şef.
(4)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism fundamentează din
punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autorităţii locale,
desemnată să emită avizul pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi
urbanism, precum şi pentru studiile de fundamentare sau cercetări prealabile,
conform competenţelor existente, stabilite prin reglementările în vigoare pentru
Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(5)[textul din Art. 37, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 11-feb-
2011 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 7/2011]
(6)La şedinţele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de
urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al
documentaţiilor - proiectelor, supuse avizării.

Art. 38
(1)Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se semnează de către
specialişti cu drept de semnătură.
(2)Dreptul de semnătură se acordă de către Registrul Urbaniştilor din România, care
se înfiinţează ca instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, cu atribuţii în
domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, finanţată integral din venituri proprii,
constituite din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului
de semnătură, de înscriere în Registrul Urbaniştilor din România şi de exercitare a
dreptului de semnătură, din tarife aferente celorlalte activităţi desfăşurate în
exercitarea competenţelor legale, precum şi din alte surse legale.
(3)Specialiştii cu drept de semnătură se înscriu în Tabloul naţional al urbaniştilor,
evidenţă ce se gestionează de către Registrul Urbaniştilor din România.
(4)Registrul Urbaniştilor din România îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a)adoptă Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru
documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi Regulamentul referitor la
organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România, cu avizul
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
b)în cadrul controlului activităţii desfăşurate de către specialiştii cu drept de
semnătură în exercitarea respectivului drept, colaborează cu orice alte organe şi
instituţii în drept, la nivel central sau local, inclusiv prin transfer de informaţii
relevante;
c)organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului;
d)elaborează studii, cercetări, analize în vederea fundamentării de proiecte de acte
normative, norme, proceduri, coduri, alte reglementări în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului, inclusiv în cooperare cu organele administraţiei publice
centrale şi/sau locale, cu structurile lor de specialitate în domeniu, precum şi cu
structurile lor asociative;
e)elaborează şi aprobă regulamentul orientativ de organizare şi desfăşurare a
concursurilor de soluţii în domeniul urbanismului, peisagisticii şi amenajării
teritoriului, în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România;
f)elaborează proiectul statutului profesiei de urbanist, cooperând în acest scop cu
structuri asociative ale profesiei;
g)are competenţă în privinţa organizării şi desfăşurării examenului pentru dobândirea
calităţii de expert tehnic extrajudiciar în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului;
h)desemnează specialişti cu drept de semnătură pentru a face parte din comisia de
examinare/testare/intervievare a candidaţilor la dobândirea calităţii de expert tehnic
judiciar în specializarea urbanism şi amenajarea teritoriului;
i)desemnează, la solicitarea organizatorilor concursurilor, specialişti în comisiile de
atribuire a licitaţiilor publice pentru concursuri, studii şi documentaţii de urbanism şi
amenajarea teritoriului.
(5)Regulamentele prevăzute la alin. (4) lit. a) şi e), precum şi statutul prevăzut la lit. f)
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL IV:Documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism

SECŢIUNEA 1:Definiţii şi scop

Art. 39
(1)În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de
urbanism se înţelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism,
Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi
aprobate conform prezentei legi.
(2)Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director,
iar documentaţiile de urbanism cuprind reglementări operaţionale.
(3)Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcţiile principale de
evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin
reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.
(4)Prevederile cu caracter director cuprinse în documentaţiile de amenajare a
teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, iar
cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice.

SECŢIUNEA 2:Documentaţii de amenajare a teritoriului

Art. 40
Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:
a)Planul de amenajare a teritoriului naţional;
b)Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c)Planul de amenajare a teritoriului judeţean.

Art. 41
(1)Planul de amenajare a teritoriului naţional are caracter director şi reprezintă
sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul
teritoriu al ţării.
(2)Planul de amenajare a teritoriului naţional este compus din secţiuni specializate.
(3)Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale
devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.
(4)Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Căi de comunicaţie,
Ape, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, Turismul,
Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni.

Art. 42
(1)Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă
expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. Planul de
amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului
naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale
sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.
(2)Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judeţean devin obligatorii pentru
celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.
(3)Fiecare judeţ trebuie să deţină Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi să îl
reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de
dezvoltare ale judeţului.

Art. 43
Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director şi se realizează în vederea
soluţionării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a)intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de
bază, comune şi oraşe;
b)interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;
c)regionale, compuse din mai multe judeţe.
(2)[textul din Art. 43, litera C., alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la
11-feb-2011 de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 7/2011]

Art. 431
(1)În vederea asigurării dezvoltării coerente şi durabile, corelării priorităţilor de
dezvoltare şi eficientizării investiţiilor publice, valorificării resurselor naturale şi
culturale, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
din cadrul aglomerărilor urbane şi zonelor metropolitane definite conform legii
elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca
documentaţie de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor
urbanistice generale.
(2)Strategia prevăzută la alin. (1) se elaborează în cadrul unui parteneriat format din
reprezentanţi ai consiliului judeţean şi ai autorităţilor administraţiilor publice locale din
oraşul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, şi, după caz, din
reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
(3)Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se finanţează
de către partenerii asociaţi şi/sau de consiliul judeţean şi se aprobă de către consiliul
judeţean, cu avizul parteneriatului periurban.
(4)Pentru localităţile de rang 1 şi 2, strategia de dezvoltare teritorială zonală
periurbană/metropolitană a teritoriului şi planurile de mobilitate urbană zonal
periurban/metropolitan se iniţiază de către consiliul judeţean sau de către oraşul-
centru polarizator.
(5)În cazul municipiului Bucureşti, iniţierea strategiei de dezvoltare teritorială zonală
periurbană/metropolitană se poate face de către Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, în parteneriat cu administraţiile publice locale implicate, şi de către
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA 3:Documentaţii de urbanism

Art. 44
(1)Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană
referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se
stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare
durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se elaborează de către colective
interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii.
(2)Documentaţiile de urbanism transpun la nivelul localităţilor urbane şi rurale
propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi
judeţean.
(3)Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifică şi stabilesc
reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul
parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru
eliberarea certificatelor de urbanism.

Art. 45
Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:
a)Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
b)Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
c)Planul urbanistic de detaliu.

Art. 46
(1)Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de
reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională,
constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.
Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10 ani
Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali,
geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
(11)[textul din Art. 46, alin. (1^1) din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 13-iul-
2013 de Art. I, punctul 21. din Legea 190/2013]
(12)[textul din Art. 46, alin. (1^2) din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 13-iul-
2013 de Art. I, punctul 21. din Legea 190/2013]
(13)Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte, pe bază de
hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la
intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, cu condiţia iniţierii demersurilor
de elaborare/actualizare a planului urbanistic general înainte de expirarea termenului
de valabilitate.
(16)Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor
urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuşi şi a prevederilor planului iniţial prin
aducerea acestora în acord cu legislaţia în vigoare, tendinţele de dezvoltare şi
cerinţele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu actuale, precum şi
actualizarea listei de proiecte de investiţii necesare pentru implementarea viziunii de
dezvoltare, în baza unor studii de specialitate şi a analizei gradului de implementare
a planurilor urbanistice în vigoare şi a impactului acestora la nivelul localităţii, dacă
este cazul.
(17)Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de
prelungire a valabilităţii documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărâre a
Consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la propunerea
primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de
specialitate al arhitectului-şef.
(18)Propunerea justificată de actualizare sau de prelungire a valabilităţii
documentaţiei de urbanism se realizează în baza analizei informaţiilor
statistice disponibile privind dinamica economică, socială şi teritorială, în baza
studiilor de specialitate existente, precum şi în raport cu strategiile şi
programele de dezvoltare de la nivel local, judeţean şi/sau naţional aprobate şi
se avizează:
a)de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru municipii
şi pentru unităţile administrativ-teritoriale din zonele funcţionale ale acestora;
b)de către consiliile judeţene, pentru oraşe şi comune, altele decât cele prevăzute la
lit. a).
(14)[textul din Art. 46, alin. (1^4) din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 13-iul-
2013 de Art. I, punctul 23. din Legea 190/2013]
(15)[textul din Art. 46, alin. (1^5) din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 13-iul-
2013 de Art. I, punctul 23. din Legea 190/2013]
(2)Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul
întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
a)stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al
localităţii;
b)stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c)zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d)delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
e)modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f)stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor
arheologice reperate;
f1)zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în
vigoare;
g)formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h)precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,
amenajate şi plantate.
i)zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone.
j)zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.
(3)Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu
privire la:
a)evoluţia în perspectivă a localităţii;
b)direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c)traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
d)zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone.
e)lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
f)stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
g)delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare
urbană.
(4)Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a
localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii,
în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
(5)Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui
reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri
urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se
formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic
general.
(6)Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este
instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.
(7)În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu
coeficienţi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai
prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.
(8)Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe
suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara
1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale
este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice
locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi
publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.

Art. 461
Planul urbanistic general cuprinde piese scrise şi desenate cu privire la:
a)diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluţiei istorice, precum şi a
previziunilor economice şi demografice, precizând nevoile identificate în materie de
dezvoltare economică, socială şi culturală, de amenajare a spaţiului, de mediu,
locuire, transport, spaţii şi echipamente publice şi servicii;
b)strategia de dezvoltare spaţială a localităţii;
c)regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
d)planul de acţiune pentru implementare şi programul de investiţii publice.
e)planul de mobilitate urbană.

Art. 47
(1)Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare
specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din
localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică
urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de
dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.
(2)Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
a)organizarea reţelei stradale;
b)organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
c)modul de utilizare a terenurilor;
d)dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e)statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
f)protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
(3)Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
a)zonelor centrale ale localităţilor;
b)zonelor construite protejate şi de protecţie a monumentelor;
c)zonelor de agrement şi turism;
d)zonelor/parcurilor industriale, tehnologice şi zonelor de servicii;
e)parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;
f)infrastructurii de transport;
g)zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane;
h)altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii.
(31)Prevederile alin. (3) nu se aplică în situaţia în care planurile urbanistice generale
reglementează condiţiile de autorizare a investiţiilor din zonele menţionate, cu
excepţia zonelor construite protejate.
(32)[textul din Art. 47, alin. (3^2) din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-iun-
2017 de Art. V din Ordonanta urgenta 49/2017]
(4)Delimitarea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii
se face, de regulă, în Planul urbanistic general.
(5)Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social,
cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de
construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a
terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de
aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei,
caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise.
(6)[textul din Art. 47, alin. (6) din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 06-iul-
2009 de Art. I, punctul 9. din Legea 242/2009]

Art. 471
(1)Introducerea în intravilanul localităţilor a terenurilor agricole şi a celor amenajate
cu îmbunătăţiri funciare se face pe bază de studii urbanistice de PUG sau PUZ
pentru care în prealabil a fost obţinut avizul privind clasa de calitate emis de
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2)După aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG şi PUZ, primăriile sunt
obligate să transmită hotărârea însoţită de documentaţia de aprobare a PUG şi PUZ
către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în vederea actualizării din oficiu a
destinaţiei imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Art. 48
(1)Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o
parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate
modifica planurile de nivel superior.
(2)Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care
detaliază cel puţin:
a)modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea
arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate;
b)retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
c)procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului;
d)accesele auto şi pietonale;
e)conformarea arhitectural-volumetrică;
f)conformarea spaţiilor publice.
(3)Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea
amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul
urbanistic zonal.

Art. 481
(1)Toate documentaţiile de urbanism se realizează în format digital şi format
analogic, la scară adecvată, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport topografic
realizat în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970, actualizat pe
baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea şi
integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidenţele de cadastru şi publicitate
imobiliară, puse la dispoziţie de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
(2)Stabilirea limitelor intravilanului prin planurile de urbanism general şi zonal se va
face în raport cu nevoile de dezvoltare ale localităţilor din cadrul unei anumite unităţi
administrativ-teritoriale. Limita propusă va fi stabilită în funcţie de elemente ale
cadrului natural, căi majore de comunicaţii, amenajări hidrotehnice, precum şi de alte
categorii de lucrări cu caracter tehnic.
(3)În cazul extinderii tramei stradale şi a anumitor zone funcţionale, limita
intravilanului propus se va raporta la acestea şi va urmări să asigure o utilizare
eficientă a terenurilor. În cazul localităţilor risipite (sate, cătune, ansambluri turistice
existente) cu suprafeţe mari de proprietăţi, limita intravilanului se va stabili astfel
încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcţiunilor propuse, indiferent de
regimul cadastral/funcţional al terenurilor (teren agricol, păşuni, vii, livezi, păduri), în
vederea unei dezvoltări economice echilibrate a acestora.
(4)Baza topografică cu situaţia existentă se pune la dispoziţia autorităţilor locale cu
titlu gratuit şi se avizează de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. În termen de
15 zile după aprobarea de către consiliul local/Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, un exemplar al documentaţiei de urbanism se înaintează Agenţiei
Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în format electronic, pentru preluarea
informaţiilor în sistemul de evidenţă de cadastru şi publicitate imobiliară şi în
geoportalul INSPIRE, şi un exemplar se transmite, în format electronic, Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru preluarea în Observatorul
teritorial naţional.
(5)Toate restricţiile impuse prin documentaţiile de urbanism legal aprobate se fac
publice de către autorităţile publice locale responsabile cu aprobarea planului,
inclusiv prin publicarea pe site-ul instituţiei.

Art. 49
(1)Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice
şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a
regulamentelor locale de urbanism.
(2)Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială,
aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului
urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de
utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor
construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu
caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de
specialitate.
(3)După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi Planul
urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt
opozabile în justiţie.
(4)Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare
unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia.
(5)[textul din Art. 49, alin. (5) din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 13-iul-
2013 de Art. I, punctul 29. din Legea 190/2013]

SECŢIUNEA 4:Iniţierea şi finanţarea activităţilor

Art. 50
(1)Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului, a planurilor
urbanistice generale şi a planurilor urbanistice menţionate la art. 54 alin. (2) aparţine
exclusiv autorităţii publice locale.
(2)Iniţiativa elaborării planurilor urbanistice, altele decât cele menţionate la alin. (1),
aparţine autorităţii publice locale, precum şi persoanelor fizice şi/sau juridice
interesate.

Art. 51
(1)Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prevăzute în prezenta lege,
se finanţează din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din bugetul de
stat şi din venituri proprii ale persoanelor juridice şi fizice interesate în dezvoltarea
unei localităţi sau a unei zone din cadrul acesteia, precum şi din alte surse legal
constituite sau atrase.
(11)Activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism de interes naţional şi
regional, care se finanţează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, sunt:
a)elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României;
b)elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului naţional;
c)elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
d)elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e)elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru zonele cu
monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
f)elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, hărţi de
hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
g)programe de susţinere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de
documentaţii în domeniile: amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar şi al
proiectelor de dezvoltare urbană integrată.
h)programe de susţinere a dezvoltării locale pentru identificarea şi delimitarea
aşezărilor informale, stabilirea tipologiei acestora, identificarea măsurilor şi soluţiilor
de reglementare a acestora sau, după caz, relocare şi sprijin al reconstrucţiei
locuinţelor, implementarea acţiunilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a
locuitorilor din aşezările informale.
(12)Activităţile prevăzute la alin. (11) lit. g), precum şi metodologiile de finanţare a
acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetele anuale
fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a
teritoriului, a planurilor de urbanism, a hărţilor de risc natural, precum şi a studiilor de
fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.
(3)Metodologia finanţării de la bugetul de stat a hărţilor de risc pentru cutremure şi
alunecări de teren se elaborează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 52
Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene,
consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale
sectoarelor se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condiţiile legii, cu persoane
juridice ori fizice din ţară sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri
suplimentare.

Art. 53
[textul din Art. 53 din capitolul IV, sectiunea 4 a fost abrogat la 11-feb-2011 de Art. I,
punctul 31. din Ordonanta urgenta 7/2011]

Art. 54
(1)Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea
lor şi zone de protecţie a monumentelor, precum şi planurile urbanistice zonale şi de
detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanţează din bugetul
de stat ori din bugetele locale.
(2)Planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu, cu excepţia celor
prevăzute la alin. (1), se finanţează de persoanele juridice sau persoanele fizice
interesate.
(3)Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părţi din zone
protejate, se pot finanţa de către persoane fizice sau juridice interesate.

Art. 55
(1)Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu caracter
deosebit, pentru zone şi localităţi care necesită cercetări şi studii complexe, se face
şi din fonduri destinate cercetării, dezvoltării regionale şi altele, în condiţiile stabilite
de ministere şi de alţi factori implicaţi.
(2)În cazul documentaţiilor de urbanism finanţate conform alin. (1), entitatea
achizitoare poate organiza, în condiţiile legii, concurs de soluţii urbanistice, deschis
specialiştilor din domeniu, finanţat din fondurile prevăzute la alin. (1).
(3)Indiferent de iniţiativa sau de sursa de finanţare, autorităţile administraţiei publice
locale în competenţa cărora se află elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiei
de amenajare a teritoriului şi urbanism sunt responsabile pentru întregul conţinut al
reglementărilor adoptate, cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel.

SECŢIUNEA 5:Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a

teritoriului şi de urbanism

Art. 56
(1)Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
se fac de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit
prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2)Precizarea conţinutului documentaţiilor care se supun avizării, precum şi a
emitenţilor de avize pentru fiecare categorie de documentaţii se va stabili prin ordin
al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
(3)Avizarea documentaţiilor de interes general - toate categoriile din domeniul
amenajării teritoriului, precum şi din domeniul urbanismului iniţiate de autorităţile şi
instituţiile administraţiei publice - se face fără perceperea de taxe şi/sau tarife.
(4)Perioada de valabilitate a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale abilitată să
aprobe documentaţia, în conformitate cu gradul de complexitate şi cu prevederile
acesteia.
(5)Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul
perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situaţii:
a)dacă în timpul perioadei de valabilitate a fost începută, în condiţiile legii, procedura
de autorizare a executării lucrărilor de construire/desfiinţare;
b)dacă a fost demarată punerea în aplicare a reglementărilor privind circulaţia
juridică a terenurilor, stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan sau delimitarea
zonelor afectate de servituţi publice;
c)dacă au fost iniţiate obiective de investiţii de modernizare şi/sau dezvoltare a
infrastructurii tehnico-edilitare.
(6)Documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform
legislaţiei în vigoare, care au avizele şi acordurile prevăzute de lege şi solicitate prin
certificatul de urbanism, precum şi tarifele de exercitare a dreptului de semnătură
achitate pentru specialiştii care au elaborat documentaţiile, se promovează de către
primar, în vederea aprobării prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef, în
termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete la
registratura primăriei.
(7)În termen de maximum 45 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea
expunerii de motive elaborate de primar/preşedintele consiliului judeţean şi a
raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-şef, consiliul judeţean sau local
are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de
amenajare a teritoriului sau urbanism.
(8)În cazul imobilelor declarate ca fiind de utilitate publică, în temeiul Legii nr.
33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, sau în
temeiul altor legi privind declarare a de utilitate publică a unor imobile, documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi urbanism, aflate în vigoare la data declarării utilităţii
publice, sunt repuse de drept în vigoare pentru o perioadă egală cu cea pentru care
au fost emise iniţial, începând cu data la care utilitatea publică încetează din orice
cauză.

Art. 561
Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în
legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu
respectă prevederile autorizaţiei de construire.

Art. 562
[textul din Art. 56^2 din capitolul IV, sectiunea 5 a fost abrogat la 13-iul-2013 de Art.
I, punctul 36. din Legea 190/2013]

SECŢIUNEA 6:Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului

şi de urbanism

Art. 57
(1)Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism
constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la
activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.
(2)Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la
justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii,
pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
şi Locuinţelor şi în corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislaţia de
mediu.

Art. 58
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea organizării,
desfăşurării şi finanţării procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Art. 59
Informarea publicului este activitatea prin care autorităţile administraţiei publice fac
publice:
a)obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi
dezvoltarea urbanistică a localităţilor;
b)conţinutul strategiilor de dezvoltare teritorială şi a documentaţiilor de urbanism care
urmează a fi supuse aprobării, precum şi al documentaţiilor aprobate, potrivit legii;
c)rezultatele consultării publicului;
d)deciziile adoptate;
e)modul de implementare a deciziilor.

Art. 60
Consultarea publicului este procesul prin care autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile publicului
privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi
dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială
şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a
localităţilor.

Art. 61
Informarea şi consultarea publicului se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de
amploarea şi de importanţa documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de
urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor.

SECŢIUNEA 7:Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi

de urbanism aprobate

Art. 62
(1)Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al
consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, după caz, precum şi de
Inspectoratul de Stat în Construcţii.
(11)[textul din Art. 62, alin. (1^1) din capitolul IV, sectiunea 7 a fost abrogat la 21-dec-
2015 de Art. 1, punctul 3. din Legea 324/2015]
(2)Compartimentele de specialitate vor urmări corelarea realizării programelor de
dezvoltare cu prevederile documentaţiilor aprobate.
 CAPITOLUL V:Sancţiuni

Art. 63
(1)Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională,
disciplinară, administrativă sau penală, după caz, potrivit legii.
(2)Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)refuzul instituţiilor publice de a furniza informaţii care, prin natura lor, sunt publice,
pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de amenajare a teritoriului şi de
urbanism;
b)supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentaţii de urbanism incomplete
ori care conţine date eronate;
c)avizarea şi aprobarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism
semnate de alte persoane decât cele stabilite prin lege;
d)neîndeplinirea atribuţiilor privind exercitarea controlului asupra modului de
respectare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e)neluarea măsurilor prevăzute de lege în cazul nerespectării prevederilor din
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
f)aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la Planul urbanistic general
neprevăzute la art. 32 alin. (4).
g)semnarea, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1), de documentaţii de
amenajarea teritoriului şi urbanism care conţin date eronate, dacă nu intră sub
incidenţa legii penale.
h)refuzul operatorilor economici sau al instituţiilor care deţin imobile, instalaţii şi/sau
echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public de a pune la
dispoziţia autorităţii publice informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (2).

Art. 631
Contravenţiile prevăzute la art. 63 alin. (2) se sancţionează cu amendă, după cum
urmează:
a)de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a) şi b);
b)de la 1.000 lei la 9.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. c) şi g);
c)de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. d) şi e);
d)de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. f) şi h).

Art. 632
Contravenţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 64
(1)Faptele de încălcare a prezentei legi se constată de organele de control al
activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism ale consiliilor judeţene şi locale,
de reprezentanţi ai instituţiilor publice de specialitate ale autorităţilor centrale
implicate în avizare, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
(2)Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate fără avizele
prevăzute de reglementările în vigoare sunt nule.
(3)Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea hotărârilor de
aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se
soluţionează de instanţele de contencios administrativ competente. Dreptul de a
ataca hotărârile de aprobare se prescrie în termen de 5 ani de la data aprobării.

CAPITOLUL VI:Dispoziţii finale

Art. 65
(1)În absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic
general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări
tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui plan
urbanistic zonal aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de
urbanism.
(2)Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism modificate fără
respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea şi aprobarea acestora sunt
nule.

Art. 66
Unităţile administrativ-teritoriale de bază, care la data intrării în vigoare a prezentei
legi dispun de planuri urbanistice generale preliminare, au obligaţia ca în termen de
12 luni să le finalizeze şi să le aprobe ca documentaţii de urbanism definitive.

Art. 67
Dispoziţiile referitoare la categoriile de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, competenţele de avizare şi de aprobare a acestora, cuprinse în Legea nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte
prevederi contrare prezentei legi se abrogă.

Art. 68
- Anexa nr. 1 cuprinzând categoriile de documentaţii în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului, competenţele de avizare şi de aprobare a acestora,
precum şi anexa nr. 2 cuprinzând termenii de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii
fac parte integrantă din prezenta lege.
-****-

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 7 iunie 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p.PREŞEDINTELE SENATULUI,

PUSKAS VALENTIN-ZOLTAN

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 iunie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin.(2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

ANEXA Nr. 1:CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A

TERITORIULUI ŞI DE URBANISM. COMPETENŢE DE AVIZARE ŞI DE
APROBARE A ACESTORA
A. - 1NGP2Z- - 3J- - B. - 4M- - 5M- - 6O- - 7C- - 8M- - - 9Z- - 1Z- - 1Z- - 1- - - - 1- - - 1A- - C. 1R- -
A Pl aua oMC uMCUr Pl uMC uMC r CC oCC uMCPl oMC0oMC1oCC2ZMCPl 3I CC4l OCR 5eMG
m an ţ vr ni o di oba an ni o ni o aoo moo ni oan ni o ni o noo oi oan moo t r oeg gi u
C en de i el ann ennni ur i nn i nn şnn unn i nnur ann ann ann nnnur onn egnul unv
a aj a or a l i s ţ i ss ba ci s ci s ss nss ci sba ci s ci s css ei sba bss i asa lie
t ar m nnm- si esi m ni i si i si i i ăi i i si ni esi esi ei i psi ni i i i mni m asr
e ea en aue Rt l at l sti pt l pt l l l l l pt l sti nt l nt l nl l r t l sti l l l oi l en mt n
g te aj l l n eei nei c i ei i ei i i i i i ei c t ei t ei t i i oei c ei i bsi t eeu
o rit ar t gr i r u ge ur u ur u uu uu i r uzo r r u r r i r ui t r i de cui i mi de nr l
r or e u i ul ul ne l ul ul l l l l , ul na aul aul al l eul de l l l l el ur tu
i iul a l ol e l j ral Bl G l l j l j l ol l l l l Gl l e l j e j l etal aj e et eba gl
A ui te nTj Tu şi uTe To uo uo r Toşi ăTe ăTl ăul aTl iu sul el ni eT
Ni
vA rit ar u r d re cr n r c dc dc ar cre ar n ar o ado t r o ado r os nr
rd
ip or l ad ae gu uae aa ea ea şaagu mae mac oec eac t ec i cm ea
.e
zr iul sne nţ la r nr nl ţ l ţ l enl la unr una r ţ a ona eţ a t a rn
cd 0123
eo ui asţ se m esa sa ea ea şsam nsa nsl ael r sl î el ol as
ro
ab upe pa en şpl pl al al i pl en i pl i pe şae i pe nae r e lp
tc
ză i on on t t oa om no nc comt coa comuno ao- l n- i do
.u
ă nr e r - lo i r l r u - r - o or ulo i r l i r u l - r sr C i -C a er
m
e tt- tC ca t M t n Oa Ommt nca pt Mpt n uOă ut o sMo l ut
n euC uo l uu ui r ş r u uui l i uu i ui i r ş pun ti n e ru
t rro rn af r n r c gu gn nr caf ur n ur c , ge r r s ans i br
a jin is er i i i i al ae ei i er l i i l i i san ai i mi i n ai
ţ ul s l i en l c l p nu ni cl pen ul c ul p ane cl l osl t nl
i doi ol t oi oi i i i eoi t i oi i oa t i ş ăoi nt i e io
i er l r i ac r p r u s s i r uac Br p şr l ust r r u ueu r sr
ţ,i ,u es , i , l m m n, l es u, i i , e l mi o, l mr l e m,
eCi Cl tui Cu Cu e e cCutui cCu aC ues r CG euG s C
aol oG a ol oi c c l oi a uol l o i ca aoe nl e a o
nne ne nu n e e un/ r nu t n , eu snn t Cn t n
- sl sn si s n n dso esi es pnc - se eue e s
Ito te tB t t t st r şt B zt r t o at r llr t
nr c rr ru r r r t ra t r u or er mi r a ot a r
t ua ua uc u a a auş i uc nu cau nul r ul u
ecl cl cu c l l ţ cu , cu ec ul n sca i ra c
rţ e ţa ţr ţ e e i ţl pţ r f ţ mea t ţ l si l ţ
oi - il ie i ş ş ui u r i e ui şşl i i M ti M i
ri C iM iş i i i ni i ei ş ni i i e ti u oşu i
ăl o lu lt l l l il/ cl t cl at ul n ri n l
şon on oi o o o boc uoi ţ o l e i oi i Ci o
er s ri r r c c ar o mr i r t r t rc cuc r
nşi şc ş ş a a l şm şş oş ei uşi el i ş
ei l ii i i l l ni u i i ni zt ni p şt p i
sTi Tp T T e e eTn aT aT oo t Ti i ei T
cuu ui u u i i aue lu lu nr i uu cl u u
sr l ru r r n n rri t r er ei pr l eol r
ai G il i i t t ei , ei di f a di u l ru i
use su s s e e / sd zs es ul esi e- i s
i mn mi m m r r t mu om i m ne r mB cOB m
nue uB u u e e uup nu nu ci euu ar u u
tl r lu l l s s rl ă el t l ţ n sl c r gc l
eua uc u u a a i uc f u eu i t t uu eau u
ri l iu i i t t si a ui r i oe r i r snr i
c- a -r - - e e t -z n- e- nr i - e ei e -
oOl Oe O C iC cO sC ae cCş asş O
mr M rş r o co ţr o l s ţ ot mmt r
ugu gt g n en ig n ea i ni pei g
nan ai a s ds oa s dt es lc a
ani n n i ei nn i ee , i ae n
lic i i l cl ai l i pl sn i
- si s s i li ls i n ri et s
Fmp m m u au em u t eu ar m
r ei e e l rl de l e cl za e
ocu c c j aj ec j r uj ăl c
nel e e u tu ie u e mu îe e
t nu n n d ed nn d s şd nş n
at i t t e e tt e ie zi t
l rB r r ţ ţ er ţ cţ ot r
i au a a e e ra e ee ne a
el c l l a a el a la er l
r eu e e n n se n en pi e
- şr ş ş - - ş - c- rt ş
Mi e i i O O i O aO oo i
et ş t t r r t r rr tr t
t et e e g g e g eg ei e
rri r r a a r a da ja r
oi i i n n i n en al i
pt t t i i t i pi te t
oo o o s s o s ăs ei o
lr r r m m r m şm -n r
ii i i e e i e ee It i
ta a a c c a c sc me a
al l l e e l e ce or l
ne e e n n e n ln be e
,i i i t t i t it is i
pn n n r r n r mr la n
et t t a a t a ia et t
re e e l l e l tl ce e
ir r r e e r e ae l r
ue e e ş ş e ş uş a e
rs s s i i s i ni s s
ba a a t t a t et a a
at t t e e t e ie t t
ne e e r r e r ur e e
a i i i ni î
l t t t it n
p o o o to l
r r r r ăr i
i i i i ţi s
n a a a ia t
c l l l al a
i e e e de m
p i i i mi o
a n n n in n
l t t t nt u
e e e e ie m
l r r r sr e
o e e e te n
r s s s rs t
m a a a aa e
u t t t tt l
n e e e ie o
i v r
c - i
i t s
p e t
i r o
i i r
ş t i
i o c
o r e
r i ş
a a i
ş l c
e e e
- l
Z e
o c
n a
e r
p e
r s
o e
t a
e m
j p
a l
t a
e s
o e
r a
i z
a ă
s î
u n
p z
r o
a n
c e
ă p
r r
o o
r t
a e
s j
- a
a t
i e
n ,
s p
t e
i n
t t
u r
i u
t m
u u
n n
t i
i c
p i
d p
e i
r u
e l
s B
t u
r c
i u
c r
ţ e
i ş
e t
, i
p
r
e
c
u
m
ş
i
c
e
l
e
c
a
r
e
d
e
p
ă
ş
e
s
c
l
i
m
i
t
a
u
n
e
i
u
n
i
t
ă
ţ
i
a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v
-
t
e
r
i
t
 o
r
i
a
l
e
,
p
e
n
t
r
u
m
u
n
i
c
i
p
i
u
l
B
u
c
u
r
e
ş
t
i
*) La anexa nr. 1 "Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de
urbanism. Competenţe de avizare şi de aprobare a acestora", după numărul curent 2
se introduce un nou număr curent, numărul curent 21, cu următorul cuprins:

NCAA"Z- G
ravp2 1
oMu
.t i r ni v
cezo ane
rgeb l i r
toaă psn
.r z et u
iă nel
i tr
d ru
e ul
d lD
o oe
c cz
u av
m lo
e il
n tt
t ăă
a ţr
ţ ii
i ci
i a,
rL
eu
cc
ur
pă
rr
ii
nl
do
mr
oP
nu
ub
ml
ei
nc
te
eş
ii
sL
to
oc
ru
ii
cn
eţ
îe
nl
so
cr
r-
iM
si
en
îi
ns
Lt
ie
sr
tu
al
pC
au
tl
rt
iu
mr
oi
ni
iş
ui
lC
uu
il
mt
oe
nl
do
ir
a-
lo
r
g
a
n
i
s
m
e
c
 e
n
t
r
a
l
e
ş
i
t
e
r
i
t
o
r
i
a
l
e
i
n
t
e
r
e
s
a
t
e
*) La anexa nr. 1 "Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de
urbanism. Competenţe de avizare şi de aprobare a acestora", după numărul curent 8
se introduce un nou număr curent, numărul curent 81, cu următorul cuprins:

NCAA"L- G
ravp8 1
oMu
.t i r ci v
cezo ane
rgeb l i r
toaă i sn
.r z t t u
i ă ăel
i ţr
d iu
e cl
d aD
o re
c ez
u cv
m uo
e pl
n rt
t iă
a nr
ţ di
i mi
i o,
nL
uu
mc
er
nă
tr
ei
il
so
tr
oP
ru
ib
cl
ei
îc
ne
sş
ci
rL
io
sc
eu
îi
nn
Lţ
ie
sl
to
ar
p-
aM
ti
rn
ii
ms
ot
ne
ir
uu
ll
uC
iu
ml
ot
nu
dr
ii
ai
lş
i
C
u
l
t
e
l
o
r
-
o
r
g
a
n
i
s
m
e
c
e
n
 t
r
a
l
e
ş
i
t
e
r
i
t
o
r
i
a
l
e
i
n
t
e
r
e
s
a
t
e
*) La anexa nr. 1 "Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de
urbanism. Competenţe de avizare şi de aprobare a acestora", după numărul curent
12 se introduce un nou număr, numărul curent 121, cu următorul cuprins:

NCAA1Z- G
ravp2oMu
.t i r 1ni v
cezo ene
rgeb pi r
toaă r sn
.r z ot u
i ă t el
i er
d ju
e al
d tD
o ee
c cz
u av
m ro
e el
n ct
t uă
a pr
ţ ri
i ii
i n,
dL
mu
oc
nr
uă
mr
ei
nl
to
er
iP
su
tb
ol
ri
ic
ce
eş
îi
nL
so
cc
ru
ii
sn
eţ
îe
nl
Lo
ir
s-
tM
ai
pn
ai
ts
rt
ie
mr
ou
nl
iC
uu
ll
ut
iu
mr
oi
ni
dş
ii
aC
lu
şl
it
ze
ol
no
er
l-
eo
lr
og
ra
dn
ei
ps
rm
oe
tc
ee
cn
ţt
ir
 ea
l
e
ş
i
t
e
r
i
t
o
r
i
a
l
e
i
n
t
e
r
e
s
a
t
e
*) - după numărul curent 21 se introduce un nou număr curent, numărul curent 22, cu
următorul cuprins:

NCAA2 2
Z- C
ravp oMo
.t i r ni n
cezo ans
rgeb l i i
toaă psl
.r z et i
i ă nei
i t rl
d r ue
e ul j
d l Du
o oed
c cze
u avţ
m l oe
e iln
n tte
t ăăC
a ţ ro
ţ iin
i ci s
i aRi
r el
egi
ci i
uol
pne
r al
ilo
nec
dşa
mi l
oLe
noC
uco
mun
ei s
nni
tţl
eei
,i u
a- l
nMG
si e
ann
mi e
bsr
l ta
uel
rra
i ul
sl M
aCu
uun
sl i
i tc
t ui
ur p
ri i
iiu
î,l
nCu
sui
cl B
rt u
i ec
sl u
eor
î re
nşş
Li t
i Pi
sa»
tt
ar
mi
om
no
un
mi
eu
nl
tu
ei
lN
oa
rţ
ii
so
tn
oa
rl
i-
co
er
g
a
n
i
 s
m
e
c
e
n
t
r
a
l
e
ş
i
t
e
r
i
t
o
r
i
a
l
e
i
n
t
e
r
e
s
a
t
e
*) - după numărul curent 81 se introduce un nou număr curent, numărul curent 82, cu
următorul cuprins:

NCAA8 2
M- C
ravp uMo
.t i r ni n
cezo i ns
rgeb ci i
toaă i sl
.r z pt i
iă i ei
i i rl
d , ue
e ol l
d r Do
o aec
c şza
u evl
m şoe
e ilC
n ct o
t oăn
a mr s
ţ ui i
i ni l
i eRi
ceu
egl
ci G
uoe
pnn
r ae
ilr
nea
dşl
mi a
oLl
noM
ucu
mun
ei i
nnc
tţi
eep
,i i
a- u
nMl
si u
ani
mi B
bsu
l tc
ueu
rrr
i ue
sl ş
aCt
uui
sl »
it
tu
ur
ri
ii
î,
nC
su
cl
rt
ie
sl
eo
îr
nş
Li
iP
sa
tt
ar
mi
om
no
un
mi
eu
nl
tu
ei
lN
oa
rţ
ii
so
tn
oa
 rl
i-
co
er
şg
ia
zn
oi
ns
em
le
ec
le
on
rt
dr
ea
pl
re
oş
ti
et
ce
ţr
ii
et
o
r
i
a
l
e
i
n
t
e
r
e
s
a
t
e
*) - după numărul curent 121 se introduce un nou număr curent, numărul curent 122,
cu următorul cuprins:

NCAA1Z- C
ravp2 2
oMo
.t i r ni n
cezo ens
rgeb ci i
toaă osl
.r z nt i
i ă sei
i t rl
d r ue
e ul l
d i Do
o t ec
c eza
u pvl
m r oe
e ol C
n tto
t eăn
a j rs
ţ ai i
i ti l
i eRi
oeu
r gl
iiG
zoe
onn
nae
el r
cea
aşl
ri a
eLl
coM
ucu
pun
ri i
i nc
nţ i
dep
mi i
o- u
nMl
ui u
mni
ei B
nsu
ttc
eeu
, rr
aue
nl ş
sCt
aui
ml »
bt
lu
ur
ri
ii
s,
aC
uu
sl
it
te
ul
ro
ir
îş
ni
sP
ca
rt
ir
si
em
îo
nn
Li
iu
sl
tu
ai
mN
oa
nţ
ui
mo
en
na
tl
e-
lo
or
rg
ia
sn
ti
os
rm
ie
cc
ee
şn
it
zr
oa
nl
ee
lş
ei
lt
oe
rr
di
et
po
rr
oi
ta
el
ce
ţi
in
et
 e
r
e
s
a
t
e
*) Se introduce un nou număr curent, numărul curent 11, cu următorul cuprins:

NCAA -
ravp M
.t i r i
cezo n
rgeb i
toaă s
.r z t
iă e
i r
d u
e l
d ZD
o oe
c nzG
u avu
m l ov
"
e rl e
1
n 1et r
t .găn
a i ru
ţ oi l
i ni
i aR
le
g
i
o
n
a
l
e
ş
i
T
u
r
i
s
m
u
l
u
i

-
M
i
n
i
s
t
e
r
u
l
C
u
l
t
u
r
i
i
ş
i
P
a
t
r
i
m
o
n
i
u
l
u
i
N
a
ţ
i
o
n
a
l

-
A
g
e
n
ţ
i
i
l
e
d
e
d
e
z
v
o
l
t
a
r
e
r
e
g
i
o
n
a
l
ă

-
 O
r
g
a
n
i
s
m
e
l
e
c
e
n
t
r
a
l
e
ş
i
t
e
r
i
t
o
r
i
a
l
e
i
n
t
e
r
e
s
a
t
e
*) Numerele curente 21, 81, 82, 9, 10, 12, 121 şi 122 se modifică şi vor avea următorul
cuprins:

Z- .... L- M- C - - C... Z- C Z- Z- C
oM oM uMo M Mo oMo oM oMo
C
ni ci ni n i i n ni n ni ni n
o
an an i ns n ns ens en ens
n
li l i ci i Zi i i pi i pi ci i
s
,s i s i sl os sl r sl r s osl
i
pt t t pt i nt t i ot i ot nt i
l
ee ăe i eu ae eu t ei t e sei
i
nr ţ r i r l cr r l er l er t r l
uZ
tu i u , ul eu ul j ue j u r ue
C l o
rl cl ol o nl l o al l al ul l
a Gn
uD aD r Dc t D Dc t Do t D i Do
t ea
le r e aea r e ea eec ee t ec
e nc
oz ez şzl az zl oza cz eza
g ee
cv cv ev/ l v v/ r vl av pvl
o r n
ao uo şoC ăo oC i oe r o r oe
r at
ll pl i l o al l o al / el ol /
i l r
A i tG r t Gct n mt t n st C ct Gt t C
Ni aa
vA t ău i ău oăs uă ăs uăo uău eăo
rd l l
i p ăr v nr v mr i nr r i pr n pr v j r n
.e " 8 e8 9i M1ă 1 1 1
zr ţ i e 1di 2ui l i il r i s r i e2ai s
cd 2 1 u0a 2 2 1 2
eo i i r .mi r .ni i .ci n.mi i ai i i i r t i i
ro . . . .
ab cRn oRn eRu i R Ru cRl nRn eRl
tc i u
ză aeu neu cel pe el ăei deu oei
.u cn
ă r gl ugl agGi g gG r gu mgl r gu
m i i
ei mi r i e ui i e oi l oi i i l
e pc
co eo eon l o on r oGno zoG
n i i
un nn cne un ne ane un one
t up
pa t a uar i a ar san ma nan
a l i
rl el pl a Bl l a - l e el el e
ţ uu
ie i e r el ue el aer ne cer
i i l
nş sş i şa cş şa i şa t ş aşa
i Bu
di t i ni l ui i l ni l ei r i l
ui
mT oT dTMr T TM sTa i T eTa
c
ou r u muu eu uu t ul su cul
u
nr i r or n şr r n i r Mt r ur M
r
ui ci ni i t i i i t i u oi pi u
e
ms es usc i s sc usn r s r sn
ş
em î m mmi m mi i mi i m i mi
t
nu nu eup u up t uc cu nuc
i
tl sl nl i l l i ul i el dl i
eu u tu u u nu u mu
ii i ei i i ti i oi
s , i n
t- - a- - - p- - u-
oM M nM M M dM M mM
î
ri i si i i ei i ei
n
in cn an n n rn n nn
s
ci r i mi i i ei i ti
c
es i s bs s s ss s es
r
ît st l t t t tt t ,t
i
ne ee ue e e re e ae
s
sr î r rr r r ir r nr
e
cu nu i u u u cu u su
î
rl Ll sl l l ţl l al
n
iC i C aC C C iC C mC
pL p
su su uu u u eu u bu
u u i i i
el t l sl l l pl l ll
l l us u
ît at i t t t rt t ut
u u l t l
nu pu t u u u iu u ru
i i ua u
Lr ar ur r r nr r ir
B B i p i
ii t i ri i i ai i si
u u Ba B
si ri i i i i ci i ai
c c ut u
tş i ş îş ş ş tş ş uş
u u cr c
ai mi ni i i ei i si
r r ui u
pP oP sP P P nP P iP
e e r m r
aa na ca a a oa a ta
ş ş eo e
tt i t rt t t rt t ut
t t şn ş
rr ur i r r r mr r rr
i i t i t
ii l i si i i ai i ii
i u i
mm um em m m tm m îm
l
oo i o îo o o io o no
u
nn mn nn n n vn n sn
i
ii oi Li i i ei i ci
m
uu nu i u u u su u ru
o
ll dl sl l l al l il
n
uu i u tu u u uu u su
d
ii ai ai i i di i ei
i
mN l N mN N N oN N îN
a
oa a oa a a ca a na
l
nţ ţ nţ ţ ţ uţ ţ Lţ
di i ui i i mi i ii
io o mo o o eo o so
an n en n n nn n tn
 a a na a a ta a a
a
l l tl l l al l l
m
e ţ
o
- - l- - - i- - -
n
C C oC O C iC C C
u
o o ro r o do o o
m
n n in g n en n n
e
s s ss a s us s s
n
i i ti n i ri i i
t
l l ol i l bl l l
e
i i ri s i ai i i
l
u u iu m u nu u u
o
l l cl e l il l l
r
j j ej c j sj j j
i
u u şu e u mu u u
s
d d id n d ,d d d
t
e e ze t e pe e e
o
ţ ţ oţ r ţ rţ ţ ţ
r
e e ne a e ee e e
i
a a ea l a ca a a
c
n n ln e n un n n
e
e ş m
l ş
- - l- i - ş- - -
i
O O oO t O iO O O
z
r r rr e r cr r r
o
g g dg r g eg g g
n
a a ea i a la a a
e
n n pn t n en n n
l
i i ri o i ci i i
e
s s os r s as s s
l
m m tm i m rm m m
o
e e ee a e ee e e
r
c c cc l c dc c c
d
e e ţe e e ee e e
e
n n in i n pn n n
p
t t et n t ăt t t
r
r r r t r şr r r
o
a a a e a ea a a
t
l l l r l sl l l
e
e e e e e ce e e
c
ş ş ş s ş lş ş ş
ţ
i i i a i ii i i
i
t t t t t mt t t
e
 e i
r t
i a
t u
o n
r e
i i
a u
l n
e i
e e e e e e
i t
r r r r r r
n ă
i i i i i i
t ţ
t t t t t t
e i
o o o o o o
r a
r r r r r r
e d
i i i i i i
s m
a a a a a a
a i
l l l l l l
t n
e e e e e e
e e i
i i i i i i
s
n n n n n n
t
t t t t t t
r
e e e e e e
a
r r r r r r
t
e e e e e e
i
s s s s s s
v
a a a a a a
-
t t t t t t
t
e e e e e e
e
r
i
t
o
r
i
a
l
e
*) Se introduc trei noi numere curente, numerele curente 123,124 şi 125, cu următorul
cuprins:

NCAA"Z-G1Z-C1A-C
 oM oMo o
ni ni n n
en ens s
t i si i i
us i sl l
rt t t i i
i e uei i
sr ar l Ol
t u t ue r e
i l el l gl
cD î Co ao
a ee nuc nc
t dz el a i a
e ev xt l sl
g i o t ue me
o nl r r / e/
r t t ai C cC
i eă vi o eo
i r r i şn nn
v u l
rd ei l i s t s
ip v t
.e 1si aPi r i
zr e 2e
cd 2nR 2 4nal 5 al
eo3 r z
ro ae .ut i . l i
ab n o
tc .ţ g l r u eu
ză u n
.u i i mi l şl
ă l e
m oo umG i G
e nn noe t e
n aa i nn en
t l l ci e r e
a , e i ur i r
ţ r ş pl a t a
i ei i ul ol
i sT i i a r a
pu l Nl i l
er oaM aM
ci r ţ u l u
t s , i n en
i m ooi i
vu r nc c
zl aai i
ou şl p p
ni e i i
a l -u u
c- C
oM o
si n
tn s
ii i
es l
rt i
ăe u
,r l
zu j
ol u
nC d
eu e
ml ţ
ot e
nu a
o
tr nl l
r
ai u u
ş
ni -i i
i
eş OB B
c
şi ru u
o
iP gc c
m
aa au u
u
lt nr r
n
tr ie e
e
ei sş ş
l
cm mt t
o
ao ei i
r
tn c
ei e
gu n
ol t
ru r
ii a
iN l
da e
eţ ş
ti i
eo t
rn e
ia r
tl i
o t
r-
iM
ii
sn
ti
as
bt
ie
lr
iu
tl
eM
pe
rd
ii o
nu r
al i
cu a
ti l
eş e
ni i
oP n
ră t
md e
au r
tr e
ii s
vl a
eo t
îr e
n
v-
eC
do
en
rs
ei
al
ai
su
il
gj
uu
rd
ăe
rţ
ie
ia
cn
o
n-
dC
io
ţn
is
ii
ll
oi
ri
dl
ee
dl
eo
zc
va
ol
le
t
a-
rO
er
dg
ua
rn
ai
bs
im
le
ăc
şe
in
dt
er
pa
ăl
se
 t
r
a
r
e
a
i
d
e
ş
n
i
t
t
i
e
t
r
ă
i
ţ
t
i
o
i
r
l
i
o
a
c
l
a
e
l
i
e
n
,
t
i
e
n
r
i
e
ţ
s
i
a
a
t
t
e
e
d
e
G
u
v
e
r
n
*) Numărul curent 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

NCAA1A-C
 4l Co
.t on
ens
i si
mi l
ol i
bi i
i ul
lle
ej l
uo
a dc
t ea
e ţl
g ee
o a
r n
i -
i
v O
rd r
ip
.e g
zr
cd a
eo
ro n
ab
tc i
ză
.u s
ă
m m
e e
n c
t e
a n
ţ t
i r
i a
l
e
ş
i
t
e
r
i
t
o
 r
i
a
l
e
*) - numărul curent 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Z- G
1oMu
1
ni v
.ane
lir
r sn
et u
C gel
a i r"
t ou
e nl
g aD
o le
r z
i
A v
Ni
vA o
rd l
ip
.e t
zr
cd ă
eo
ro r
ab
tc i
ză
.u i
ă
m R
e e
n g
t i
a o
ţ n
i a
i l
e
ş
i
A
d
m
i
n
i
s
t
r
a
ţ
i
e
i
P
u
b
l
i
c
e
-
M
i
n
i
s
t
e
r
u
l
C
u
l
t
u
r
i
i
-
M
i
n
i
s
t
e
r
u
l
M
e
d
i
u
l
u
i
ş
i
S
c
h
i
m
b
ă
r
i
l
o
r
C
l
i
m
a
t
i
c
e
-
A
g
e
n
ţ
i
 i
l
e
d
e
d
e
z
v
o
l
t
a
r
e
r
e
g
i
o
n
a
l
ă
*) - numărul curent 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

C "Z- -
a 2oMC
t .ni o
e ann
g lis
A
No - si
vA
rr I t l
ip
.i nei
zr
ci t r i
eo
rd eul
ab
te r l e
ză
.d j Dj
oă ueu
c dzd
u eve
m ţ oţ
e el e
 at n
năe
-r-
Ii C
ni o
t Rn
ees
r gi
oi l
r oi
ăni
şal
el e
nel
eşo
si c
cAa
sdl
ame
n ui -
t i nC
a ni o
ţ t sn
i et s
i rri
cal
oţ i
mi u
uel
ni G
aPe
l un
- be
Fl r
ri a
ocl
nea
t -l
aOM
l ru
i gn
eai
r nc
-i i
Msp
emi
t eu
r cl
oeu
pni
ot B
l ru
i ac
tl u
aer
nşe
,i ş
pt t
eei
rr"
ii
ut
ro
br
ai
na
al
le
pa
rb
ii
nl
ci
it
pa
at
le
ec
lo
on
rf
mo
ur
nm
il
ce
 ig
pi
ii
i
ş
i
o
r
a
ş
e
*) - numerele curente 21, 8, 81, 82, 9, 10, 12 şi 121 se modifică şi vor avea următorul
cuprins:

«Z- G.... 8O- - 8L- G8M- C9Z- C1P- C.... 1Z- C1Z- G
1 2
2oMu.... .r MC oMu uMo.oMo0ăMo.... 2oMo2oMu
1 1
ni v.... ai o.ci v.ni n ni n.r i n.... .ni n ni v
.ane.... şnn ane i ns ans ţ ns.... ens.ene
C
a l i r .... ei s l i r ci i ci i i i i .... pi i pi r
t , sn.... şsi i sn i sl esl dsl .... r sl r sn
e pt u.... i t l t t u pt i nt i i t i .... ot i ot u
g eel .... cei ăel i eu t eu neu.... t ei t el
o nr .... or u ţ r i r l r r l zr l .... er l er »
r t u .... mul i u , ul aul oul .... j ue j u
i r l .... ul l cl ol o l l o nl o.... al l al
A
Ni uD ... nDo aD r Dc ăDc aCc... t Do t D
vA
rd l e eec r e aea aea cua eec ee
ip
.e oz cza ez şzl mzl el l oza cz
zr
cd cv evl cv ev/ uv/ nt / r vl av
eo
ro ao i oa uo şoC noC t uC i oe r o
ab
tc l l nl l pl i l o i l o r r o al / el
ză
.u i t ct o r t ct n ct n ai n st C ct
ă
m tă l ăr i ă oăs i ăs l i s uăo uă
e ăr ur a nr mr i pr i ăpi pr n pr
n ţi di ş di ui l i i l ar l ri s ri
t ii si u mi ni i ui i mi i ai i i i
a cR t Rl oR eRu l Ru unu cRl nR
ţ ae aeu ne cel uel ndl ăei de
i rg ţ gi ug agGi gGi i G r gu mg
i ei i i / mi r i e î i e cr e oi l oi
co uoc eo eon non i en r oGno
un nno nn cne i ne pce ane un
pa i amt a uar nar i ţ r san ma
rl bl u el pl a t l a ui a - l e el
ie aen i e r el eel l i l aer ne
nş l şe sş i şa gşa ul a i şa t ş
di ni i t i ni l r i l i el ni l ei
mA eA, oA dAMaAM j M sAa i A
od add r d mdu l du uu t dl sd
nm r mu i m omn i mn dn i mMt m
ui ei p ci ni i t i i ei t i u oi
mn / nă en unc anc ţ c unn r n
ei ti c îi mi i t i i ei iii ii
ns usa ns esp esp np t sc cs
tt r t z st nt i at i ei ut i et
er i r cr t r u sr u - u nr p î r
ia sa r a eal aal Cl t ai na
sţ tţ i ţ , ţ u ţ u ou i ţ u sţ
ti i i si ai i i i ni pi l ci
oe ce ee neB eB sB deu r e
ri ei î i si u i u i u ei i i i
iP dP nP aPc Pc l c r PB sP
cu eu Lu muu uu i u euu eu
eb cb i b bbr br ur sbc î b
îl l l sl lle le le t l u nl
ni ai t i ui ş i ş j ş r i r Li
sc r c ac r ct ct ut i ce i c
ce ae pe i ei ei di ceş se
r- t - a- s- - e ţ -t t -
iM eC t M aM M ţ i Mi aM
si o ri ui i e ei pi
en n in sn n a , n an
îi s mi ii i n pi t i
ns i os ts s - rs rs
Lt l nt ut t O it it
ie i ie re e r ne me
sr u ur ir r g ar or
tu l lu îu u a cu nu
al j ul nl l n tl i l
pC u iC sC C i eC uC
au d mu cu u s nu l u
tl e ol rl l m ol ul
rt ţ nt it t e rt i t
iu e du su u c mu mu
mr a ir er r e ar or
oi n ai îi i n t i ni
ni - li ni i t ii di
i- O - Lp - r vp i-
uC r C ir O a er aC
lo g o si r l si lo
un a n tn g e an n
is n s ad a ş ud s
mi i i mi n i di i
ol s l or i t or l
ni m i ne s e ce i
du e u uc m r uc u
il c l mţ e i mţ l
aj e j ei c t ei j
lu n u ni e o ni u
d t d tl n r tl d
e r e ee t i ae e
ţ a ţ lj r a ţj ţ
e l e ou a l iu e
a e a rd l e id a
n ş n ie e a de n
- i - sţ ş b eţ -
O t O te i i ue O
r e r on t l rn r
g r g re e i be g
a i a i- r t a- a
n t n cO i a nC n
i o i er t t io i
s r s g o e sn s
m i m a r c ms m
e a e n i o ,i e
c l c i a n îl c
e e e s l f ni e
n a n m e o iu n
t b t e a r nl t
r i r c b m tj r
a l a e i l eu a
l i l n l e gd l
e t e t i g re e
ş a ş r t i aţ ş
i t i a a i le i
t e t l t ia t
e c e e e tn e
r o r ş c a- r
i n i i o tO i
t f t t n er t
o o o e f ag o
r r r r o la r
i m i i r on i
a l a t m ri a
l e l o l s l
e g e r e m e
a i a i g e i
b i b a i c n
i i l i e t
l l e n e
i i a t r
t t b r e
a a i a s
t t l l a
e e i e t
c c t ş e
o o a i
n n t t
f f e e
o o c r
r r o i
m m n t
l l f o
e e o r
g g r i
i i m a
i i l l
e e
g a
i b
i i
l
i
t
a
t
e
c
o
n
f
o
 r
m
l
e
g
i
i
*) - după numărul curent 121 se introduce un nou număr curent, numărul curent
121bis, cu următorul cuprins:

Categorii de
Nr. crt. Avizează Aprobă
documentaţii
"121bis. Părţi din zone - Ministerul Culturii Consiliile
protejate ori asupra prin direcţiile locale/Consiliul
cărora s-a instituit judeţene General al
un tip de restricţie, - Consiliul judeţean Municipiului
prin acte normative - Organisme Bucureşti»
sau documentaţii de centrale şi teritoriale
urbanism, precum şi abilitate conform
cele care depăşesc legii
limita unei unităţi
administrativ-
teritoriale
*) - numărul curent 122 se modifică şi va avea următorul cuprins:

C «Z- C
a 1oMo
t 2 2
ni n
e ens
.
g ci i
oA asl
N
r vA r t i
r
i i p eei
.
i zr cr l
c
deo uue
r
eab pl l
t
dză r Co
.
oă i uc
c nl a
u dt l
m mue
e or /
ni C
 ui o
mpn
er s
ni i
t nl
edi
,i u
ar l
neG
sce
aţ n
mi e
bi r
lla
uel
rj a
i ul
sdM
aeu
uţ n
t
sei
a
i nc
ţ
t ei
i
u- p
i
r Ci
i ou
î nl
nsu
si i
cl B
ri u
i uc
sl u
ej r
î ue
ndş
Let
i ţi
se"
ta
an
m-
oO
nr
ug
ma
en
ni
ts
em
le
oc
re
in
st
tr
oa
rl
ie
cş
ei
ît
ne
ir
ni
tt
eo
gr
ri
aa
ll
ie
ta
ab
ti
el
ai
lt
oa
rt
e
c
o
n
f
o
 r
m
l
e
g
i
i
*) - la anexa nr. 1, numărul curent 123 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Z- C
1oMo
2ni n
3
ens
.t i i
usl
C rt i
a i ei
t sr l
e t ue
g ill
o cDo
r eec
i dza
A
Ni evl
vA
rd i oe
ip
.e nl /
zr
cd t t C
eo
ro eăo
ab
tc r r n
ză
.u ei s
ă
m si i
e nRl
n aei
t ţ gu
a iil
ţ ooG
i nne
i aan
lle
, er
r şa
ei l
sAa
pdl
emM
ci u
t nn
iii
vsc
zt i
or p
nai
aţ u
ci l
oeu
si i
t PB
i uu
ebc
rl u
ăi r
, ce
zeş
o- t
nMi
ei
mn
oi
ns
tt
ae
nr
eu
şl
iC
au
ll
tt
eu
cr
ai
ti
e-
gM
oi
rn
ii
is
dt
ee
tr
eu
rl
iM
te
od
ri
iu
il
su
ti
aş
bi
iS
lc
ih
ti
em
pb
ră
ir
ni
al
co
tr
eC
nl
oi
rm
ma
at
ti
ic
ve
e-
îC
no
vn
es
di
el
ri
eu
al
aj
su
id
ge
uţ
re
ăa
rn
i-
iC
co
on
ns
di
il
ţi
ii
il
le
ol
ro
dc
ea
dl
ee
z-
vO
or
lg
ta
an
ri
es
dm
ue
rc
ae
bn
 it
lr
ăa
şl
ie
dş
ei
pt
ăe
sr
ti
rt
ao
rr
ei
aa
il
de
ea
nb
ti
il
ti
ăt
ţa
it
ie
lc
oo
cn
af
lo
er
m
l
e
g
i
i
*) - după numărul curent 123 se introduce un nou număr curent, numărul curent
123bis, cu următorul cuprins:

Nr. crt. Categorii de Avizează Aprobă

 documentaţii
«123bis. Părţi din zone - Ministerul Culturii Consiliile
turistice de interes - Ministerul Mediului locale/Consiliul
naţional, respectiv şi Schimbărilor General al
zona costieră, zone Climatice Municipiului
montane şi alte - Consiliul judeţean Bucureşti»
categorii de teritorii - Consiliile locale
stabilite prin acte - Organisme
normative în centrale şi teritoriale
vederea asigurării abilitate conform
condiţiilor de legii
dezvoltare durabilă
şi de păstrare a
identităţii locale
*) - numărul curent 124 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Z- C
1oMo
C 2 4
ni n
a ens
.
t si i
e i sl
g tti
o uei
r ar l
i t ue
A
Ni el l
vA
rd î Co
ip
.e nuc
zr
cd el a
eo
ro xt l
ab
tc t ue
ză
.u r r /
ă
m ai C
e vi o
n i -n
t l Cs
a aoi
ţ nnl
i usi
i liu
ml l
ui G
nue
iln
cj e
i ur
pda
i el
i ţa
l el
oaM
r nu
, -n
oOi
rrc
agi
şap
eni
liu
osl
r mu
şei
i cB
ceu
onc
mt u
ur r
nae
el ş
l et
oşi
ri »
t
e
r
i
t
o
r
i
a
l
e
a
b
 i
l
i
t
a
t
e
c
o
n
f
o
r
m
l
e
g
i
i
*) - numărul curent 125 se abrogă.

*) - numerele curente 13 şi 14 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

C "- - C1A- C
a 1I Mo4l Oo
t 3mi n.t r n
e .ons egs
g bi i i ai
o i sl mnl
r A l t i oi i
Ni eei bsi
vA
ri cr l i ml
ip
.d l ue l ee
zr
ce al l ecl
eo
rd sCo eo
ab
to auc nc
ză
.c t l a t a
ă
u et l r l
m î ue ae
e nr / l "
n Li C e
t iio ş
a s- n i
 t Os t
ar i e
mgl r
oai i
nnu t
ui l o
msG r
eme i
nen a
t ce l
eer e
l na a
ot l b
rra i
i al l
sl M i
t eu t
oşn a
ri i t
i tc e
cei c
ţ
er p o
i
şi i n
i
i tu f
col o
er u r
lii m
eaB l
cl u e
aec g
r au i
ebr i
si e
el ş
ai t
mt i
pa
lt
ae
sc
eo
an
zf
ăo
îr
nm
zl
oe
ng
ei
pi
r
o
t
e
j
a
t
e
-
I
m
o
b
i
l
e
c
l
a
s
a
t
e
î
n
L
i
s
t
a
m
o
n
u
m
e
n
t
e
l
o
r
i
s
t
o
r
i
c
e
ş
i
c
e
l
e
c
a
r
e
s
e
a
m
p
l
a
s
e
a
z
ă
î
n
z
o
n
e
 p
r
o
t
e
j
a
t
e
,
p
e
n
t
r
u
m
u
n
i
c
i
p
i
u
l
B
u
c
u
r
e
ş
t
i

ANEXA Nr. 2:DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN LEGE

(în ordine alfabetică)

* Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice
favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului,
hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor
putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării
programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării
lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.

* Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme
centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a
indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează
printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.

* Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general

de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin
coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de
amenajare a teritoriului.

* Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune

anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific
documentaţiilor de urbanism.

* Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de

exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,
arendare etc.

* Competenţa de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi

capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări.

* Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.

* Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor
de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi
care beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi
autorităţi naţionale şi internaţionale interesate.

* Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise

şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia
existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi
de dezvoltare urbanistică a localităţilor pe o perioadă determinată.

* Limitele unităţii administrativ-teritoriale - linii reale sau imaginare, stabilite prin lege,
prin care se delimitează teritoriul unei unităţi administrative de teritoriul altor unităţi
administrative.
* Parcelare - acţiunea urbană prin care o suprafaţă de teren este divizată în loturi
mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de
realizarea unor locuinţe individuale, de mică înălţime.

* Peisaj-desemnează o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, cu

valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii şi
interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/şi
construite având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu ori fiind
mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ale tradiţiilor, agricole ori
forestiere, artizanale sau industriale.

* Plan de mobilitate urbană - instrumentul de planificare strategică teritorială prin

care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităţilor din zona
periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate şi transport al persoanelor,
bunurilor şi mărfurilor.

* Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi

financiare, utilizate în scopul realizării unei strategii.

* Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru

realizarea politicilor de dezvoltare.

* Protecţia mediului - ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului

natural şi construit în localităţi şi în teritoriul înconjurător.

* Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

* Regiune frontalieră - regiune care include arii situate la frontieră, delimitată în

scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi de alta a frontierelor
şi al realizării unor programe, proiecte şi acţiuni de cooperare.

* Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean,

zonă funcţională) ale căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un
ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de
servicii, politico-administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi
urbane şi rurale.

* Sistem urban - sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de

cooperare economică, socială şi culturală, de amenajare a teritoriului şi protecţie a
mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-şi autonomia administrativă.

* Structură urbană - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora se

constituie organizarea unei localităţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezultă
configuraţia lor spaţială.
* Servitute de utilitate publică - sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi
utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Măsura de protecţie a bunurilor imobile
publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este continuă în
documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinţă o limitare
administrativă a dreptului de proprietate).

* Strategie de dezvoltare - direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe

termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană.

* Structură urbană - modul de alcătuire, de grupare sau de organizare a unei

localităţi ori a unei zone din aceasta, constituită istoric, funcţional şi fizic.

* Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare

administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale
(municipiu, oraş, comună).

* Teritoriul administrativ al localităţii - suprafaţa constituită din suprafaţa agricolă

(teren arabil, păşuni, fâneţe, vii şi livezi), suprafaţa fondului forestier, suprafaţa
ocupată de construcţii şi amenajări de infrastructură (căi de comunicaţie, echipare
energetică, lucrări de gospodărire a apelor), bălţi şi suprafaţa aferentă intravilanului
(construcţii şi amenajări), a căror carte funciară sau alte evidenţe funciare au
aparţinut localităţii respective la data intrării în vigoare a Legii nr. 2/1968 privind
organizarea administrativă a teritoriului României;

* Teritoriul unităţii administrativ-teritoriale - suprafaţa delimitată de lege,

reprezentând suprafaţa totală a teritoriilor localităţilor componente.

* Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor

ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic
general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi
amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau
localităţi suburbane componente).

* Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii

de bază (municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan.

* Teritoriu metropolitan - suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane,

delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de
influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al
intrastructurii edilitare. De regulă limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita
administrativă a localităţii şi poate depăşi limita judeţului din care face parte.

* Teritoriu periurban - suprafaţa din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitată prin studii
de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii de independenţă în domeniul
economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spaţii verzi şi
de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc.

* Zonă defavorizată - arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel
puţin una dintre următoarele condiţii:

a)au structuri productive monoindustriale care în activitatea zonei mobilizează mai

mult de 50% din populaţia salariată;

b)sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective
în urma aplicării programelor de restructurare;

c)în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi economici apar
concedieri colective care afectează mai mult de 25% din numărul angajaţilor care au
domiciliul stabil în zona respectivă;

d)rata şomajului depăşeşte cu 25% rata şomajului la nivel naţional;

e)sunt lipsite de mijloace de comunicaţie şi infrastructura este slab dezvoltată.

* Zonă funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă
şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune
dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.).
Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

* Zonă de protecţie - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit

sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă
etc. şi în care se instituie servituţi de utilitate publică şi de construire pentru păstrarea
şi valorificarea acestor resurse şi bunuri de patrimoniu şi a cadrului natural aferent.
Zonele de protecţie sunt stabilite prin acte normative specifice, precum şi prin
documentaţii de amenajare a teritoriului sau urbanism, în baza unor studii de
specialitate.

- Zonă de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un

potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta
populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi
victime umane.

[textul din anexa 2 a fost abrogat la 11-feb-2011 de Art. I, punctul 41. din Ordonanta
urgenta 7/2011]

* Indicatori urbanistici - instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul

proiectării şi al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc şi se
calculează după cum urmează:
- coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită
desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă
în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite
desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa
subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau
spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi
neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor
neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare,
trotuarele de protecţie;

- procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafaţa construită

(amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi
suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu
excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a
platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel
este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se
include în suprafaţa construită.

Excepţii de calcul al indicatorilor urbanistici POT şi CUT:

- dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu
este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează
adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi;

- dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren

deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului
iniţial, adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii.

* Interdicţie de construire (non aedificandi) - regulă urbanistică potrivit căreia, într-o

zonă strict delimitată, din raţiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă
emiterea de autorizaţii de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de
regimul de proprietate sau de funcţiunea propusă.

* Planificarea teritorială - ansamblul de metode utilizate de sectorul public pentru a

asigura organizarea raţională a teritoriului, la diferite scări (regională, naţională,
transnaţională), protecţia mediului şi atingerea obiectivelor economice şi sociale, prin
coordonarea politicilor sectoriale din perspectiva impactului lor asupra teritoriului.
Planificarea teritorială cuprinde strategii, politici şi programe sectoriale, precum şi
documentaţii specifice integrate, în scopul dezvoltării echilibrate şi durabile, şi
prevede obiective, etape de realizare şi resurse financiare necesare.

* Unitate teritorială de referinţă (UTR) - subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii

administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin
omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural,
având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz,
în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o
anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi
natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar.

- relief şi peisaj cu caracteristici similare;

- evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă;

- populaţie cu structură omogenă;

- sistem parcelar şi mod de construire omogene;

- folosinţe de aceeaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor;

- regim juridic al imobilelor similar; reglementări urbanistice omogene referitoare la

destinaţia terenurilor şi la indicatorii urbanistici.

În anumite cazuri în care unele dintre elementele caracteristice sunt omogene pe

suprafeţe întinse, mai multe UTR alăturate pot forma o macrounitate teritorială de
referinţă (MUTR).

[textul din anexa 2 a fost abrogat la 11-feb-2011 de Art. I, punctul 41. din Ordonanta
urgenta 7/2011]

Zonă protejată - zonă naturală ori construită, delimitată geografic şi/sau topografic,
determinată de existenţa unor valori de patrimoniu natural şi/sau cultural a căror
protejare prezintă un interes public şi declarată ca atare pentru atingerea obiectivelor
specifice de conservare şi reabilitare a valorilor de patrimoniu. Statutul de zonă
protejată creează asupra imobilelor din interiorul zonei servituţi de intervenţie legate
de desfiinţare, modificare, funcţionalitate, distanţe, înălţime, volumetrie, expresie
arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări şi plantaţii şi
este stabilit prin documentaţii de urbanism specifice aprobate.

* Aşezare informală - grupare de minimum 3 unităţi destinate locuirii dezvoltate

spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile
definite conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, şi care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Aşezările
informale sunt situate de obicei la periferia localităţilor urbane sau rurale, cuprind
locuinţe improvizate, realizate din materiale recuperate, şi/sau locuinţe realizate din
materiale de construcţii convenţionale, iar prin localizarea şi caracteristicile socio-
demografice generează excluziune, segregare şi marginalizare socială. Prin situarea
în zone de risc natural (alunecări de teren, inundaţii), biologic (gropi de gunoi,
depozite de deşeuri, situri contaminate şi altele asemenea) sau antropic (zone de
siguranţă sau zone de protecţie ale obiectivelor Seveso, ale infrastructurilor tehnico-
edilitare şi altele asemenea), unele aşezări informale pun în pericol siguranţa şi
sănătatea locuitorilor lor.

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 373 din data de 10 iulie 2001

*) În tot cuprinsul actului normativ, denumirea "Ministerul Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului" se înlocuieşte cu denumirea "Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Locuinţei", iar denumirea "Ministerul Culturii şi Cultelor" se înlocuieşte
cu denumirea "Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional".