MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICEI MOLDOVA

Catedra: Cadastru,evaluarea imobilului și științe economice

Proiect de curs la disciplina:

Cadastru și organizarea teritoriului

Tema: Analiza cadastrului bunurilor imobile

în orașul Tighina

Chișinău 2014

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

LUCRARE DE CURS
ANALIZA CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE ÎN ORAȘUL TIGHINA

CHIȘINĂU 2014

2
 Cuprins

Introducere......................................................................................4-7

I. Identificarea și descrierea obiectului și subiectului studiului..................8-12

I.1 Amplasarea,relieful,solul

I.2 Caracteristici fondului funciar

I.3 Analiza socială, economică a obiectului studiu

II.Aplicarea metodelor de elaborare a planului cadastral..........................13-22

II.1 Identificarea și descrierea obiectului

II.2 Elaborarea proiectului planului cadastral

II.3 Aprobarea proiectului

III.Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile..........................

III.1 Elaborarea proiectului de formare a bunurilor imobile

III.2 Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile

III.3 Aprobarea proiectului și transpunerea lui în natură

IV. Aplicarea metodelor de evaluare a terenurilor cu destinație agricolă

IV.1 Scenariul evaluării terenurilor

IV.2 Aplicarea metodelor de evaluare

IV.3 Analiza și interpretarea datelor

IV.4 Impactul economic al evaluării

V. Furnizarea informației cadastrale

V.1 Modalitățile de eliberare a informației cadastrale

V.2 Furnizarea informației din registrul bunurilor imobile

V.3 Circulația juridică a terenurilor

Concluzie

Bibliografie

Anexe

3
Introducere
Cadastrul este un sistem unitar si obligatoriu de evidentă si inventariere sistematică a
tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul ţării din punct de vedere cantitativ, calitativ si juridic,
indiferent in posesia cui se află bunurile, precum si reprezentarea acestora pe planurile cadastrale
si in documentele cadastrale.
Importanţa cadastrului consta in faptul ca acesta furnizează date reale privitoare la
bunurile imobile (poziţie, mărime, folosinţa, proprietar), necesare in toate ramurile economiei
naţionale. În zilele noastre, cînd bunurile imobile sînt utilizate activ în funcţie de catalizator a
relaţiilor de piaţă între diferiţi agenţi economici cadastrului îi revine sarcina, unui instrument
deosebit de important pentru economia de piaţă, pentru ca furnizează documentele care dau
siguranţă tranzacţiilor care au loc pe piaţă bunurilor imobile.
De asemenea, importanta lucrărilor de cadastru este de prim ordin pentru întocmirea sistemelor
informaţionale ale teritoriului, capabilă sa furnizeze rapid date reale tuturor organismelor de
gestionare si planificare a bunurilor imobile din diverse sectoare ale economiei naţionale.
Întreprinderea de Stat „Cadastru” a fost creată la data de 01.04.2006 prin fuzionarea
oficiilor cadastrale teritoriale, avînd ca fondator Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.
Întreprinderea de Stat „Cadastru” are drept scop crearea şi ţinerea cadastrului bunurilor imobile,
altor sisteme informaţionale şi registre de domeniu, executarea lucrărilor cadastrale şi celor de
evaluare a bunurilor imobile, administrarea băncii centrale de date centrale a cadastrului
bunurilor imobile. În prezent Întreprinderea de Stat „Cadastru” dispune de o reţea de 39 de filiale
amplasate în majoritatea localităţilor urbane.
Prin intermediul filialelor sale Întreprinderea prestează o gamă largă de servicii de
înregistrare a bunurilor imobile (terenuri clădiri şi construcţii, apartamente, alte încăperi izolate,
porţiuni de subsol, obiecte acvatice separate), drepturilor de creanţă, faptelor sau rapoartelor
juridice aferente.
Concomitent cu înregistrarea drepturilor asupra proprietăţilor imobiliare, Întreprinderea
prin intermediul filialelor sale furnizează din Cadastru persoanelor fizice şi juridice informaţie
despre bunurile imobile şi drepturile asupra lor.
Întreprinderea prestează servicii de evaluare individuală şi masivă utilizînd metode de evaluare
stabilite de legislaţia naţională şi standardele internaţionale de evaluare. Totodată Întreprinderea
realizează programul de stat de evaluare a tuturor tipurilor de bunuri imobile în scopul
impozitării şi reevaluare periodică. Rezultatele evaluării masive pot fi utilizate nu numai în
scopuri fiscale, ci şi drept informaţie pentru ipotecare sau alt tip de tranzacţii.

4
Lucrări cadastrale şi inventariere tehnică
Oficiile Cadastrale Teritoriale efectuiază un spectru larg de lucrări cadastrale şi inventariere
tehnică, cum sunt:
 Elaborarea planului geometric;
 Actualizarea planului cadastral (prin amplasarea construcţiilor);
 Verificarea şi recepţia planului geometric;
 Perfectarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren;
 Formarea bunurilor imobile;
 Inventarierea tehnică.
Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale:
cadastru - sistem informaţional de stat ce conţine înscrieri despre terenuri, despre
obiectele aferente lor şi despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor imobile şi
cadastre specializate;
cadastru al bunurilor imobile - cadastru general, care reprezintă un sistem unic multifuncţional
de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii
acestora;
cadastru specializat - cadastru care include date sistematizate despre bunurile imobile în funcţie
de particularităţile lor naturale şi de alte caracteristici stabilite de legislaţie. Cadastre specializate
sînt: cadastrul apelor, cadastrul silvic, cadastrul urbanistic etc.; teren - parte din teritoriu avînd
hotare închise a cărei suprafaţă, al cărei amplasament şi ale cărei caracteristici sînt reflectate în
cadastrul bunurilor imobile;
construcţie - clădire sau construcţie legată solid de pămînt a cărei strămutare este imposibilă fără
cauzarea de prejudicii destinaţiei ei. Poate fi obiect independent al înregistrării de stat;

încăpere izolată - partea interioară a unei construcţii, separată de alte părţi adiacente ale acestei
construcţii prin pereţi sau prin despărţituri fără goluri pentru uşi, avînd ieşire separată pe palierul
scării, în coridor comun, în curte sau în stradă;
hotar - linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului, delimitîndu-l de alte
terenuri. Poate fi marcat în natură cu obiecte materiale;
plan cadastral - reprezentare grafică a teritoriului, conţinînd date despre amplasamentul, hotarele
şi numerele cadastrale ale terenurilor, precum şi alte date;
plan geometric - document tehnic, întocmit în urma măsurărilor la faţa locului, în care se indică
hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate pe acesta;

5
număr cadastral - număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului imobil. Se atribuie
conform procedurii stabilite de legislaţie şi se păstrează pe toată perioada de existenţă a bunului
imobil în calitate de obiect de drept unic; număr cadastral convenţional - număr cadastral
provizoriu, care este atribuit bunului imobil cînd atribuirea numărului cadastral este imposibilă şi
care urmează să fie substituit printr-un număr cadastral;
dosar cadastral - colecţie sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri,
schiţe şi de alte documente referitoare la fiecare bun imobil;
monitoring al bunului imobil - sistem de supraveghere asupra modificărilor ce se produc în
componenţa bunului imobil, asupra transmiterii sau grevării drepturilor asupra lui; înregistrare
de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil, denumită în continuare înregistrare a
drepturilor - înscrierea în registrul bunurilor imobile a bunului imobil, a dreptului de proprietate
şi a altor drepturi patrimoniale asupra acestuia, precum şi a titularului de drepturi;
registru al bunurilor imobile - sistem de înscrieri, efectuate conform prezentei legi, privitoare la
bunurile imobile şi la drepturile patrimoniale asupra lor;
înregistrare de stat primară - efectuarea primei înscrieri în registrul bunurilor imobile privitor la
bunul imobil, la drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul de drepturi;
înregistrare de stat curentă - efectuarea de modificări în registrul bunurilor imobile; document
ce confirmă drepturile - contract, act administrativ sau un alt document legal care constituie
temeiul naşterii, modificării sau stingerii drepturilor patrimoniale; grevare - drepturile
patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sînt proprietarii lui (ipotecă,
arendare, servitute şi altele);
registrator - persoană cu funcţii de răspundere, care este în drept să examineze documentele ce
confirmă drepturile şi să decidă asupra înregistrării bunului imobil şi a drepturilor asupra lui, să
efectueze şi să rectifice înscrieri în registrul bunurilor imobile în modul stabilit;
Proiectul de curs este compus din 5 capitole, acestea la rîndul său în subcapitole:
În Capitolul 1 sunt spuse date generale despre oraşul Codru al municipiului Chişinău în
care este amplasat bunul imobil descris în proiect, cum ar fi amplasarea acestuia, solul ș.a. În
capitolul dat mai este anexaţa ortofoto cu amplasarea geografica a oraşului.
În Capitolul 2 este descris bunul imobil, date despre amplasare, de ce dispune acest bun
imobil, suprafața, numărul cadastral și numărul buletinului proprietarului. În acesta vor mai fi
date și informația despre aplicarea metodelor de elaborare a planurilor casastrale și geometrice;
sunt descriși pașii de elaborare a unui plan cadastral,date prind conținutul unui acestuia și modul
de aprobare a proiectului.

6
 Capitolul 3 conține informație cu privire la metodele de formare a bunurilor imobile,
care sunt: separare, combinare, comasare și divizare. Fiecare metoda este descrisă clar și prin
figuri.
În Capitolul 4 sunt informații referitoare la metodele de evaluare a bunurilor imobile,
acestea sunt descrise amănunțit și sunt date anumite formule dupa care se fac calculele necesare
pentru evaluarea bunului imobil.
În Capitolul 5 sunt informații cu privire la furnizarea informației cadastrale, informații
referitoare la modalitățile de eliberare a informației cadastrale și informații de care poate dispune
solicitantul.

7
I.Identificarea și descriere obiectului și subiectului studiului

I.1.Amplasarea,relieful,solul

Tighina este amplasată pe malul drept a fluviului Nistru. Până la oraș, Nistrul coboară pe o pantă
ceva mai repede; de aici la mare, panta este foarte slabă: 5 m la 114 km în linie dreaptă sau
43 mm la 1 km. O ușoară înălțare a nivelului Mării Negre (de 5 m) ar duce apele acesteia până la
Tighina, ceea ce ar fi realizabil la o mare cu un flux mai puternic [16]. În anii ’70 ai secolului al
XX-lea, au fost înălțate digurile de mal, reducând până la minim inundațiile, dar nu le-au exclus
pe deplin. Lunca Nistrului se găsește astăzi într-o fază de acumulare, cu excepția pragurilor văii.
De la Tighina la vale, terasa nu se mai poate urmări morfologic, ea coboară mereu în urma
scufundării regiunii dinspre Marea Neagră
I.2 Caracteristicele fondului funciar
Suprafața municipiului Tighina este de 3867 ha, inclusiv: 1313 ha - terenuri cu destinație
agricolă, 532 - terenuri destinate construcțiilor și infrastructurii, 387 ha - terenuri ale fondului
silvic, 1361 ha - terenuri ale localităților.

8
Populaţia municipiului Tighina constituie 93.000 locuitori.
Numărul populaţiei este în descreştere, sporul natural fiind negativ. Explicaţia scăderii numărului
populaţiei se regăseşte atât în aportul demografic, cât şi în evoluţia migrării către centrele
raionale sau în afara hotarelor ţării.
La recensământul din 1930 au fost numărați 31.384 locuitori, din care 15.116 ruși, 8.279 evrei,
5.464 români, 1.349 ucraineni, 309polonezi, 243 germani, 170 bulgari, 46 armeni, 40 găgăuzi,
37 greci etc.
La recensământul din 1989 au fost numărați 138.000 locuitori, din care 57.800 (41,9%) ruși,
41.400 (29,9%) moldoveni, 25.100 (25,1%) ucraineni, 3.800 (2,8 %) bulgari, 1.600 găgăuzi
(1,2%) și 8.300 (6%) alte etnii.
În municipiul Tighina, situaţia economică este caracteristică mediului urban din întreaga
republică.
Sistemul de educaţie a municipiului este format din 18 școli în limba română si un liceu în limba
română, și școală internat, 3colegii, 3 școli profesionale de meserii, o școală muzicală.
Activitatea culturală este menţinută prin intermediul unui palat de cultură cu cercuri de
activități, centru de creație pentru copii, 3 cenimatografe, o bibliotecă centrală și 3 de sector,
muzeu al ținutului natal, expoziție de picturi, 3 restaurante.
Este un important nod feroviar și un port pe Nistru. Are parte de 6 troleibuze si microbuze.
Fig.1.1 Dinamica fondului funciar 2005,2008,2009

Fondul Funciar
Основной
Основной
Основной
Основной
Основной
Основной Fondul Fuciar

În diagrama de mai sus avem prezentată dinamica fondului de rezervă astfel observăm o egalitate
pe perioada acestor ani.

9
Fondul apelor - totalitatea obiectivelor acvatice în graniţele teritoriului Republicii Moldova,
incluse sau care urmează a fi incluse în cadastrul apelor.

Dinamica fondului apelor, ha

Основной Основной Основной

Основной Основной Основной

Fig. 1.2 Dinamica fondului apelor

Terenurile din fondul forestier cuprinde: terenuri pentru împădurire, terenuri destinate
reîmpăduririi, terenuri destinate împăduririi.

Dinamica fondului silvic, ha

Основной Основной
Основной

Основной
Основной
Основной

Fig. 1.3. Dinamica fondului silvic

10
 Dinamica terenurilor agricole, ha

Основной Основной

Основной Основной Dinamica

terenurilor
agricole

Основной Основной

Основной Основной Основной

Fig. 1.4. Dinamica terenurilor agricole

Dinamica terenurilor cu livezi si vii

Основной
Основной
Основной Livezi
Основной Vii
Основной
Основной
Основной Основной Основной

Fig. 1.5 Dinamica terenurilor cu livezi si vii

11
I.3. Analiza social,economic a obiectului de studio

Sistemul de educaţie a municipiului este format din 18 școli în limba română si un liceu în limba
română, și școală internat, 3colegii, 3 școli profesionale de meserii, o școală muzicală.
Activitatea culturală este menţinută prin intermediul unui palat de cultură cu cercuri de
activități, centru de creație pentru copii, 3 cenimatografe, o bibliotecă centrală și 3 de sector,
muzeu al ținutului natal, expoziție de picturi, 3 restaurante.

Fig. 1.6 Populația

La recensământul din 1930 au fost numărați 31.384 locuitori, din care 15.116 ruși, 8.279 evrei,
5.464 români, 1.349 ucraineni, 309polonezi, 243 germani, 170 bulgari, 46 armeni, 40 găgăuzi,
37 greci etc.
La recensământul din 1989 au fost numărați 138.000 locuitori, din care 57.800 (41,9%) ruși,
41.400 (29,9%) moldoveni, 25.100 (25,1%) ucraineni, 3.800 (2,8 %) bulgari, 1.600 găgăuzi
(1,2%) și 8.300 (6%) alte etnii.

12
II.Aplicarea metodelor de elaborare a planului cadastral

II.1 Identificarea și descrierea obiectului

Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastral şi geometric,

(denumită în continuare - Instrucţiunea) este elaborată în conformitate cu Legea cadastrului
bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, Legea privind formarea bunurilor imobile
nr. 354-XV din 28. 10. 2004 şi stabileşte modul de elaborare a planului geometric şi a proiectului
planului cadastral precum şi modul de actualizare şi modificare a acestora.

În sensul prezentei Instrucţiuni se utilizează următoarele noţiuni:

actul de stabilire a hotarelor – act întocmit pînă la elaborarea planului geometric, prin care se
descriu hotarele terenului şi se confirmă stabilirea lor în natură;

actul de constatare în teren – act întocmit la modificarea planului cadastral, prin care se
confirmă corespunderea sau ne-corespunderea datelor din cadastru cu situaţia din teren;

actul de restabilire/transpunere a hotarelor în natură – act întocmit la restabilirea hotarelor sau

transpunerea proiectului în teren, prin care se confirmă materializarea materializării pe teren a
punctelor de hotar ale terenului;

actualizare – complex de lucrări cadastrale efectuate în scopul introducerii modificărilor din

teren în documentaţia cadastrală;

bază de date grafică - totalitate de date spaţiale şi descriptive, ce descriu bunul imobil;

dosarul tehnic – totalitatea de documente care au stat la bază şi cele întocmite în cadrul
executării lucrărilor cadastrale;

hotar – linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme (de cotitură) ale terenului,
delimitându-l de alte terenuri;

lucrare cadastrală – complex de activităţi, prin care se realizează identificarea, măsurarea şi

descrierea tehnico-economică a bunurilor imobile, prelucrarea datelor la calculator, perfectarea
dosarului tehnic, inclusiv a planului geometric;

măsurări cadastrale – măsurători şi observaţii efectuate în cadrul lucrărilor cadastrale;

ortofoto – imaginile aeriene ortorectificate;

13
reţele geodezice – reţeaua geodezică naţională, reţeaua geodezică de îndesire, reţele de staţii
GNSS permanente înregistrate de ARFC;

reţea de ridicare – reţea dezvoltată de la reţeaua geodezică pentru măsurări cadastrale, în caz de
necesitate;

reţea de trasare – reţea dezvoltată de la reţeaua geodezică pentru trasarea/transpunerea în natură

a elementelor obiectului;

SC MR99 – sistem de coordonate naţional MOLDREF-99;

SC Local fix – sistem de coordonate local pentru care au fost calculate parametri de transformare
în SC MR99;

receptor GNSS – receptor de semnale satelitare din Sistemele de Poziţionare Globală;

plan cadastral al teritoriului – reprezentare grafică a teritoriului, care conţine date despre
amplasamentul, hotarele terenurilor, construcţiilor, alte bunuri imobile înregistrate în registrul
bunurilor imobile, numerele cadastrale ale acestora precum şi alte date stabilite de prezenta
Instrucţiune;

planul cadastral al bunului imobil – fragment din planul cadastral al teritoriului, eliberat de
oficiul cadastral teritorial, pe care se reprezintă informaţia grafică a terenului şi a construcţiilor
înregistrate în registrul bunurilor imobile, date despre amplasament, număr cadastral, data
ultimei actualizări şi alte date despre bunul imobil stabilite de prezentă Instrucţiune;

plan geometric – document tehnic, întocmit în urma lucrărilor cadastrale în care se indică
hotarele terenului şi alte date stabilite de prezentă Instrucţiune;

registru de coordonate – tabel în care sunt indicate denumirea punctelor şi coordonatele

acestora;

datele geospaţiale – planuri şi hărţi topografice, planuri cadastrale, imagini aero sau cosmice
ortorectificate;

punct de cotitură a hotarului – punct poziţionat în care are loc frângere de direcţie, reprezentat
pe planul cadastral sau geometric;

E(NE) - toleranţa de poziţie liniară planimetrică în raport cu reţeaua geodezică;

E(R) - toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciproca a punctelor.

14
Planul geometric poate fi elaborat la cererea titularului de drepturi sau în cadrul înregistrării
primare masive.

Planul geometric se elaborează în următoarele scopuri:

 pentru înregistrarea primară a bunului imobil;

 pentru actualizarea planului cadastral ce necesită modificarea hotarelor bunurilor imobile
şi/sau înscrierea sau actualizarea datelor despre construcţii;
 pentru formarea bunurilor imobile. Procedura de formare a bunurilor imobile este stabilită
prin Legea privind formarea bunurilor imobile;
 pentru a fi prezentat la cererea instanţei de judecată sau altor autorităţi publice;
 pentru vânzarea terenului inclusiv privatizarea;
 pentru recepţia construcţiilor;
 în alte cazuri prevăzute de lege.

În rezultatul lucrărilor cadastrale se perfectează dosarul tehnic al bunului imobil (bunurilor

imobile), care se recepţionează de Î.S.”Cadastru”.

În temeiul dosarului tehnic recepţionat, oficiile cadastrale teritoriale, creează şi actualizează

baza de date grafică.

II.2 Elaborarea proiectului planului cadastral

Lucrările de întocmire a planului geometric la cerere includ:

o lucrări pregătitoare pentru obţinerea şi examinarea documentelor ce confirmă dreptul asupra
sectorului de teren, a construcţiilor amplasate pe acesta, precum şi a materialelor geodezice şi
cartografice;
o cercetări pe teren şi evaluarea stării reţelei geodezice şi a semnelor de hotar ale sectorului de
teren ale cărui hotare urmează a fi stabilit pe teren;
o înştiinţarea titularilor de drepturi asupra terenului ale căror hotare urmează a fi stabilite pe
teren şi a titularilor terenurilor adiacente, în cazul fixării/modificării hotarelor;
o stabilirea hotarului, iar în cazul hotarelor fixe, coordonarea acestora cu titularii de drepturi a
terenurilor adiacente;
o efectuarea măsurărilor cadastrale;
o prelucrarea datelor şi calcularea suprafeţei terenului;
o executarea şi verificarea lucrărilor de întocmire a planului geometric;
o întocmirea dosarului tehnic;
o recepţia lucrărilor;

15
o eliberarea documentaţiei cadastrale beneficiarului.
Pentru elaborarea planului geometric solicitantul urmează să prezinte unul din următoarele
documente:
 actele administrative emise de autorităţile publice locale sau centrale privind atribuirea
terenului (decizii, dispoziţii, hotărâri, ordine, certificate sau adeverinţe etc.) eliberate în modul
stabilit de legislaţie;
 contractele asupra bunului imobil (teren sau construcţie);
 certificatele de succesiune;
 titlurile de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren;
 titlurile provizorii,
 hotărârea instanţei de judecată.
În cazul lipsei documentelor ce conformă drepturilor asupra bunului imobil planul geometric
poate fi elaborat în baza unei adeverinţe (certificat) eliberat de autoritatea publică competentă.
Pentru elaborarea planului geometric al terenului aferent utilizat în procesul tehnologic al
construcţiei, în cazul procurării terenului proprietate publică aferent construcţiei privatizate sau
private la cerere se va anexa schema terenului aferent, elaborată de întreprinderile licenţiate în
domeniul urbanismului.
Lucrări pregătitoare
La această etapă executantul va analiza situaţia existentă conform datelor şi documentelor
prezentate de beneficiar şi cele deţinute de oficiile cadastrale teritoriale va stabili locul
amplasării bunului imobil pe planul de încadrare şi termenul de realizare a lucrărilor. În mod
obligatoriu se va solicita informaţii aflate în baza de date a Î.S.“Cadastru” (lista de coordonate
ale punctelor de hotar ale terenurilor adiacente, informaţia din Registrul bunurilor imobile, etc.).
Prezentarea datelor deţinute de Întreprinderea de Stat “Cadastru” sau filialele acesteia se face la
cererea executantului lucrărilor cadastrale.
Executantul va obţine datele despre reţeaua geodezică în Fondul de Date Geospaţiale al ARFC în
modul stabilit.
Examinarea pe teren a punctelor reţelei geodezice se efectuează cu scopul verificării stării
punctelor reţelei geodezice şi stabilirii tehnologiei de lucru, după caz. Rezultatele examinării
punctelor utilizate se reprezintă în forma tabulară cu indicarea ID, denumirea, starea (păstrat,
distrus, deteriorat ).
În urma examinărilor pe teren se determină posibilitatea utilizării anumitor metode şi utilaje
pentru executarea lucrărilor cadastrale.În cazul efectuării lucrărilor de la reţele de staţii operate
permanent înregistrate la ARFC examinarea punctelor reţelei geodezice nu este necesara. Lista
staţiilor şi reţelelor este publicată pe pagina web a ARFC.

16
La etapa lucrărilor pregătitoare se întocmeşte programul de lucru în care se stabilesc conţinutul,
volumul lucrărilor, starea reţelei geodezice, tehnologia executării lucrărilor.
Înştiinţarea titularilor de drepturi asupra terenurilor adiacente
În cazul în care a fost solicitată întocmirea planului geometric în hotare fixe sau lucrări de
modificare a planului terenului înregistrat, titularii de drepturi asupra terenului, hotarele căruia
urmează a fi stabilite pe teren în scopul întocmirii planului geometric, precum şi proprietarii
terenurilor adiacente, sunt înştiinţaţi din timp, cu cel puţin 2 zile înainte de începerea lucrărilor,
despre iniţierea lucrărilor de stabilire a hotarelor fixe a sectorului de teren.
Avizul despre înştiinţare se înmânează prin recipisă cu indicarea datei înmânării. Avizul despre
înştiinţare şi recipisa se întocmesc în 2 exemplare, unul dintre care se anexează la dosarul tehnic.
Stabilirea şi coordonarea hotarelor
Stabilirea hotarelor terenului se efectuează cu deplasare la faţa locului, în prezenţa titularului de
drepturi asupra terenului hotarele căruia urmează a fi stabilite pe teren şi a reprezentantului
autorităţii publice locale (specialist în reglementarea regimului proprietăţii funciare), precum şi,
în cazul fixării hotarelor, a proprietarilor terenurilor adiacente sau a reprezentanţilor acestora,
împuternicirile cărora sunt confirmate în modul stabilit.
Titularilor de drepturi li se comunică procedura de stabilire a hotarelor şi responsabilităţile lor.
Proprietarul în comun cu executantul lucrărilor cadastrale şi reprezentantul autorităţii publice
locale, în baza documentelor ce confirmă dreptul asupra bunului imobil, identifică
amplasamentul acestuia pe hotarele naturale sau virtuale, în vederea stabilirii hotarelor şi
materializării acestora cu ţăruşi de lemn, de metal, prin marcare cu vopsea, etc. încât punctele să
fie văzute clar. Materializarea cu borne de hotar se efectuează doar la solicitarea titularului de
drept şi din contul acestuia.
În cazul în care lipsesc documentele ce confirmă dreptul asupra bunului imobil, planul geometric
se va întocmi în parametrii gardului existent sau a limitelor indicate de beneficiar. În asemenea
condiţii pe planul geometric se va face înscrierea: „Nu există acte de atribuire a terenului”,
„Limitele terenului sunt reprezentate după parametrii împrejmuirii existente (gardului)”, sau
„Limitele terenului sunt reprezentate după cum au fost indicate de solicitant.”
În cazul în care se solicită perfectarea planului geometric când hotarele juridice ale terenului nu
coincid cu hotarele deţinute de facto (în limita preciziei stabilite), pe planul geometric se indică
atât hotarele juridice (coordonate cu reprezentantul autorităţii publice locale), cât şi cele deţinute
de facto. Hotarele deţinute de facto se vor reprezenta în plan printr-o linie punctata, iar hotarele
juridice prin linie continua. Pe planul geometric se va face înscrierea: „Hotarele juridice ale
terenului nu coincid cu hotarele deţinute de facto în limita preciziei stabilite”. Reprezentarea pe

17
planul geometric a hotarelor juridice se va efectua numai în cazul în care există actul şi schema
de stabilire a hotarelor, perfectate în modul stabilit.
Rezultatele stabilirii şi coordonării hotarelor se stipulează în actul de stabilire a hotarelor care se
semnează de titularul de drept asupra terenului, hotarele căruia au fost stabilite pe teren,
reprezentantul autorităţii publice locale şi executantul lucrărilor cadastrale, iar în cazul
coordonării hotarelor – şi de titularii de drepturi asupra terenurilor adiacente sau de
reprezentanţii acestora.
În cazul în care titularul de drept asupra terenului adiacent refuză să semneze actul de stabilire a
hotarelor pe teren, sau dacă acesta nu s-a prezentat la lucrările de stabilire a hotarelor, segmentul
de hotar dat se consideră stabilit ca hotar general.
Efectuarea măsurărilor cadastrale
După marcarea pe teren a punctelor de cotitură ale hotarelor terenului, se trece la executarea
măsurărilor cadastrale.
Executarea măsurătorilor constă în:
a)măsurările pentru realizarea reţelelor de ridicare, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale
aflate pe limita şi în interiorul bunului imobil, culegerea datelor (caracteristicile tehnico-
economice) despre bunul imobil;
b) la ridicarea detaliilor planimetrice se va avea în vedere :
hotarul între bunurile imobile se determină la jumătatea grosimii gardului, cu excepţia cazurilor
în care proprietarii vecini indică altceva;
c)pentru construcţiile amplasate pe teren se va determina limitele construcţiilor capitale la
nivelul solului.
Prelucrarea datelor şi calcularea suprafeţei sectorului de teren
Datele din teren se prelucrează utilizînd software specializate.
La elaborarea planului se va ţine cont ca coordonatele punctelor de cotitură a terenului nou
format să coincidă cu coordonatele punctelor de cotitură a terenurilor adiacente deţinute în baza
de date grafică.
În acest scop executantul lucrărilor cadastrale va respecta următoarele reguli:
În cazul în care coordonatele punctelor de cotitură a terenului nou format nu depăşeşte limita
E(NE) în raport cu punctele de cotitură a terenurilor adiacente înregistrate, executantul va prelua
coordonatele punctelor de cotitură a terenurilor adiacente înregistrate. În caz contrar executantul,
va coordona segmentul de hotar respectiv cu titularul de drepturi a terenurilor respective.
În cazul în care punctele de cotitură a planului nou elaborat sunt poziţionate precis şi depăşesc
eroarea E(NE) a punctelor de cotitură a terenului adiacent înregistrat, coordonatele căruia au fost
poziţionate aproximativ executantul va elabora propuneri de re-poziţionare a terenului

18
înregistrat anterior. Propunerile de re-poziţionare şi actul de constatare pe teren va fi coordonată
cu autoritatea publică locală.
Suprafaţa terenului se determină în baza coordonatelor punctelor de hotar şi se compară cu
suprafaţa indicată în documentul ce confirmă drepturile.
În cazul în care la întocmirea primară a planului geometric a bunului imobil, suprafaţa terenului
diferă decât suprafaţa înscrisă în documentul ce confirmă drepturile (atât la lucrările executate
prin metoda selectivă cît şi cea masivă), se procedează astfel:
dacă diferenţa în suprafaţă nu este mai mare de 10 %, se întocmeşte dosarul tehnic pentru a fi
prezentat spre recepţie oficiului cadastral teritorial;
dacă diferenţa este mai mare de 10 % lucrările se stopează, până la soluţionarea chestiunii de
către autoritatea publică locală (ex. rectificarea suprafeţei prin alt act).
Elaborarea şi verificarea planului geometric al terenului
Planul geometric al terenului se întocmeşte în format digital cu respectarea prevederilor stipulate
în Indicaţiile tehnico–redacţionale privind crearea planurilor digitale aprobate de Agenţia Relaţii
Funciare şi Cadastru.
Planul geometric al terenului se întocmeşte conform modelului indicat în anexa 5 şi conţine
următoarea informaţie:
- numărul cadastral şi adresa bunului imobil
- hotarele terenului;
- punctele de cotitură ale hotarelor;
- reprezentarea construcţiilor amplasate pe teren;
- indicarea adiacenţilor (numele prenumele sau numerele cadastrale);
- scara la care a fost întocmit planul;
- sistemul de coordonate MOLDREF99;
- catalogul coordonatelor;
- tabela cu dimensiunile segmentelor terenului;
- tipul hotarelor (generale, fixe);
- orientarea geografică a planului;
- caracteristicile tehnice a terenului (tipul, modul de folosinţă, suprafaţa);
- caracteristicile tehnice ale construcţiilor (tipul, modul de folosinţă);
- denumirea întreprinderii care a executat lucrările;
- data eliberări planului geometric;
- numele, prenumele şi semnăturile executantului lucrărilor şi conducătorului
întreprinderii/persoanei responsabile care a verificat lucrarea (din partea executantului).

19
Pe planul geometric se reprezintă toate construcţiile (autorizate şi ne-autorizate) amplasate pe
teren. La fiecare construcţie (cu sau fără anexe, ce au unul sau mai mulţi pereţi comuni cu
aceasta), indiferent de modul de folosinţă, se atribuie număr (01, 02, 03, ....).
În procesul lucrărilor de întocmire a planului geometric şi la finalizarea lor întreprinderea care a
executant lucrările efectuează verificarea internă a lucrărilor.
Planul geometric elaborat se semnează (coordonează) şi se aprobă, în mod obligatoriu, de
autoritatea publică locală, sau altă autoritate publică împuternicită.
Întocmirea dosarului tehnic
Dosarul tehnic se întocmeşte în format digital şi pe suport de hîrtie şi va conţine următoarea
informaţie:
a) dosarul tehnic în format digital (format PDF):
 foaia de titlu;
 cuprinsul;
 cererea (contractul) cu privire la executarea lucrărilor;
 nota explicativă;
 copia documentului ce confirmă dreptul sau alte documente;
 planul /schema de încadrare a terenului;
 actul de stabilire a hotarelor cu anexarea schemei stabilirii hotarelor;
 schiţa de lucru, caietul (registrul) măsurărilor cadastrale şi raportul prelucrărilor datelor
geodezice;
 planul geometric;
 catalogul coordonatelor.
b) dosarul tehnic pe suport de hârtie (se va prezenta până la implementarea semnăturii
digitale):
 foaia de titlu;
 cuprinsul (pe verso foii de titlu);
 cererea (contractul) cu privire la executarea lucrărilor;
 actul de stabilire a hotarelor cu anexarea schemei stabilirii hotarelor;
 planul geometric.
În cazul în care lucrarea a fost executată în scopul formării bunurilor imobile, dosarul tehnic se
perfectează pentru fiecare bun imobil format, inclusiv şi pentru bunul imobil iniţial care a fost
modificat şi va conţine:
Materialele din dosarele tehnice vor fi semnate de către persoanele indicate în anexa 7.

20
Dosarul tehnic întocmit pe suport de hârtie şi pe suport digital se anexează la cererea privind
recepţia lucrărilor cadastrale care se depune în modul stabilit, pentru recepţie la Î.S.”Cadastru”.

II.3 Aprobarea proiectului

Recepţiei sunt supuse toate lucrările cadastrale executate de întreprinderi private şi de stat şi se
efectuează de către Întreprinderea de stat „Cadastru”.
Recepţia lucrărilor este efectuată de către persoanele responsabile pentru recepţia lucrărilor din
cadrul OCT sau aparatul central (în continuare – persoana responsabilă).
Procedura de recepţie a lucrărilor constă în primirea cererii de recepţie a lucrării, verificarea
lucrării, documentarea verificării.
Primirea cererii de recepţie a lucrării se efectuează la ghişeul oficiului cadastral teritorial sau,
după caz, în incinta aparatului central al Întreprinderii.
Depunerea cererii de recepţie a lucrărilor cadastrale se face de către executantul lucrărilor
cadastrale.
Cererea de recepţie a lucrărilor cadastrale se depune în 2 exemplare, la care se anexează dosarul
tehnic pe suport de hârtie şi pe suport digital, precum şi bonul de plată ce confirmă achitarea
serviciului de recepţionare.
Dacă la depunerea cererii se constată lipsa unor compartimente din dosarul tehnic sau unele ne-
concordanţe, cererea nu se înregistrează în condica de cereri, iar documentaţia cadastrală se
restituie solicitantului în vederea completării fiind însoţită, după caz, de motivul refuzului in
scris.
Termenul de verificare a documentaţiei cadastrale este de cel mult 5 zile lucrătoare din ziua
primirii cererii. În regim de urgenţă – 24 de ore.
Recepţia lucrării constă în:
- verificarea conţinutului dosarului tehnic;
- verificarea respectării tehnologiei măsurărilor cadastrale şi încadrării în erorile admisibile;
- localizarea amplasamentului bunului imobil în baza de date grafică (planul cadastral digital),
cu verificarea corectitudinii încadrării în limitele acestuia;
- corespunderea atributelor descriptive clasificatorului şi elementelor grafice.
În cazul în care se consideră necesar, corectitudinea întocmirii documentaţiei cadastrale poate fi
verificată în teren de către persoana responsabilă.
În cazul în care dosarul tehnic corespunde cerinţelor prezentei Instrucţiuni, lucrarea se
recepţionează prin aplicarea parafei „Recepţionat” pe dosarul tehnic cu indicarea datei, numelui
şi semnătura persoanei responsabile.

21
În cazul în care lucrarea a fost executată pentru înregistrarea primară sau formarea bunurilor
imobile, persoana responsabilă, în modul stabilit, conferă bunului imobil număr cadastral, care se
înscrie pe foaia de titlu a dosarului tehnic şi pe planul geometric.
Dosarul tehnic pe suport de hîrtie şi în format electronic se transmite spre păstrare în arhiva
ţinută de Î.S. „Cadastru”, iar datele grafice se transferă în baza de date grafică. Al doilea
exemplar al dosarului tehnic cu parafa „Recepţionat” se restituie solicitantului.
În cazul în care lucrarea nu este întocmită corect, aceasta se respinge. Prin lucrarea întocmită
incorect se înţelege:
 dosarul tehnic nu conţine toate compartimentele;
 prelucrarea măsurătorilor cadastrale este efectuată greşit;
 ne-concordanţe, după caz, între planul geometric şi ortofoto;
 suprapuneri sau suprafeţe de teren libere ale bunurilor imobile recepţionate anterior în
lipsa coordonării cu proprietarii terenurilor vecine;
 diferenţa dintre suprafaţa calculată şi suprafaţa din documentul ce confirmă dreptul
depăsăşte valoarea admisibilă.
În cazul în care lucrarea se respinge se întocmeşte nota de constatare a divergenţelor (anexa 8) în
care se nominalizează toate deficienţele constatate şi completările necesare, care se restituie
solicitantului împreună cu toate materialele prezentate spre recepţie. Executorul lucrărilor este
obligat să corecteze şi să prezinte dosarul corectat în termen de 10 zile lucrătoare după eliberarea
notei de constatare a divergenţelor.
Predarea repetată a materialelor corectate în termenul stabilit se va efectua în baza unei cereri
noi, cu trimitere la numărul cererii precedente (de recepţie a dosarului tehnic respectiv), fără
achitarea repetată a serviciului.
În cazul în care executantul nu a prezentat în termenul stabilit dosarul corectat, predarea repetată
a materialelor spre recepţie se va efectua în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului
respectiv.
Faptul primirii documentelor de către executantul lucrărilor se confirmă de fiecare dată prin
semnătură în condica de cereri, cu indicarea datei primirii.

22
 Anexa nr. 1

Aprobat:
Primarul comunei / satului Or.Tighina, str-la 1 Sitarului 19
L.Ș __Tanase Ion________________
numele, prenumele semnătura

Act de stabilire a
hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric
„25” ___10____________ 2014 ________or.Tighina_____________
Localitatea
1. În temeiul cererii depusă la ______Oct nr .1 ____________________
nr. _____13/5912___________ din “15 ” _________10_________________________ 2014,
a cetățeanului ______Grecu Ecaterina_________ _____30.05.1990________ ___________________
numele, prenumele data, luna, anul nașterii IDNO
eu, Gîncu Victoria specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare al primăriei comunei
(satului) _or Tighina am stabilit hotarele sectorului de teren, cu destinația __Construcții amplasat în
intravilanul/extravilanul localității, adresa ____str-la 1 Sitarului 19
Punctele de cotitură a hotarului în număr de _4 bucăți și descrierea elementelor de hotar sunt
indicate pe schema de stabilire a hotarului, anexă la prezentul act.
Terenul se atribuie în proprietate privată în temeiul Deciziei Consiliului local nr. _185
din __10.10.2014 .

2. Titularii de drepturi a terenurilor adiacente sunt:

______________ _________________________ ________________________ _______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele data, luna, anul nașterii IDNO
______________ _________________________ ________________________ _______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele data, luna, anul nașterii IDNO
______________ _________________________ ________________________ _______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele data, luna, anul nașterii IDNO
______________ _________________________ ________________________ _______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele data, luna, anul nașterii IDNO
______________ _________________________ ________________________ _______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele data, luna, anul nașterii IDNO

3. Măsurările pe teren s-au efectuat de către inginerul cadastral al _____________________

întreprinderea care a executat lucrarea
domnul/doamna ____________________ .

4. Pe teren s-au efectuat măsurări de racordare a punctelor de cotitură la elementele stabile și

de lungă durată identificate pe teren, datele sunt reprezentate pe schema de stabilire a hotarelor,
anexă la prezentul Act.
5. La executarea lucrărilor de stabilire a hotarelor sectorului de teren au fost prezenți
adiacenții:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Persoanele prezente la stabilirea hotarelor sunt _______________________ cu poziția hotarelor pe
de acord / parțial de acord
teren (în natură). Persoanele prezente sunt informate că prezentul Act și planul geometric al sectorului
de teren elaborat va fi transmis și oficiului cadastral teritorial, pentru efectuarea operațiunilor ce rezultă
din prezentul act.

23
 6. După executarea lucrărilor de stabilire a hotarelor au refuzat să semneze prezentul act
următorii titulari de drepturi:
____________________ - _______________________________________________________
Numele, Prenumele indicarea motivului nesemnării prezentului act
____________________ - _______________________________________________________
Numele, Prenumele indicarea motivului nesemnării prezentului act

7. Prezentul act este întocmit în trei exemplare, dintre care unul se transmite titularului de
drept asupra terenului ale cărui hotare au fost stabilite pe teren, al doilea exemplar executantului
lucrărilor, iar al treilea exemplar primăriei ________________________ .
denumirea primăriei

Semnăturile

Persoana responsabilă a primăriei: _________________________ _____________________

Numele, Prenumele, funcția semnătura
Titularul de drept asupra terenului: _________________________ _____________________
Numele, Prenumele, funcția semnătura
Titularii de drept asupra terenurilor adiacente:
de la ___ la ___ ____________________ _______________________________ ______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele semnătura
de la ___ la ___ ____________________ _______________________________ ______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele semnătura
de la ___ la ___ ____________________ _______________________________ ______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele semnătura
de la ___ la ___ ____________________ _______________________________ ______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele semnătura
de la ___ la ___ ____________________ _______________________________ ______________
Numărul cadastral Numele, Prenumele semnătura
de la ___ la ___ , de la ___ la ___ , de la ___ la ___ , primăria ____________________________
denumirea primăriei
___________________________________ _________________________________________
semnătura persoanei responsabile de la primărie

Executantul lucrărilor: ___________________________________ _____________________

Numele, Prenumele semnătura

Executantul lucrărilor este responsabil de corectitudinea executării măsurărilor în teren,

identificarea persoanelor ce au participat la stabilirea hotarelor și autenticitatea semnăturilor.

Notă: 1. În cazul elaborării planului geometric (executării primare a lucrărilor cadastrale), în hoare generale, semnăturile
adiacenților nu sunt obligatorii. Este obligatorie prezența și semnătura reprezentantului organului administrației publice locale.
2. Dacă actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren este semnat de reprezentantul persoanei interesate
(proprietar ori adiacent), împuternicirile acestuia vor fi confirmate prin procură autentificată conform legii.

24
 Anexa nr.2

Notă explicativă

1. Denumirea lucrării: ___Întocmirea planului geometric

2. Locul amplasării bunului imobil: ___str-la 1 Sitarului 19
Adresa bunului imobil
3. Beneficiarul lucrării: ______________________________________________________________
Domiciliul persoanei fizice / sediul persoanei juridice
4. Temeiul executării lucrării: ________________________________________________________
Numărul comenzii, cererii, contractului
5. Scopul lucrării: ___Întocmirea documentației cadastrale pentru înregistrarea primară a bunului
imobil.
6. Documentul ce confirmă dreptul:Titlul provizoriu si datele
7. Modul de folosință a bunului imobil:Pentru construcții
8. Metodele și aparatura folosită la măsurări: ___________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

9.Sistemul de coordonate: ________MDF 99

Se indică sistemul de coordonate MOLDREF-99
10.Punctele geodezice de sprijin vechi folosite: ____Nu a fost folosit
Se descriu punctele folosite, starea acestora și punctele care lipsesc

Inginer cadastral al ________OCT nr.1____________________

Denumirea întreprinderii

_____________________________ ________Arnaut Valeriu___________________

Semnătura Numele, Prenumele

25
 Anexa 3

Schema de stabilire a hotarului sectorului de teren

Descrierea hotarelor:
Hotarul conține _____ puncte de cotitură și este materializat după cum urmează:
de la ___ la ___ - _______________________________________________________________________
de la ___ la ___ - _______________________________________________________________________
de la ___ la ___ - _______________________________________________________________________
de la ___ la ___ - _______________________________________________________________________
de la ___ la ___ - _______________________________________________________________________

Semnăturile:
Executantul lucrărilor: ____________________________________ ________________
Numele, Prenumele, funcția semnătura
Proprietarul sectorului de teren: ____________________________ ________________
Numele, Prenumele semnătura
Persoana responsabilă a primăriei: ___________________________ ________________
Numele, Prenumele, funcția semnătura
Proprietarul sectorului de teren adiacent: ________________________ ________________
Numele, Prenumele semnătura
Proprietarul sectorului de teren adiacent: ________________________ ________________
Numele, Prenumele semnătura

b. Lucrări de actualizare

26
 ÎNTREPRINDEREA DE STAT CADASTRU
OFICIUL CADASTRAL TERITORIAL ___Nr 1___

PLANUL GEOMETRIC

Data eliberării: _____08.10.2014____

Număr cadastral: ___0131133089__

Adresa (b.i): __or.Tighina, str-la 1 Sitarului 19 __

Amplasarea bunului

Scara 1:1000 Semne convenționale

Caracteristicile tehnice ale bunului imobil

Cod Tipul_bunului Modul_de_folosință Suprafața_terenului

Teren Pentru construcții 0.0624ha
01 Construcție Locativă 156,2 m.p.

Executantul lucrărilor: ___Gîncu Victoria___

Numele, Prenumele
Conducătorul întreprinderii: __Mihu Ion__
Numele, Prenumele

Beneficiar ________________

27
III.Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile

III.1 Elaborarea proiectului de formare a bunurilor imobile

Prezentul Cod practic este destinat utilizării în activitatea practică de către registratori, ingineri
cadastrali, autorităţile administraţiei publice antrenaţi la formarea bunurilor imobile şi are drept
scop reflectarea şi completarea unor condiţii care trebuie respectate la formarea bunurilor
imobile.
Formarea bunurilor imobile şi înregistrarea acestora în registrul bunurilor imobile se realizează
în temeiul prevederilor Legii Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile
nr.354-XV din 28. 10. 2004, cu respectarea prevederilor actelor legislative şi normative în
vigoare, precum şi altor prescripţii tehnice ce ţin de formarea bunurilor imobile.
Formarea bunurilor imobile reprezintă un complex de lucrări executate în vederea apariţiei unui
nou bun imobil, ca obiect de drept independent în orice scop, care nu contravine legislaţiei,
inclusiv în scopul transmiterii terenurilor în proprietate sau folosinţă, efectuării tranzacţiilor cu
bunuri imobile, dezvoltării terenului (construirea unor construcţii şi altor lucrări), împărţirii
bunului imobil proprietate comună, schimbului de terenuri, separării sau comasării bunurilor
imobile, vânzării la licitaţie a unei porţiuni de teren şi/sau unei părţi de construcţie, etc.
Conform legislaţiei în vigoare, formarea bunului imobil se iniţiază de proprietarul acestuia
(bunului imobil), inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorităţii
împuternicite cu administrarea bunului, titularii de drepturi reale şi de alte drepturi patrimoniale
cu acordul proprietarului, instanţa de judecată şi organele fiscale, în cazurile prevăzute de
legislaţia în vigoare.
Lucrările ce ţin de formarea bunurilor imobile se execută de oficiile cadastrale teritoriale ori de
întreprinderi de stat sau private în bază de contract, care dispun de ingineri cadastrali certificaţi.
Lucrările de formare a bunurilor imobile se execută în baza contractului.
Dosarului tehnic cu privire la formarea bunului imobil se întocmeşte în 3 exemplare şi se va
transmite proprietarului, Oficiului cadastral teritorial, iar un exemplar se va păstra la executant.
Formarea bunurilor imobile are loc în consecutivitatea indicată şi conţine următoarele acţiuni:
a) depunerea cererii de formare a bunului imobil;
b) efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil;
c) elaborarea proiectului de formare a bunului imobil,
d) întocmirea planului cadastral;
e) emiterea deciziei de formare a bunului imobil;
f) înregistrarea bunurilor imobile nou formate;
j) evaluarea bunurilor imobile nou formate.

28
În baza studiului şi avizului, executantul va elabora proiectul de formare a bunului imobil.
Proiectarea se va efectua în conformitate cu prevederile normativelor şi instrucţiunilor în
vigoare, ţinând cont de destinaţia obiectului şi solicitările proprietarului privind stabilirea
hotarelor generale sau fixe, precum şi alte caracteristici ale bunului imobil care se formează.
Pentru elaborarea proiectului de formare, executantul lucrărilor cadastrale identifică bunurile
imobile, întocmind un act de constatare pe teren (a se vedea anexa nr.4).
În cazul în care datele din cadastru nu coincid cu datele constatate pe teren, iar măsurările de
control indică devieri în parametrii tehnici ai bunului imobil mai mult de 10 %, se iniţiază
procedura de corectare a erorilor, sau modificare a planului cadastral, sau alte proceduri de a
aduce în corespundere situaţia de pe teren şi informaţia din cadastrul bunurilor imobile.
Dacă concomitent cu procedura de formare, are loc schimbarea destinaţiei, aceasta se va
asigurată până la înregistrarea bunurilor imobile, în baza proiectului de formare.
Proiectul de formare a bunului imobil pentru terenurile amplasate în intravilanul localităţilor va
fi coordonat cu serviciile autorităţilor administraţiei publice locale în funcţie de destinaţia
bunului. De regulă, proiectele se vor coordona cu serviciul de urbanism când se va forma un bun
imobil cu construcţie, ori pe terenul separat se preconizează o construcţie. În cazul stabilirii unor
restricţii sau cerinţe speciale la folosirea bunului imobil, proiectul va fi coordonat cu organul
abilitat, conform legislaţiei (serviciul pompieri, sanitar, etc.).
Proiectul de formare a bunului imobil pentru terenurile amplasate în extravilan se va coordona cu
serviciul funciar al primăriei.
Responsabilitatea privind coordonarea proiectului se pune în seama proprietarului sau persoanei
abilitate cu astfel de drepturi de către proprietar.

III.2 Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile

Condiţiile de formare a bunului imobil
Pentru toate bunurile imobile, care urmează a fi formate, criterii de formare vor servi:
- lipsa interdicţiilor legale cu privire la separarea, divizarea, comasarea sau combinarea bunului
imobil iniţial în temeiul căruia se propune formarea bunului imobil nou;
- păstrarea pentru bunurile imobile nou formate a destinaţiei obiectului iniţial, inclusiv a
terenului; schimbarea destinaţiei obiectului, în caz de necesitate;
- păstrarea pentru bunurile imobile nou formate a valorii materiale, inclusiv performanţele de
utilizare.
Bunul imobil nou format trebuie să corespundă cerinţelor ce caracterizează un bun imobil aşa
cum ar fi hotarele generale sau fixe, hotarele determinate condiţionat prin proiectul de organizare
a teritoriului (terenuri) sau reale (construcţii) care se vor confirma prin planul cadastral; să fie
29
asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituţii de trecere; să poată fi utilizat
conform destinaţiei; să fie respectate normativele ecologice, sanitare, urbanistice şi tehnice.
Bunul imobil care urmează a fi format trebuie să corespundă cerinţelor de exploatare raţională.
Terenurile vor avea aria şi parametrii optimali pentru respectarea normelor agrotehnice; raportul
între lăţimea şi lungimea parcelei trebuie să fie, de regulă, în limita de 1:2 – 1:7; construcţiile vor
fi asigurate cu instalaţiile aferente (curent electric, apă, canalizare, etc.) şi să corespundă,
exigenţilor contra foc, sanitare, funcţionale, cu păstrarea destinaţiei bunului imobil iniţial, în
temeiul căruia a fost format.
Particularităţile de formare a terenurilor cu construcţii
Construcţie este o clădire sau edificiu a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de
prejudiciu destinaţiei, şi poate fi formată din unul sau mai multe tronsoane, care alcătuiesc un
întreg. Criteriile de indivizibilitate sunt structura clădirii (fundaţia, pereţii, acoperişul, etc.) şi
materialele de construcţie; în lipsa elementelor constructive ce unesc mai multe părţi ale unei
construcţii, criteriu de construcţie unitară poate servi destinaţia acesteia, omogenitatea
materialelor de construcţie, scările comune, stilul arhitectonic unic.
Construcţie principală pe un sector de teren este construcţia considerată principală din punct de
vedere al structurii, caracteristicilor arhitectonice şi destinaţiei. Pe un sector de teren pot fi una
sau mai multe construcţii principale.
Construcţie accesorie (auxiliară) este construcţia destinată unor funcţii secundare (suplimentare)
în raport cu construcţia principală şi prin amplasamentul său în aproprierea nemijlocită a
construcţiei principale, formează o unitate funcţională.
În cazul în care bunul imobil se formează pe un teritoriu unde există planul urbanistic de
dezvoltare a localităţii sau este stabilit regim special de folosinţă a terenului sau construcţiei,
configuraţia, dimensiunile şi alţi indici ai bunului imobil ce se formează trebuie să corespundă
cerinţelor planului urbanistic sau regimului stabilit.
La separarea unui teren pentru a se construi un obiect nou trebuie de ţinut cont că executarea
construcţiilor se face numai cu respectarea distanţelor minime obligatorii faţă de limitele laterale
şi posterioare ale parcelei, normelor sanitare şi distanţelor minime necesare intervenţiilor în caz
de incendiu, stabilite de normativele tehnice.
Distanţa dintre două construcţii (ziduri) se consideră deschiderea (spaţiul liber) dintre pereţii
exteriori şi alte construcţii. În caz că sunt construcţii proeminente cu mai mult de unu metru,
executate din materiale combustibile, distanţa se va calcula dintre aceste construcţii.
Separarea unui teren pentru construcţii se va face la iniţiativa proprietarului (altor persoane în
drept) sau a autorităţii administraţiei publice locale, potrivit legislaţiei

30
În caz că pentru formarea bunului imobil va fi necesară schimbarea destinaţiei terenului,
beneficiarul urmează să se adreseze autorităţilor administraţiei publice locale.
În cazul în care la formarea bunului imobil apare necesitatea de constituire a servitutii pentru
exploatarea construcţiei, aceasta (servitutea) se va specifica în decizia de formare a bunului
imobil, emisă de persoana care iniţiază formarea bunului imobil. Servitutea nu trebuie să vină în
contradicţie cu planul de dezvoltare a teritoriului.
Separarea forţată a unei părţi din construcţie se poate efectua la cererea instanţei de judecată,
executorului judecătoresc ori organului fiscal în temeiul expertizei tehnice, conform prevederilor
legislaţiei în vigoare.
Modificarea categoriei de destinaţie şi modul de folosinţă a construcţiilor, conform legislaţiei în
vigoare, se efectuează prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.
Linia de demarcare ce desparte o unitate imobiliară (încăpere izolată) se va exprima prin pereţi
portanţi sau despărţitori‚ iar în plan orizontal prin tavan şi pardoseală.
În cazul în care bunul imobil se va forma prin divizarea unei părţi a construcţiei (tronson) linia
de demarcare, de regulă, va servi structura (construcţiile portante) clădirii.
Elementele construcţiei determinate ca proprietate comună (fundaţia, pereţii, scările, holul,
coridorul, ascensorul, acoperişul etc.) vor fi utilizate în conformitate cu condiţiile generale de
exploatare a construcţiei în ansamblu, în interesul tuturor proprietarilor şi nu pot fi separate
pentru a se forma bunuri imobile.
Formarea bunului imobil poate fi refuzată în cazul în care construirea şi exploatarea obiectului
nou construit poate atenta în mod inadmisibil construcţiile existente. Se va refuza şi formarea
terenului cu construcţie existentă, în cazul în care aceasta (construcţia) este amplasată în afara
aliniamentului de construcţii („liniei roşii”), cu excepţia monumentelor de istorie şi cultură.
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafeţe de teren în intravilanul localităţii (în zona
rezidenţială) în scopul construirii unui edificiu cu destinaţie publică (comercială, medicală, de
deservire publică etc.) ori de producere, va include condiţiile tehnice care urmează a fi respectate
la stabilirea hotarelor dintre bunul imobil de bază şi cel separat, specificate în actele normative în
vigoare. În astfel de cazuri proiectarea se va face de persoanele autorizate în domeniul proiectării
construcţiilor.
Construcţiile accesorii ale căror funcţii sunt legate direct de construcţia principală sau sunt
încorporate în construcţia principală şi au menirea de a servi bunul principal nu pot fi divizate în
obiecte independente de drept.
Formarea bunului imobil principal (construcţie) în temeiul unui bun accesoriu, se va face în
temeiul deciziei proprietarului cu coordonarea în prealabil cu autorităţile administraţiei publice
locale (spre exemplu garajul, sera, etc.).

31
La separarea unui teren cu construcţie, suprafaţa minimă a terenului va fi stabilită pornind de la
necesitatea de exploatare şi deservire a construcţiei (reparaţia structurii, finisarea pereţilor etc.),
fără a se aduce careva prejudiciu vecinilor.
Schimbarea destinaţiei construcţiei şi utilizarea acestea în alte scopuri decât cea iniţială se va
face prin autorizarea primăriei de schimbare a destinaţiei, în temeiul avizului favorabil al
serviciilor de arhitectură, sanitare, pompieri şi altor servicii de control.
Nu pot fi formate ca obiect independent de drept instalaţiile inginereşti (instalaţii aferente
construcţiilor: instalaţii şi reţele de alimentare cu apă şi canalizare, de gaze, termice, electrice),
comunicaţii şi amenajări a teritoriului care asigură funcţionarea normală a tuturor construcţiilor
amplasate pe acest teren, anexele gospodăreşti ale clădirilor de locuit situate pe acelaşi sector de
teren ce asigură exploatarea adecvată a casei, terenurile adiacente la blocurile locative cu
destinaţia de deservire a locatarilor (terenuri de joc pentru copii, odihnă, uz gospodăresc, parcări,
etc.)
Poate fi separat o parte din teren pe care se găseşte o construcţie accesorie, pentru a se forma un
bun imobil, în cazul când construcţia respectivă nu constituie un element de importanţă vitală
pentru obiectul principal (casă). Aceasta se va confirma prin declaraţia proprietarului cu
coordonarea prealabilă de către autoritatea administraţiei publice locale.
În cazul părţilor comune din clădirile cu multe etaje sau apartamente, divizarea poate fi efectuată
numai când există acordul tuturor coproprietarilor ori când bunurile în cauză nu mai sânt
destinate folosirii în comun.
Stabilirea posibilităţii divizării proprietăţii comune într-o clădire se va efectua în temeiul
raportului de expertiză tehnică. Lucrările de modificare şi divizare a construcţiei se execută
numai în bază de proiect elaborat de către persoane autorizate în acest domeniu. De regulă,
divizarea construcţiei se va efectua în aşa fel, ca să permită reparaţia capitală, consolidarea,
reconstrucţia, modificarea, extinderea etc. fără afectarea părţii învecinate a construcţiei. Zidurile
(pereţii) sau planşeele ce despart două încăperi (care aparţin la diferiţi proprietari) şi este
considerată proprietate comună pe cote – părţi, nu pot fi împărţite.
Procedura dată se va aplica şi în cazurile în care se va schimba şi destinaţia construcţiei. În astfel
de cazuri, suplimentar la actele menţionate mai sus, este necesară autorizarea de schimbare a
destinaţie emisă de primărie.
Proiectarea bunului imobil se va face numai de persoane juridice sau fizice autorizate în
domeniul proiectării construcţiilor.
La formarea bunului imobil prin divizarea construcţiilor trebuie să se respecte următoarele
condiţii:

32
- bunul nou format trebuie să corespundă cerinţelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor
sanitare şi contra incendiare;
- nu se va afecta partea vecină;
- părţile divizate vor fi asigurate cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servitutii;
- arborii, cu excepţia celor mai mici de doi metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii trebuie să fie la
o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar.
Nu pot fi formate ca obiect independent de drept încăperile din apartamente sau case individuale
la sol care nu asigură condiţiile principale de formare a bunurilor imobile, condiţiile de locuire
(igienă, siguranţă în exploatare, siguranţă la foc etc.), respectarea dreptului omului la locuinţă
sau vor afecta condiţiile de trai a vecinilor.
În cazul necesităţii de divizare a caselor la sol cu mai multe locuinţe (două, trei, patru şi mai
multe apartamente), divizarea se va efectua, de regulă, în conformitate cu documentaţia de
proiect şi cu planul apartamentului. Hotarele se vor stabili pe axele pereţilor portanţi sau
despărţitori ce divizează apartamentele.

Conform Legii Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile (art.9) bunurile
imobile se pot forma prin:
I. separare,
II. divizare,
III. comasare,
IV. combinare.
I. Separare
Se pot forma bunuri atât din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau juridice, cît şi
din bunul imobil proprietate comună. În cazul proprietăţii comune în urma separării se vor
respecta aceleaşi cote de proprietate.
Formarea prin separare se aplică în cazul când din bunul imobil se desprinde o parte pentru a
forma un bun imobil independent. Ca rezultat al formării bunurilor imobile prin separare în
schimbul unui bun se vor forma două sau mai multe bunuri imobile independente ale aceluiaşi
titular. Este de menţionat că procedura de formare se referă la bunul imobil, însă dreptul de
proprietate nu se modifică. Astfel proprietar al bunurilor imobile formate prin separare rămâne
persoana-proprietar al bunului iniţial.
Exemple de separare:
a) bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren;
b) bunul imobil care urmează a fi separat constituie din sector de teren şi construcţie;

33
c) bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren şi o parte din construcţie
(altă parte din construcţie rămâne în componenţa obiectului iniţial);

a.Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren;

Situaţie iniţială Rezultatul separării

Bunul imobil Hotarele bunului imobil Hotarele bunului imobil

care urmează a fi modificat ХХХХХХХ.001 modificat ХХХХХХХ.001 separat ХХХХХХХ.888

În rezultatul acţiunii de separare, în Registrul bunului imobil iniţial:

- se va păstra numărul cadastral a terenului;
- se va schimba suprafaţa şi hotarele terenului;
- se va menţiona actul în temeiul căruia s-a efectuat separarea şi schimbarea suprafeţei;
Pentru bunul imobil nou format:
- se va atribui număr cadastral;
- se vor efectua înscrieri respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul
bunurilor imobile;
- se va întocmi dosarul cadastral.

Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafeţe de teren în intravilanul localităţii în scopul
construirii unei construcţii de locuit (casă individuală) se admite în cazul respectării următoarelor
condiţii:
- frontul la stradă a lotului de teren va fi de minimum 8,0 metri pentru clădiri înşiruite şi de
minimum 12,0 m pentru clădiri izolat sau cuplate;

34
- suprafaţa minimă a lotului va fi de 150 mp pentru clădiri înşiruite, şi respectiv, de minimum
200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate, cu condiţia ca soluţiile tehnice şi arhitecturale
să asigure respectarea normativelor tehnice;
- adâncimea lotului de teren trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu lungimea (frontul la
stradă);
- în zonele construite cu case de locuit individuale, distanţa de la ferestrele camerei de locuit
până la construcţiile auxiliare a vecinului (grajd, garaj, baie), trebuie să fie de cel puţin 6,0 metri;
- construcţiile auxiliare se vor amplasa de la hotarul terenului la distanţa de cel puţin 1,0 metri;
- distanţa de la casa de locuit până la construcţiile auxiliare, precum şi distanţa dintre
construcţiile auxiliare amplasate în hotarele unui teren nu se reglementează;
- terenul este asigurat cu dotări tehnico-edilitare;
- construcţia care urmează a fi amplasată să asigure respectarea cerinţelor tehnice de exploatare,
inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice; şi să nu afecteze condiţiile de
exploatare a construcţiilor existente (adiacente);
- bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servituţii. Lăţimea
drumului de acces nu poate fi mai mică de 3,5 metri; lăţimea trotuarului pentru pietoni va fi nu
mai puţin de 0,75 metri.
În caz că condiţiile specificate mai sus din motive obiective nu pot fi respectate, se va prezenta
avizul serviciilor de control, prin care se va confirma posibilitatea de amplasare a bunului imobil.
b.Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren şi construcţie;

Situaţie iniţială Rezultatul separării

Construcţie ХХХХХХХ.001.01 Construcţie ХХХХХХХ.001.01
Construcţie ХХХХХХХ.001.02 Construcţie ХХХХХХХ.888.01

Bunul imobil Bunul imobil

Bunul imobil modificat ХХХХХХХ.001 separat ХХХХХХХ.888
care urmează a fi modificat ХХХХХХХ.001

În rezultatul acţiunii de separare, în Registrul bunului imobil iniţial:

35
 - se va păstra numărul cadastral a terenului;
- se vor efectua modificări referitoare la hotarele şi suprafaţa terenului;
- se va menţiona actul în temeiul căruia s-a efectuat modificările respective;
- în baza de date, stratul „Construcţii” se stinge construcţia ce se separă.
Pentru bunul imobil nou format:
- se va atribui număr cadastral terenului şi construcţiilor;
- se vor efectua înscrierile respective referitoare la noile bunuri imobile;
- se vor indica hotarele şi suprafaţa terenului, precum şi amplasarea construcţiilor
- se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral;
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafeţe de teren în intravilanul localităţii în scopul
folosirii independente a construcţiei se admite numai în cazul respectării următoarelor condiţii:
- construcţia separată să corespundă cerinţelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare,
contra incendiare, urbanistice;
- bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servitutii;
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafeţe de teren cu construcţie care urmează a fi
separată din complexul unei întreprinderi nu trebuie să aducă careva prejudiciu activităţii
complexului ori proprietarilor vecini;
Separarea construcţiilor existente poate conduce, în cazul înstrăinării unuia din bunurile imobile,
la apariţia terenurilor sau zonelor de utilizare comună cum ar fi:
- sectorul de teren cu interes comun rămâne în componenţa bunului imobil de bază instituind
servitutea;
- sectorul de teren rămâne în proprietate comună a proprietarilor ambelor construcţii;
c.Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren şi o parte din construcţie
(altă parte din construcţie rămâne în componenţa obiectului iniţial);

Situaţie iniţială Rezultatul separării

Construcţie care urmează a fi modificată Construcţia modificată Construcţia separată
ХХХХХХХ.001.01 ХХХХХХХ.001.01 ХХХХХХХ.888.01

36
Bunul imobil Bunul imobil Bunul imobil
care urmează a fi modificat ХХХХХХХ.001 modificat ХХХХХХХ.001 separat ХХХХХХХ.888

În rezultatul acţiunii de separare, în Registrul bunului imobil iniţial:

- se va păstra numărul cadastral a terenului;
- se vor modifica hotarele şi suprafaţa terenului şi a construcţiei;
- se va menţiona actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât
referitoare la terenul, cât şi la construcţie;
- în baza de date, stratul „Construcţii” se vor efectua modificările grafice ;
Pentru bunul imobil nou format:
- se va atribui număr cadastral terenului şi construcţiilor;
- se vor efectua înscrierile respective pentru înregistrarea bunului imobil în registrul
bunurilor imobile;
- se vor indica hotarele şi suprafaţa terenului, precum şi amplasarea construcţiilor;
- se va menţiona actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât
referitoare la teren, cât şi la construcţii;
- se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

37
 Anexa nr.1
la Codul practic cu privire la
formarea bunurilor imobile
Cerere
cu privire la formarea bunului imobil
Subsemnatul Gîncu Victoria 2004042131427, domiciliată în Chișinău, or.Codru, str-la 1
Sitarului 19, proprietarul (gestionarul) bunului imobil (bunurilor imobile) cu numărul cadastral
(numerele cadastrale)
0131133089
0131133088
amplasat (amplasate) în mun Chișinău, str-la 1 Sitarului 19, solicit executarea lucrărilor
cadastrale în vederea formării unui nou bun imobil, ca obiect de drept independent, prin
______separare ___________ cu stabilirea hotarelor ____ generale___
(separare, divizare, comasare, combinare) (hotare generale sau fixe

Întru confirmarea dreptului de proprietate (gestiune economică) a bunurilor menţionate

mai sus anexez:
_____________________________________________________________________________
___Titlu de proprietate__________________________________________________________
__Contract de vînzare-cumpărare_________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Declar pe proprie răspundere că datele menţionate în prezenta cerere şi materialele
anexate sînt veridice.

Notă: Solicitantul formării bunului imobil la cerere va anexa după caz:

a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil iniţial;
b) copia planului cadastral sau geometric al bunului imobil iniţial;
c) copia actelor ce confirmă drepturile patrimoniale asupra bunului imobil iniţial**;
d) acordul scris, după caz, ai titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al
proprietarilor imobililor adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea noului bun imobil.
e) alte acte ce vor confirma legalitatea formării bunului imobil şi condiţiile de formare în caz că
acestea există.
f) declaraţia proprietarului* (în caz de necesitate) precum că funcţia construcţiei accesorii
(auxiliare) care se separă (divizează, combină), nu este direct legată de construcţia principală.

Data___08.10______________200_14_. Semnătura __________________________________

38
 Anexa nr.2
la Codul practic cu privire
la formarea bunului imobil

Studiu privind formarea bunului imobil

În temeiul cererii de formare a bunurilor imobile a * ___ Gîncu Victoria 2004042131427_____

(Numele, prenumele, anul naşterii, codul personal sau datele

din paşaport; Denumirea deplină, data numărul înregistrării de stat şi sediul persoanei juridice)

domiciliat în___mun.Chișinău, str-la 1 Sitarului 19______

Adresa domiciliului

s-a efectuat studiul privind formarea bunului imobil (bunurilor imobile) cu numărul cadastral
(numerele cadastrale __0131133089, 0131133089____ amplasat (amplasate) în
_mun.Chișinău,str-la 1 Sitarului 19____
Adresa bunului imobil (bunurilor imobile)

Având drept bază prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din 28
octombrie 2004 s-au examinat posibilităţile de formare a bunului ( bunurilor ) imobile
menţionate prin verificarea:
a) regimului juridic al imobilului iniţial:
___0131133089_Inregistrat_pe_data_de_15.05.1995;___________________________________
___0131133088_Inregistrat_pe_data_de_15.05.1995._Ambele_terene_sunt_amplasate_in______
_intravilan;_dreptul_de_proprietate_pentru_ambele_bunuri_imobile_apartine_lui____________
_ Gîncu Victoria 2004042131427;
_0131133089_teren_destinat_constructiilor__________013113308901_constructie_locatibila,
_0131133088_teren_destinat_costructiilor____________________________________________
b) regimului tehnic al imobilului iniţial:
___0131133089_:_1-2_=_ 30.55_;_2-3_=_20,111_;_3-4_=_30,988_;_4-1_=_20,756;________
___Suprafata_=_0.0624_ha;____________________________________________________
___0131133088_:_1-2_=_ 29.914_;_2-3_=_25.160_;_3-4_=_29.637_;_4-1_=_26.083;________
___Suprafata_=_0.0625_ha;____________________________________________________
___Dimensiunile_bunului_imobil_care_va_fi_format_:_1-2_=_ 20.569_;_2-3_=_20.160______
___3-4_=_40.085_;_4-1_=_36.083;_Suprafata_:_0.0590_ha___________________________
c) regimului economic al imobilului iniţial:
____Terenurile_sunt_utilizate_pentru_constructii______________________________________
_____________________________________________________________________________

39
d) scopul formării bunului imobil:
__Transmiterii_terenurilor_in_proprietate_sau_folosinta_persoanelor_fizice_in_conditiile_____
__legii________________________________________________________________________

c) căile de formare a bunului imobil:

_________Separare_____________________________________________________

40
 Anexa nr. 6
la Codul practic
cu privire la formarea bunului imobil

Planul cadastral (bunul imobil iniţial)

Codul cadastral 0131130089

Adresa str-la 1,Sitarului 19, or Tighina
Suprafaţa, hа 0.00624 ha
Tip hotare generale
Unitatea de măsură m
Scara 1:300
SK 63z3

Lista coordonatelor
micşorare (-5000000;-3000000)
Nr.
X Y
pct
1 204150.524069 232194.738642
2 204164.219114 232222.747660
3 204146.227457 22230.932100
4 204133.209964 232202.780448

Nr.
Distanţa (m)
punctelor
1-2 30.413
2-3 19.882
3-4 31.011
4-1 20.834

Verificat: Caracteristicile tehnice a bunului imobil

OCT Comrat Tipul Suprafaţa
Modul de
Nr. bunului (ha, mp) ТХТ
Inginer cadastral: _________________ folosinţă
imobil (ha, mp) ГБД
Registrator: ________________ Teren cu
teren 0.0624 ha
Data eliberării _________________ construcţii
Construcţie
01 construcţie 156.2 m.p.
principală

41
42