NATRZX ROM

Bucureyti 2005

 MATRIX ROM
C.P. 16 - 162
062510 - BUCURETI
tel. 021.4113617, fax 021.4114280
e-mail: office ,matrixrom.re
www.matrixi cm.ro
Editura MATRIX ROM este acreditat de
CONSILIUL NAT, IONAL AL CERCETARII TIIN7!FICE DIN INVAT, AMANTUL SUPERIOR

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei

TAMAIOAGA, GHEORGHE

Cadastrul general ji cadastrele de specialitate / Gheorghe T

Daniela T ioaga. - Bucurejti : Matrix Rom, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-685-931-2

I. Tamaioaga, Daniels
347.235.11(498)

ISBN 973 - 685 931 2

aioaga,

Intr-o sociclate se pro1uc schiriibri colitis.ul in .vitua[ia bunurilor imohi e

(privind forma, inariinea, folrisintci i sitiia[ia jui-iclica a for), ca o conscc/nta a
activitd[ilor oinne'ti, a tranzactiilor de pe pi.aia imobiliarci said action.i ncituril.
Cadastrul, ca st.stem de invcntariere ji cviclcn[ ci buntirilor mobile
societate, are un rod hotartor in sesizarea, cunoa5terea i prezentcirea

dintr-o
evolutiei

acestor schlmbri, privind forma, niirIn1ea sau apartenenta acestorci.

Scojul initial at accstei ctinony/cri a fost fiscal, clcii odat cii trecerea vrcinii,
pTin crejterea irnjortan[ei cispectului economic, cadastrul a evoluat sprc un caclastru
inultifuncJional, ajungnd ca in ile.Ie noastTc datcle cadastrale din bazele de date sci
constitute suportul pentrii

crearea

Sistemelor

Infcrmatice,

en

rod

prioritar

in

gestiune, planificare ji decizii.

evolu[ia sa ascendentci, cacla.strut a bene[icicit citt de Tcalizrile
disciplinclor inrudite (tcpografia, geo1ezia, cartograJia, fotogrametria,
etc.), ct i a celor din doineniile calculatoarclor, inforriiaticii

tele1etcc[ia

ji cen.structiei de

instrumcnte geo-topografice.
In procesul de trecere la econoinia d piaJa in lara nocistr, rolul .socicil at
acestui cadastru multlfuncticnal a crescut, el fund un element importcint carc sta la
baza edificarii noului tip dc societate.
Acest caracter social at cadaslrului ci clue, practic, la anularea unui procent
]oarte mare din lucrrile cadastrale cxecutate in [ara noastra pn in anul 1989
(prin trcccrea de la economia de tip socialist, la economia de pia[). Din acest
moment, ritmul introducerii cadastrului a depins, practic, dc volumul investitiilor
alocatc annal prin bugetul dc stat central, sau prin bugetele administra[iilor locale.
Aspectul poziliv care trebuic reliefat, cdat cu trccerea la cconomia de piata,
este Ie.gat ji de liberalizarea jroccsului cle execu[ie a lucrarilor de cadastru, care
pn la iiccs/ moment de cotitur, a fost ccntralizat numai la i-ri.stiiu[iile de stat
specializate.
In cartea intitulat Cadastrul general 5i C.a1astrclc dc .vj1ccialitatc, autrul
.i-a firopus s prezinlc toate lucrrile, in ordinea fireasc a dcs]ajurrii for, din

fiecare ctap de intrccliicTt3 ]i intretinerc ci cc1cistriilui geneTal ii a cadcistrelor cfc

specialitate, cti ciidi[iile i normalivele care tribute respectate, prccum 5i en preci-

area celor mai adecvate mctode, solutii i instrumente, care pot f,i folositc in fiecare
tapa.
Luciarea este conceput in dou volume. Prinitil volum continc dou piti,
respectiv partea I-a C.adastrul general .5i partea II-a Cadastrele de specialilatc, tar at
doilea voluni confine aspectelc legate de Automatizarea lucrrilar dc ccidastTtt.
In cajito!ul I clin partea I-a se prezint etimologia cuvcin!ului cadastru ji s'e
fac referiri la cele mai vechi lucrri asimilate ca documents ie cadastru, i ecunoscutc
att in fume ct ji in tara noastr. De asemenea se prezlnt locul cadastrului in
contextul disciplinelnr de specialitate 5i legtura en acestea, aspectele ji functiile
cadastrului, clasificarea fur dup dif!Tite criteria, categoriilC! de tcren ji categoriile
de folosin[ ale acestuici.
Capitolul 2 cuprinde lucrrile topografice specifics care se utilizcaz frecvcnt
in pToceslll de rezolvare c'urent a problcmelor de cadastru.
In cajitolul 3 se prezinta lucrrile care se efectucaz la introducerea
cadastrului

general

terliOtlIt administrativ,

vigoare

norniativele care reglcmentea-a executarca acestor lucrari.

In partea a II-a se preevnt cadastrele de specialitate en legislatia specified ji
lucrarile specifice care sc cxecuta in cadrul fiecilruia. NlilTtTul acestor cadastre este
strns lcgat de stadiul desvoltrii economise a fiecrei societa[i.
Pentru tratarea problentelor abordate in cadriil lucrarii de fala s-an flacut,
cnd a fost cazul, trimiteri la no[iunilc de bazci din cadrul topograflci, geodeziei,
cartografiei, fotogrametrici

f tCl!detectiei.

Lucrarea dc fa[a se adreseaz studen[ilr

care

urmeaz

cursurilc

de

specialitate pentru formarea inginerilor .ji subinginerilor gcodezi sau de cadastrv.,

celor care sunt angrcnati

in

procesul

de

conversie

profesional,

precum

ji

practicienilor care executa lucrri de cadastim ji de inscric e in car[ilc funciare

(inginerilor ji tehnicienilor de cadastru).
Autorul.

Perfect I-a. Cailcislrul Geitei at

CUPRIN S

PARTEA
Cap.1 :
N
1. Notiunca dc ca
2. Scurt istoric al ap *!iei cada

2.1. Scurt istoric a1 apari(iei i dezvolt i cadastrului in lure

2.2. Scurt istoric al apari|iei i dezvolti cadastrului in Romnia.............15
2.3. Scurt istonc al procesului de pregatire a personalului de specialitate.18
3. Definitia, caractensticile, roluJ, scopul, importan(a i cadrul legislativ
3.1. Defini!ia cadastiului gen
3.2. Ro1u1 cadastrului gen
3.3. Scopul realizarii cadastrului gen
3.4. Importan(a cadastrului gen
4. Legatura cadastrului cu alte disciplin
5. Aspectele
5.2. Aspectul calitativ a1 ca
5.3. Aspectul juridic al ca
6. Functiile cada
6.1. Functia tehnica a cada
6.2. Functia economica a cada
6.3. FimcJia jurid
7. Clasificarea cada
7.1. Clasificarea cadastrului dupa obiectul de stu
7.2. Clasificarea cadastrului dupa datele pe care le fumizeaza....................28
8.Categoriile de folosin!a ale terenuril
8.1. Gnipa folosin(elo
8.2. Grupa fo1osin!elor ne

9. Categorii de I
9.1. Categoria de tereniiri degradat
9.2. Categoria de tereniiri amenajate prin lucrari de imbunata|iri

9.4. Categoria de terenuri mecanizabile ji nemecanizaliil

9.5. Categoria de terenuri incadrate dupa rezizten(a la arat... .. . ... . . .. . . . . ...3fl
Cap.2 : CALCULE SPECIFICE ACTIVITATII DE CAD

1. Calculul punctului pe segin

1.1. Calculul punctului pe sequent folosind raportul p ............................39

1.2. Calculul punctului pe segment folosind raportul

2. Sir de puncte pe s

2.1. Rezolvarea prin proc

41

42

2.2. Rezolvarea prin procedeul trigonom

3. Calculul coordonatelor punctului de intersec(ie a doua drept
3.1. Punctul de intersecJie se aha pe ambele drepte rezolvarea priri
procedeul an

42

3.2. Punctul de intersec!ie se afla pe una din drepte i pe prelungirea

celeilalte rezolvarea pm procedeul analitic.

. Punctul de interseche se afla pe prelungirea ambelor drepte rezolvarea prin procedeul an

3.4. Rezolvarea problemelor de la piinctele 3.1, 3.2 i 3.3 prin
procedeul trigonom

44
44

3.5. Calculul coordonatelor punctelor de interseche al unei drepte

4. Determinarea coordonatelor unui purist folosind drepte paralele
ajutatoaT

46

4.1. Rezolvarea (toate cazurile) prin procedeul analitic. . . . .. . .. .. . ,..................46

4.2. Rezolvarea (toate cazunle) prin procedeul trigonometric.....................49

5. Calculul coordonatelor unui purist folosind drepte perpendicular

5.1. Ridicarea unei perpcndiculare pe un aliniam

6.1. C

7. Detajare
7.1. Deta)area suprafc(e1or printr-o dreapta care trebuie sa treaca
printr-un jiunct o
7.2. Formula generala a detaj lor proport/ons/c, paralele ji
pcrpend/cn/are rezolvarea prin procedeul analitic...............................65
7.3. Procedeul trigonometnc dc detajare parn'e/a in triimghi......................73
7.4. Detajarca form/e/fi z unei suprafe!e prin procedeul

7.5. Detajarea unei suprafe(e card terenul este neomogen..........................79

Cap.3

1TROUCEREA CADASTRULUI GNFRAL INTR-UN

TERITORIU ADIIINISTRA

1.1. Unitati adrninistrativ tent

1.2. Unita!i teritoriale cadas

114

I .3. Hotare

85

1.4. Succesiunea lucrarilor in cadrul iiitroducerii cadastrului general.......87

1.5. Legislatia de
88

2. Delimitarea uriitatilor administrativ teritorial

2.1. Documentarea necesara efectuarii

89
90

2.2. Identificarea i materializarea hotarelor teritoriilor comunale ji

2.3. Determinarea coordonatelor punctelor de h

97

2.4. Intocmirea documentatiei de delimitar

98

2.5. Documentaha finala a delimitiirii unui teritoriii administrativ.............101

2.6. Identificarea i stabilirea limited intravilan
02

2.7. Identificarea i stabilirea limitelor iiiiitatilor economic

03

2.8. Identificarea i stabilirea lirnitelor Jiroprieta(i1or individual

03

3. Rectificarea hotar
3.1. Rectificarea unui hotar frant cu o lime dreapta care sa treaca
printr-un punct al vechiului

04

3.2. Rectificarea unui hotar rrnt cii o lime dreapta care sa fie paralela
cu o directi
3.3. Rectificarea unui hotar bit cu o lime care sa aiba un singur
punct de frngere, la mijlocul

3.4. Rectificarea unui hotar fr t cu o liiiie dreapta, pe cale grafica. ......111

3.5.Inlocuirea uniii hotar cu multe sinuozitati printr-o singura lime
curba.
4. Lucr4rile care se executa pentru introducerea cadastrului general. .........114
4.1. Intocmirea proiectului telinic de ansamblu pentru introducerea
cadastrului gen
4.2. Intocmirea prciectului tehnic de exe
16
4.4. Metodele de intocmire a planurilor cadasnale: clasice i automate,
(planul numeric cadastral 5i planul cadastral in
4.5. ConJinutul planului cadastral
4.6. Precizia planului cadastral d

4.8. Reambularea plxnului ca

5. Numerotarea cada

47
62

6. Determinarea arie
6.1. Succesiunea opera{iilor la determinarea ariei suprafe(e1or...................170

6.3. Toleran(e la determinarea ariei suprafe!elor.........................................195

7. Registrele cadastral

96

7.1. Documentele necesare pentru intocmirea registrelor cadastral

96

7.3. Indexul alphabetic a1 pro

98

7.4. Registrul cadastral al pro

99

7.5. Registrul cadastral al corpuriloT de pioprietat

7.6. Fi)a centralizatoare a partidelor cadastrale pe propnetari i pe

categorii de fi
8.1. Evidenta cada

01

8.2. Intretinere

02

Cap.4: LATURA CALITATIVA A CADASTRULUI GENERAL.......................210

1. Aspectul calitativ al cadastrului gen
1.1. Aspecnl calitativ pentru fondul agric

1.2. Aspectul calitativ pentru fondul imobiliar

1.3. Aspectul calitativ pentru fondul
1.4. Aspectul calitativ pentru fondului ap
l .5. Aspectul calitativ pentru fondul cailor de comunica(ii.........................212
2. Scopul lucrrilor de cadastru din caLnil aspectului calitativ......................212
Cap.5 : LATURA JURIDICA A CADASTRULUI GENERAL...........................213
1. Formele de proprietate existente
1.1. Proprietat
1.2. i'roprietat
2. Dreptul de pro
2.1. Dreptul de proprietate a persoanelor fizic
2.2. Dreptul de proprietate a persoanelor jundic

3. Titularii drepturilor de proprietat

3.1. Proprietate e

3.2. Proprietate
4. Rapo
4.1. Identificarea proprietarilor bunurilor two
4.2. Stabilirea situahei juridice a bunurilor imobil
J. Publicitatea inn
5. 1. Sistemul de publicitate al Registrelor de Trans ri !iuni i

5.2. Sistemul de publicitate reala at Cart,ii Funciar

P.A RTEA II-a. CADASTRE DE $PECIAL1

Cap. I : CADASTRUL FONDULUI A
1. Defini]ia, obiectul i scopul cadastrului fon

2. Etapele care se parcurg la introducerea i intre(inerea cadastrului

fond

40

2.1.Etape care se realizcaza in cadrul lucriirilor de cadastru

gen
2.2. Lucrari care se realizeaza in cadrul cadastrului fondului
40
Latura calitativa a cadastrului fondului agiic

43

3.1. Principiile bonitarii cada

43

3.2. Incadrarea solurilor in clase de calitate ji criteriile dc

incadrar
3.3. Bonitarea cadastrala a folosm!e1or per
3.4. Evidenta calitativa a terenurilor in funcae de lucrarilc de
protectie ji ameliorare necesare sau existent
3.5. Contribu(ia fotogrametriei i teledetec !iei la
rcalizarea aspectului calitativ at cadastrului fondului
agric
Cadastral fondului iitic-cl.
4.1. Defini e, obiect, s
4.2. Continutul i executarea iucrariloT cadastrului viil

4.3. Documentatia finala a cadastrului fondului vitic

4.4. Intretinerea cadastrului fondului vitic
Cap. 2. CAD..8TRUL FOND. ULUI IMOBILIAR - ELIILI

1. Definitia, obiectul i scopul cadastrului fondului imobiliar edilitar. .....259

2. Etapele care se parcurg la introducerea i intre|inerea cadastrului
fond

6fl

2.1. Cadastral fondului inn

2.2. Cadastral fond

69

2.3. Eviden)a ji inventarierea lucrarilor de cartere geotehnica. ..............282

Cap.3. CADASTRUL FO
1. Defini(ie, obiect, sc

83

Pen tea I-i. C.adastriil enerai.

2. Inventarierea ca

84

2.1. Cadastml conditiilor natural

85

2.2. Cadastrul liicrarilor de staple a ap

85

2.3. Cadastrul lucriirilor pentru folosin(a poten)ialului apelor.....................285

2.4. Cadastrullucriiiilor pentru protec(ia ca1ita(ii ap
3. Evide

85
87

3.1. Fia de inventariere pentru intocmirea cadastnilui primar i

evidenta instalatillor hidrometric

87

3.2. Fija de inventariere pentru intocmirea cadastrului primar )i

evidenta degradiirii albiei ji terenurilor vecin

88

3.3. Fia cadastrala pentru folosiri(a ap

89

4. Sistcmul cadastral de referin !a ji hart,ile cadastral

89

4.1. Sistemiil de referm!a pentru cadastrul fondului ap

89

4.2. H

91

le pentru cadastrul fondului ap

5. Prelucrarea i sistematizarea dateJor cadastrale pninar

6. Determinri calitative in cadastml fondului ap
Cap.4. CADASTRUL FONDULUI FORESTIE
I. Genera1ita(i, defuii(ie sc

92
.93
94
4

2. Identificarea i delimitarea suprafe(elor apart,indiid fondului forcstier.....295

3. Executarea liicrarilor necesare intocmirii planiilui cadastral pentru
fo

96

3.1. Eviden(e1e care se realizeaza in cadrul cadastrului fondului silvic...296

3.2. Parcelarea paduril

97

3.3. Aplicarea, evidcn(a i revizuirea ameiiajamcntelor..........................298

3.4. Planunle ji harjile folosite in eviden!a for.

98

4. Descrierea economica a paduii1

99

5. Ridicarea in plan a paduril

00

5.1. Ridicarea in plan a padurilor prin metode topograiic

01

5.2. Metode fotogrametrice de ridicar

04

6. Latura calitativa a cadastrului fondului foresti

J4

6.1. Stabilirea consisten.!ei arb

05

6.2. Stabilirea speciilor

05

6.3. Stabilirea iiialtimii arboril

6.4. Stabilirea fondului lemn
Det
06

6.5.
ectarea daunatorilor paduril
Cap.5. CADASTRUL TERENURILOR CU DESTINATIE SPECIAL
1. Cadastrul in domeniul transporturil

08
08

Cad
08

1.1.
astrul fondului cailor ferat

1.2. Cadastrul retelei de metr

1.3. Cadastrul fondului drumuril

40

1.4. Cadastrul aeroporturil

1.5. Cadastrul porturil
2. Cadastrul Monurnentelor Istoric

61

2.1. 1Defini!ia, obiectul, scopu! j1 legislatia sjiccifica acstiii cadastru... 361

2.2. Corelarea lucriirilor cadastrului monumentelor istorice cu
lucrarile cadastrului general i ale cadastrelor tie specialitate..........363
2.3. Etapele realizarii cadastrului moiiumentelor istoric

64

2.4. Dociimentaiia finala care se preda beneficiarului................................372

3. Cadastrele de specialitate din dorneniul industrial...................................373
3.1. Cadastrul fondului industriil

80

3.2. Cadastrul fondului petro

84

3.3. Cadastrul fond

89

3.4. Cadastrul fond

92

4. Cadastrul tercniirilor destinat

400

4.1. Defmi(ie, obiect, sc

400

4.2. Cadrul le

00

4.3. Etapele care se parcurg la introducerea cadastrului terenurilor

Anexe terenurilor destinat

401

Bibliografie

lO

PARTEA I-a
CAPITOL UL 1. NOTII1NI GENERATE

1. Notiunea dc cadastru
ProJirietatea asupra terenurilor a stat, in toate timjurile, la baza tuturor
civiliza]iilor i a stabilita !ii institu ilor. Statutul proprietatii s-a transformat
deciirsul timpului, merg

in

d de la forma primara (simpla ocul are a solului), pana la

fonncle cele mai moderne, pe care le cunoajtem astzi.

In acelai timp, statul a cautat intotdeaima sa cunoasca i sa se uiformezc bine
asupra intinderii, caracteristicilor )i repartiziirii proprietatilor private sau publice, de
pe teritoriul sau. Ca urmare, s-a sIm|it foarte repede necesitatea de a reprezentx pe
planuri i de a descrie i consemna in rcgisire, limitelc i propriet'atile membrilor
societatii.
Pentru a asigura propnetarilor gaian)ia drepturilor lor, pentru a avea o
eviden!a clan i a le controla sau limita, cat ji pentru a permite o stabilire echitabila a
impozitului pe teren, i pe construc)ii, statul a creat Cadastrul, o insiitu e care a
existat sub diferite fernie, inn cele mai vechi timpun, in foarte inulte state.
La originea ciivantuliii cadastru sta, dupa uifii autori, cuviintul grec katastikoii,
format dui prefixul kata, cc:c inseamna de sus in jo.s ji suvantul neo-grec stikon, cm:e
inseamna registru de linpunere, sau cone

'c insemnri. sau caTte de ComeTl.

Dupa alti autori, el deiiva din cuvntul vechi, medieval, capitastrum aflat in
strnsa legatura cu capitionis registrum, sau capitiim registrum, qi cue la inceput
insemna impozitul pe capul familiei.
1185, intr-un document venetian, apare pentru prima data denumirea
cata,stlco, piina in secolul / impunndu-se in toata Italia sub denuinirea de
catastro. Din Italia a trecut in Fran(a sub denumirea de Ie cadastre qi in Germania
i Austria sub denumirea de dei- katastcr. Jn !ara noastra, denumirea de cadastru
s
institute la inceputul secolului XIX.
Dan punctul de vedere a1 dreptului comparat se pot distinge doua tipuri de
cadastru , ce1 care a fost stabilit intr-un scop pur fiscal i cel care a fost stabilit atat in

NoJiuni generate.

scop fiscal, cat i in scop jiiridic. Difercn)a dintre ele se bazeaza, in esen(a, pe
conceptul de drept de proprietate qi pe rolul statului fa!a d ?'obarea acestui drept.
In (drile iinde cadastrul este de tip fiscal

nii este recunoscuta capacitatea

statului de a aduce proba drepnilui de proprietate. Adica, documentele nu constiiuie o

proba de drept, ci numai de simpla constatare, las d in searna proprietarului sarcina
de a demonstra acest drept.
In cadastru:l dc tip fundic, din contra, statul intervir.e direct in determinarea

probei dreptului de proprietate, prin atajarea documentelor cadastrale la un titlu de

proprietate, garantat de stat. Acest tip de cadastru confera reziiltatelor masuratorilor

pentru determinarea limitelor valoarea unui titlu auter.tic ji, ca umiare, planul
cadastral i/sau rezultatele masuratorilor sunt considerate exacte, in cazuri de
divcrgen(e.
Mult timp cadastrul din multe !ri a constituit un sistem utilizat numai in
scopurile fiscal i juridic. Ulterior e1 a fost dezvoltat pentru a deveni inn cadastru
polivalent, adica un cadastru capabil sa furnizeze date privind i alte aspecte ale
teritor'ului, nu numai cele privind tereniil sau constriic(ia. Astfel, s-an adaugat
inform atii priviniJ acopeiirea sau utilizarca solului i calitatea lui, privind re!lele

edilitare aeriene sau subterane, calitatea lor i materialele din care sunt formate,
privind starea i dotarile constructii1or,numirui de nivele i materialul de construc!ie,
privind elcmentele de referinta spa{iii1a etc.
Ast4zi,

cadastrul polivalent

evoliieaza

sistem

de informaiii referen|

iate spatial, el tim.d nucleul sistemelor de informatii ale teritoriului, precum i a1

sistemelor informatice urbane, care ofera i elementele de georefcren !iere,
instrumente indispensabile in planificarea i gestiunea modema a activita!ilor din
toate sectoarele economiei nationale.
2. Scurt istoric al aparitiei cadastruluL

Cel mai vechi sistem de cadastru consemnat in istorie dateaza din penoada

Egipiului Faraonilor (epoca 200-28d9 i.c.n.), piln care se rcaiiza o inventariere

funciara la fiecare dot ant, care permitea pe de o parte, ieconstituirea fondiuilor care
erau distnise de revarsanle Nilulai [1], iar pe cfc alta parte, stabi!irea unei baze pentru
impo-zitul care irebuia platit in naturii. $istemul era deci atat "funciar cat i fiscal.
Dociunente care au apter ulterior [2], se .mnaleaza ca its secolul 17/ i. au
existat in Grccia antica, planner cu dcsene rectangulare, reprzntand o impartirc a
teritorillor oraelor Agrigente i Syraciiza in paice1e omogene, 1 sand sa se inteleagu,
ca exista deja o oTganizarc cadastrala si un sistem jundic, care confeieaii un caracter
ir.alieriabil ac-ester parcele, corservate de omunitate, )i pent:u care drcptul dc a s
bucura de ele era transn'fisibil.
Cadastrul rural grec [3] este caracterizat dc aseinenea printr-o cadrilare in
figiiri geometrice, care se parc c-a i-a inspirat ulterior pe rniani in cdiflcarea orajc!or.
mai ales in sudul Italiei.
Perioada de aur a ca.dasirtilui estc creiata tie Roiua antica, care a fondat
numeroase oraje in proc;.ncii1e cucerite [4]. Documentele dessoperite intie 1949 ji
1955 dc catic A.Piganiol i G.Santc1 [5], unt constitiiite din tcxtc si copii ale
tabi'i'ariuir.ului, connd ciesenele ioiurilor 1 suprafe(c! icieniiiiloi dOiiifiililJlU

public. In interionil fiecrul lot este men!ionata starca juridica a tcrnului, care era dat
tie itinailor (daca era de salitatc uiferioara), fie colonitilor i municipalitahi, nc
re(inut pentru statul roman (daca era de calitate supe oara). Unele din aceste planuri
poarta pe ele decizia lui Vespasian de a se cfectiia o inventariere periodica.
Cadastrul iomai coiitiua sa c dczvolte in secclui / / i.H. ca tin uicxirr.cut
pentru amenajarea teritoriuliii, iar sub imparatul Diocle(lan a deveiiit un putemic
instrtuuent fiscai, apiicat inai intai in Egipt i apoi iii tot unperiul

acestui cadastru incipient, erau realizate de

[6). Lucrle

specialitii aa numitului corpus

ngi imensorum romanoivin, e c4rui activitate a fost semnalata i in spa|iui actualului

teritoriu romfinesc, pe timpul ocupa !ei romans.

Odata cu caderea Impe ului roman i activitatea de cadastru a inceput sa

descieasca, astfel ca dupa secolul U se poate vorbi aproap de un vid caclastral. Ea s

reia in Evu1 Mediu cnd, practic, reincepe sa lie Tecunoscuta dc autontatile de stat.
iii care s-a reheat activitatca de cadastru a fost tiniira republica MilfillG,
care, pentru a se reface dupa rzboaiele purtate a dispus inventarierea ji evaluarea
bunur'.lor mobile pentru a fi iinpozitate. Au unuat apoi popoarele germanice care au
reuurs la cadastru pentru ea1iiarea i irr.piir|irea tcrenurilor pe ca:e Ie-au ob(inut in
urriia cuceririi vestului impeiiuliii roman, i Fran(a care a iii*!t, in diferite
provincii, documente cu scopuri liscale, asimilate azi de catre istorici cu registrc

cadastrale, per care se rcaliza un invcntar al proprieta !lor, dar Para a avea o
reprezentare grafica a lor [7].
L.tiiOT, cadastriil din niajc tatea !lor europene s-a dezvoltat aviind ca
model cadasL it din Principatu! I4ilaiio, aflat sub ocupa(ie austriaca, cunoscut sui
nuriiele de ensinicntc Mr i'aesc. .Acesta a introdus in 1719 o serie de reguli car au
dies la propTesui cadastrului, printre care en.umeram : obligativitate de a fo1osi
aceleai inetode de lucru ; ridicarile topografice sa fie executate

cii

planeta

topografic"a i sa se spiijine pe o re(ea de tiiangiilaJie locala ; pe hr|i sa se reprezinte :

1imite1 dintre ten.tori1le

cadastrale, limitele

catgoriilor

de folosin!a, cale tie

comiuiicatii, ape.!c, digurlle, 1oca!itatiie etc. i sa. tie seinnate de un. geometiu (cii

specificarea d.atei de terminate a ridiciini), iar detemiiiiarea supr!lor sit se faca cu

planimetrul,

impait,irca

i trapeze.

Pentru

evaluarea

terenurilor, s-an format cornish care an staliilit impiirt,irea acestGra in Oei clase : bune,
mijlocii i slabe.
Docuinentatia care reziilta la incheierea lucriinlor cadastrului era formata din :
regisi:ul

parcelelor ,

coala

de

propretate

pentru

fiecare

conti1iuabil [8] . Cadastrul milaiiez a fcst prcluat de Fran!a, care a dezvoltat cadastrtil
pcircelar, cunoscut st suit nuincle de cad.astru napoleonian, de Belgia, Olanda,
Imperiul Habsburgic, de Libra i Egipt etc.
Cadastru! dezvoltat in continuare in Ian.pe:iul austriac pomete de la ce1
milanez i parcurge o serie de imbunata(iri : lucriirile cadastrului se spnjina pe o re(ea
de triangulaJie generala : se mtToduc c?aitile funciare, bazate pe individualizarea ,i

dessriera imobilului ; s- a introdus metrul jientn: masurarea lungimilor ; s-au stabilit

sc1e la care sa se execute liiirt,i1e, plec d de la scan / .2880 ca baza (de zece on
mat ware decat scara h ,ilor militare / .28.800), pentru zone cu cietalii multe, i prin
divizarc s-au multiplicare s-au dcdus celelalte (I . 7z0 ji 1.I.440 pentru orae ji

7.3. dd0, sau /.5. 760 pentru zone cu pu;ine detalii)[8] .

Primele lucriiri de hGt micie (asi:nilat C-d lucrri de cadastru), in Romania,
sunt seinnalate pe teritoriul vechii Dacil, aflate sub ocuja(ie Romana. Ee au test
cfectuate de catre speciali,tii we 1ceau parte din num ittil corqus agriinensoruin
rcmnorum, c:::e a func !i mat tcrnporar in spatiul ioind.esc.
Hotamicii din acca vreine intocmeaii o ocolnitil sau cone de alegei-ca
hoiarelor, ve care erau men;ionate piir.ctele de hotar, pe baza actelor .ji mrturiilcr ie
la jo/ri /ocu/ui, insc(ite iineon de sclii)e cu pozi(ia acestor puncte, materializate prlr.
movile, sari cluar borne dc piatr. Totodat, exista o1iceii1 ca sa se lack wisciicre-u
pro;irietatii in catastiful trgii!u.i, aja cunt rciesc dintr-uii act din /67/, Ir. sare dupa
vnzar a unei vii se rneRtiGna s fie volnic a o -.'n.scne iii cata.vt:ful orf ' pi-ECItIlI

obiceiul
[9].

de

ve.nc

Elezvo!taiea. iilteriorira a ca.dastru1ui in Romania a urniat ca!ea i:e1iii dia tari!e

cmopene, hind maicat i de p:i:ticiflTi'atll evo1u'icI istorice a Pniicipatc!or P.omiie.
Astfel, institutia cadastrului, cii caracteristici apropiatc de cadastral modern din
Europa acelor timpuri, a fost mai intai introdusa in "fransilvania i Banal, printr-un
decret imperial, ii 1849 [10J. In Bucovir.a, lucrarile dc cadastru au avut practic
aceeai evolu!ie.
LucTiiriie efective au inceput

forma aja iiumitului cadasti-u

concretua!, execiitat de catre inginerii hotamici, iar din l86 s-a trecut la intocmirea
dC CfitTe Ministerul de Justi(ie a car[ilor funciare, ve cc:e au fost trecute toate
dreptiinlc juridice ale proprietarilor.
In Dobrogea, s-a realizat in 1878 prima hon topograiic !a scara /. /t7.t?0fi, pe
caie au fost reprezentate lunitelc proprieta!ilor i folosinJele terenurilor. Ea a fost
folosit a la schimbul de proprietati intre ceta ii romni care s-an stabilit aici ji turcii,
!
bulgarii sau tatarii care au paiasit provincia.

No[iuni generate.

Pacut muite planuri ale moiilor boiereti i

secolului
/I. Den de mentionat este harta

Muntenia i Moldova,
mnastireti,

incepind

sfaritul

scara I :20.0011 illtOGDlita de Institutul Geografic al Armatei, in

TOlectie comca echivalenta Borme, pentru kIun.tenia de Vest ji Oltenia dc Sud, pe

topografica

care au fost reprezentate ji marile proprieta]i.

orae1or, intocmite iii accasta perioada in toate provinciile

romneti, au avui un mare rol in evoiufia lucrrilor de cadastru, iar dintre ele un
interes aparte il prezinta pl:inul oraului Bucureti, la scara / .1000, intocmit in 1846
ji, mai ales, planul parcelar al Bucurejtialiti la scara 7 .500, intocmit in 1898.

Tot spre sfaritul secolului

specialitate,

special

//, incep su-i faca apari|ia caiastre1e de

fondului forsticr. Dupa trecerea padurilor

proprietatea statului, dupa reforma fur Cuza din 1864, s-au intocmit, pana in 1900,
planner ale paiiicfilor la scuttle / :5. 7611 i / :/7.550, pentru eviden(a for. Ulterior,
Serv/c/n/ topgra]ic ml pfidr//ur infiin!at iii 1910, a inceput ridicarea planimetrica i
altiiiietric'a a padiirilor la scara / .J000.
Institu]ia cadastrului in Romfuiia a luat natere cu adeviirat, dupa primul
razboi mondial i unrea proviiiciilor romiinesti intr-un stat unitar, cdr.d a fost

ir1in(aia Direc ia C.adas'ruit.l ii Lucrcirilor Tehnicc ie lv'.inistcml Agriculturii,

care avea ca sarcini : sa puna bazele unui sistem cadastral ; s"a conduca, controleze i
execute lucrrile tie niasurare i parcclare a mojiilor expropriate ; sa intocmeasca i
clasificc planurile cadastrale ; crgaiuzarea ji unificarea cadastrului din Trarsilvania,
6anat i Bucovina, precum 5i introducerea cadastrului in Moldova, Muotenia, Oltenia
i Dobrogea.

Pentru rezolvarea par]1i juridice a cadastrului, a fost infiin(at in 1928 Serviciul

Cartilct hunIuare, la iMlnisierul Justi(iei.
Dupa mai multe reorganizari i transformiiri, Direcjia Cadastru'ui a trecut de
la un minister la altul, astfel in 1939 era la Ministcnil Justihei, in 1949 la Ministerul
Lucriiiilor Publice i, apoi, din nGu la Ministerul Agriculturii, nude a fost desfiinJatii

Din acest moment, activitatea de cadastru nu s-a mai desPajiirat explicit,

16

Partea I-a. Cadastrtil p=enercil.

deoarece asocierea no)iunii de proprietate cu cea de proprietar nu era compatibil cii

principiile societa(ii socialiste, in care statul putea fi singurul proprietar. Ca urmare
aceste lucrri au trecut, din 1955, vn responsabilitatea DGTOT (Directia Generala GeoTopografica i Organizarea Teritoriului). Sub aceasta direc !ie s-a trecut la
executarea unui cadcistru simplificat, we asigura numai c eviden(a a terenuriloi,

necesara realiziirii scopului imediat al societatii socialiste, respectiv colectivizarea

Responsabilitatea execut i acestei evidente a revenit Institutului de Studii i
Proiectri pentru Organizarea Teritoriului Agricol (ISPOTA), creat in 1955 i
Centrului de Fotogrametrie aparut in 1958 ji, transformat in 1971, in Institutul de
Geodezie, Fotogrametrie Cadastru i Organizarea Teritoriului (IGFCOT).
Aceste institu!ii au avut i sarcina de a executa, sub coordonarea DGTOT,

planul topografic de baz at [rii la scrile / .5000 (la es i deal) i / :10.000, (la
munte), iar din 1968, s-a acceptat sa se ocupe i de executarea planurilor cadastrale la
scrile 1.5000 (pentru extravilan) ji /:2t700 (pentru intravilan), fie ca planuri derivate
din planul topografic de baza, fie ca planuri independente.
Plinth in anul 1990, s-a introdus cadastrul tehnic in 83Xo din terenurile situate
in extravilan (peste /8 milioane ha.) i in peste 5t1, 9Xo din localitati, din care 17, ]to
sunt municipii sau ora5e.
Dupa 1990, schimb4rile intervenite prin aplicarea Legii fondului funciar
(Legea 78//991) an afectat circa 8 milioane de hectare teren arabil, prin noile
parceliiri efectuate cu ocazia punerii in posesie. Acest lucru anuleaza practic lucrrile
de cadastru efectuate deja pe aceste suprafe!e i cere intocmirea de noi planuri
cadastrale. De asemenea, schimbiirile men(ionate, precum i trecerea la economia de
pia(a, au determinat schimbari de fond i in ceea ce privete organizarea i obiectul
activitiitii institu]iei cadastrului, concretizate prin aparitia non legi a cadastrului, care
dupa lungi dezbatcri

s-a adoptat sub forma Legii cadastrului i a publicita!ii

imobiliare, nx. 7/1996. Prin aceasta Lege s-au constituit instrumentele tehnice i
juridice, care contribuie la dovedirea i apararea dreptului de proprietate asupra
bur.uri1or imobile.

No[iuni
generate.

Legea permite coordonarea i desPaurarea unitara a activit'atilor de cadastni,

geodezie i cartografie, creeaza cadrul organizatoric i dc subordonare telmica, a1
unitatilor de cadastru general i de cadastre de specialitate, i deschide posibilitatea
realiziirii unui cadastru modem, multifunctional, la care sa se racordeze ciirt,i1e
funciare.

2.3. Scurt istoric at procesului de pregiitirie a personalului de proftL

PU la sfaritul secolului //, specia1itii care au executat lucrrile de
cadastru !'a noastra, au fost hotamici straini, sau autohtonii pregatiti in
Academiile Domnejti din Iai i Bucureti (cu predare in limba greaca), sau in
strainatate (Austria, Germania, Fran!a).

*!ntul tehnic superior de cadastru in limba romna, a inceput odatii cu

"*"!'ea jcolilor de ingineri de la Iai de ciitre Gheorghe Asachi in 1814 qi de la
Bucureti de cane Gheorghe Laziir in 181R, care au avut printre formatiunile de
studiu i cate o grupa de ingineri hotamici. Printre disciplinele predate la aceste 5coli,
in documente se men{ioneaza i cursurile de specialitate Geodezi )f df/ii/cctura, la
Iai i Geodezie i in[enerie a cmpului, la Bucureti.
In anul 1P35, o statistica semnala ca in Tara Romaneasca erau 53 de ingineri
hotamici (din v-are 40 romdni), tar in Moldova erau 22 ingineri iiotamici (din care 16
romni).
I:n 1859, se infi*!eaza Universitatea din laji, care a pregatit 5i in

neri

in

domeniile Topografiei, Geodeziei i Astronomiei. Aceti absolven(i au pus bazele aa

numitei Hiir]i a Tiirii din 1873, dupa metode 5tiin!ifice. Atunci, s-a aratat pentru
prima data ca trebuie creator o re(ea geodezica nationala, care s. tie pozitionata
astronomic prin determiniiri de latitudine, longitudine i azimut.
Oficial, titlul de inginer hotamic, s-a instituit abia in anul 1865 prin Codul
civil qi prin Regulamcntul pentru facerea hotamicilor din 1866, apoi aceiai
specialiti s-au numit ingineri topometri (dupa 1919) i ingineri cadastrali (dupa

1930).
lv 1919, s-a infiinJat jcoala de topografie de pe lfinga Directia de Cadastru,
care pna in 1930 a pregatit circa 400 de cadre tehnice, cu pregatire inedie.

Partea I-ci._ Cadastt ul general.

Cadrele inginereti au continuat sa fie pregatite incep d cu 1921, vn cadrul

Politehnicii Bucurejti, in caTe a functionat o specialitate distincta, sea de ingineri
cadastrali, devenita din 1940 Sec[ia dc cadastru ji geniu rural, care a pregatit circa
100 specia1i)ti in geodezie i cadastni, in perioada cat a func!ionat.
Dupa reforma inva!

tului din 1948, se infiin(eaza la Iai Institutul de

Masuriitori Terestre, cu un numiir de 100 studenti, care a pregatit specialiti in

domeniul Geodeziei, Fotogrametriei, Topogradei i Cadastrului, pna in 1950.

In 1951, acest Institut a fost transferat la Galati, ca facultate de Masuratori

Terestre ji Geodezie.
In /955, Facultatea de Geodezie este transferata la Bucureti ca sectie de
Geodezie in cadrul Facu1ta!ii de Drumuri i Poduri din Institutul de Constru !i
Bucureti, iar din 1991 devine Facultate de Geodezie cu doua sec(ii (sec(ia de ingineri
geodezi i secJia de ingineri de cadastru).

3. Definitia, caracteristicile, rolul, scopul, i importan(a cadastrului.

3.1. Deftnitie. Se cunosc mai multe defini;ii pentru cadastru, mai mult sau mai
pu|in complete sari complexe, date de diferit,ii specialiti c le de specialitate sau

cuprinse in dictionare. Defini|iile cadastrului, precum i comentariile care adesea inso!

esc aceste definitii, sunt practic date in func!ie de tipul cadastrului i de organizarea
sa la un moment dat mo-o (ara. Astfel,

!a noastra, conform Legii

cadastrului i Publicitii(ii imobiliare (Legea nr. 7//996,) s-a adoptat urmatoarea

definitie : Cadastrul general este un sistem unitcir ji obligatoriu de cviden[ 5i
inventariere sistematic a bunuriloP fI7lGb//e de pe teritorial intregii tart, din punct
dc vedere cantitativ, calitativ ji fundic, indifel-e-nt de destina[ia for i de proprietar,
prin care se realizeaz identificarea, inregistrareci i reprezentarea for in registre
5i pe hr[i ji planner ca1astrale.
Cadastrul general arc urmatoarele caracteristici .
- este obiectiv, pentru ca exprima realitatea din teren;
- este unitar, pentru ca se executa dupa instructiuni i normative unice ji
fo1osete un limbaj unic, atat pentru utilizator, cat i pentru beneficiar ;
19

NoJiuni genercile.

- este dinamic, pentru ca exprima realitatea naturala in continua schimbare, ceea ce

impiine necesitatea uoei intrc(ineri permanente ;
- este general, pentru ca satisface cerin(ele de haza pentru toate sectoarele
economiei nationale ;
- este obligatoriu, pe inoeg teritoriul J

i, pentru proprietarii de bunuri

mobile ji pentru toate institu(iile care gesuoneaza biinurile imobile ;

- are caracter istoric, pentru ca (ine seama de legita|iIe sociale, mai ales prin caracterul
proprieta(ii, care diferentiaza o societate de alta ;

este perfectibil, pentru ca ofera posibilitatea folosind mijloacelor de

automatizare a proceselor de culegere ji prelucrare a datelor, de ob{inere a
documentelor finale ji de intre!inere, prin crearea sistemului informatic cadastral.

3.2. Itolul cadastrului general. Cadastrul avand un caracter istoric, rolul sau
evolueaza de la o epoca la alta, de la o societate la alta, in functie de obiectivele

stabilite. Astfel, initial a avut doar un rol de inventariere a bunurilor mobile ca

intindere, pentru stabilirea impozitelor

fiscale, sau ulterior pentru colectivizarea

agriculturii etc. In prezent, rolul i con)inutul sau trebuie sa corespunda etapei actuale
i de perspectiva a dezvoltrii economiei nationale ji deci, sa fumizeze date reale cu

privire la :
- proprietiuii de bunuri mobile i inscrierea lor in registrele cadastrale ji

- intinderea, configuratia i pozitia buriului imobil, precum i a folosin(ei lui, rapoitata

la destinatia ini(iala;
- categoria de calitate a terenurilor, !*nd seama de procesele man pedogene- tice, de
lucriirile de amenajarc existente sau necesare, de bonitarea solurilor i a
categoriilor de folosin !a, de posibilitatile de mecanizare oferite pentru lucrarile
specifice etc ,
- resursele funciare i materialiil documentar necesar introducerii, sau
scoaterii din circuitul agricol a terenurilor ;

- elementele calitative necesare evaluiirii bunurilor mobile, etc.

NoJiiini 6nercile.

In acelai tiinp, cadastnil este, pentru economia de piata, un insti cnt

deosebit de

important,

pentru

ca

furnizeaza

docunientelc

carc

siguran(ta

traiizac(iilor care au loc pe pia(a buniirilor imobile.

De aseinenca, importanJa lucriiiilor de cadastru este de prim ordin pentru

intocmirea sistemelor informationa!e ale teritoriiiiui, capabile sa "liiinizeze rapid date

reale tuturor organismelor de gstionare ji planificare a biinurilor imobile din

sectoarele importante alc economiei iia{iona1e.
4. Legatura cadastrului cu alte discipline
Pentru reaiizarea lucr ilor de cadastru, cu caracter tehnic, econ.oiiiic

ji

juridic, cadastrul general se ba eazii i se dezvolta in sOnsa legatura cu o serie de

discipline: geodezia, fotograri tria, topografia, ciutografia, telinica calsulului ji
program. area,

organizarea

teritoriului,

pedologia,

gcobotanica, geomorfo!

ogia, imbuna(iri funciare, dreptul funciar, economia agrara etc.

Pregatirea geodezica, fotogiametrica, topografica i cartografica este necesara
pentru realizarea lucr for teluiice ale cadastrul-ai general, respectiv executarea
masuratorilor, preliicrarea datelor, intocmirea doe.iunentatiei cadastrale (planun, h r !'
i registre cadastia1e).
Cunot'm(e1e agrisole sunt necsare pentru a se putea face incadrarea corecta a
tereiiurilor in categorii i subcategorii de fo1osin(a, preci:in i pentru evaluarea for.
Cunotin!ele de pedologie, geobotanica i geomorfologie folosesc pentru
rundamentarea lucrarilor cu caractr economis i recunoajterea elementelor calitative
ale terenurilor. Ele fumizeaza specialistilor din cadastni cunotin!e despre soluri ji
fertilitatea lor, despre factorii ecologici i cliniatici, le completeaza cuno5tin(cle
despre relief cu notiuni despre dinainica acestuia, ajutiindu-i sa aprecieze

fenomenele geomorfologice in cure de desPaurare, sa determine bine formele de

relief care constiUaie fo1osin!e cadastrale, sa stabileasca just stadiul de degradare a
terenului, sa identifice i sa marcheze corect pe plan terenurile neproductive i pe cele
care au nevoie de lucriiri de amenajare sau de amcliorare, in x'ederea reintegrrii lor in

circuitul agricol.

Cuiiotin(cle de drept funciar sunt necesare jientru identificarea ji stati1iiea in

mod coiect a proprietarilor, im baza drepturiloi reale pc care acetia ii iiitemeiaza
proprietatea.

Curiotin;tele fiimizate de tehnica calculiilui i programare jermit specialijtilor

m cadastru sa beneficieze de posibilita(ile puse la

dispozitic de

informatica,

in.

procesul de prelucrare 5i gestionare a datelor caelastrale, pentru ob|inerea automata a

registrelor cadastrale, a situa ilor de sinteza, precum i a planiirilor cadastrale.

5. Aspectele cadastrului
Pentru ciinoa5terea completa i sistematica a

bunurilor imobile, cariastrul

general realizeaza eviden(a acestora dupa urmatoarelc asjccte (laturi):

1.Cantitativ(a);
2. Calitativ(a);

. Aspectul (liturti cantitiitiv(It) ml(a) cadastrului. Latiira carititativa a cadastrului

general se refe.ra la determinaiea prin masuratori a pozitiei, configuratii ji inmii
siiprafe,ielor de terenuri pe categorii de folosinta i p projirietar., precum
i la determinarea construtiilor, in fiinc)ie dc m'urimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, de riuni ml d nivele i de proprietarii lor.

Aspectul cantitativ al cadastrului se realizeaza p *!ia tehnica a

cadastrului.

. Aspectul (latura) ctilitativ(It) at(a) cadastrului. Latiira calitativa a cadastrului realizeaza

cunoajterea poten!ialului productiv al terenurilor, precum i a caracteristiciler calitative

ale construc|iilor.
Pentru tereniiri, aspectul calitativ at cadas-trului se realizeaza prin bonitarea
cadasoala a solurilor dupa gradul de fertilitate ji a categoriilor de folosin(a dupa
caracteristicile lor productive. Dupa executarea lucriinlor de bonitaie, aspectul
se completeaza i cu date privind stadiul degradarii
terenurilor, precum i cu cele privind teienurile amenajate prin lucrilri de imbuniita(iri
funciare (irigatii, indiguiri, deseciiri, conibaterea eroziunii solului etc.).

Nohum
iale.

gen-

Pentru constiuc)ii, aspec-tul calitativ al cadastrului se realizeaza prin bonitarea

construc;iilor, respectiv, canarea cladirilor dupa materialele de construc !'e (beion,
carmida, lemon etc.), dotarea cu insta1a(ii, graiiil de contort, gradul dc uzura at
cladirilor, dotrilor etc.
5.3. Aspectul (l9ti4ra) jtiPIdic(a) at(a) cadastrului.
cadastrului se refera J.a propnetari 5i regimul juridic at constnac(iilor cu diferite destina!

ii i fo1osiri(, la propritari i dreptul dc pioprietate funciara ji la situatia juridica a

fondului funciar.

6, Functiile cadastrului
Celor trei aspecte - cantitativ, calitativ I juridic, dupa care cadastrul trebuie sa
sbidieze 5i sa invcntarieze huniirile imobile, lc corespund, din punct de vedere al
realizarii practice, *.rei func(ii:
1. Functia tehnica;
2. F unc;ia econoniic"a;

Functia teluiica a cadastrului consta in realizarea iirmatoaieior 1ncriri:

- 5tabi1iiea i marcarea in iDTT1, prin borne tip cadastral, a hctarelor teritoriiloi
administrative (coiiiunalc, oraenejti i municipale), prin opera(iunea de delimitare;
- identificaiea

rnarcarca prin borne a perimetrelor construibile ale

localita;ilor i a!e vetrelor de ,sat;

- identiiicarea 5i marcaiea pe teren a perimetrelor terenurilor societa;ilor de stat ji
agen|i1or care de(in tercniiri agricole;
- identificarea i marcarea pe teren a perimetrelor tcrenurilor care apar|in
asociatiilor cii caracter particular;
- identificarea i marcazea pe teren a perimetrelor zonelor industriale;
- iilentificarea limitelor proprieta!ilor private dintr-un teritoriul adiriinistrativ;
- efectuarea masuratorilor pe teren i prelu rarea datelor cadastrale;
- intocmirea (sau reambularea) planurilor cadastrale;

Fcirtea I-a. Caclastritl general.

- numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale (tarlalelor sau cvartalelor), a

corpurilor de proprietate 5i a parcelelor de pe teritoriul administrativ respectiv;.
- calculul ariei suprafetelor pe intreg ter'toriul adminlstrativ (comiinal,
oraenesc, municipal), pe sectoare cadastrale, pe corpuri de proprietate i pe parcele;
- intocmirea rcgistrelor cadasoale i a situa)iilor de sinteza;
- intretinerea cadastnilui (planuri, registre, fije, situa !ii de sinteza)
Documentele cadastnilui intocmite in cadrul functiei tchnice sunt:
- dosarul lucranlor de hotamicie (delimitare);
- planurile 5i har(i1e cadastrale;
- registrele i fi)ele cadasoale, precum )i situatiile de sinteza.
Functia economica a cadastrului consta in realizarea urmatoarelor luciari:
- inc-adrarea terenurilor agricole in clase de calitate;
- eviden(a terenurilor agricole in functie de stadiul degradrii i de factorii care au
provocat-o;
- eviden!a tereuurilor amenajate prin lucrari de imbunata|iri funciare (irigatii,
desecri, indiguiri, combaterea eroziunii solului, etc);
- evidenta terenurilor care necesita liter i de imbunata|iri funciare i tipul

acestora;
- eviden!a cladirilor dupa materialul de construc(ie, dotare cu instala)ii,
contort, grad de uzura etc.

sa economica, cadastrul general reprezinta

un instrument

important pentru organizarea, conducerea ji planificarea produc!iei agricole, preciun

i pentru cunoaterea, folosirea ra!'onala, conservarea i dezvoltarea constructiilor,
paduiilor, apelor i tcreiiuiilor cii destina(ie speciala diii Jai-a noastra.

6.3. Func a juridicti a cadastrului.

Func|ia juridica a cadastrului nebuie sa asigure identificarea corecta a
proprietarilor de terenuri si constructii, precum i inscrierea acestora in documentele
cadastrului general i in ciirt,ile funciare, pe baza drepturilor i actelor juridice pe care
se intemeiaza proprietatea. Inscrierea in cartea funciara a proprietarilor i a drepturilor reale asupra terenurilor i construc|iilor se face in scopul eviden(ei juridice, deci,
L"o[iuni generate.

imobil i ce de ne fiecare ceta!ean pe teritoriul !ani, asigurandu-sc

astfel publicitatea imobiliara.
7. Clasificarea cadastrului

7.1. Clasificarea cadastrului dupii obiectul de SMdiH.

Dupa obiectul de studiu se poate spune ca existii cadastnil geneTal i
cadasoele de specialitate.

7.1.1. Caclastrul general. Cadastrul general are ca obiect de studiu bunurile

uiiobile de pe inneg teritoriul (rim (respectiv fondul funciar i constnicJiile).
Fondul funciar se definejte ca fiind totalitatea terenurilor de pe cuprusul
(am, indiferent de destinatia lor sati in proprietatea cui s-ar alta (aa cum precizeaza
Legea 59// 974).
Definitia cadastrului general a fost data la && 3.1

7.1.2. Cadastrele de specialitate. Cadastrele da specialitate au ca obiect de

studiu terenurile i constructiile care au o destina!ie econornica bine stabilita. In
functie de interesele generale alc statului i de nevoile specifice anumitor ramuri ale
economiei nationale, ministerele, departamentele sau alte organisme centrale, care
administreaz

de|In

terenuri

construc(ii,

ii pot organiza eviden!e

cadastrale specifice, cu ob1iga!ia (conform legilor 59'l974 qi 7/1996, modlficcita),

de a folosi date de baza cu privire

la suprafe!e, categorii de folosin ! i

proprietari, numai cele stabilite in documentele cadastrului general.
Aceste cadastre de specialitate sunt orientate practic pe cele doua grupe de
folosin(c ale fondului funciar, respectiv, grupa folosinJelor agricole

folosin(elor neagricole, precum ji pe principalele categorii de fo1osin(a. Ca urmare, se

intalnesc urmatoarele cadastre de specialitate: cadastrul fondului agricol, cadastrul
fondului forestier, cadastrul fondului apelor, cadastrul fondului imobiliar-edilitar i
cadastrul terenurilor cu destinatie speciala. Numrul acestor cadastre de specialitate
(cu precadere eel al cadastrului terenurilor cu destinatie speciala), este mai mare, sau

mai mic, in func(ie de nivelul de dezvoltare economica al fiecarei societaJi.

1. Cadastrul fondului agricol. Cadastrul fondului agricol are ca obiec-t de
studiu terenurile cu folosin!e agricole (terenuri arabile, pauni, faneJe, vii i livezi),
26

precum i SORStlTlGtillt2 Gfif le dcservesc. Acest cadastru se ocupa cii eviden(a ji

invcntarierea terenurilor agricole pe categorii i siibcategor.i de fo1osm!a , categorii de

terenuri i clase de boniiare, a construc(iilor care ie deservesc, precum ji a
proprietarilor acestora. Lucr

Ie pentru introducerea ji fintre(inerea acestei cadastru

sunt coordonate de Oficiiil Na(ional de Cadastru, Geodezie i Cartografie (ONCGC),

pnn Odciile din fiecaie jude !(JCGC-uri), iar execu|ia este Pacuta de persoan.e fizice
ji juridice de specialitate, autorizate de ONCGC.
2. Cadastrxl fondului forestier. Cadastrul fondului forestier are ca obiect de studiu terenurile
acoperite cu paduri ji cu vegetatie forestiera, precum ji a constiiic !'i1or aferente. El

se ocupa cu eviden!a ji iriveritarierea acestor terenuri i a

constructiilGr care Ie deservesc, in vederea exploatrii ra!iona1e a padurilor, precum ji

a consolidrii i dezvoltarii paduiilor tinere, in cadnil amenajamentelor silvice.

Lucrarile acestei cadastru sunt coordonate de catre Regia Na!ionala a Padurilor din
cadrul MAAM, prin inspectoratele silvice teritoriale, ocoale silvice i ICAS-uri i
sunt executate de persoane sau firme de specialitate private, autorizate de ONCGC.

3. Cadastrul fondului apelor. Cadastrul fondului apelor are ca obiect de studiu terenurile
acoperite cii ape i ape cu stuf, precum i constructiile care le deservesc. El s ocupa

cu eviden)a i inventarierea sistematica cantitativa ji ca1itatia a acestor construc(ii, a

apelor, precum )i a lucr lor de amenajare, folosire ra!iona1"a
)i de protec !ie a acestora. Lucrdrile acestui cadastre sunt coordonate de Compania

Na)ionala Apele Romane din Ministerul Apelor i Protec;iei Mediului (MAPM), prin
serviciile de specialitate din direc;iile sucursalelor bazinale ji sunt executate, in
general, de persoane sau firme de specialitate private autorizate de catre ONCGC.
Cadastrul fondului imobiliar-elilitar. El mai este denuroit uneori
Cadastrul fondului urban i rural. Obiectul de studiu al acestui cadastru este format

din terenurile cu construc(ii, construc(iile, curjile, precum i toate ceJelalte folosin[e

(subcategorii), care se incadreaza in categoria de folosin(e Cur(i construc[ii. Acest
cadastru se ocupa cu eviden!a i inventarierea acestor terenuri i a imobilelor din

localitati pe proprietari, precum ji a instala(iilor i re(e1elor edilitare, atat diii punct de

vedere cantitativ cat i calitativ. Lucrarile acestui cadastru sunt coordonate de catre

Directia de cadastru din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor, ji

Notiuni generale.

executate, in general, de specia1iti sau fume de

autorizate de Oficiul Na!iona1 de Cadastru, Geodezie
i

Locuinlei
specialitate

Cartografie, finantarea fund asigurata de la buget, prin intcrmediul adrr.inistra(ii1oi

locale.
Cadastrul terenurilor cu dcstina[ie speciul. Sub aceasta denumire sunt
grupate o serie de cadastre specials, care au ca obiect eviden!a i inventarierea
terenurilor care se gasesc in administrarea sau folosin)a directa a anumitor ministere,
departarmente sau intreprinderi de stat, puse la dispozitia acestora de catre stat,
pentru aiiumite

scopuri.

(drumurilor, cailor

ferate,

Astfel

de

porturilor

terenuri

cele

aeroporturilor)

destinate

transporturiloi

exploatrilor

imniere,

exploatiiiilor petroliere, apara !rii etc. Din grupul cadastrelor terenurilor cu

destina!ie speciala lac parte: cadastrul sailor ferate, cadastrul winter, cadastrul
diumurilor etc. Lucrarile acestor cadastre sunt coordonate de specia1itii din serviciile
de specialitate ale acestor ministere i sunt executate de speciali5ti (persoane sari
fume private), autorizati de ONCGC.

7.2. Clasiftcarea cadastrului dupii datele pe care Ie furnizeazii.

Dupa datele pe care le fumizeaza in documenta(ia finala, se deosebesc
cadastrul analitic i cadastrul sintetic.
7.2. /. Cadastrul ancilitic . Cadastrul analitic prezinta toate datele cantitative, calitutive 5i juridice car permit cunoajterea i inventaricrea arr.nun{ita a tuturor bununlor
imobile.
Continutul planurilor i registrelor cadastrului analitic difera, in functie de
felul cadastrului care se executa, de scopul pe care il urmarejte ji de ramura
economica pe care o deservete. Astfel, pentru cadastrul general, planul cadastral se
executa pc ficcare teritoriu adininistraiiv comimal, oraenesc sau municipal la scan
cuprinse intre 1/2000 i 1/5000 pentru extravilan i intre 1/500 i 1/1000 pentru
intravilanele urbane, respectiv 1/2000 pentru innavilanele rurale
Pentru cadastrele de specialitate, planul cadastral se preia de la cadastrul
general sau, in lipsa acestuia, se executa pentru teritoriul pe care departamentui sau
institutia respectiv(a) il are iii administrarc directa.
28

Din planurilc i registrele cadastrale remilta pentra fiecare parcela de teren sau
constructie toate elementele cantitative, calitative i juri

e care le caracterizeazfi,

respectiv : forma, pozitia, aria, categoria de folosinta, destin!ia, calitatea, projirietarul

si drepturile acestuia.
7.2.2. Cadastrtil sintetic. Cadastriil

s'mtetic

realizeaza

centralizarea

)i

piezentarea datelor cadastrale de aiisamblu pe unitati teritoriale man, pm hrt,i

cadastrale de ansainblu i prin registre sau situa|ii centralizatoare (de sinteza). Astfel.

pentru cadastrul general, cadastrul sintetic la nivelul teritoriului

comunal, oraenesc sau municipal este constituit, ca parte grafica, din hiir|i cadastrale
variind intre 1/10.000 i
de ansamblu, care con(in lntreg teritoriul respectiv, la
1/20.000 in func(ie de in imea tentoriului i a densita(ii dctaliilor

din

planul

cadastral original. Har(ile cadastrale comunale, oraene5ti sau municipale se ob!m

prin micjorarea planurilor cadastrale originals.
Partea scriptica a cadastrului sintetic la nivelul unei comune, ora, municipiu

sau jude !. se compune din rcgistre sau situa(ii centralizatoare, din care rezulta ariile
totale ale suprafe(elor, pe categoi4i de folosin(a, pe grupe de proprietari, pe teritoriu
adniinistrativ etc.
Oricare ar fi cadastrul care sc executa (cadastrul general, sau cadastre de

specialitate), primele documente care se intocniesc sunt cele cu caracter analitic, cele
sintetice rezultind din accstea.
8. Categoriile de folosin(a ale terenurilor, ia functie de destinatia for.
Prin categorie de folosinta se in(elege o grujiare de terenuri cu aceea5i
destina!ie economica, creata in mod natural sau artificial, fiecare fiind individualizata

printr-un cod. Dupa destinatia economica terenurile pot fi incadratc in urmatoarele

grupe de destina!*e: tereriurile cu destinatie agricola (TDA); cu destina(ie foresticra
(TDF); terenurile aflate perm.anent sub ape (TDH); terenurlle aflate in intravllane
(TDI); tereniirile cu destiria!ii speciale (TDS) i terenurile neproductive (TDN).
fieciirei

grupe

de destina;ie

exista

categorii

de folosii!a

predominante, care-i determina i denumirea, dar ji un procent mic din celelalte

29

NoJiuni generale.

categorii de folosin !a (de exemplu in intravilane, in afara de categoria de folosint

predominanta cur(i - constructii exista i ape, livezi, arabil etc.).
Categoria de folos*! are ca unitate superioara grupa de folosin(e i ca unitate
inferioara subcategoria de folosinta, individualizate de asemenea prin simboluri.
toate terenurile pot ft incadrate in 10 categorii de folosin !
predominante ale terenurilor. Ele alcatuiesc doua man grupe, respectiv grupa
folosin(elor agricole ji grupa fo1osin;elor neagricole.

Grupa folosin!elor agricole se refera la terenurile cu destina(ie agricola i

cuprinde cinci categorii de folosinJa: arabil, pajuni, fne!e, vii i livezi.
Grupa folosin!elor neagricole cuprinde celelalte cinci categoni de folosin(a

grefate pe celelalte cinci destina|ii ji anume: paduri ji alte terenuri cu vegeta e

forestiera; terenuri cu ape i ape cu shit; terenuri cu construc!ii, cur|i i alte folosin!e;
terenuri cu destina!ie speciala; terenuri neproductive.
8. 1. I. Categoria de folosin[ nrabil (A).
Aceasta categorie de fo1osin)a cuprinde terenurile care se an in fiecare an, sau
la inai mul!i ant odat"a (2-6 ant) i sunt cultivate cu plante agricole anuale (cereale,
leguminoase pentru boabe, plante tehnice ji industriale etc.), sau perene (trifoi,
liicerna, graminee perene etc.).

Subcategorii de folosinJa.
Arabil - subcategorie in care se incadreaza terenurile cultivate cu plante
cerealiere, leguminoase pentru boabe, plante tehnice i industriale, plante medicinale
ji plante furajere. Tot in aceasta subcategorie se incadreaza i terenurile: arabil in
sau pajuni arate, arabil cu point rz1eti(i, arabil cu tufe ji arbori izo1a !l. precum
ji arabil in vii piiraginite.
Grdini de legume. M aceasta subcategorie se incadreaza terenurile din
interiorul perimetrelor consaiiibile, sau din jurul acestora, cultivate cu legum.e.
Terenurile din ciimp, cultivate cu legume, se mcadreaza in subcategoria arabil.
Sere. In aceasta subcategone se incadreaza terenurile destinate cultiviirii en
i flori, care sunt protejate en construc|ii permanente.

Parteci I-n. '.ada,strul general.

to/an/. In aceasta subcategorie se incadreaza terenurile destinate cultivrii

rasadurilor sau legumelor i sunt protejate cu constru !ii provizorii, acoperite cu folii

de material plastic.
Drezr/i. In aceasta subcategorie se incadreaza terenurile irigate i amenajate
pentru cultivarea orezului.
Cp5uncirii. Cuprind terenurile cultivate cu capjuni.

Canalele de irigare, drumurile de asses, digurile, taluzele inierbate etc., dirt

gradini, terenuri arabile amenajate, orezrii etc, care in proiectie orizontala au 1a!ea
mai mare de 1 m., reprezinta detalii liniare ji se ver incadra in categoriile de folosm!a
specifice acestora.
8. 1.2. Categoi-ia de folosin[ paune IP).
In aceasta categorie se mcadreaza terenurilfl inieTbate sau in!eleriite, in mod
natural, sau artificial prin reinsamio(i1ri la 5 - 20

qi care se folosesc la paunat.

Subcategorii iefolosinta.
Pjuni ctirate - sunt terenurile acoperite cu vegetatie ierboasa.
P5uni en point - sunt pa unile plantate rar cu point fructiferi, pentru
combaterea prGcesclor de eroziune i a aliuuecrilor de teren.

Tot

iii

aceast:i

subcategorie, se incadrcaza i livezile cu procent mare de point usca!i, care se

folosesc la pajunat.
Puni impcidurite - sunt pauni1e acoperite 5i cu vegeta{ie forestiera, avand
un regim juridic de izlazuri sau pajuni comunale.
Pjuni cu tit arl - sunt pajunile invadate de arbuti dispersati pe toata
suprafa(a sau in pilcuri izolate.

8.1.3. Categcria dc folosint fne[c (F).

In aceasta categorie se incadreaza tercnurile inierbatc sau in(elenite in mod
natural sau artificial, prin reinsmiii(iiii la 75 20 ant, de pe care iarba se cosete

pentru fan.
Subccitegorii de folosinta.
Fne[e curat?i - cuprinde terenurile acoperite numai cu veget !'e ierboasa.

NoJiunt generale.

Fne[e cu point sunt terenuri cu livezi degradate, in care tin numar mare de
point s-au uscat, precum i pauni1e cii pomi inchise pa)unatu1ui i destinate pentru
produc!ia de fan.
Fne[e impadttTit - cuprmde terenurile cu fane(e acoperite part,ia1 cu
vegeta)ie forestiera.
Fne[e en tu arij - sunt f

e(ele invadate de arbuti, dispersa(i sau in palcuri.

8.1.4. Catcgoria ie folosinta vii (V).

In aceasta categorie de folosin)a se incadreaza terenurile cu vi(a de vie.
Subcategorii de folosinta.
Vii nobile - sunt terenuri cultivate cu vii altoite 5i cu vii indigene sau nealtoite.
Vii hibridc - sunt terenurile cultivate cu vi(e cunoscute sub denumirea de
hibrizi producatori direc , rezultate

de specii.

Pepiniere viticole - sunt terenurile destinate producerii materialului saditor

viticol.
Planta[ii de hamei - sunt terenurile pe care se produce materia prima pentru
bcre.
8.1.5. Categoria de folosint livezi (L).
In aceasta categorie de fo1osm!a se incadreaza terenurile plantate cu pomi
fructiferi i arbujti.
Subcategorii de folosin[ .
Livezi pure - sunt livezile la care tercnul dintre point se an anual i se (me
ogor negru in tot timpul anului.
erbate - sint livezile la care terenul dintre point este in!e1enit sau
inierbat in mod natural sau artificial. larba de sub point se folo.sete ca ffinea!a i, mai
rat ca paune.

Planta[ii cu arbujti fructiferi - sunt terenurile plantate cu agrie, coacaze,

zmeura, tiandafiri pentru dulcea ! etc.
Peplnicre pomicolc - sunt terenurile destinate pentru producerea materialului
saditor pomicol.
Flantatii de dud - sunt terenurile plantate cu duzi, pentru creterea viermilor
de matase.

Partea I-a. C,

8.2. Grupafolasin.telar ne.agriole.

b.2.1. Paliiri 5i alte terenuri en vegeta'ie foresticrci (PD).
In aceasta categorie de folosinta min terenurile inipadurite in mod natural sau

artificial, indiferent de suprafa(a i vista, ciiprinse in amenajamente silvice sau

in afara lor, indiferent de proeprietar, piiecum i arborii izolati care sunt considerati
ca vcgetatie forestiera in afara padurii.
Subcctcgorii de folosin[ci.
Pduri sunt grupun de arbori af1a!i pe o suprafa(a apreciabila de teren. In
baza Legii 204/1947 sunt considerate paduri suprafe(ele impadurite mai man de 2500
nip. Poienile ji terenul arabil allat iii adminisirare silvica se incadreaza la folosin(e

agricole.
Perdele de protcc[ie - sunt benzi ordonate de plantatii silvice i uneori silvGpomicole care indeplinesc diferite roluri de protectie : perdele pentru protec|ia
cultunlor agricole, a cailor de comiinica)ii, a ajeziidlor umane, perdele pentru
combaterea eroziunii etc.
Tufarijuri yr I11circiniuri - sunt tcrenuri acoperite masiv cu vegetajie
arborescenta de mica in ! e, formata

ienupr, jneapan, afine, mace5,

mracini uri etc.

Rchitiirii - sunt terenurile amenajate in mod

special pentru

plantatiile de

rchita (varietate de salcii cu ramuri sub{iri).

Pepinierc silvice - strut terenurile amenajate pentru producerea materialului
sditor de arbori i arbuti forestieri.

Terenuri destinate impduririi terenurile degradate, cele in erms de

regenerate, etc.
8.2.2. Tcrenuri en ape 5i ape en stuf (H)
Aceasta categorie cuprinde toate terenurile acoperite permanent cu apa,
presiun i cele acoperite temporar, dar care dupa retragerea apelor nu se pot incadra
in alti folosinta.

NoJiuni generale.

Subcat.egorii de folosinta.
Marea teritoi in.la in aceasta subsategorle se incadreaza apele teritoriale all
Romniei, din Marea Neagia. Aceste ape teritoriale sunt cuprinse mite linia din larg

(ale crui puncte sunt situate la /2 mile marine fa(a d real, respectiv 22.224 in) i
linia malului a locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice i ale insta1!iilor
portuare permanente.
Ape curgiltoare in aceasta subcategorie se incadreaza albiile mirrore ale
fluviilor, riiurilor, pfiraurilor, garlelor, canalelor, izvoarelor etc. De obicei, apele
curgatoare formeaza de o parte ji de alta a luciului apei prundiuri, care numai la
viiturile man sunt acoperite pentru scurt timp de ape. Albia minora a unui cur.s de apa

include toate zonele joase ale cursului, insiilele i prundiuri1e. Toate aceste terenuri
din albia minora se inscriu la tcrenuri cu ape, nu la neproductiv.
Ape stttoare (bii1)i ji lacuri naturale) sunt terenurile acoperite cii ape

statatoare (lacuri, ba1(i, ghioluri, iazuri, eletee, bazine de acumulare etc.).

Amenajari piscicole .sunt acele ape statatoare amenajate pentru creterea
controlata a petelui (de obicei iazuri i e1etee).
Lacuri de acumulare sunt terenurile acoperite de lacurile artificiale.

Canalc sunt terenurile ocupate de canalele din sistemele de iriga(ii, desecari

etc., care au o la ! e mai mare de la.
Ape en stuf in aceasta subcategorie se incadreaza terenurile acoperite cu ape
statatoare de mica adncime, cu vegeta{ie specifica (trestle i papura), amenajate sau
8.2.3. Terenuri cu construc[ii, ctir[i ji alte folosin[e (CC).
In aceasta categorie se mcadreaza terenurile din intravilane, ocupate de

construc)ii, de curt,i, precum i terenurile care nu se incadreaza in nici una din

celelalte /l? categorii de fo1osiu(a.
Subcatcgorii dc folosin[a.
Subcategoriile de folosinta are se mtalnesc aicisunt: constructii, cur(i,
diguri, cimitue, parciuri, targuri i pie!e, uzine, fabrici, plaje, jnanduri, alte zone de
agremcnt, spatii verzi i comerciale, parcari, faii de bontiera, cariere, exploatri
34

Parteci I-o... Caclcistrul general.

winters i petroliere, taluzuri pietruite, aerodiomuri, gari, siloziui, rampe de

incarcare, cabaiic, sclutun, terenuri de sport, tcrase, dcbiiee, gradini botanice
zoologice, locui) tie depozitare etc.
Ter-cnuri en destina[ie speciala (TFS). In aceasta

categorie

se

incadreaza terenurile proprietate de stat, car se gasesc in administrarea unor

niinistere, sau departamente, cu destinaJii speciale, care nu sunt in circuitul agricol.
Subccitegorii de folosintii.
Ci ferate vn aceasta subcategorie se incadreaza terenurile ocupate de caile
ferate cu limitele lor de protectie, delimitate ji marcate pe teren prin nome tip CFR.
Drumuri clasate sunt terenurile ocupate de cale de comunica{ie terestra,
altele decat caile ferate, impreuna cu zona dc protec!ie, constructiile aferente,
trotuarele, locurile de parcare i sta!'onare etc. Ca drummer clasate se tree dis-tinct
drumurile comunale, cele jude !ene, cele nationale i autostriizile.
Drumuri de exploatare sunt terenurile ocupate de drumurile de exploatare
agricole, forestiere, petroliere, miniere, industriale, turistice etc.
Strzi i uli[c sunt drumurile din interiorul 1ocalita!i1or, altele decfit cele
clas-ate, acestca considerindu-se Para intrerupere.
8.2.5. Terenurile neproductive IN) sunt terenurile degradate sau cu piocese
excesive de degradare, i care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie
fac pane urmatoarele subcategorii:
Nisipurile sust nisipurile zburtoare i cele mijcatoare.
Stncrii ji bolovaniuri, pietrijuri terenuri cu stiinci, pietri, bolovniuri
etc., Para nici un fel de vegetatie.
Rpi st ravene, torenti - sunt terenurile erodatc putemic in adiincime.
Saraturi sunt terenurile putemic s raturate sari cu crusta alba.
Grcpi-deponii sunt gropile de imprumut i terenurile de depozitare a
resturilor de la dehijri, a pm

turilor din sapaturi etc.

IIalde - ve aceasta subcategorie intra terenurile ocupate cu rcziduuri

industriale (zgur, stenl etc.).
Categoriile ji subcategoriile de folosin! ale terenurilor stint reprezcntate pe
hint.i1e i planurile cadastrale prin simbolurile prezentate in Tahelul I. I

Halde

9. Categoiiile de terenuri.
Rin categorie de teren se in(elege o grupare de teienuri cu acelea5i
caracteristici tehiiice. Aceste caracteiistici tehnice sunt legate de relief, de procesele
de legradare, dc lucrarile de amenajare 1 amelioiare, de pante, de gradul d
mecanizare si de rezisten(a la arat etc. In functie de aceste caracteristici, se deosebesc
urmatoarele categorii de terenuri:

9.1. Categoria de terenuri tlegradate.

Aceste terenuri au o folosinta econor:rica, dar sunt afectate de diferite procese de
degradare (unul sau mai multe in acelai timp). Ca urmare, se deosebesc mai multe
tipuri de terenuri: terenuri cu exces de umiditate, terenuri aside, terenuri saraturate,
terenuri cu eroziune de suprafa!, terenuri cu eroziune de addncime, terenuri cu
alunec

i prabuiri, cu stnca i pietre, cu degradilri artificiale (gropi de imprumiit,

deponii etc.), terenuri nisipoase etc.

9.2. Categoria de terenuri amenajate prin lucriiri de imbuiiiitti(iri funciare.

Cuprinde terenurile care pentru a le mentine folosinta economica sau pentru a

se tree la o folosin(a superioara, necesita o serie de lucrari de imbunata ! funciare.

Stint 77 asemenea tipuri de terenuri, prezentate in Tabclul I. .
Dupa marimea pantei, terenurile se incadieaza in 7 categorii de
prezentate in Tabelul I. 2
- terenuri mecanizabile ara res/ric/iisunt terenurile cu panta de pdna la 5%,
- terenuri ineccinizabile cu restric[ii minime sunt terenurile cu pante intre
- terenuri mccanizibile en rcstrictii man pentru tractoarele pe roti (se executa inecanizat
doar aratul i semnatul); sunt terenurile cu panta intre 10X qi 20X,
- terenurile mecanizahile cu restricJii foarte mirl sunt terenurile cu pante intre 20%
i 35Xo, pentru care trebuie sa se foloseasca tractoare cu enile;
- terenuri ]oartc gi-en mecanizabile sunt terenurile cu panta intre 35Xo qi 45, pentru

care se folosesc tractoare speciale;- terenuri neniecanizabile - cu pante de peste 45Xo.

Simbolul

Parteci I-a. Cadastriil general.

CAPITBLUL 2. DETERMINAREA COOIIDONATELOR PUNCTELBI1

NOI APARUTE, CA URMARE A LUCRARILOR
SPECIFICE ACTIVITATII BE CADASTRU.
In aciivitatea de proiestare, execi:tare ji intre|inere a lucrrilor de cadastru
apar o serie de puncte noi ca urmare a opera!iunilor dc comasare, de rectificaii de
hotaie, de parcelare etc. Pentru determinarea coordonatelor acestor puncte este
necesara cunoajterea unor calcule topografice specifice utilizate in mod curent in

aceste activitati.
1. Calculul punctului pe segment.
Punctul nou se gasejte pe un segment AB, J9entru Cole Se

coordonatele extremittilor sale, la

distanJa de

punctul

A.

cUnOSC

Coordonatele

punctului M, ve cazul general figura 1.1, se pot determina in mai multe inoduri:
1.1. Folosind raportul p -- AM/ AB .
1.1.1. Procedeul analitic de rezolvare.

In figura 1.1 considernd asemiinarea triunghiurilor

i ABB ' se pot

scrie rapoartele:
AB'

Raportul d'D

se va ucta

este
Fig.I. 1.Punct pe segment - rezolvare prin procedeul analitic.

deoarece

cunoscut,

distanta d' este

data, tar dist !a D

calculeaza din coordonate, astfel ca rezulta:

39

se

Calcule topografice specifics activitci[ii de cadastru.

in care raportul p se va calcula cu 6 zecimale, iar distantele d qi D .se vor exprima

in metri.
Pentru verificarea determindrii coordonatelor punctului M se calculeaza aria

suprafe!ei triunghiului AMB, care trebuie sa fie

zero,

cnd punctul este pe

aliniamentul AB, sau mai mica dect toleran!a, cnd M este determinat cu o mica
eroare, deci:

Valoarea 0,005m se accepta ca abatere admisa pentru punctul J/ fa! de

aliniamentul AB (considerata ca inal|ime in triunghiul CB).
1.1.2. Procedeul trigonometric de reznlvare.
Coordonatele punctului M
se determina i prin procedeul
trigonometric, folosind formu-

lele de la radiere, fig. 1.2:

Fig.1.2. Rezolvarea punctului pe

segment prin
procedeul trigonometric.

care

este

onentarea

segmentului AB, ob|inuta

coordonate, cu rela!ia:

(1.4)

Verificarea coordonatelor punctului /t se face cu relatia (I.2).

In cazul cdnd punctul M se va gasi in afara segmentului AB, pe prelungirea
aliniamentului, de partea punctului A figura I.3, sau a punctului B figura 1.4, pentru
determinarea coordonatelor sale se vor folosi aceleaji relatii (1.1) ji (I.3).

-Partea I-a. Cadcistrul genral.

Fig.1.3. Punctul M se gsejte pe

prelungirea segmentului,
in stanga fur.

F1$.1.4. Punctul M se giisejte pe

prelungirea segmentului,
in dreapta lui.

1.2. Rezolvarea ctind se fo!iise5te raportul r -- AM/ MB.

Daca se considera asemiinarea triunghiurilor

5i MBM din figura I. l,

se pot scrie rapoartele:

din care iezulta formulele pentru determinarea coordonatelor punctului M.

in care r Alvi /MB, AM d, iw MB se obtine sciiziind pe d din D . Controlul

determinrii coordonatelor punctului M se face cu rela|ia (I.2). Rezolvarea

trigonometrica a problemei se face ca in B/. /.?.2.
Cnd punctul M se gasejte in afara segmentului AB, pe acelaji aliniament,
coordonatele lui M se determina tot cu rela!iile (1.5), cu precizarea ca se va (inc seama
de semnele raportului r.

2. Sir de puncte pe segment.

In cazul cnd pe segmental AB se gasesc mai multe puncte M,, we trebuie
detrminate, cunoscdndu-se distan!ele dintre ele sau distan!ele fa(a de primul punct

A, figura I.5, se procedeaza dupa cum urmeaza:

Calcule topografice specifics aclivitciJii de cadastru.

2.1. Rezolvarea prin procedeul aniilitic.

Fig.I.5. Sir de puncte pe segment.

cazul cnd se dau distantele

dintre punctele M;, valorile pentTll d i SP Obtin prin cumularea distan(elor par|iale.

Verificarea determinlinlor se face, de asemenea, cu relatia (1.2).

2.2. Rezolvarea prin procedeul trigonometric. vn acest caz se vor folosi relatiile (1.3)
generalizate, pentru determinarea coordonatelor punctelor Mi .
Mi A + d.cos8
YMi YA + d,.sin8

relatii in care pentru valori!e distan!e1or d sunt valabile consideratiile Pacute in cazul
proccdeiilui analitic de rezolvare.

3. Calculul coordonatelor punctului de intersectie a doua drepte.

Problema poate fi rezolvata analitic sau tngonometric. In ambele cazuri
rezolvarea problemei se trateaza pentru trei situa{ii:

3.1.Punctul d intersec ! FP bei drepte - rezolvare analitic.

Considerand dreptele AB i CD date prin coordonatele punctelor de capat,
se poate scrie raportul sujirafe!e1or
figura 1.6, care se intersecteaza
care au aceeaji inaltime, respectiv'

Se iioteaza raportul p - .AM I AB ji

adundnd

numaratorii

intre

ei

numitorii intre ei, de la rapoartele

Fig.1.6. Punctul M se gasejte pe ambele d. t
42

suprafetelor, se va ob(ine:

Pnrtea I-a. Cadastrul geiietal.

(1.8)

AB

Raportul p dat de rela(ia (I.6) este acum cunoscut. Coordonatele punctului

M, de pe segmentul AB, se pot deci ob|ine cu relatiile (1.1), de la punct pe segment,

respectiv:
M

A +

HB

Verificarea determinani coordonatelor punctului M se face cu rela!ia (1.2).

3.2. Punctul de intersectie se gtise5te pe unit din drepte ji pe prelungirea

celeilalte - rezolvare analitic.
Considernd dreptele

AB

din figura 1.7, date prin coordonatele

punctelor de capat i punctul lor de intersectie M, ob|inut prin prelungirea dreptei ID,

se pot scrie, analog ca la punctul

I.1.1, rapoartele:

Rapoartelenecunoscute, dar
sciiznd
Fig.1.7. Punctul M se afla pe o dreapt ji pe

nuiiiaratorii

intre

ei

numitorii intre ei, se obtin cantita;i

cunoscute, deci i valoarea raportului

p va fi cunoscuta, respectiv:
(1.10)
Punctul M fund pe segmentul AB , coordonatele lui pot fi calculate folosind
rela(iile de la punct pe se

cnt, respectiv:

Verificarea determiniirii coordonatelor punctului M se va face cu relatia (1.2).

3.3. PuncMl de intersec e se giise5te pe prelungirea ambelor drepte

rezolva.re analitic.
Considernd drcptelc A13

1.8, datc p:in coordonatele punctelor de

pe

prelunglrea

drepte, se

ambelor

pot

scrie,

analog ca la punctul I.1.1,

rapoartele:

Fig.1.8. Punctul M sc alta pe prelungirea ambelor drepte.

care, de asemenea,
necunoscute.

Scznd, insa, numaratorii intre ei i numitorii intre ei se va ob{ine pentru p o valoare

cunoscuta, ji anume:

Punctul M poate fi considerat pe segrnehtu1 AB qi ca urmwe coordonatele lui

pot fi determinate cu formulele (I. I), de la purer pc scpen, deci:

Verificarea determinarii coordonatelor punctului /t

se va face cu rela;ia (I.2).

3.4. Itezolvarea problemelor prezentate, prin procedeul trigonometrtc.

Rezolvarea trigonometrica a problemei intersectiilor, indiferent de cazul in

care ne afl4m, se poate face folosind formulele de la intersectia inainte. Ca urmare,

considerd cele doua drepte date prin coordonatle punctelor de capa.t, formulele
care se vor folosi pentru determinarea coordonatelor punctului M vor fi (figura 1.8):
- pentru cazul cnd se folosete functia tangentei:

Pcirtea I-n. Ccidastritl genercil.

- pentru cazul c

d se folose(te func|ia cotangentei:

Verificarea determinarii coordonateloT punctuluiU se face cu rela(ia (1.2).

Calculul coortloriatelor punctelir de ititersecjie a iiriei drejite en

Drept cadre geomebdc al planului poate fi considerat fie limita foii tie plan, de
sectiuiie sau de trapez, fie liniile caroiajului planului.
3.5. 1. Rezolvarea prin precedes.I nnalitic.

Se considera cadrul geometric din figura 1.9, dat prin coordonatele col
dreapta A13 dat"a prin coordonatele punctelor de capat. Proccd

lor sale i
d ana1op ca la

&&/. /, se pot scr.e rapoartele:

Adun

d num. ratorii intre ei ji numitorii intre ei, se va ob nc inn raport

cunoscut, deci i p va fi
cunoscut, respectiv:
p '

(1.16)

Procednd in mod analog i

pentru

se

ob(ine valoarea lui p :

S 4

Avdnd cunoscute cele doua

Fig.I.9.Intersec(ia unei drepte cu cadml

rapoarte p i p z, se pot scrie

formulele cu care se ob!

coordonatele punctelor M qi N, procednd ca la punt pe segment, respectiv:

Verificarea determinant coordonatelor se face cu relatia (1.2), aplicata pentru

fiecare din punctele M qi N.
3.5.2. Rezolvarea prin procedeul ti igonometric.
Rezolvarea intersec{iei unei drepte cu cadrul geomeDic pe cale trigonometrica

se face folosind relatiile (I.14), sau (1.15), particularizate la figura 1.9, respectiv:
- pentru punctul M aflat la intersectia dreptelor AB on 1 -2, se va lua 8 . = &,
i re1a'ia (1.14) va deveni:

(I.19)
Relatia (I. 15) nu poate d folosita pentru determinarea punctului
M.
- pentru punctul N aflat la intersectia dreptelor AB oU l4, se va ma
1-4 10& qi relajia (I.15) va deveni:
_ + gB

N A + JN " Y,)ctg8 .

(1.20)

rela!ia (1.14) nu poate fi folosita pentru determinarea punctului N.

Vcrificarea deteiiiiii ddlor se va face cu re1a{ia (1.2)

4. Determinarea coordonatelor unui punct folosind drepte paralele

ajutatoare.
4.1 Rezolvarea problemei (toate cazurile), prin procedeul analitic.
Acest caz se poate intiilni end dintr-un punct oarccare dat, se duce o paralela
la o direcjie cunoscuta 5i se cere sa se determine coordonatele punctului de intersectie
a acestei paralele cu o alta dreapta, care poate avea o pozite particulara, sau una
oarecare.
Rezolvarea prin procedeul analitic se va trata pentru trei cazuri.
4.1.1. Cazul cind se da o dreaptci ji un punct exterior ei.
46

Fig. I. 10. Dreapta paralela trece prin C

reapta AR, data prin coordonatele

punctelor de capat i un punct ', dat

prin coordonate, prin care se duce o

paralela la AB . Se cere sa se

determine punctul M de intersec!ie

acestei drepte cu o paralela dusa prin

B

la linia care trece prin punctele A i

C,

vezi
I.10.

figura

Considernd figura anMntita se

poate
scrie:

Din aceste relatii se oii(in ilirect coordonatele punctului M i sure.

Pentru verificarea determiniirii se caiculcaza dreapta BM coordonate. Ea

trebuie sa fie egala cu dreapta AC.
4.1.2. Cazul ccind se dau dou drepte ccncurente 5i un punct exterior.
Dreptele concurente sunt date prin coordonatele punctelor de capat, iar
priu piinctul oarecare D (de coordonate cunoscute), figura I.11, se duce o paralela
la dreapta AB . ?e cere sa se determine coordonatele punctului M, de
intersec!ie a

paralelei cu cealalta dreapta (BC').

Problema se rezolva prin reducere la punct pe segment, considertiiid M
pe segmentul BC . Deci, particularizind relatiile (I. I) la figura 1.11, se ob!me:

topografice specifics activil[ii de ccidastru.

in care:

relatia
determinarea raportului
inlocuit supiafa!a

s-a

necunoscuta

cu suprafa(a cunoscuta
care este

egala,

Fig.1.11. Punctul D este exterior dreptelor concurente. deoarece au aceeai baza AB , ji

aceeai inal{ime (v.figiira I.11).

Verificarea determiniirii coordonatelor se face cu relatia (I.2).
In cazul general se considera douii drepte oarecare AB ji CD, precum i un punct fi,
exterior lor,

care se duce o dreapta paralela la AB, Ag::a 1.12. Se cere

determinarca punctului M, de intersec!ie a paralclei cu cealalta dreapta CD.

Pentru rezolvare se duce prin punctul C o paralela la M i prin A o paralela
la BC, ob|iniindu-se punctul

2. Se duce apoi prin 2 o

perpendiculara pe A6

ob(i-

nfindu-se punctele I ji 3. Prin

D se duce o perpendiculara pe
AB

Ob]inndu-se punctele 4

i 5. Se lac apoi nota(ii1e:

Considernd punctul
Fn.I.12. Cazul General at intersectiilor de dF

segmentul

CD,

lui pot fi ob{inute cu relajiile (I.1), particularizate la figura 1.12, astfel:

48

pe

coordonatele

Pat teci I-ci._ Cadaslrixl general.

Y YQ + QLD

In rela(iile (1.23) raportul p este necunoscut. El se obtine cu relatia:

Suprafe!ele din expresia lui p sunt neciinoscute. Elc se pot inlocui cu

suprafe(e cunoscute, observ d in tigura 1.12 urmatoarele egalit!i:

2

Deci, in final, pentru valoarea lui p se va ob|ine:

(I.24)
Verificarea determinant coordonatelor se va face cii relatia (1.2).

4.2. Itezolvarea problemei (toate cazurile), priri procedeul trigonometric.

Pentru rczolvarea trigonometrica se folosesc formiilele (I.14) sau (I.15),
pentru toate cele trei cazurile prezentate, cu urmatoarele precizari:
Pentru cazul 4. 1.I, figura I. 10, se va lua orientarea dreptei CM egala cu
orientarea dreptei AB.
Pentru cazul 4. 1.2, figura I.11, sc va lua orientarea dreptei DM egala cu
Drientarea dreptei AB .
Pentru cazul 4. 1.3, figura 1.12, se va lua orientarea dieptei

egala cu

orient:uea dreptei .4B .

Verificarea determiniiiii coordonatelor punctului M, vn toate cazurile, se poate
face cu relaha (1.2).

49

Calciile topografice speciftce activitcitii de cadastru.

coordonatelor unUi (lunCt folosind drepte

S.
erpendiculare.
p
Problema se intalnejte la ridicarea sau la coborarea unei
perpendiculare pe un

aliniament oarecare.

5.1. Itidicarea unei perpendiculare pe un aliniament.

Fund data dreapta .4B prin coordonatele punctelor de capat, se cere sa se

ridice o perpendiculara de lungime d8ta d, dintr-un capat al dreptei (de ex. A), din
Problema

se

considera

rezolvata

odata

cu determinarea

coordonatelor punctului M(extremitatea perpendicularei).

5.1.1.Rezolvarea problemei prin procedeul analitic.

In 6gura I. 13 se observa ca triunghiurile PM qi BB 'A sunt asemenea,
aviind toate unghiurile egale, astfel ca se pot scrie rapoartele de asemnare, deci:

notnd raportul cunoscut d7D

se pot ob !*e valorile

coordonatelor punctului M, din
rapoartele

de asemnare,

relatiile:

M YA P B -

Pentru verificarea determiniirii

coordonatelor punctului M se va
Fig.I.13. Ridicarea unei perpendiculare pe aliniaz i.

calcula din coordonate suprafa(a

Sq, care trebuie sa fie egala cu

Raportul p se va calcula cu 6 zecimale.

5.1.2.Procedeul trigonometric de rezolvare.

Punctul M de la extremitatea perpendicularei se va calcula prin procedeul

trigonometric folosind forinulele de calcul de la radiere:

GA + d.cos8
YM YA + d.sin8 .

(I.26)

Parten I-a. Cad.astrul gciicraf.

in care m

m IOT.

Verificarea determinarii coordonatelor punctului M se va face ca la procedeul

5.2. Coboriirea iinei perpetidiciilnre.

Se dau dreapta AB prin coordonatele punctelor de capat ji un punct C exterior

acesteia )i se ccre sa se coboare o jerpendiculara din acest punct pe dreapta AB ,

figura I.14. Rezolvarea problemei consta in determinarea coordonatelor

lui

(piciorul perpendicularei).
5.2. 1. Rezolvarea problemei prin procedeul ancilitic.
Triunghiurile CXC' i ABB ', din figura 1.14, sunt asemenea, avand unghiurile
egale, astfel ca se pot scrie rapoartele de asemnare, deci:

Raportul p nu este cunoscut pentru

nu se cunoajte lungimea

perpeiidicularei. Ea sc poate determina din expresia suprafe!ei 5,CB . deci:

ACB d.D ,

ca urmare:

Inlocuind valoarea lui

expresia

raportului

se

obtine:

Considernd

rapoartele

dc

asemnare se pot scrie rela!iile

Gntru

coordonatelor

Figura I.14. Coborarea unei perpendiculare dintr-un

C DC aliniamentul AB.

Verificarea determfiniirii coordonatelor se poate face cu relatia (I.2).

Calcule lopografice specifice activ'itci[ii de ccidastru.

Procedeul trigonometri c dc rezolvare.

cazul rezolvrii prm procedeul Oigonometric coordonatele pmicUiii M

se

determine prin interscctia dreptelor AB cu CM (figura I. 14), folosind relahile (I.14),

sau (I.15), in Gflf icii

+/0&, iar venficarea determiriiiiilor se face cu relata (I.2).

De asemenea, verificarea se mai poate face i prin procedeul analitic.

6. Frinturi i capat de drum.

In figura I. 15 punctul M reprezinta capatul drumului ob]inut la proiectare,

ducnd o paralela la dreapta AB, la distan(a d fa!a de aceasta. Dreptele AB qi BC
sunt date prin coordonatele punctelor de capat. Se cere determinarea coordonatelor
6.1.1.Procedeul analitic de rezolvare.
Punctul M se considera pe
segmentul FC ji se determina
cu relatiile (1.1), particularizate

la figura I. 15, respectiv:

Fig.I. 15. Capiit de drum.

Verificarea determinarii coordonatelor lui M se face cu

relatia (1.2).
6.1.2.Procdcul trigonomctric de determinare.
Prin procedeul trigonometric se determina punctulM ca un punct radiat, deci:
Xyj Xz + BM. COS BC t

in care
Verificarea detenniniiiii se poate face cu relatia (1.2).

Pcirtea I-ci. Ca

strut general.

Punctul iU din figuiu I.16 reprezinta o frantura a win drum prciectat, de la|
ime /, devenita dupa 6 tura. Se cere sa se determine coordonatele punctului M.
6.2.1. Procedeul analitic

cIe rezolvare.
Pentru

determirarea

punctului M se folosesc
punctele ajutatoare M' ji
M, care se considera ca

fund capete Ie drum, ale

caror coordonate se obtin
cu rela ile (I.28), parti ularizate la figura I.16, deci:

In paralelogramul BM'MM din figura I. 16, se pot scrie relaJiile pentru

coordonatele punctului M, astfl:

6.2.2. RezolvaTeci probleinei prin prove.dent trigonometric.

Considernd figura I. 16 se pot scrie direct reIa(ii1e trigonometrice cu care sc

ob(in coordonatele punctului M tfrdntura de draw), astfel:

Unghiul in se detennin din diferen(a orient

lor laturilor AB ji PC ale

drumului friint, respectiv in - $BC CB.

Verificarea determiniirii coordonatelor punctului M se face calculand ariile

suprafe(elor BAM qi BMC, d coordonate. Ele trebuie sa fie egale cu ariile calculate
peometric (folosind baza ji inal(imea fieciireia), respectiv: 2+BAM d.D

7. Detaarea suprafe(elor.
In cadrul activitatii de cadastru intervin lucriiri de impiir|ire sau delimitare a
unei suprafe!e, conform unei sarcini de proiect, numai in ce privete partea tehnica.
In general, prin detajarea unei suprafete

dintr-o suprafata mai mare

c'unoscuta, se in)elege determinarea in plan a liniei de detaare. Deci, prin detajare se

rezolva doua condi(ii:
- conditia de siiprafa[ci, adica lima de detajare trebuie sa separe o suprafa(a s
iinpusa, dintr-o suprafa(a data 5;
- condi[ia de detaare, prin caie se indica direc!ia pe care trebuie sa o aiba
linia de detajare ji punctul obligat prin care aceasta trebuie sa treaca.
Partea tehnica a detaja:ii comporta intocmirea proiectului

de

parcelare

(calcule de birou) i aplicarea pe teren a acestuia.

Calculele de birou con|in:

- determinarea suprafe!elor care intervin in calcule (constitute elementul de baza at

detajiiiii);
- ca1cu1u1 coordonatelor punctelor sau at elementelor necesare rezolv4rii detaarii,
folosind metodele: puncte pe segment, intersec!ii de drepte, drepte paralele sau
perpendiculare,

capete de drum etc.;

Parten I-ci. Cadastrul general.

- efectuarea cletajarii propriu-zise.

Proiectul de detajare poate fi i ezolat atat prin proccdee numerice, cat i
grafice. Detaarea grafica este specifica suprafetelor micl, cu forma regulata ji
necesita un plan precis i la scan mate.
La raiidui ei, deta area nunneries comporta doua rezolvari:
- rezolvare anaiitica, care ti1oscte coordonatele

rectangulare

ale punctelor; este o

rezolvare simpla, pentru ca reduce intotdeaiina problema la calculul unui punct pe

scgnient;

- rezolvare trigonomctrica, cci:e folosejte coordonatele polare ale pur.cte1or; are

av'antaju1 ca nu mai necesita elemente in plus la aplicarea pe teren a proiectului ie

detajare.
Cele mai fre vente conditii impiise la o deta are sunt:
- dreapta de detajare sa treaca printr-un punct dat, situat de regula pe conturul
suprafe(ei, in inteilorul ei sau in exterioml ei;

- dreapta de detaarc sa fie paralela sau perpendiculara la/pe o latura a

conturului suprafeJei sau la/pe o directie oarecare (deta5are yarz/e/a sau detajare
perpendicula-r);
sc respecte un anumit rajion in

proport,ionalitate (detajari proportionate).

Alegerea procedeului de rezolvare (grafic sau numeric), depinde in primul
nd de precizia cemta la aplicarea proiectului detaiirii.
Acolo nude generalizarea se preteaza, detajarea se va rezolva numai pentru
figura cea mai simpla, respectiv triunghiul.

7.1.

Detajarea suprafetelor printr-o dreaptii care trebuie sit treacd printr-uii

7.1.I. Punctul obligat este un vrfal conturului suprafe[ei.

1. DetaaTea in triunghi.

a) Procedeul analitic.
Se da tnunghiul ABC pnn cooriionatele vrfurilor, figura 1.17 i se cere sa se
dtaeze din suprafa'a 5 a acestuia, o suprafa!a , astfel incat dreapta de detajare sa
treaca prin vrful B al triungliiului. Deci se cere sa se determine coordonatele unui

Calcule topografice speciftce nctis'itci[ii de calastru.

Fig.1.17. Deta5area prin procedeul analitic.

Fig.1.18. Detajarea prin procedeul grafic.

punct M, astfel ca aria suprafe(ei ABMsa fie egala cu s. Coordonatele punctului M se

vor determina cu formulele de la punct pe segment, particularizate la cazul din figura
I. 17, deci:

AC

S,

Afia tnunghiului FC se ob|ine din coordonate, iar s este impusa.

Verificarea determinilrii punctului M se face calculnd aria suprafe!ei ABM
din coordonate. Ea Oebuie sa he egala cu s . Se mai poate folosi pentni verificarea
determinarii punctului M qi relatia (1.2) de la punct pe segment.

6) Procedeul trigononietric.
Se calculGaza din cooidonatele punctelor, elementele D

, 8

, precum i 8Ac

se determina apoi iniil]imea h a suprafeJei s, avnd M ca baza, en relatia:

Din diferen!a orientilrilor se deduce unghiul ru i apoi se calculeaza d, vezi i

Cu ajutorul acestor elemente se calculeaza apoi coordonatele punctului M , ca

punct radiat, respectiv:
56

A =' d. cos8ic

Y Fq + d./n8xc.

Pentru verificarea determini se calculeaza aria siiprafc!ei AdIv1

cooidonate. Ea trebuie sa he egala cu
s' clat.
c) Procedeul grafic.
Pentru rezolvarea acestui caz de deta5are, prin procedeul grafic, se
procedeaza astfel: se deiermina grafic distan! D , pc plan ji apoi se dete mum

din

pnn calcul inal|imea h a suprafe(ei s, figura 1.18, cu formula h 2s / D ; se

aplica valoarea

redusa la scan, pe o perpendiculara ridicata pe iheapta AB ,

oarecare; se duce apoi prin extremitatea lui h, o paralela la latura AB a
tnunghiului, care va intersecta latura AC, chiar in punctul 3J caiitat; se unete
apoi punctul M cu vfirful B triungHului ABC qi se va ob)ine dreapta care separa
supTafa(a
?, care s-a ceiat sa fie detaata din
triunghiul A&fi.
2. Deta,jareci intr-un patrulater sau poligon oarecare.
Deta5area suprafe!ei s dintr-un patrulater sau poligon oarecare, figurile I.
19 i I.20, se reduce tot la detajarea intr-un triunghi, Pacfind o constructie auxiliara.

Fig.I. 19. Detajarea intr-un patTulatcr.

Fig.I.20. Detajarea intr-un poligon.

Astfel, in patrulaterul ABCD, figura 1.19 detajarea siiprafe(ei s se fdc din triiinghiul ABD, a carui suprafa(a sc determina mai inti folosind
coordonatele ceior

Calcule
specifice

topograj"ice

suprafe(ei s, se
trei viirfuri, iar in poligonul diii figura I.20, pentru deta5area
calculeaza suprafa)a triitnghiul ui ABC, din coordonate i apoi se scadc dir. s. cc va
obtine astfel suprafa!a is, care SP detaeaza ajioi din triunghiul AU.F.
7.1.2. Deta5arca unei siiprafe[e CIt 0 dTeapt care trece printr-un punct, cai'e

se gsete pe o latur a conturulv.i suprafetci.

1. Detajarea in triiinghi.
a) Precedent ima!itic
Se dau triunghiul ABC i puiictul N pe latura .4B , figiira I.21, de coordonate
cunoscute. Se cer sa se detaeze o

suprafa! s din triunghiul ABC, printr-o

dreapta care sa treaca prin punctul N.

Din figura 1.21 se observer ca daca se

unejte punctul

N cu vfirful C, problema

se reduce la detaarea unei suprafe!e .i,

printr-o
Fig.2.21.Detajarea pe cale analitica

dreapta

de

dtaare care sa neaca prin

i

I 5/ at triunghiului ANC.

b) PTOCe1eul trigonoiiieti-ic i proc!deul zrafic.

Pentru ambelc procedee sunt valaiiile considerentele Pacutc la punctul a), prin
care se justifica reducerea problemi de detajare la cazul cfind dreapta de detaare
Oece printr-un vdrf at triunghiului.

2. DEtajarea iiitr-un jatrulateT sau poligon oarecare.

7. 7. /.2 problema se reduce la d ta,area uiiei supi !e s,

sau zIs, dintr-un triunghi, cnd dreapta de detajare trece printr-un viirf at sau, figurile
1.22 i I.23. Astfel, pentru patrulatcrul din figura I.22, detaarea suprafe!ei s se va
face

poligonului din figura

1.23, detaarea

suprafe!ei s se reduce la detaarea suprafe!ei zJs din triunghiul WF.

Trasara pe teren a punctului M, care definete pozitia dreptei de detaare

pentru toate cazurile prezentate, se va face prin aplicarea pe teren, din punctul A, sau
din punctul ce1 mai apropiat al conturultii siiprafe!eI, a distan(ei d, vn lungal laturii
conturului acesteia, vezi i figuri!e 1.17......1.23.

Partea I-i. Cailastrul general.

Fig.I.23. Deta5area in poligon.

Fig.1.22. Detaarea in patrulater.

Distan(a d se va ob{ine aa cum s-a prezentat in cadrul procedeelor

trigonometrie sau se calculeaza din coordonate. In cazul cfind deta5area s-a Pacut pe
cale grafica, distan !a d sc determina pe plan, (ir.anu seama de scara acestaia.
i". 1.3. Cazul cnd puttciiil obligat sc gscte in afara suprafetci.
1. Detajarea in triunghi.
a) Procedeul analitic.
Se dau triunghiul AI3C prin coordonatele vrfiirilor ji uii punct D de coordonate
cunoscute, situat in afara lui. Se cere sa se dctacze suprafa(a s din triunghiul men!
ionat, printr-o dreapta care sa traca prin punctul , figura I.24.

Rezolvarea probleiriei consta in

detenninarea coordonatelor
punctelor

i N.

Aceste coordonate se determina

apliciind fonnulele de la punct

segment, particularizate
1f2.1.24. Detasarea iii triunuhi tirocedcul analitic.

59

figura I.24, ob|indndu-se:

Ccilcitle topografice sjeci]ice activitiii de caclasti ii.

1 YA " P

In relatiile (I.34), mrimile pi ji

lor se fac iumatoarele nota(ii: p +ADB .

p z sunt necunosc.ute. Pentru determinarea

fi

cc -

Exprimnd rapoartele p ca la punct pe segment i |infind seama de nota)iile de

:nai sus, se ob!ine:

AN
AC

In acelaji timp, se jioate scrie:

Inlocuind rela !ia (c) ve relaha (d), rezulta:

Daca din rela!ia Q) se scade rela!ia (a) rezulta s, deci:
s p z.k p;.p
Egaliind rela(ia (e) cu relatia J, se ob|ine:
Pt-Pz

p.k Pt-P

Din rela!ia (g) se poate scoate pe nd valoarea lui p in functie de p, , i

invers, deci:

p (pz.5 + p) p z.k , de nude St: deduce: p

i apoi:
, de unde se deduce: p

Inlocuind pe rilnd re!at'ile J) ji (i) in relatia (c), se ob{ine:

p .5.k

DezoJtand relatiile

) i griipand termenii, rezulta doua ecua|ii de gradul doi

in care necunoscutcle sunt y )i p z , respectiv:

k.5

Din. relatiile J) se deduc relatiile pentru calculul valorilor pi ji p .

1+

Inlocuind valorile ob!mute pentru p i p in relatiile

(1.34),

rezulta

coordonatele punctelor M qi N.
Pentru control, trebuie ca aria suprafe!ei Sq

, c-alculata din coordonate, sa

fie egala cu s , data.

b) Procedeul trigonometric.

Coordonatele punctelor ,V se

vor

ob{ine,

in

cadrul

procedeului

trigonometric, cu formulele de la intersec(ia mainte, relatiile (1.14), sau (I. 15). In

acest scop se va considera intersec(ia dreptelor DiV cu AB, pentru punck M,

qi

intersec(ia drptelor DN cu zIC', pentru puiictul N, figura 1.25. Pentru a putea rezolva
aceste intersec(ii, trebuie determinata orientarea dreptei DN . Acest lucru este
posibil daca se calculeaza unghiul p. Pentru obtinerea unghiului

mai inti din coordonate, orient

le dreptelGT I3A , DC i CA
,

i in, cu rela(iile:

61

se calculeaza,
i apoii unghiurile

Calcule topografice specifice activitii]ii de cadastru.

Se

calculeaza

apoi

coordonatele
intersectie

(dreptele
cu

inainte

I.25) ji apoi suprafa!a Sec

din coordonate.
Se

scrie

contmuare

suprafa!a s' ca fiind difere !

a
dintre
suprafe!1e
triunghiurilor DCN qi DPM,

Fig. 1.25. Detasarea in triunghi

procedeul

precum ji ca diferen(a

trigonometnc.

suprafe!elor Inc i s, deci :

Se exprima apoi suprafe!eIe DCN qi DPM vn : cfe de doua laturi i

unghiul cuprins intre ele, astfel (DC se ob{ine din coordonate, iar DN se ob!*e
aplicnd teorema sinusului in ADC :
_ (n + b)(n b).sin p.sin /l _

' P + OF
b)'.sin p. sin
,Q sin(p + ,/l)

i prin analogie:

in care DM se determina aplicnd teorema sinusului in dDPM, iar DP din coordonate

Inlocuind relajiile (2) qi (3) in relatia (I) se ob(ine:

Se fac dczvoltiirile necesare, se restating terioenii i se noteaza coeficientul lui

ctg9 cu A, iar restul terincniior cu B, ob{iniind ecua!*a de gradul doi iii ctgq .
ctggi + A.ctgp +B - 0

62

(I.36)

Parteci I-a. Lackistrul genercil.

Rezolviind eciiatia (I.36) se va ob|ine unphiiil rp, cu care apoi se calculeaza

orientarea dreptei DN, cu rela(ia:

Cunoscnd acum orientarile dreptelor, se calculeaza

coordonatele punctelor

prin intersectie inainte, cu re1a)iile (I.14), sau (I.15). Pentru control, aria
suprafe !ei .

se calculeaza din coordonate i trebuie sa lie egala cu s , dat.

c) Procedeul grafic.

Pentru rezolvarea pe cale grafica a problemei se duce prin D o dreapta care

I.26. Se determina
sa determine in triunghiul ABC suprafa(a s '

(se

determina

se

calculeaza inaltimea

care

corespunde suprafe!ei
considerata ca un dreptunghi.
Se duce o perpendiculara pe

pe

ea

se aplica.

rcdusa
Fit:.I.2o. Detasarea in tiiunghi procedeul grafts.

valoarea lui h.

Prin extremitatea lui h se duce o paralela la Ivt'N' qi se ob|In punctele /\/, M.

Se unete D cu N , lies astfel ca sa se realizeze o compensare a suprafe!ei

sedate, cu cea primita, ob|infindu-se totodata i punctul M

(vezi zonele haurate

din fig. 1.26).

Se determina apoi grafic aria suprafe!ei detaate i se comparii cu s dat initial.
Daca diferen!a dintre ele se iocadreaza in toleran!a T s/200, se considcra problema
rezolvata. Daca diferen !a este mai mare ca to1eran !a, operatiu:tile ilescrise mai sus se
repeta, pna cfind conditia este indeplinita.
2. Detajarea in patrulater i intr-un poligon.
63

a) .rocedeul analitic.

Se da patrulaterul ABCD prin coordonatele vfuliuilor ji punctul fi, de

coordonate cunoscute, in exterioml san. Se cere sa se detaeze o suprafa ! ', printr-o
dreapta care nece prin punctul , figura I.27.
Determinarea coordonatelor punctelor M ji N se face apliciind forioulcle de
la punct pe segment, particularizate la figura 1.27, deci:

Formulele (1.37) au ca necunoscute rapoartele

pi

p z, cmz se determina cu

relatiile:

" p .T - O

Pentru ob|Inerea relatiilor (1.38), s-au Pacut urmatoarele notatii (vezi ji figura

Fig.I.27. Detajarea intr-un patrulatef. Fig.1.28. Detajarea intr-un poligon.

Pentru control aria suprafe{ei Sq , determinata din coordonate, trebuie sa

fie egala cu aria s data ini!ia1.

64

Paitea I-a._ Cadastral general.

b) Proceieelc trigonometric ,si gra/ic.

Rezolvarea problemei prin procedeele tiigonomenic ji grafic se reduce la
Dcta5area in poligcniil ABCDE, z suprafe)ei s printr-o dreapta care trece
printr-un punct exterior F, se reduce la detajarea in patrulaterul ABCD, figiira 1.28.
Toate procedeele de rezolvare se trateaza ca in cazul patrulatemlui.
7.1.4. Punctul obligat se gcise5te in interiorul suprafeiei.
1. Detajarea in triunghi.
a) Procedeul analitic. Problema se rezolva ca la && 7.1.3. 1, cu
precizarea ca iji schimba semnul i ca urmare relahile (1.35)
vor avea sub
Tadical o diferenta in lGC de sumii.

b) PTOCdeele trigonome.t!-ie i grcific se trateaza la fel ca la 8:&7. /.3. 2.

2. Detajarea in patrulater i poligon.
Rezolvarea problemei pentru procedeele analitic, trigonometric ji grafic se
face la fel ca la && 7.1.3.2.
Trasarea pe teren a punctelor M ji N, care definesc dreapta ce detaeaza
suprafa!

patrulater sau poligon se face prin aplicarea unor

distan ! din puncml A (sau alt vrf al conturultii), pc laturile conturu!ui supiafe!ei.
Distanlele se vor calciila folosind coordonatele punctelor determinate ia
procedeele respective.

,,perpeiidiculare- procedeul analitic.

Pentru deducerea formulei generale a detajtinlor specificate, se considera

patrulaterul oarecare ABCD, din care se va deta-a o suprafa!a . printr-o dreapta

oarecare, figura I.29. Coordonatele punctelor M i N, care defmesc pozi!ia dreptei de

detajare, se vor determina aplicnd re1a(ii1e (I.1) de la punct pe segment,

particularizate la figura I.29.

65

Calcule topografice specifice activitcitii de cadastru.

(I.39)

F1$.1.29. Deducerea formulei generale a detajarilor.

In cadrul re1a!1or (1.39), rapoartele p; qi p i sunt necunoscute, ele pot fi

insa exprimate din figura 1.29 astfel:

Din rela|iile (I) se exprima suprafe!e1e necunoscute astfel:

Pentru obtinerea formulei generale se exprima suprafata s, care tfbiiie

detajata, ca o suma de suprafe !e (vezi i figura I.29), in care se va |ine seama i de
relatiile (2).
randul sau suprafa!necunoscuta

se poate exprima astfel:

Inlocuind expresia (5) ve (4), reua:

Ca urmare rela!ia (3) devine:

(1.40)
66

Folosind nota(iile:

ABD A,

ACD B qi 5AcBD

+.

(1.41)

ji introduciindu-le in relatia (I.40), rezulta foiiiiula generala a detaj1or men[ionate:

s -- A.p +B.pz - E.p .pz.
Rela !'a (1.42) permite calculul rapoartelor p

si p;, prin partlcularizarea ei

pentru fiecare tip de detajare in parte.

7.2.1. Deta5rile proportionate in patrulater.

La detasrile propor|ionale dreapta de deta5are imparte laturile neadiacente

ale patrulaterului in acelai raport, deci:
Ca urmare, formula generala a deta ilor, particularizata la patrulater, devine:
s p(A + B) p .E
Notnd paranteza (A + B) G, rela !ia (2) devine:
p3 E - p. G + s 0
Rela!ia (3) este

ecua(ie de gradul dci, care permite determinarea

necunoscutei p, cu re'aha.
(I.43)
In cazul ciind laturile neadiacente ale patrelaterului tind sa fie paralele,
suprafa!a notata cu E tinde care zero (vezi relatia 1.41) i ca urmare p nu poare fi
calculat. In acest caz, pentru a evita nedeterminarea, se calculeaza valoarea

//p.

Pentru aceasta se imparte rela!ia (3) cu valoarea p.E, rezultnd:

G
p.E

l 0,

p.E

Valorile ob{inute cii re1a!iile (I.43), sau (1.44) pentni p, se introdiic in rela{iile
(I.39) pentru obtinerea coordonatelor punctelor M ji , care defiiiesc pozi!ia dreptei
de detaare.
.2.2. Detajarea prajiortionalii in poligon. Detajarea proportionala intr-un
poligon se reduce la detaarea proport,ioiiala intr-un patrulater. Aces: lucru este
valabil nu numai pentru poligoanele simple, ci i pentru poligoancle complexe.
67

Calcule topografice specifice activitci[ii de cadastru.

poligonului din figura 1.30, SP GTe Sa se separe o suprafata s

prin detajare propor[ionalci.
In acest scop, se va impar|i poligonul complex intr-o serie de patrulatere,

care
separa

laturile
fiecmi
g

patrulater

in acelai raport.
Scnind

Fig.1.30. Detajarea proportionalci intr-un poligon oarecare.

formula

generica a deta rii

pentni
fiecare

patrulater se va ob]ine:

Din relatia sum se deduce valoarea raportului necunoscut p sau 77y cu rela|iiIe:

(1.46)
In cazul cnd pe o parte a poligonului este un numiir mai mic de iiirfuri decat
pe cealalta parte, atunci se va considera o serie de puncte arbitrate (ex. 2in fig. I.30),
care sa permita formarea unor patrulatere in care sa se aplice formula generala a
deta5arilor.
68

Pcirtect I-a._ Ca1askrul general.

Valorile ob(inute cu rela(iile (I.45) ji (I.46) se vor introduce in rela(ii1e (1.39),

pcntni obtinerea coordonatelor punctelor a, b, c, d ji e, care definesc

pozi|1i1e

dreptelor de detajare in fiecare patrulater.

7.2.3. Detajarilc ptiralele.

La detaq iIe par-alele dreapta de detajarv este paralela cu o latura a conturului

suprafe(ei ji, ca urmare, se va face particularizarea:

p;.A p z.B, deci : p i - p z.B/A i p

pi.CB

Se va considera cazul general al unui poligon oarecare )i se va scrie formula

generala a detajrilor (I.4 ), ]innd seama de rela!ia (1), astfel, vor fi doua situa !ii:
in functie de p i, se ob|ine.
.A

A.E
B

sau:

p,- 2p B
E

A.E

(I.47)

A.B

iar pentru cazul cnd latiirile neadiacente ale patmlaterului tind spre paralelism, deci
suprafa!a notata cu fi (vezi rela!ia 1.41), tinde catre zero, se va determina lip, din
ecua(ia care se ob)ine imp

d rela !a (2) cu p.
2A

AE

(I.48)

s.E
1 A.B

A
E

s
B

s.E

A.B

iar pentru cazul cnd laturile neadiacente ale patrulatcrului tind spre paralelism, se va
determina raportul I/p din ecuaha sare se obJine imp
69

d rela!ia (2) cu p , deci:

s.A
B.E

(I.50 i
Valorile lui p date de relatiile (1.47), sau (I.49) se introduc in rela ile (I.39)
ob|innd coordonatele punctelor M qi N, care definesc pozi(ia dreptei de detaare.
Particulariznd la rfindul lor aceste deta5ari pzra/e/e la cazul triunghiului i at
trapezuliii, se va ob{ine:
1. Detaarea paralelii in trapez.
La detaarea paralela in trapez se fac urmatoarele particularizhri (vezi i
notatiile din relatia 1.41):
A B ji p =- p z p

Ca urmare, formula generala de la detajarea paralela, cazul a), devine.

s - 2p.A p.,

p 2p

Cand laturile neadiacente convert, se ia pentru p solutia care rezulta ciind se

considera semnul minus in fa(a radicalului i solu!ia care rezulta pentru / , cnd se
considera semnul plus in fa;a radicalului.

Pnrtea I-ci. C.ada.str tit general.

Fig.1.3 1. Detajarea par n/e/fi in triunghi:

a) detajarea de la varf spie baz; b) detajarea de la baz spre varf, c) detajarea in serie.

Ca urmare, formula generala a deta)iirilor paralele, cazul a), devine:

i deci:
b) Dctajarca paralela in triunghi dc la ba= sprc vrf.
Consider

d figara I.31h i notatiile (1.41), rezulta:

Ca urmare, formala generala a detaarilor paralele, cazul b), devine

Cunoscand valoarea raportului p, se calculeaza coordonatele punctelor M qi

/V, care definesc pozitia dreptei ie deta5are, cu ajutoilil Telahilor (I.39).

Calcitle topograftce specifice activitJii de caclastrit.

In cazul cmd s cere sa se detaeze de mai multe on suprafata s din tniinghi

(deta5are paralclci in .ver/c), prin drepte paralele cu baza tui, figura I.31c, se folosesc

aceleai formule pentru caiciilul raportului p, in care de fiecaie data se va schimba

valoarea suprafe(ei s, rezult d:

in care:

(1.56)
Coordonatele punctelor care definesc de fiecare data dreapta de detaare se

determina cu relajiile (1.39), in care se folosesc valorile deduse cu formulele (1.55),

pentru p,

Adesea, pozi(ia dreptei de detaare este determinata prin distan!ele masurate

de-a lungul laturilor conturului suprafe!ei, de la un varf, spre punctele M sau N.
Pentru ob|inerea acestor distaste se folosesc coordonatele punctelor calculate (M i
precum

coorclonatele punctelor de bfingere ale contuivlui suprafe(ei

(vitiuilor), respectiv ale vrfului de la care se aplica dist !a.

7.2.4.

Detaarile perpendiculiire.

In cadrul detajiirilor perjendiculare,

dreapta de detajare trebuie sa fie

perpendiculara pe una din laturile conturului suprafe(ei. Ele se rezolva, de obicei, prin
reducere la detari1e paralele.

Se considera patrulaternl ABCD din fig. 1.32, din can se cere sa se detaeze o
suprafa(ii s, printr-o dreapta care sa fie perpendiculara pe trna din laturile acestora,
de exemplu pe AD. Pentru rezolvarea pioblemei se coboara din punctul 6 o
perpendiculara BE pe latura AD. Coordonatele piciorului pe:per.dicularei (punctul
se determina cu re1a)iile (1.27), de la coborrea unei perpendiculare dintr-un punct,

Partner I-a. Ccidastritl general.

pe o dreapta. Se calculeaza apoi

coordonate

suprafata

triuiighiului ABE qi sc- compara cu

suprafa(a s, care trebuie detajata.
Diferenta de, dintre cele doua
suprafe;e, se va detaa apoi din

patmlaterul
triunghiul
F1g.1.32. Detajarea perpend.icularci intr-un patrulate

ABE

cmr.u1 lui zJs),

(in functie de
printr-o

dreapta

MN, paralela la pcrpendiculara /l. In felul acesta, dreapta de detajare MW va fi i ea,

la r

du1 ei, perperidiculara pe latura AD a patrulaterului. Coordonatele punctelor M

i N, care definesc pozi)ia dreptei de detajare se vor determina deci, cu relatiile (1.39),
(I.51) sau (1.54), de la detari1e pnri/e/e.

7.3.Precedent trigonometric pentru deta5areti paralela in friiingfii.

1. Dctajarea de la vi-fspre bciz.
Se da triunghiul IBM prin coordonatele vrfuri1or, figura I.33, ji se cere sa se

Fig.I.33. Detajarea pnrzifefiiin triunghi de la

varfspre baza, rezolvarea trigonometrica.

Fig.1.34. Deta5areapnrti/e/ii in serie,

rezolvarea trigonometrica.

detaeze suprafa!a s, printr-o dreapta paralela cu baza sa. Se cere sa se determine

coordonatele punctelor M ji N, we definesc dreapta de detaare, precum i

elementele de detaare, respectiv: c , a; qi h;. X acest scop se deternriria din

coordonate orientarile laturilor triunghiului, dupa care se deduc unghiiirile dlflA i

Calcul topografice speciftce activitci[ii de cadastru.

din

(de la baza triimghiului). Din triunghiul MNB se poate scrie:

(1.58)
de nude:
(1.59)

dar:
(1.60)

i deci:

Inlocuind relatia (I.61) in (I.59), se va ob|ine inal{imea h . Cunoscand pe hi se

determina ji elementele c; qi a; cu relatiile:
(1.62)

Cu aceste elemcnte se pot determina ji coordonatele punctelor M qi N, care

determina dreapta de detaare, folosind fonnulele de la radiere:
(I.63)
2. Deta5area paralela in serie.
In cazul detarii paralele a mai multor suprafe(e dintr-un triunghi (detaare in
serie, figura 1.34), rela)iile (I.59), (1.61) ji (1.62) devin:
b, -

x,(cigA + cigC)

(I.64)

2s; ... s; - i.s. Coordonatele punctelor /, 2, ... n, care definesc

dreptele de detaare, se

determina

cu rela !ia (1.63), in care sc introduc pe

rand, valorilc elementelor de detaare ob{inute cu rela|iile (I.64).

3. DEta5areci s1tftFOfe[ei s, de la baza triunghiului spre vrf.

POPlea I-a. Cadastrul general.

Se cere detajarea unei suprafe(e s, din triunghiul ABC, dat prin coordonatele
virliuilor sale, cu o dreapta paralela cu baza triunghiului, figura I.35, pomind de la
baza acestora, spre vrfifi lui.
Procednd ca la && 7.3.1. se calculeaza elementele de dctaare dupa
determinarea prealabila a unor martini auxiliare, astfel:
ctgA + ctgC

apoi se calculeaza:

de nude se poate obtine valoarea bazei mini, respectiv:

(I.65)

(I.66)
ctgA + ctgC

Fig.1.35. Detajarea paralelci in triunghi de la

baza spre viirf, procedeul trigonometric.

Fig.I.36. Detajarea paralelci in

triunghi pe cale grafic.

Celelalte elemente de detajare se deduc apoi cu rela(ii1e:

b by

(1.67)

ctgA + ctgC

In cazul detajiirilor in serie, elementele de detaare se deduc cu reladile:

Calcule topografice specifice activitcitii de cci1astru.

ctgA + ctgC

(1.68)

in care: s = s, sz 2s, sz 3s,. .. ... .. s, i.s, iex i I... n. Calculul coordonatelor

punctelor /, 2, 3, ... ... i, we definesc dreapta de detajare, se face cu rela(iile (I.63),
in care se introdiic valorile determinate cu relatiile (I.68).
Verificarea detaiidi se face calculnd ariile suprafe(elor dctajate, cu ajutorul

coordonatelor punctelor care definesc dreptele de detaare ji coordonatele celorlalte

puncte, care mrginesc suprafa(a detaat4.

Detaarea unei suprafe!e

dintr-un oapez, sau patrulater, cu o dreapta

paralela cu o latura a acestora, procedeul trigonometric, se rezolva prin reducerc la

7.4.Deta5area paralela a unei suprafete priti procedeul grafic.
7.4.1. Detaarea intr-un triunghi, caz-it general.
Se considera un triunghi FC i se cere sa se detaeze suprafata s, printr-o

dreapta care sa fie paralela cu baza triunghiului, figura I.36. Se considera, pentru
rezolvare, suprafa!a s ca o suprafa ! a unui dreptunghi cu baza AC ji i se detcrmina
ina1(imea /i, cu relatia:

h 2s/AC

(1.69)

Baza AC a dreptunghiului se determina grafic, |1nand seama de scara

planului. Se aplica apoi inaltimea h, redusa la scan, perpendicular pe baza AC ji
prin extremitetea ei se duce o paralela

AC . Se determina apoi grafic,

suprafa!a trapezului ob{inut 5i se compara cu s. Daca diferen!a intre cele doua

suprafe!e, zJs, este mai mica decat

toleran(a (toleran!a

T s/200), problema se

considera rezolvata. Daca zJs este mai mare, se va considera in continuare, suprafa!a
76

Partea I-a. Cadistrul general.

de ca fund suprafata unui dreptunghi, cu baza M N, qi se repeta operatiuni!e descnse,

pana cnd se va ob|ine 6s zero sau mai mica decat to1eran(a.
7.4.2. Dcta5area jiaralelii pri'c i"mpar[irea supi-afe[ei uliui tiitinglii in p rt.i
ego/e.

Se cere sa se detaeze din ten:n uI ABC o suprafata s, care sa fie egala cu

jumatatea lui 5, fi Tfi I.37s, sau cu o treime din 5, figura I.37h etc., folosind cirepte
paralele cu baza triunghiului, pe cale grafica.
Pentru rezolvarea problemei se construiete un semicerc. avnd BC ca

diametru. Din centrul lui, punctul D, se ridica o perpendiculara care inta1nete

semicercul in , figura I.37s. Apoi, cu centrul in d, se descrie arcul de cere de raza
BE, care intlnejte latura BC. in. punctul N. Prin punctul /V se duce o paralela

la

Fig.I.37. Detajare prin imprt, irea triunghiului in part,i egale, pe cale grafic:
a) impart,irea in doua prt,i egale; b) impart,irea iii trei piirt,i egale.

baza AC z triunghiului. Suprafata triunghiului /\/BM astfel ob(inut este jumatate din
suprafa!a triunghiului FC dat.
Pentru a demonsna acest lucru se sciiu, din asemiinarea triunghiului MBN cu
triunghiul ABC, rapoartele:
(I.70)

In triunghiul dreptunghic BEC se poate scrie:

Calcule topografice specifice activit[ii de ccidastru.

Inlocuind relatia (I.71) in (1.70), se ob!ine:

BC

BC

Analog, se procedeaza ji in cazal cnd se cere impiirt,irea in trei (figura I.37b),

sau mai multe par|i egale, a suprafe !i triunghiului dat. Pentru aceasta, dupa
construirea semicercului, se imparte latura BE in trei, sau mai multe p

,i egale, din

care se ridica perpendiculare care intalnesc semicercul in punctele 7, 2, .. . Apoi cu

centrul in B se descriu arce de cerc cu razele B-1, B-2, ... , care intalnesc latura By in
punctele /\/ , N z, .. , din care se due paralele la baza triunghiului, ob(innd astfel
impr(irea suprafe!ei 5 in numdrul de part,i egale dorit. Pentru a deinonstTa egalitatea
suprafe!elor ob|inutc, se procedeaza ca la impar(irea in doua piirt,i egale.
7.4.3. Imprtirea grafted a suprafe[ei unui trapez in pr[i egale, prin detajare

paralcla.
Pentru TeZolvarea problemei se prelungesc laturile neadiacente ale trapezului,
pna se ob!ne punctul de intersec e , figura I.38. Apoi, se construiejte semicercul
de diametru DE . Din E ca centru,
se duce un arc de cere de raza EC,
care intretaie semicercul in G. Din
se
pe

coboara o perpendiculara
ob(infind punctul /?. Din

, care se gasejte
jumatatea distan(ei ID , se ri tca o
Fig.I.38.qImprt,irea suprafetei unui trapez

]3t2IQDd1Gll1fifa, care

in doua prji egale, pe cale grafic.

.emicercu1

in F, h

intalneste

z I.38. Cu

centrul in E qi cu raza F , se descrie un on de cerc, care intersecteaza

latura CD

78

Patteci I-a. Cada-trul genercil.

a trapezuliii, in punctul M. Din M se duce o paralela /zW la baza AD . Dreapta

imparte supraf !a trapezului in doua p

egale. Demonstra(ia egalita(iI se face ca la

de.tajarea in triunghi.
Daca se cere detaarca mai multor siiprafe(c egale sau propor|ionalc, diii
napez, se imparte distan!a HD , din figura I.38, in numarul de piii1,i dorit sau astfe! ca
sa se respecte raportul de proport,iona1itate impus i in continuare, se face aceeai
constructie grafica, ca la cazul impiirt,irii in doua pr|i egale.

7.S.

Detajarea unei suprafete intr-tin teren neomogen.

Adeseon, in detaa-

rea

suprafe!elor

intervin dificultati in
prezen!ei in interio-

ml suprafetelor, care
fac obiectul detaarii, a unor suprafe(e
Fiti.1.39. Detasarea suDrafetelor in cazul cfrnd terenul este neomoull.

improprii

scopului

urmnt: drumuri de exploatare, crane nu pot fi mutate sau desfiin(ate, rape, ravene,
fajii de padi:re etc, figi:ra I.39.

Astfel in trapezul ABCD, care este strabatut de o asemenea suprafa !a

impropne agriculturii, se cere sa se detaeze o parcela ID, de suprafa(a s, printro
dreapta

, paralela la AD, astfel ca suprafe!e1e detajate sa indeplineasca conditia:

Pentru rezolvarea problemci se noteaza cu a i b, bazele man ale paicelelor

detajate, cu a;

qi 6; bazele mini ale lot, cu

ina1|imea trapezului ji cu

inal{imea parcelelor detajate.

In vederea determinrii acestor elemente, a laturilor parcelelor, precum 5i
a coordonatelor punctelor care se gasesc pe contuml acestor parcele, se folosesc

79

rela !iile (1.65), de la detaarea pure/e/a in triunghi, procedeul trigonometric, cazul

cmd detaarea se face de la baza triunghiului spre viirf, respectiv:

care particiilarizate la figura 1.39 se vor scrie astfel:

in care:
Prelucrnd relatiile (I.73) se ob|ine:
- a, (a + a).h;(ctgA + ctgE)

deci:

i prin analogie:
(1.76)
Relatia (I.74) se mai poate scrie:

Ill GOntinuare se aduna relatia (1.75) cu (1.76) i se obtine:

(I.f8)
Se inlocuiete apoi relatia (I.78) in (I.77) ji se ob(ine:

deci:
80

Partea I-a._ Cadastrul peneral.

(I.79)

Pentru a stabili ce sewn se ia in fa!a radicalului, acesta se va examina separat,

(1.80)
Se observa ca membrul doi at relatiei (I.80) este egal i de sewn contrar cu
membrul dot a1 relatiei (I.78), ca urmare, se poate scrie:
(1.81)
in care s-a Pacut notatia:

Din rela a (I.81) se observa ca daca se ia radicalul cu semnul + , atunci se

ob{ine pentru (a +b ) o valoare negativa, ceea ce ar fi Parti sens, deoarece laturile nu

pot fi negative. Ca urmare se va lua semnul minus in fa!a radicalului, deci:

(I.82)
In cazul cand suprafa!a improprie din interiorul trapezului ar fi un drum de

exploatare, deci FE // GH, atunci in cadrul expresici Z' , ar nnne numai

ctgA + ctgD, in formula (1.82), pentru calculul bazei mici, ar fi aceeaji cu cea de la
detajarea intr-un napez, care nu are nici o suprafata improprie in interiorul sau.
In aceeai ipoteza i ]innd seama de (I.82), se ob|ine h;.

In continuare, bazele

se calculeaza cu relajiile (1.75) ji (1.76), iar

celelalte elemente de detaare se ob(in en formulele de la detajarea paralela ve

triunghi, adica:

Avnd aceste valori se pot determina coordonatele care definesc pozi!a

dreptei de detaare, cu formulele de la punct pe segment, respectiv:

(1.85)

(1.86)
in care:

DN
HG

DC

(1.87)

Dupa determinarea elementelor de detajare, la birou, pentru toate tipurile de

detari prezentate, urmeaza ca acestea sa fie aplicate, in cadrul lucrrilor de teren.
Pentru trasarea pe teren a acestor e!emente, care definesc dreapta de deta5are,
se stationeaza cu un teodolit in vfirfiuile conturului suprafe!elelor, (virfurile fa !a de
care s-au calculat elementele respective), se vizeaza in lungui laturilor )i se aplica
distan!ele determinate direct din calculele de deta5are sau din coordonatele punctelor.
In acest scop, se fo1osete lie o panglica pentru aplicarea directa, 6e o min
tahimetnca pentru aplicarea indirecta (cnd se lucreaza cu teodolitele clasice), fie se
folosesc statiile totale.
Pentru controlul trasiinlor se folosesc bazele b, sau ina1;iriule h , determinate
i ele odata cu elementelG Gfif definesc pozitia dreptei de deta5are.

CAPITOLUL 3. INTRGDUCEREA CADASTR ULUI GENE

IUTH-UN TERITORIU ADIYIINISTRATIV.

1. Notiuni generale.
Lucrrile de cadastru general sunt coordonate de Agentia Nationala de Cadastni
ji Publicitate Imobiliar, subordonata Ministerului Adrninistra ei i Intemelor.
In Romania, iuiitatile administrativ-teritoriale sunt: comuna, oraul sari
municipiul ji jude|:u1.
In cadrul unita|i1or administrative comunale i oraenejti (municipale), se

deosebesc doua piir(i distincte: intravilanul i extravilanul.

Intravilanul este partea din teritorial administrativ care cuprinde perimetrul
construibil sau vatra de sat i terenurile cu constiuc!ii1e i instala(ii1e aferente zonelcar
functionale ale localitatii, situate in afara perirrietrului construibil sau al vetrei de sat,
cum sunt: zona industriala i de depozitare zona spa(ii1or verzi i a amenajiirilor
sportive, zona de circu1a(ie i transporturi etc., stabilite prin schi(ele de sistematizare
a localitatii.
Legea nr. 12/1968 definejte perimetrul construibil al oiau1ui i vatra satuliii
astfel: Perimetrul construibil a1 oraului i at vetrei de sat este acea parte a

intravilanului care cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit,

obiectivele social-culturale, re!e1ele edilitare, precum i terenurile libere dintre
acestea.
Fac parte din perimetrul construibil al orajului sau din vatra satului i uziiicle,
fabricile, depozitele, spa!iile verzi, cimitirele, terenurile de sport etc., existente in
zona de locuit sau grupate compact lnga aceasta.
Pe planul cadastral se reprezinta atat limitele intravilanelor in tu ncgru, c:it i
limitele venei satelor sau perimetrul construibil at orajelor cu tuj roju.
Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic at planului cadastral -i in
interioml ei se fac numerotarea cadasDala i calculul ariei
cadastrale din fiecare localitate.
83

suprafe(elor

unit!ilor

Introdiicerea cadiistrului general iittr-un teritoriii admiiiistialiv.

ExtravilaniJl Dete restul teritoriului administrativ cuprins intre hotarul

unitatii administrativ-teritoriale ji limitele inDavilanelor localitatilor. El este destinat,
iii genral, exploatarilor agricole i silvice.
Atat intravilanul cat 5i extravilanul se divid, la randul lor. in unit(i teritonale

cadastrale.
1.2. Unitiitile teritoriale catlastrale.
1.2.1. Subdiviziunilc extravilonului.

Subdiviziunile

extravilaniilui

constituite

din uriiiatoarele

cadastrale: sectorul cadastral (tarlaua), corpul de proprietate, parcela i subparcela.

(este

sectoral cci1astral) este o diviziune

extravilanului, delimitata de detalii liniare (cai ferate, drumuri clasate, drumuri de

exploatare, ape, diguri etc.), care nu sufera modificiiii curente i care cuprinde mai
multe corpuri dc proprietate, deci are mai multi proprietari i mai multe categorii de
folosinta.
Coi'pul cie proprietate (asimilat cu bunul imobil) este subdiviziunea sectorului
cadastral (tarlalei) i se defmejte ca fund constituit dim-o parcela sau mai multe
parcele alipite, care

apar{in unui singur proprietar sau mai multor proprietari in

indiviziune. Ca urmare, corpul de proprietat poate avea una sau mai multe categorii
de folosinta.
FtTClci este o subdiviziune a corpuliil de proprietate care are o singura
categorie dc folosinta i un singur proprietar, sau poate fi de]inutii de mai mul!i
proprietari in indiviziune.
Subparcela este o subdiviziune a parcelei i este definita de insuirile
calitative ale terenului (clase de bonitare, caracteristici dc sol, grad de amenajare,
pante, rezisten(a la arat, procese de degradare etc.).
Tot ca unitati cadastrale apart,inand extravilanului, mai pot fi considerate
loturile i trupurile.
Rolul este unitatea cadastrala cu una sau mai multe parcele avfind o utilitate

bine definita: loturi experimentale, loturi seminccre etc., administrate de Sta(iuni1e

Agricole Experimentale I de Cercetari.
84

Triipul este suprafata de teren formata din iina sau mai multe tarlal-, Care au
un singur proprietar i una sau mai nmilte fo1osin(e. Este cazul terenurilor de;inute de
asocia{ii agricole sau de intreprinderi agricole de stat care, de obicei, nu sunt grupate
iiitr-uri singur loc.
1.2.2. Subdiviziunile intravilanului.
Subdiviziunile intravilanului sunt: sectorul cadastral (care, de

regula.

este

asimilat cu cvartalul), corpul de proprietate ji parcela (cu sau farm constructii): ele se

definesc la tel ca i corespondentele for din extravilan.

1.3.Limite 5i hotare.

.I. Liniita se definete ca fiind linia care determina conhguratia sau forma geometrica a
unita(ilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de fo1os*!a, a tipurilor
de sol i a claselor de bonitare, a categoriilor d terenuri etc.
Din punct de vedere al vizibilita)ii se disting limite: distincte, difuzc i
discrete.
Liinite distincte sunt limitele care au conturul vizibil i se pot identifica cu
multa precizie. Ele pot fi naturale sau artificiale.
Limitele distincte iiaturale sunt: limita dintre terasa i hunca, limita de la baza
unei pante etc.
Limitele distincte artificiale sunt cele rezultate in urma interven|iei omului,
respectiv limita dintre un teren arabil i o planta !e de vie, sari limita dintre terenurile
amenajate i cele neamenajate etc.
Liinite diJuze sunt limitele dintre doua categorii de folosinta care

se

intrepatrund, ca iumare, pentru stabilirea lor sunt necesare documenta(ii i martori.

Ca exemplu, se poate da limita dintre o pajune impadurita ji padure.
Limite discrete sunt limitele care nu sunt vizibilc la suprafa!a terenului,
necesitfind executarea unor lucriid speciale pentru precizarea lor. Ca exemple se pot
da limitele iinitatilor de so1, sau limitele claselor de bonitare, limitele categoriilor de
terenuri etc.Limitele pot separa i terenuri care au diferite regimuri juridice. Astfel de
limite, care au importan ! deosebita in liicrrile de cadastru, sunt limitele inDe
intravilane i extravilan.

Introducereci cadastrului general intr-un teritoriit aclministrativ.

1.3.2. Hotarul se defmete ca fund linia despiirt,itoare litre doin tciitorii can
formeaza unitati administrative sau economice distincte, sau separa doua proprieta)i
funciare. Hotarele sunt de patru feluri:
Hotare na[ionale sau grani(e1e Jam.

Hotare admini.strative sunt hotarele care delimiteaza teritoriile administrative

jude(ene, oraeneti (municipale) ji comunale.

Hotare ale unita[ilcr economise sunt hotarele care delimiteaza teritoriile

unita;ilor industriale, ale unitatilor agricole de stat, ale iuiita!1or forestiere etc., de

celelalte terenuri.
Uoinre rile propriet[ilor fiinciare sunt liriutele intre difentele proprieta(i de

stat, asociatii agricole sau particulare.

Hotarele sunt materializate pc teren prin diverse limite ji borne. Ele sunt
reprezeiitate pe plan prin linii i puncte de hotar.

Liniile de hotar pot fi natura!e ji artificiale.

Liniile de hotar naturale sunt, de obicei, reprezentate prin hurtle de talweg ale
cursurilor de ape permanente sau temperate, prin liniile de cuinpiina a apelor (sau

liniile de despiirt,ire a apelor), prin liziere de paduri etc.

Lfni//e de hotar artijiciale sunt cele realizate de ore,
gardurile, brazdele, digurile, canalele, drumurile etc.
Reprezentarea pe hart,ile ji planurile cadastrale a liniilor de hotar se face cu
ajutorul semnelor conven|ionale prezentate mai jos:

Ho

Limita unit. econom. i asoc. agric.

Limite de sectoare cadastrale.

86

Partea I-a Cadastrul general.

Punctele cl hotar sunt obinuit artificiale, fiind constituite din borne de beton
tip cadastral, pietre de hotar, movile etc. Reprezentarea lor pe h

ie i planurile

cadastrale se face prin serene conven(iona1e, care redau felul marciirii pe teren a
fiec4mi punct de hotar. Aceste serene conven)ionale sunt :
- punct nou de hotar materializat prin
(arm de i

- punct nou de hotar materializat prin

boma de beton de tip ca

- punct vechi cadastral materializat prin

piatra de hotar sau boma de beton.
- punct de hotar materializat pe teren
prin stalpi de
- punct de hotar materializat prin

Introiucerea

cadastrului

general pe un teritoriu

se face

parcurgiind toate etajiele enuiiierate la aspectele ji func!iiIe cadastrului, respectiv:

- in cadrul laturii tehnice se executa urmatoarele lucrari:

identificarea i stabilirea hotarelor tentoriilor administrative, ale
intravilanelor i ale unitaJilor economise;
- procurarea documenta(iei, analizarea ei i intocmirea proiectului
tehnic de ansa:riblu, precum i a proiectelor tehnice de execu|ie;
- realizarea, revizuirea, sau indesirea re(elei de sprijin;
- executarea lucr4rilor pentru: delimitarea unita!ilor adrninistrativteritoriale, a intravilanelor, a unita|ilor economice 5i intocmirea
docuiiientatiei de delimitare;
- executarea lucrrilor de ridicare sau a lucrarilor de reambulare,
necesare pentru intocmirea planului cadastral (realizarea re(elei de

Intrcduverea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

ridicare, idcntificarea proprieta(i1or individuale, ridicarea punctelor

de pe limitele acestor pioprieta|i i a punctelor de detaliu);

- prelucrarea datelor de la ndicare i intocmirea planurilor cadastrale;
- realizarea numerotiirii cadastrale;
- determinarea ariei suprafetelor unita|ilor teritoriale cadastrale;

intocmirea

documenta(iei

scriptice

cadastrului

(registrele

cadastrale, fiele corpurilor de proprietate etc.);

- executarea lucrrilor de intre|inere a cadastrului.
- in cadrul latent economise se executa urmatoarele lucran:
- identificarea categoriei de foIosin(a a terenurilor in corelare cii
desanatia acestora;
- stabilirea folos *!ei construc{ii1or in corelare cu destinatia for;
- culegerea elementelor necesare stabilirii calita(ii bunurilor imobile.
- fn cadrul latent yuridice se executa urmatoarele lucr
- identificarea

proprietarilor biinurilor imobile,

verificarea

actelor juridice pe baza ciirora iji intemeiaza proprietatea;

- incadrarea pe grupe de proprietate a bunurilor imobile;
- stabilirea situa!iei juridice a bunurilor imobile.

1.5. Legislatia de referintiL

Executarea lucranlor de cadastru general are la baza urmatoaie1e legi i acre
normative:
1. ConstituJia Romniei,
2. Legea nr. 7/1996 a cadastrului i jiublicitajii imobiliare modificata i completata
prin Ordonan!a de urgen(a a guvemului nr. 70/2001;

3. Legea fondului funeral nr. l8/199l, modificata ji republicat;

4. Hotrrea de guvem nr.590/2001 privind organizarea )i func(ioriarea Oficiului
National de Cadastru, Geodezie i Cartogiafie (ONCGC);
5. Ordinul ininistrului administra[iei publice nr.538/200J pentru aprobarea
Regulainentului privind autoi-fzarea persoanelor fizice ji jui idice care pot sci execute
i s verifice lucrari de sjecialitaie in domeniile cadastrului, geodeziei i cariugrafici

pe teritorial Romniei,
88

Pai'e I-a Cadastritl general.

6. Ordiriul nr. 534/2001 al ministrului administra|iei publice pentru aprobarea Vnrmelor

tehnice pentru introducerea cadastrultii genral, elaborate de ONCGC;

7. Hotrreci de guvem nr.525/! 996 pentru aprobarea

Regulamentului

general de urbcinism,
8. Legea nr. 137/1995 a protectiei mediului;

9. Hotariea de guvem nr.834'l991, complctata i modificata, privind

stabilirea patrimoniului societa for comerciale cu capital de stat;
/0.

Ordonanta

giivemului

nr.30/1997

privind reorganizarea

regiilor

autonome;
/ /. Legea nr. l5/l994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active
corporale i necorporale, cu modificarile ulterioare.
/2. Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

3. Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica i regimul juridic al acesteia;

4. Decretul lege nr. 115/1938 pentru uiiihcarea dispozi{iilor referitoare la cart,ile

funciare;

5. Ordimul ministrului justi[iei nr. 1330/1999 cu pnvire la infiin)arca suitor funciare cu

caracter nedefinitiv;
2. Delimitarea unitatilor administrativ-teritoriale.

Stabilirea liniei de hotar i a denumirilor unitatilor administrativ-teritoriale se

face in conformitate cu Legea nr. 7/1996, pe baza prevederilor Legii iir.2/1968, cu
modificrile ulterioare stabilite prin acte normative emise de Guvernul Rom

ei.

Lirriitele intravilanelor se stabilesc conform Planurilor Urbanisticc Generale

(PUG), intocmite potrivit Legii nr.50/1991. In

lipsa

PUG, se considera limitele

existente la I ianuarie I.S0, conform Legii 18/1991, republicata i modificata.

Deliinitarea teritoriilor admirusDative este o opera!iune de baza tehnica i
juridica desPajurata pe teren, prin care se stabilesc i se materializeaza punctele i
hurtle de hotar, care formeaza penmetrul ce inchide teritoriul administrativ al unei
89

Introducerea cadastrului generiif intr-un teritoriu administrativ.

comune, ora, municipiu, jude( sau a unui innavilan. Ea se considera incheiata dupa
intocmirea documentahei legate de delurutare.

Dupa stabilirea hotarelor

i materializarea in teren a punctelor acestora, ele

constituie detalii care trebuie sa fie obligatoriu reprezentate pe planurile cadastrale

Scopul delimitilrii i stabilirii hotarelor unitatilor administrativ tentonale este
acela de a se cunoajte cu precizie cadrul teritorial in care i5i desPaoara activitatea
organele locale administrative ji economise i in care unneaza sa se execute lucr le
pentru introducerea cadastrului.

2.1. Documenta a necesarii efectuiirii delimitiirii.

Pentru a ujura operatiunea de identificare a hotarelor, delegatul cadastral
trebuie sa procure materialul documentar cartografic ji juridic, care se refera la zona
de lucru, pe baza caruia urmeaza sa se stabileasca in teren punctele i hurtle de hotar

pentru unitatea

administrativ-tentoriala

respectiva. Aceasta documentatie este

compusa din:
- planner topografice la scrile l/5.000 sau l/l0.000;
- hiirt,i la scara I.'25. 000;
- proiecte de sistematizarea localitatilor i de organizarea teritoriuiui exisiente
in zona;

- planurile cadastrale vechi, la scrile /. 5.t700, 1/1tl.000 qi documentele

referitoare la vechea delimitare;
- planurile cadastrale a1fl GGlTlunelor vecine in care s-a introdus cadastrul,
inclusiv schi(e1e de hotare:
- informa!ii legate de hotarele comuoei, orau1ui sau municipiului;
- documentele ji:ridice privind hotarele existente.

2.2. lderitiftcarea

materializarea hotarelor teritoriilor comunale 5i

orii5ene5ti sari municipale.

Delimitarea teritoriilor adminisnative comunale ji orajencti (municipale),
comporta urmatoarele operatiuni:

90

Pnrtea I-a Cadastrul genei-it.

2.2.1. Operatiuni pregdtitoarc.

1. Ccnstituireu minister de delimitare.
Identificarea i stabilirea hotarelor se executa de catre o comisie formata din:
primarii ji secretarii prim4rilor teritonilor administrative implicate in opera!iunea de
delimitare, un delegat al direc !iei de urbanism i amenajarea teritoriului, delegatul
Oficiului Jude!ean de Cadastru (O.J.C), ji reprezentantul executaiitului (cnd acesta
este deja stabilit).
Comisia se va completa cu: delegatul comunei vecine (pentru tronsonul de
vecinatate corespunzator), efu1 ocolului silvic (in cazul cnd hotarul trece printr-o
padure sau pe liziera ei), delegati ai unitatilor economice sau asocia !'i de|inatoare de
terenuri (in cazul cnd, o parte a limitei teritonului acestora coincide cu
teritonului administrativ) etc.
In cazul ciind hotarul care se identifica este la marginea jude;ului, din comisie
Oebuie sa mai faca parte un delegat al jude]u1ui vecin i un reprezeiitant al Oficiului
Jiide!ean de Cadastni din jude(u1 respectiv.
In comisia de delinutare mai pot fi convocati i localnici, bum cunoscatori ai
hotarelor, Para a fi nominaliza!i ca menibri at comisiei de delimitare.
Componen!a comisiei de delimitare se aproba prin ordinul prefectului jude|u!
ui din care face parte teritoriul administrativ care se delimiteaza sau printr-un ordin
comun al prefe !i1or celor doua jude !e vecine (cnd este cazul).
2. Intocmireci programului de lucru.
In vederea identificiiiii i stabilirii hotarului administrativ al teritoriiilui
comunal (oraenesc sau municipal), dupa stabilirea comisiei, se intocmete un
program de Jucru i se stabilesc locurile ji orele de intlnire a membrilor comisiei,
pentru fiecare lime de hotar cu cornunele vecine; acest program este consemnat Antrimformular tipizat. Memberi comisiei trebuie

sa

consulte

toata

documenta|ia

existenta in zona, inaintea inceperii opera !'inii de delimitare.

3. Intocinirea adFeSelor de inIiin[are.
Prim4ria teritoriului in care se executa delimitarea trebuie sa comunice in
scris prim4riilor vecine, cu aviz de confirmare, cu ce1 putin /? zile inainte, programui
91

Introducerea cadastrului general iiitr-un tent.oi'iii administrativ.

de lucru al comisiei i locul de intalnire, pentru a-i putea trimite delega(ii. Adresa se
mtocmete in trei exeinplare, unul rnrine la dosarul delimitiirii dc la primrie, until
in dosarul delimitarii de la OJC i unui se termite pentru intiintare.
In cazul sand delegatii unita lor vecine nu se prezinta la data i 1ocu1 stabilit,
operatiunea de delimitare se face in lipsa acestora, iar in procesul verbal de delimitare
i pe schi(a tronsonului de hotar identificat se conseinneaza men(iunea lipsa delegat.
2.2.2. Identificarea 5i stabilirea hotarelor.

Comisia de delimitare stabilita dupa analiza docuinent !iei specidcata mai

sus, incepe identificarea pe teren a hctarului pornind dintr-un punct de trei sau mai
multe hotare, situat pe cat posibil in partea de N.V. a teritoriului administrativ,
procediind astfel: din punctul de trei hotare se pornejte in sens orar i se parcurge in
intregime linia de hotar dinne comuna care se delimiteaza i prima comuna vecina
(pna se ajunge la un alt punct de intilnire a trei sau mai multe hotare, cu care se
inchide primul tronson de hotar). Cnd se parcurge hotarul se identifica fiecare punct
de frngere al acestuia, fiecare punct de intersectie a hotarului administrativ cu caile

de comunicajii, cu elementele hidrografice, cu lizierele de padure, cu

hotarele

unitatilor economise etc.

Similar se procedeaza i cu celelalte tronsoane de hotar, pana cnd

se

parcurge intreg hotarul, ajungandu-se iii punctul de plecare.

In cazul cnd unul din tronsoanele de hotar a fost identificat anterior, in cadrul
lucrdlor cadastrale din comuna veciria, delegatul Oficiului Jude!ean de Cadastru va
prelua de la primaria vecina documenta(ia de delimitare intocmita i o
dosarul lucrrii.
Daca vechile linii de hotar nu au fost modificate in decursul timpului, ele vor
fi preluate cu toate punctele de hotar, bornate i nebomate. Odata

recunoscute i

restabilite pe teren, ele vor fi reprezentate pe planul sau harta care s-a folosit la
delimitare.
Punctele de trei hotare, de biingere, precum i cele de intcrsec|ie

cu

elementele Urmare care nu sunt materializate pe teren, vor 6 marcate provizoriu, prin
(4rui de lemn cu movila de pamfint, dupa care se va face descrierea topografic-a a lor.

Pcirtea I-a C.ciclcstritl general.

Daca prin organizarea administrativ - teiitoriala din 196fl i ulterior dupa

1990, in urma constitiiirii de noi teritorii comimale, s-au creat alte linii de hotar,
ele nor fi riguros identificate pe teren i Reprezentate pe plan, marcarea lor Pacandu-se
provizoriu, tot prin (arui cu movile.
Daca delegatii celor down comune vecine nii cad de acord asupra liniei de
hotar, se vor trece pe schi(ele de hotar ambele variaute, se vor nota in scris (in
procesiil verbal at delimitarii), argumentele ambelor pr|i i se vor anexa copii dupa
actele de!inute (daca exista). Punctele de pe conturul suprafe[ei in litigiu se vor
numerota ji marca provizoriu cii stalpi de lemn cii liingimea de 50cm i diametrul de
10cm i vor primi numere provizorii. Aria zonei in litigiu se va include, pna la
rezolvarea litigiului, in aria teritoriului are se delimiteaza. Pentru

rezolvarca

litigiului va fi sesizata ANCPI (fostul ONCGC), iar dupa rezolvarea litigiului (litigiul
trebuie rezolvat in 30 zile, daca nu replica justi !ia), se reface documenta!ia cadastrala
i se vor materializa definitiv punctele de pe varianta acceptata.
Odata cu parcurgerea terenului, delegatul cadastral va culege i va nota in
carnetul de teren i pe plan, toate elementele necesare dcscrierii liniilor i punctelor
de hotar (vechi sau noi), respectiv: caracteristicile punctelor ji liniiloi de hotar,
proprietarii din ambele teritorii administrative ale caror terenuri se sprijin:i pe linia dc
hotar, categoriile de folos*!a limitrofc, detaliile liniare permancnte etc.
Daca linia de hotar este, in acela5i timp, i lime de fronticia a ! ii,
identificarea ji descrierea ei trebuie Pacutii aa cum se gasete materializata, in care
scop se va lua legatura cu unitatile de grniceri. Coordonatele punctelor de hotar se
vor lua obligatoriu de la Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie

ji

Cadastru prin ANCPI (fostul ONCGC). Lima dc bontiera se va aviza de catre

Comandamentii! Na(iona1 at Grnicerilor.
2.2.3. Numerotarea punctelor de hotar.
Dupa identificarea, stabilirea, materializarea provizorie in teren a punctelor de
hotar i reprezentarea lor provizorie pe plan, se executa iiumerotarea lor. Ea va incepe
cu cx.101 pentni punctul de intilnire a trei sau mai multe hotare situat in partea de
h.V. a teritoriului, din care s-a inceput identificarca i se continiia crescator,
parcurgnd hotarul in sens orar, pna se ajunge din nou in punctul /0/.

Introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

In cazul cmd pentru o comuna vecina la care s-a introdus

cadastrul,

numerotarea a fost efectuata, punctele de pe tronsonul de hotar respectiv voi avea

numarul vechi in paranteza.
2.2.4. Materializarea punctelor de hotar

Pentru identificarea cu u '!. pe teren, a hotarelor teritoriului administrativ,

punctele ji uneori hurtle acestora, trebuie sa lie ieaterializate cu seinne vizibile ji
durabile. Materializarea poate fi Pacuta folosind borne tip cadastral (figura I.40z,b),

10

Fig.1.40. Bowe tip pentru cadastru.

a) dimensiuni; b) mod de amplasare

sau borne conform STAS 3446-I/1996, stalpi de lemn (figura I.41s, b), sau !>i
de lemn, lungi de 30 40 cm qi diametrul de 5-8 cm, care dupa batere in pmlint vor

Fig.I.41. Stlpi de lemn cu cfe(// de arie-orare.

a) dimensiuiii; b) mod de amplasare.
94

Pcirteii I-a Cacia.strut genercil.

fi pToteja(i cu o movila de pam

t. Movila, pe langa un rol protector, are ji to! de

semnalizare. Pentru inlesnirea scurgerilor de ape se face un an( in jurul mos4lei.

In afara punctelor veclu de hotar (bornate anteriGr cu pietrfl de hotar, borne tip
cadastral sau stalpi de lemn), care se men|in, s. in.at bomeaza obligatoriu urmatoarele
puncte: punctele de intersectie a trei sau mai multe hotare; punctele de intersectie a
tinier de hotar, cu hotare ale unitatilor economice i cu elementele liniime (cai ferate,

aliniainente lungi;

drumuri clasate, cursuri de apa etc.); puncte din km

punctele de bngere alc liniei de hotar (acolo nude terenul nu este stabil, se va face
ji o marcate cu warlord, pentru a permite oricand poziJionarea punctului de hotar,
figura I.46); etc.
Practic, la materializarea acestor puncte, se prccedeaza in felul urmator:
1- Cnd hotarul dintre doua teritorii administrative este stabilit pe axiil unui
detaliu liniar (cale ferata, drum clasat, canal, dig) sau pe firul unei ajie curgatoare,
care nu permit niatenalizarea punctelor pe traseul liniilor de hotar, bornarea pimctelor
se va face
- daca hotarul teritonului este miirginit de o cale de comunicatie (cale ferata,
drumuri clasate) sau dig, canal, etc., linia de hotar se stabilejte pe liinita zonei de
protectie a detaliului liniar, astfel incat acesta sa rilinana in intregime pe iinul lin

teritorii, figura 1.42;

- daca

hotarul

traverseaza

unul din elementele liniare

men!i nate
precedent, se materializcaza

intersec;ia

limitele

zonei de protec|ie prin boma

intr-o parte i prin stlp cu
F1g.I.42. Materializarea hotarului cmd acesta
este constituit dintr-un element liniar.

movila

cealalta

parte

fig.1.42;
2 - Cnd hotarul este talwegul unei ape curgatoare se vor boma punctele de
intersectie a linici de hotar cu limita zonei de protec(ie a apei, pe teritoriul care se

Inh-oducerea cadastrului general intr-un teritoriii atministrativ.

delimiteaza,
1.43; daca traseul apei
este sinuos se

boma

vor

puncte

intermediare la interFig.I.43. Materializarea hotarului ciind acesta este talwegul unui rau.

de 2d0-?000m
stalpi

de

lemn

lungi de 50cm )i diametrul de /0cm, protejati cu movile de put. Pe plan, linia de

hotar se va trasa pe talweg;

3 - Cnd hotarul traverseaz o apa curgatoare, punctele de intersectie ale acestuia cu
limitele zonei de protec(ie a apei se borneaza, unul cu boma, celalalt

P - !'j cu movila, figura 1.44;

4 - In cazul albiilor secate, punctul de hotar care se folosete la calculul ariei
teritoriului (el se stabilete la jumatatea albiei mirrore, tar coordonatele lui se
determina prin digitizare); materializarea lui se face in acelaji mod ca la apele

normale;
5 - Cnd linia de hotar traverseaza in lime dreapta un lac, un masiv de padure sau o
paune se vor boma ambele puncte de intersectie ale fur cu limita zonei de

Fig.I.44. Materializarea hotarului cnd

Fig.1.45. Materializarea hotamlui cand

intersecteaza un curs de apa.

intersecteazii un lac.

protecJie a lacului, (figura 1.45), en liziera padurii sau cu limita paunii, astfel ca intie
cele doua puncte hotarul este considerat o lime imaginara, care traverseaza lacul sau
padurea; in cazul cdnd linia de hotar din interiorul padurii urmarete unile
96

Partea I-a Cadnstriil general.

caracteristice ale terenului (l'uiii de creasta, sau firul vailor), drumuri forestiere, sau
finn de viinatoare, trebuie sa se faca materializarea hotarului in punctele de frangere
i in punctele caracteristice ale detaliilor respective;
6 - Cmd linia de hotar este curba, se inatcrializeaza punctele de intrare in curba, de
ieire din curba i vrful curbei;
7 - Cand punctul de hotar trebuie materializat intr-un teren impropriu

bomiirii (teren instabil, m1atina etc.), se ver materializa punctele de intersec)ic ale

prelungirilor liruilor de hotar

.-HE

zonei
impropriu

de

teren

bornrii

cele

doua piirt,i ale acesteia), astfel

ca punctul de hotar poate fi
oricfind

determinat

reconstituit, figura 1.46.

CppriYx

OABvi yy

Materializarea punctelor

Fig.I.46. Materializarea hotamlui cand punctu

se gase5tq intr-unteren instabiJ

de hotar

se face pnn

executantului

grija

opera{iunii

de

delimitare, cu respectarea precizarilor Pacute 5i a Normelor ONCGC (azi ANCPI).

2.2.5. Materializarea liniilor de hotar.
In cazul cnd hotarele nu sunt constituite dirt detalii liniare naturale
(talweguri, linii de creasta, liziere de padure, nun etc.), sau artificiale
ferate, limite de categorii de folosm!e perene, canale, an

, diguri, garduri etc.), ci

traverseaza suprafe!e intinse de pauni sau fdne(e, este bine ca aceste hum de hotar sa
fie materializate pe teren. Materializarea se face de obicei printr-o brazda adnca de
Sun, realizata cu pliigul tras de tractor.

2.3. Determinarea coordonatelor punctelor de hotar.

Observatiile de teren pentru culegerea elementelor necesare deteminrii
coordonatelor punctelor de hotar se fac cu aceeai precizie 5i utilizfind ace1eai
instrumeiite i metode ca la determinarea punctelor re(elei tie sprijin.

97

Introducerea cadastrului general intr-un tetitoriu cidministtcilii'.

Coordonatele X, Y, Z ale punctelor de iiotar se calculeaza in sistcmul de

proiectie Stereografica 1970, pe plan unic secar.t, prec 'nan si in sistem stereograiic
local, iar pentru cote se folosejte sistemiil de met:ma Marea Neagi 1975.

2.4. Intocmirea documentatiei de delimitare.

Dupa terminarea opcratiei de delimitare delegatul cadasnal intocmete o
documentatie de delimitare a hotarelor, alcatuita din urmatoarele piese:
- schi(a generala a hotarului comunei sau oraului (municipiului);
- schi(ele hotarelor par|iale cu fiecare din comuiiele vecine;
- cametele cu descrierea punctelor ji liniilor hotarelor par|iale, cii fiecare
comuna vecina;
- procesele verbale de delimitare a hotarelor par|iale, cu fiecarc din
comunele vecine;
2.4.1. SchiJa generala a hotarului teri/orfu/u/- administrativ comunal.

Schi(a generala a hotarului administrativ al comunei, at cii teritoriu se

delimiteaza se intocmete pe hartie alba de desen, la scara le25. 00h sau la scara
//50. TOO, in functie de marimea teritonului, astfel incat acesta sa lie cuprins intr-o
singura planje (figura I.47.). Ea trebuie sa con!ia:
- pozitia 5i numailil tuturor punctelor de hotar;
- pozi!ia i forma liniilor de hotar desenate prm serene convenjionale;
- denumirea teritoriilor comiinaJe (cel ce se delimiteaza i cele vecine);
- categoriile de folosin!a limitrofe 5i proprietarii lor;
- reprezentarea perimetrelor intravilanelor i denumirea lor;
- reprezentarea re!elei principale de cai de comunicatii i a celei hidrogiafice;
- reprezentarea aproxfimativa a limitelor tcienurilor apar(inand unita!ilor
econoriuce etc.
Schi(a generala a hotarelor va fi intocmita in doua exemplare i va fi semnata
de membn comisiei de delimitare. Un exemplar va rmfine la dosarul comunei pentru

care se executa operart,iunea dc delimitare, iar at doilea la dosarul lucrrii, care se va

trimite la Oficiul Jude!ean de Cadastru..

Pnrtea I-n Cadistrul general.

'

A
A

(113)

(I 19

120

119

LO

Fig.I.47. Schi;a generalii a hotarului Comunei Radova

2.4.2. Schitele tronsoanelor de hotar.

Schi)e1e tronsoanelor de hotar

cuprind

aceleai

elemente ca ji schi!

a generala a hotarelor (numai cele din zona limitroPa tronsoniilui respectiv), putiind
fi
99

Introduced-ea cailastrnlui general intr-uii teritoi iu administrativ.

chiar copii de pe aceasta, la aceea;i scan sau la alte scilri, in func!tiie

de forma hotarelor, figura I.48.
Schi!ele par(iale se iritocmesc in trei exemplare, semnate dCl tG

lnfllbri

comlsiei (un exemplar pentru dosarul comunei care se delimiteaza, un exemplar

pentru dosarul comunei vecine i un exemplar pentru dosarul lucrildi, care se trimite
la OJC.
Pentru segmentele care sunt i hotar de jude(,

este necesar acordul

prefecturilor i OJC-urilor din cele doua jude !e limitrofe ji respectiv parafele

prefecturilor, semnaturile prefec !i1or, semnaturile i paralele prejedintilor consiliilor

SCHITA SEC TORULUI DE HOTAP DINIRE TERITOPIILE
ADIIINISTRA TI\/E C0IILJIIALE R A D 0 VA SI VIDR A

C OMUNA
TI C H I L E S7 I

'

06 11301

107 (1291

C 0 MU NA
R A D 0V A

COMUNA
V 1 0 R A
1f0 I f26 J

11111251

COMUN A
P L 0 PE N I

Fig.I.48. Sch it tronsonului de hotar dintre comunele Radova ji Vidra.

Paitea I-a Cadastritl general.

judetcne, aplisate atat pe schi)a partiala sat 5i pe schi(a generala, in dreptul

segmenteior respective.
2.4.3. 3. Carnetele en descrierea punctelor i liniilor de hota-r.

Descrierea punctelor i liniilor de hotar se face in carnete tip, in care se trec:

- numrul punctului ji felul bornarii;
- schi(a cu descrierea ji amplasarea punctului bomat;

- desciierea locului nude este amplasat punctul, categoria de folosinta pe care

este amplasat )i proprietarul terenului;

- descrierea liniei de hotar (unghiul interior format de hurtle de hotar

in punctul

respectiv, directia liniei fa!a de nord, forma !iniei de hotar, distan(a dintre puncte).
2.4.4. Procesele verbale de delimitare a tronsoanelor Ie hotcir.
Acestea se intocmesc in trei exemplare pe fomulare tip i se semneaza, de
asemenea, de to|i membrii comisiei de delimitare.
Pentru recep!ia lucrrilor de delimitare se intocmejte dosarul de delimitare,
trei exemplare (pentru OJC, primrie ji Consillul Jude)ean), care trebuie sa con!*
urmatoarele documente:
- memonul tehnlc pentru lucrarea de delimitare;
- *!a generala a hotarului i schi!ele tronsoane!or de hotar cu toate paralele
i semnaturile iiiembrilor comisiei de delimitare;
- descrierile topografice ale punctelor de hotar cu reperajul respectiv;
- inventar cu coordonatele punctelor de hotar materializate sau nu, ca lista )i
pe suport magnetic in hier ASCII, precum i aria teritoriului administrativ;
- masuratoiile din teren, pe suport magnetic;
- schi)a vizelor pentru masuratorile efectuate;
- procesul verbal de delimitare, cu descrierea oonsoanelor de vecinatate cu
fiecare teritoriu i cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare;
- copii dupa scrisorile de injtiin !e triiiiise primriilor teritoriilor vecine i
dupa caz, prefecturilor i OJC-uriloi.
- dosarul de verificare a lucrrilor de delimitare;
IO I

Introditcerea cadastrului general intr-un teritoriii administrativ.

Identificarea ji stabilirea limiter intravilanului se face de catre o comisie

forrnata din p:imaml ji secretarul primiirici localita;ii, delegatul Direc)iei Generale de
Urbanism i Amenajarea TeritGriului, delegatul OJC, deleg !ii comunelor

vccine

(daca este cazul), precum ji delegatul executantului (daca acesta este stabilit la data
respectiva). Aceasta comisie de delimitare este, de asemenea, numita prin ordinul
prefectului, iar convocarea membrilor ei la data, ora i locul de intalnire stabilit, se
face prin grija secretamlui primilriei.

Matenalizarea punctelor limitei se face, prin grija executantului, cu borne

standardizate sau omologate de fostul ONCGC, avnd pe marcile bornelor inscriP!ia
previizuta de Nonnele ONCGC (actualmente ANCPI). Densitatea punctelor stabilite
pe limita intravilanelor trebuie sa fie de minimum doua puncte/km. Ca puncte ale
limitei se accejita i detalii permanente existente in teren.
Numerotarea punctelor de pe limita intravilanului se face incepdnd cu nr.
1001, dintr-un punct situat in partea de nord-vest , parcurgnd limita in sens orar.
Daca limita intravilanului a fost materializata cu ocazia intocmirii Planului
Urbanistic General, urmeaza sa se faca numerotarea i determinarea acestor puncte.

Pentru toate punctele materializate, ale limitei, se vor intocmi s !e de

reperaj i descriere topografica.

Pentru toate punctele de hotar sari limite 5i pentru punctele re(elei de sprijin se
vor intocmi procese verbale de predare, dupa modelul prezentat in Normele ONCGC.
Pentru receptia lucrrii de delimitare a fieciii i intravilan se intocmete de
asemenea un dosar at delirnitiirii, care trebuie sa comma:
- memorial tehnic;
- schi(a generala a lirritei intravilaniilui la o scan aleasa convenabil (7t5000,
l/l0.000 sau 1/25.000), astfel incat sa incapa pe o singura foaie, cu numerele
punctelor, denumirea intravilanului, re!eaua de drummer i hidrografia;
- sc*!e cu segmentele limitei intravilanului la scara 7/200tI cu numerele
punctelor;
- schi(e de reperaj ji descrierile topografice are punctelor materializate;
- procesul verbal de delimitare cu acordul i semnaturile meinbrilor comisiei;

- inventar cu coordonatele punctelor de pe limita, materializate sau nu, ca lista

ji pe suport magnetic in fi)ier ASCE, precum

- scliita vizelor pentru masiiratorile efectuate;

- copii dupa scrisorile de intiin(are trimise tuturor membrilor coinisiei de
delimitare;
- dosarul de venficare interna a lucriirii de delimitare.
Dosarul de delimitare al teritoriului intravilanului se intocme5te in trei
exemplare (unul pentru primarie, unul pentru OJC ji unul pentru Direc!ia Generala de

Urbanism i Amenajarea Teritoriului).

Limitele

unitatilor

economise asocia(ii

dejinatoare

de

terenuri

se

identifica i stabilesc de catre o comisie de delimitare nuriiita prin ordiriul priiuarului

i este compusa din: secretarul primiiriei, delegatul Direc(iei Generale de Urbauism i
Amenajarea Teritoriului, directorul intreprinderii economice, delegatul OJC i
reprezentantul executantului (daca este stabilit la data respectiva).
Pentru opera|iunile de delimitare se parcurg toate

etapele prezentate la

delimitrile anterioare, iar desPaurarea lor se face in ace1ai mod, in prezenta

proprietarilor limitrofi.
Lirriitele fiecarei proprietari individuale, atat in zonele de 5es cat i in cele de
deal ji muote se vor identifica de cane delegatul primiidei (sau serviciului de cadastru
al primriei) i reprezentantiil executantului lucrdrii de cadastru, in prezen!a fiec

proprietar i a vecinilor acestuia.

MaSurarca elernenteloT Qfltru determinarea coordonatelor punctelor situate pe
limitele fiecarei proprieta;i ji a elementelor geometnce necesare pentru determinarea
ariei proprietatilor se face in prezen[a proprietarilor respectivi.

3. Rectifitcarea hotarelor.
In vedeiea folosirii ra(ion.ale e fondului fuiiciar se impune adeseori corectarea
unor linii de hotar frnte sau en sinuozita!i, prin linii drepte.

La corectarea hotarelor se pot ivi doua situa(ii:

- cnd se conserva suprafe!e1e terenurilor intre care se corecteazu hotaru!
(schimbarea suprafetelor se face la paritate); in accst caz, corectarea se niirnct
re=tificare de hotar,
- cnd suprafe!ele terenurilor intre care se corecteaza hotarul sufera i
modificiiii (creteri sau scaderi); in acest caz corectarea este modificare de hotar.
Situatia se inta1nete de obicei in lucriirile de comas ri din cadrul proiectelor
de organizare a teritoriilor.
Modificarea i rectificarea hotarelor sunt operatiuni tehnico - juridice in cea
mai mare parte a lor, dar pot avea ji aspect economic, in cazul c d terenurile
afectate de corectarea hotarului nu sunt de aceea5i calitate. Deci, schimbiirile nu se

mai fac la paritate, ci la echivalen !a

Partea tehnica a opera;iunii de rectificare consta in determinarea elementelor

topografice care permit aplicarea pe teren a noului hotar.

Partea juridica se refera la intocmirea actelor de schimb de terenuri intre
proprietarii afectati de corectarea hotarului.

Partea economica se refera la calculiil ariei suprafetelor de echiva1en !.

folosind coeficien|ii de echiva1en !. pentru calcularea unita !'lor tie prodiic(ie
conventionala (U.P.C.) da(i in Tabelul I. 3.
Din punct de vedere tehnic, problema rectificarii unui hotar se reduce practic

la o problema de detajare.
Deoarece linia care corecteaza hotarul vechi trebuie sa indeplineasca adesea
anumite conditii la rectificare, se vor intalru urmatoarele situatii:

3.1. Itectiftcareti unui hotar frtint en o lime dreaptii, care sit treacii
printr- un punct at vechiului Itotar.
Se considera hotarul bnt 1-2-3-4-5-6-7, intre Comuna A qi Comuna B, dat
prin coordonatele punctelor de frfintura. Se cere sa se inlocuiasca (rectifice) acest
hotar frdnt cu un hotar in lime dreapta, care sa treaca obligatoriu prin punctul 1 at
vechiului hotar, figura I.49 ji sa conserve ariile s-uprafeJelor celor doua comune.
Rectificarea hotarului se poate rezolva in doua situatii: cnd schimbarea
104

terenurilor intre cele doua comune se face la paritate qi c

d schimbarea se face la

echivalcn[a.

3.1. 1. Schiinharea terenurilor se face la paiitate.

Pentru rezolvarea rectificrii in acest caz se considera doua puncte ajutiitoare
M qi N, situate pe hotarul Coinunei A, respectiv al Coinunei B qi se calculeaza din

coordonatele punctelor ariile .suprafetelor iY/- -2-3-4-5-6-7 qi N-7-6-5-4-3-2-1 S_.

Sc calculeaza apoi, tot din coordonatele punctelor, ariile suprafe!elor 5 = M-1-7 qi
Daca punctele M i N nu sunt puncte de hotar, cooTdonatele acestora se vor

calcula ca puncte radiate, avand ca elemente distan(ele d ji d (alese arbitrar) ji

orientrile laturilor de hotar 8 . , respectiv 8 . ,, ob|inute din coordonatele
punctelor de capat ale tronsonulai de hotar respectiv, figura 1.49.
Se compara aria suprafe)ei 5 cu ana suprafe(ei 5. lii caz de egalitate, problema
este rezolvata, noul hotar ob !m ndu-se direct prin unirea punctelor 7 cu 7.
Daca este niai mica, urmeaza s se deta5eze suprafa!a 5 din triunghiul M-/-7
de suprafa !a S, printr-o dreapta care trebuie sa treaca prin viirful / al conturului sau,

procediind ca la detaarea in triunghi (vezi /. 7.1., qi kg:u:u 1.49 - dreapta /-#).

Fig.1.49. Rectificarea unui hotar mant printr-o iinie, la paritate.

liitroducerea cadastrului general mtr-un teriloriu aiminish-ativ.

Daca. aria suprafe(ei 5i este mai mare decat aria siiprafe(ei 5, se calculeaza
urmeaza sa se detaeze din triunghiul N-7-1 dc suprafata
5,
printr-o dreapt I -P, care de asemenea trebuie sa treaca prin viirful /, figiira 1.49.

Verificarea determin ii corecte a noii linii de hotar se face calcul

d din

coordonatele punctelor, ariile suprafetelor celor doua comune, despr|ite dc hotarul

nou. Ele trebuie sa fie egale cu ariile initiale ale suprafetelor comunelor. De obicei in
loc de ariile comunelor se calculeaza ariile triunghiului M -1- P qi patrulaterului P-I N-7, care trebuie sa he egale cu ariile suprafetelor 5 , respectiv 5;
3. 1.2. Schimbarea terenurilor se face la echivalen[a.
Daca terenurile din jurul hotarului care se rectifica nu au aceiai coeficien!i de
echivalarc, atunci schimbul terenurilor trebuie sa se faca la echivalen !a- In acest
caz, rectificarea se va face in doua faze. In prima faza, se procedeaza ca in

prezentat anterior, ob]inndu-se linia

mGdul

de hotar I-P din figura I.50. Apoi, se vor

calcula din coordonate ariile SA ii SB. ale suprafetelor dintre hotarul nou i eel vechi,
can fac obiectul schimbului intre Comuna A qi Coown B (pentru calculul ariilor

Fig.I. 50. Rectficarea unui hotar frnt, la echiva1en!a, cu o lime

dreapta care trece printr-un punct at vechiului hotar.

acestor suprafe!e, coordonatele punctelor

a, h, c, se ob|in folosind intersec!iile

tGlOT, VCIZi &&/.3). Aceste suprafe)e vor fi ega!e (suprafa!a cedat de Comuna A,
respectiv SA i cca primita Ie Comuna B, respectiv CB. sari invers).
106

In a doua faza a rectificarii se calculeaza suprafe(ele cedate ji primite, in

unitati de produc(ie

conven|ionale,

multiplicaie cu coeficien(ii de echivalen)a

Ca qi sespectiv Cb, din Tabelul I. 3. Se observa c:i egalitatea nu se va mai men)inc,

pentru ca schiir'.buI nu a fost efectuat la echiva1en !a (cu n s-a notat coeficientul de
ecliivalen(a pentru terenul Comunei A, respectiv cu Cb pentru Comma

Coeficientii unitari de echivalare pentru calculul II.P. C.

Grupa de culturi

Coeficient de echivalare
faJa de 1 ha cult.cmp.
experun.
1 ha
1 ha
1 ha

de

Plante furaje
In, cinepa, ricin, floarea soarelui, plante

1 ha
1 ha

Plante medicinale i aromat

ha
Legume in c nip ji sernincerii legume. .. 1 ha
Rasadni! solarii i ser
1 ha
Sere tip industrial (exclusiv serele
aso
1 ha
Vii pe rod sistem
1 ha
Vii pe rod sistem
1 ha
I ha
intcnsi
17
19.

21

1
ha
1 ha

Vii tinere sistem inte

Planta !ii po
Pepiniere

1
ha
1 ha

Livezi pe rod sistem intensi

1
ha
1 ha
1
ha I

25
26
.
27 Fnete natural
28 lazuri amenajate pentru pe
29
30

ha 1
ha
1
lia
1
ha
1
ha
1
ha

1 ha
I ha
1 ha
107

cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

Pentru a ob)ine egalitatea la rectifieare, in acest caz, se vor calcula ariile

suprafetelor care trebuie cedate de o comuna, i de cealalta. !i d seama de

coeficientii de echivalare, procedand astfel:

- suprafa!a cedata de Comuna B ji primita de Comuna A vu h.

(1.88)
suprafa(a cedata de Comuna A qi primita de Comuna B va fi:
(I.89)
Suprafe(ele ob!iite, 5'A i 5B exprimate in ha), nu vor mai fi egale intre ele

i vor diferi de suprafetele initials St iJ B Daca aceste suprafe(e vor fi exprimate in

uiiitati de productie conventionale (U.P.C.) insa, ele or fi egale intre ele, adica:
(1.90)
Pentru a ob(ine punctul P'

at noii linii de hotar, care sa indeplineasca

conditiile (I.88), (1.89), i (1.90), trecand in acela timp i prin punctul /, se face
diferen(a zIs vne aria SA ii aria S A Daca va fi pozitiva, ea se va detaa din teritoriul
comunei cu coeficient de echivalare mai mare ji invers.
Detajarea in faza a doua a rectificarii se va face folosind a.celcaji rela!ii ca in
Veri6carea determinarii corecte a noului hotar se va face la fel ca in cazul
cu specificarea ca se va ;ine seama de coeficientii de echivalare, pentru a ob!ine
egalitatea suprafe!elor.
La terminarea rectificrii se intocme5te un tabel in care se trec suprafe!le
cedate i cele primite de fiecare comuna, atat in hectare, cat i in unita(i de productie
conven!iona1e, pentru

putea

face

verificarea

finala

(pastrarea

suprafetelor

comunelor).

Se considera hotarul fr t 8-9-10-1 I -12-13, mo:e Comuna A qi Comuna B,

dat prin coordonatele punctelor de frntura. Se cere sa se inlocuiasca acest hotar frfint
cu un hotar in lime dreapta, care sa fie paralel cu linia care uiiete punctele de hotar 7
108

ji /4, figura I.51, i sa men(ina ncschimbate ariile suprafe(eior comiinelor.

Se va considera rezolvarea rectificarii pentru cazul cand schimbul terenurilor
intrc cele doua comune se face la paritate.
acest scop, se vor

ariile suprafe!elor

7-8-9-10-! 1-12-13-14 5; qi M-N-13-12-11-10-9-8 5i. Noua lime de hotar se va ob|

ine prin detajara suprafe)ei

din patrulaterul

7-M-N-14, printr-o dreapta paralela

cu latura 7-14 a patrulatenilui. (v.&& 1.4).

Dreapta de detaare va fi chiar noua linie de hotar intre cele doua comune
(linia P Q din figura 1.51).
Pentru verificarea rectihcarii, se calculeaza din coordonatele punctelor aria
suprafe!ei P-0-14-7. Ea trebuie sa fie egala cu Si. Sau se calculeaza aria suprafe!ei
P-M-N-O, din coordonatele punctelor i se compara cu 5; ; ele trebuie sa fie egale.

Fig.I, 51. Rectificarea unui I:otar frant cu o dreapt paralela la o direct,ie dat.

Pentru rectificarea hotarului, in cazul cmd schimbul de terenuri se face prin

echivalen(a, se va proceda ca la && 1.3.1.2.

Inh-oducerea cadastrului general iritr-un ieritoritt administrativ.

3.3. Recti)icarea unui hotar frtint en o lime care sit aibii un singur punct de
Se considera hotarul frdnt 11-12-13-14-15-16-17, mtxe doua comune, dat prin
coordonatele punctelor de fiingere. Se cere sa se inlocuiasca acest hotar printr-o lime
cu o singura frfintura la mijlocul ei, sa treaca prin pimctele dc capat ale vechii finn de
hotar (/ / i / 7), figura I.52 ji sa pastreze suprafe!ele celor doua comune.
Rezolvarea acestei rectificilii se va face pentru cazul cmd schirnbul de
terenuri intre cele doua comune se va face la paritate, procednd astfel:
- se coboara o perpendiculara din punctul de hotar 17, pe I z de hotar 7 /-Q; coordonatele

piciorului peipendicularei (punctul P) se ver determine cu rela|ii1e de la coborarea unei

perpendiculare (v.J /. 5.2.);
- se considera punctul M la mijlocul dreptei I 7-P, ale ciirui coordonate sunt egale cu
semisuma coordonatelor punctelor / 7 ji P;
se ridica o perpendiculara din punctul M pe dreapta 17-P, pna in punctul
N; punctul Ntrebuie deterininat astfel, incat sa asigure pastrarea
suprafe!elor celor doua comune ji sa se gaseasca la mijlocul noului hotar;

Fig.I. 52. Rectificarea unui hotar frint en o line care sa aiba un punct de fringere la mijloc.

Partea I-a Cadastrul general.

- se calculeaza aria suprafe!e1 P-I 7-16-15-14-13-12-1 I 5, care va servi ca

suprafa(a de control a rectificiirii, deci piiiictiil va fi corect, daca aria suprafe(ei
trapezului I I -P-M-iU,

adunata cu aria triunghiului N-.H-l7, vor da suprafa(a 5.

Punand aceasta conditie va rezulta valoarea segmeiitului iHN, cu care se poate apoi
determina ;iunctul .V:
(I.91)
Dim relatia (1.91) rezulta:
(I.92)

Valorile segmentelor care mina in relahile (1.91) ji (1.92) se ob|iii din

coordonatele punctelor de capat.
Coordonatele punctului F se vor ob!mc cu formulele de la radiere, respectiv:

(I.93)
Pentru verificarea opera(iunii dc rectificare sc salculeaza ariile suprafetelor
7G-/ /-/2-? 3-14-15-16-17-18 qi 10-1I -N-17-18, dirt coordonatele punctelor. Ele
trebuie sa lie egale intre ele.
Rectificarea in cazul cdnd schimbul de terenuri se face la echivalen(a se
rezolvfi ca la I.3.1.2.
Se considera hotarul bnt I -2-3-4-5 v Ue dcua comune ji se cere sa lie
inlocuit cu o lime dreapta, printr-o rezolvare grafica, figura 1.53. Trebuie specificat ca
rectificarea grafica a hotarului nu se poate face decat in cazul cnd schimbul de
terenuri intre cele doua comune se face la paritate.
Rezolvarea pe cale grafica a rectificarii hotarului brunt se x'a face astfel inca
noul hotar sa treaca prin punctu1 / al hotarului vechi. In acest scop, se unesc punctele
i din punctul 4 se duce o paralela la linia 3-5, obtindndu-se punctul
figura I.53. Se unejte apoi punctul

ji se ob(ine noua lime de hotar care

Introditverea ciidastriilui general intr-un teriloriu admiiiistro-tiv.

in1ocuiete vechiul hotar 6 t, dintre punctele 3, 4 i 5. PM inlocuirea me:i(iorata

Comun.a A primete suprafa!a 3-4-a de la Comuna B i ccdeaza in schlmb suprafa!a
5-a-4 '. Aceste doua suprafe(e sunt egale intre eie, deoarece triunghiurile
sunt egale intr ele, aviind aceeaji baza (3-5) ji aceeai inal;ime (4-4 ' fiind
paralela cu 3-5). Scaznd suprafa!a comiina 3-a-5 din fiecare triunghi, ndn doua
cantitati egale, care sunt chiar suprafe!ele care fac obiectul schirribului.

Proced

d analog se ob !e punctul 3' i apoi, in final, punctul 2' (figurile I.54

i respectiv I.55), care reprezinta cealalta extremitate a noului hotar.

Fig.I. 53. Rectificarea grafica a unui hotar frnt cu o lime dreapta prima etapa.

Fig.I. 54. Rectificarea grafica a unui hotar frnt cu o lime dreapt'a a doua etapa.

Pc!rtea I-a

adastritl general.

Yip.I. 55. Forma final (1-2), a hotarului rectificat pe cale grafica.

In final intre vechiul hotar fr

t i noul hotar se ob|in suprafe!ele s, din figura

1.55, care fac obiestul schimbului intre cele doua comune, astfel incat suprafetele

cedate sa fie egale cu suprafe!le primitc, respectiv s; + sz sz

suprafe!elor cedate sau primite se vor determina pe cale gra6ca.
3.S. Inlocuirea unui hotar en multe sinuozittiti printr-o singurti tune curbii.
Problema intervine cnd hotarul este un rau, care urmeaza sa fie regularizat pe
o anumita zona (intre punctele M i

, figura 1.56, men(iniind siiprafe(elt2 ClGr doin

comune (Sq respectiv Sp).

Fig.1.56. Recti6carea grafic a unui hotar sinuos.

Irnoducerea cadastrului general intr-un ter-itcriu ad.ri:nisirativ.

Inlocuirea se va face grafic i ne esita urmatoarele opera!iuni:

- se determina suprafata raiilui neamenajat (lv) i suprafata rului proiectat (Sri) , pe
cale grafica;
- se face diferen! - - So ji se da fiecarei comune ?2;
- se traseaza aproximativ pe plan, traseul raului proiectat, urrnarind sa se realizeze o
compensare a suprafe!elor cedate cu cele primite de decare comuna, figura I.56;

- se determina grafic aria suprafe(ei Comunei A i se compara cu aria initiala (.S

s/2). Daca nu este nici o diferen(a se considera problema rezolvata. Daca exista c

diferen! As, ea se va considera ca fiind suprafata unui triunghi avfind ca baza arcul
. Se masoara apoi grafts baza MN ji se calculeaza inal{imea h a triunghiului. Ea
se va aplica, la scan, pe mijlocul bazei

, in sensul dat de senuiul diferen(ei zJs. In

continuare se corecteaza curba MN astfel incat sa treaca prin extremitatea iniil|imii

h aplicate i se determina din nou aria suprafe!ei Comunei A, mdrginit de noul

hotar. Operatiunile descrise se vor repeta pna cnd

As - 0. Ca verificare,

trebuie ca suprafata Comunei B, in ginita de noul hotar, determinata grafic, sa

fie egala cu
suprafa!a iiii{iala, respectv CB f$

4. Lucrarile care se executa pentru introducerea cadastrului general.

cadastrului general
Proiectul tehnic de ansamblu se mtocmejte de catre executantul lucrarii i se
avizeaza de catre Oficiul Jude!ean de Cadastru. El furnizeaza datele principale
necesare elaboriiiii Proiectelor tehnice de execuJie, stabi1ete solutiile tehnice pentru
executarea lucrarilor i estimeaza cantit|ile i costurile pe categorii de lucrari.
Proiectul tehnic de ansamblu se intocmete obligatoriu pentru lucrarile care se
executa pe teritorii administrative intregi sau pe cel pu|in 50% din teritoriul respectiv
ji se avizeaza de comisia de avizare a ANCPI.
Once proiect tehnic de ansamblu cuprinde urmatoarele piir]i pnncipale:
concluziile rezultate in urma analiziirii documentatiei de specialitate
existenta in zona din punct de vedere cantitativ, calitativ ji al gradului de actualitate;

Pc.rtea I-a Caclastrul general.

- prezentarea solu(iilor tehnice de bazii pentru executarea lucr1or de

'mtroducere a cadastrului general;
- estimarea volirmului de lucrari, a fortei de munca necesara pentru executarea acestor
lucrri la termenele fixate, precum i a necesarului de fonduri, mijloace tehnice )i
materiale;
- graficul programiirii calendaristice a desPajurarii lucr

lor, pe etape;

- memoriul teluiic justificativ.

4.2. liitocnttrea PrO1C

lH1 fdJfff' dE Vt?'If P.

Proiectul tehnic de execu(ie se intocme)te de catre executant, pe tipuri de

lucriiri i va respecta obligatoriu Normele tehnice elaborate de fostul ONCGC i
preciziirile de ordin tehnic i financiar din cadiul proiectului tehnic de ansamblu 5i
din caietele de sarcini.
In cadrul proiectului tehnic de execu !ie, se justifica soluhile tehnise adoptate,
se precizeaza voliun-ul lucrrilor pe etape ji pe tipuri de lucriiii i se estimeaza
costiufile necesare pentru manopera i materiale.
Proiectul tehnic de executie trebuie sa con{ina urmatoarele piirt,i principals:
- prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrarilc care fac obiectul
proiectului tehnic de execi !ie;
- concluziile rezultate in urma recunoaterii in teren, cu privire la posibilita!ile
de utilizare a documentatiei de specialitate existentii in zona, respectiv delimitarea
zonelor in care pot fi utilizate planuri vechi (topografice sau cadastrale), cu
specificarea scrii, metodei ji anului de intocmire, tipul suportului etc;
- posibi1ita(i1e de utilizare a documenta(iei rezultate in urma aplicrii Legii 18/1991,
cu specihcarea zonei i a procentului de utilizare;
- datele rezultate chin proiectelc privind reJeaua de sprijin, lucrarile delimitare, re!eaua
de ridicare, etc;
ins

mentele ji metodele de masurare ji de prelucrare, precum

justificarea alegerii lor;

- devizul estimativ pentru fiecare categorie de lUGTild;

- memoriul tchnic justificativ.

Planu! cadastral d.e baz este un plan tematic at crui con]inut este format din
elements

specifice cadastrului, care sunt grefate pe

elementele de planimetrie

existent in mod obisnuit pe un plan topografic. El se intocmejte

pe

teritorii

administrative comunale, orajenejti (mimicipale) in doua culori: negru-planimetria i

albastru- hidrografia, separat pentru intravilane ji separat pentru exnavilane.
4.3.1. Proiecttilui tehnic pentru intocmirea planului cadastral de bazil.
La baza tuturor lucrrilor de intocmire a planurilor cadastrale sta intocmirea
proiecte/or tchnic, care are ca scop organizarea rationala a lucriiiilor de teren i de
birou, stabilirea metodelor de lucru i necesaruliii de fort,a de munca, de matenale etc.
Pentru intocmirea proiectului tehnic este necesara procurarea urmatoarei
documenta(ii .
- h ,i1e ji planurile topografice existente in zone ;
- date referitoare la lucriirile de triangulatie executate anterior in zona, descrierile
topografice ale punctelor ji coordonalele acestora ;
cu privire la ridicarile fotogrametrice

zona ji procurarea

fotogramelor recente ;
- date cu privire la mijloacele de transport, pre{uri materiale ji manopera din zona etc.
In urma procurrii i analiziirii documentatiei men!ionate, a

terenului, a identificarii punctelor de triangulatie existente in

recunoaterii
cu specificarea

starii in care sc gascte marcarea ji semnalizarea fiecruia) i a stabilirii necesarului

i pozitiei punctelor noi se intocmeqte proiectat tehnic definitiv, care va cuprinde :
- decizia daca se face ridicare noua sau sc actualizeaza planurile existente;
- coordonatele i descrierile topografice ale punctelor din re!eaua de spiJjin, existente in
zona;
- punctele noi proiectate pentru re(eaua de sprijin, sau de indesire ;
- volumul lucrrilor necesare pentru marcarea i se .mnalizarea punctelor noi ji
reconditionarea celor vechi;
- volumul observatiilor de teren necesare;
116

e"nrteci I-a Cadastrul general.

- metodele cele mai indicate pentru realizarea sari indesirea re!elei de sprijin, pentru
realizarea re(e1ei de ridicare i pentru iidicarea detaliilor cadastrale;
- memoriu justificativ prin care se arata necesitatea lucrrilor care se efectueaza i se
justifica alegerea metodelor de lucru preconizate;

- devizul estimativ, care cupnnd materialele i manopera necesare tuturor

opera!iunilor de teren i de birou.
4.3.2. Re[eaua de sprijin pentru executareCt lucrrilor cadastrale.
Toate lucrrile executate pentru introducerea cadastrului intr-un teritoriu
trebuie obligatoriu sa se sprijine pe punctele re!elei geodezic de stat, care este
determinata in sistemul de proiectie siereografica 1970 pe plan unic secant.
In cazul cnd in zona in care se innoduce cadastrul nu sunt puncte ale acestei
retele geodezice, se adopta solutia realizrii unei re!ele de sprijin locale, care se
determina intr-un sistem de proiectie stereografica pe plan secant local, urmand ca
ulterior aceasta re!ea sa fie incadi-at

re!eaua geodezica de stat.

1. Cciracteri.sticile de baz ale proiec[iei stereografice 1970 pe plan unic

Proiectia stereografic 1970, pe plan unic secant, are parametrii de baza

diferiti de cei ai pretender stereografice 1930, pentru ca folosejtc un alt elipsoid de
referi!a (respectiv elipsoidul Krasovschi in 1ocu1 elipsoidului Halford), un alt punct
central al proiectiei i o alta ad

cim a planului secant fa!a de planul tangent, care

trece prin punctul cenoal at proiectiei, figura I.57.

Sistemul de proiectie stereografic 1970 pe plan unic secant este o pioiectie
conforma, care pastreaza nealterate valorile unghiurilor, dar deformeaza radial
lungimile. Deforma(iile sunt negative in interiorul cercului de deformatie nula
(valoarea maxima fund -25cniMi

centrul proiec;iei), i pozitivc in exteiiorul lui

(ajungiind la extremitatile din est i din vest la valori de maximum 68cin/km). I:

Tabelul I.4 sunt date valorile acestor deformatii.

Proiectia stereo. 1970 pe plan unic secant are urmatorii parainetrii de baza :
- coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei sunt :
I 25 est Greenwich ;
- coordonatele geodezice (conven!iona1e), ale punctului central at proiectiei
117

Iiitioduceiea catlastrulni general intr-uii teiitoriu aclmiiiistrativ.

500.000 w ;

500. 000in.

raza medie de curbura a elipsoidiilui pentru punctul central al proiec(iei

este R 6.3 78.956,681 in ;
ds'

- raza cercului de altrahe

ds

nula r - 201, 718 km ,

- adncimca h a planului secant nuts

Pit, fa! de

planul tangent Pt, in

pimctul central al proiec(iei este h

I. 389, 478m ;
- axa dJ are sensul pozitiv

spre nord, tar axa OF spre est;

- coeficientul de reducere

la scan este C
Fig.I. 57. Principiul proiec(iei stereografice.

tangent in planul secant),

ob{inut astfel, vezi i figura I.57

- coiisideriind arcul 5, cu proiectia 5' in planul tangent i cu proiectia 5 in
planul secant, se poate scrie:

- apoi, consideriind elementul infinit niic de cu proiec|iile respective pe cele

doua planter, se pot scrie rapoartele :

regionalci a proiec(iei stereografice pe plan secant ;

118

Partea I-a Cadastt ul general.

- deoarece la proiec(ia stereografica 1970 s-a stabilit

pentru 1!iii masurat pe planul secant rezulta valoarea constanta C-/-

4000

, rezulta

- 0,99975

4000

(coeticientul de reducere la scan), respectiv deforma(ia in central de proiectie.

Tiibelul I.4. De ormatia e

km

Ie men onat
50

100

Dist.de la centrul de proiec!ie in km

150

ii de central de
201

250

+20

Deforma !ia regionalfi (in cm/km)

ite

300

350
+40

+50

2. Noinenclatura[oilor dc plan in proiec3ia stereografica 1970.

Nomenclatura sec|iunilor de plan la scara / ./0d. 000 este definita in functie
de centrul/originea axelor sistcmului de proiectie stereografica 1970, vezi figura 1.58.

Sc. I: J00 000

Fig.I. 58. Nomenclatura foilor de plan la scara 1 : 100.000 : 2C, in Stereo. 1970.

In conformitate cu Normele tehnice pentru introduced ea cadastrului general,

elaborate in i999, de Oficiul Na(ional de Cadastni Geodezie 5i Cartografie, planurile

cadastrale de baza (scuttle :/ :5tl0, / :?.000, I :2.000 f 1 :5.tIt10), redactate sub
forma analogica in sistemul de proiec e S/ereogr /ic 1970, se intocmesc pe foi de

Intro1ucerea cadastrului general intr-uii teritoriu administrativ.

plan, cu dimensiunea cadrului interior de 50 cm x 50 cm, aviind in coljul de sud-vest,

valori kilometnce intregi.

Ele au ca baza foaia de plan la scara 7 .10. 000, cu ace1eai dimensiuru (50 cc
x 50 cm), care provine din sectiunea de baza la scara I .l0h. 000 cu dimensiuni de

40cm x 40cm (respectiv 40 km x 40 km).

Nomenclatura sectiunilor la scan mai mare de / :/0. 000, se Objine prin
imp

rea, in general, in patru, a sec!iuni1or la scan mai mica, din care provin, vezi

qi life I.59 a,b,d.

Pentru ob|:inerea nomenclaturilor pentru forte planului cadastral de baza, se
procedeaza astfel (figurile I.59 i, b,c,d). pentru scara I :5.000, se imparte in patru

Sc. I :10 000

a)

2C'-8-a-I -23

14

24 25
34

Sc. i :500

Fig.I.59. Nomenclatura foilor de plan la startle :1 : 10.000 ; I : 5000 ;

I : 2000 5i I : 500, in proiec(ia Stereografica 1970.

sec(iunea la scara 1 . 10.h00, pentru scara I . 2. 000

23, toata la scara
0.000 , numerotarea

se imparte in

Pacfindu-se matncial ; pentru scara ? :?.0110

se

imparte
120

Parteci I-a

aclastrul general.

in patru foaia la scara / .2. fi0fi i pentru scara 7 .?0d se impose in patru foaia la scara
/ .1. 000, figurile 1.59 a,b,c,d.
Tinnd seama tie figiirile I.58 i I.59a, b,c,d nomcnclaturile foilor de plan
corespunzatoare diferitelor scan sunt :
- pentru scara 7 .70d. 0d0 nonienclatura cste 2 ',
- pentru scara 1 . 5ti.000 nomenclatura este

2 C '- B ,

- pentru scara / :25.000 nomenclatura este C '-B-a ,

- pentru scara / :i 0.000 nomenclatura este 2 C '-B-a-I ,

- pentru scara / .5. 000 nomenclatura este 2 C '-B-a-I-IV,

- pentru scara / .2. 000

nomenclatura este

2 C'-B-a-1-23 ,

- pentru scara / :7.OU

nomenclatura este

- pentru scara / .50t?

nomenclatura este 2 C '-B-a-I -23-1-1.

3. Realizarea retelci dc sprijin.

Punctele re(e1ei de triangula!ie de ordincle I-IV existente in zona se indesesc

pna la obtinerea unei densita(i de ce1 pu!" ' punct la 700 ha

localitati i cel pu|in

/ punct la /5d ha in afara acestora.

Indesirea punctelor re(e1ei de sprijin se face, de regula, prin metoda
interscctiilor combinate ji metoda poligonometriei de precizie, respectandu-se toate
prevederile instruc)iunilor tehnice in vigoare.
In cazul cnd in zona de lucru nu sunt suficiente puncte de sprijin de ordinlc
I-IV, trebuie sa se execute re!e1e locale de sprijin, utilizfind metoda trilateratiei sau
metoda triangulatiei, caz in care trebuie sa se masoare o baza de plecare ji una de
sosire, sau tehnologia GPS . Distan(ele (sari bazele) vor fi reduse la planul secant unic
proiectiei

stereografice

1970. Cmd

deforma(ii1e regionale ale proiectiei

stereografice 1970, din zona respectiva , sunt mai man de +2d cow, distan !1e (sau
bazele) masurate se vor reduce la un plan secant local ales astfel meat sa se asigure
defo.rriiatii de maximum 2-3 cm/km.
Pentru loca1ita !i. functie de forma acestora, re!elele de triangulatie locala
sau trilateratie vor fi proiectate astfel meat sa se asigure configura[ii optune, de tipul
poligonului cu punct central sau lan| lui de poligoane cu punct central, patrulaterului

cu ambele diagonale vizate sau lan|ului de patnilatere cu ambele diagonale vizate,

lan;ului de triunghiuri sau combinatii ale aces-tora.
Masurarea uiighiunlor orizontale in re(ele1e de triaiigula;ie se va face cu doin
serii pentru localita;ile rurale i cu patru seni pentru ora e, folosind teodolite de
precizie (aproximatia dispozitivului de citire minimum 2).
Masurarea unghiurilor verticale se va face cu o singura serie de citui, folosind

acela teodolit de precizie.

Masurarea bazelor in reJelele de triangu1a!ie locala trebuie sa se faca cu

precizia de l/2tl0.000 1 500.000.

Prelucrrile in re!elele de triangulatie locala trebuie sa se faca prin metode
riguroase.
In cazul folosirii tehnologiilor GPS nu Oebuie urmilnta realizarea unei
configuratii optime a re(e1ei de sprijin, ci folosirea unor sateli!i caie sa alcatuiasca o
configuratie optima in vederea ob!*erii unui PDOP bun (respectiv valoarea
maximum 3 4). Ca urmare punctele re!elei de sprijin, determinate prin tehnologia

GPS, se aleg |innd seama de utilitatea lor, pentru realizarea ulterioara a re!elei de
ridicare sau pentru ridicarea detaliilor i nu de conformarea optima a figurilor re(elei,

de distanJele tune puncte sau de asigurarea vizibilitatii intre acestea.

Re(ele1e de sprijin pentru ridiciirile cadastrale in localitati se determina in
proiectie stereografica 1970, aviind insa coordonatele transformate ji in planul secant
local, propriu fieciirei localitiiJi, pentru a

elimina

deformatiile

liniare

specifice

sistemului de proiec(ic stereografic 1970 (ace.st lucru se face numai pentru localitatile
situate in zonele unde deformaJiile proiec !iei depaesc valorile admise).
4. Transformarea coordonatelor punctelor re[elei de sprijin in sistemul de

proiectie stereografica 1970, plan local, figura 1.60.

Transformarea coordonatelor punctelor geodezice din proiec(ia stereografica
1970 in planul local, propriu fiecarei localitati, comporta urmatoarele operatiuni:
Calculul deformaJiei liniare vn zona 1ocalita]ii, cu relatia
(1.94)

in care : s = distanta de la centrul de

proiec'iie

centilil de fig ia aI

1ocalita! i, ob !"uta cu rela(ia :

(

500.000)' + Jo 00 000)'

unde xo ji Jr sunt coordonatele

centrului

loca1ita!ii

introduce

cadastrul,

care
in

se

proiec|ie

stereografica 1970, masurate pe o

harta la scara 7e'25. 000, fa! de ce1
doua puncte de triangula !ie
existente pe harta (ele se obtin ca o
F1.1.60. Proiec!ia stereografica
folosind un plan local.

medie a valorilor al caror ecart u

depajejte /00m) ;

)Calculul coeficicntului de deformatie regional K , cu care se vor transforma

coordonatele punctelor

geodezice

situate in

zona

loc

din planul proiec!iei

stereografice 1970, in planul local de proiectie stereografica al localii a!ii in

care se introduce cadastrul, cu relatia:

(1.95)
in care: C = / D , D este valoarea ob(inuta la punctual i); tar C 0,99975.

)Transformarea coordonatelor punctelor geodezice din planul de proiectie stereografica

1970, in planul proiectiei stereografice locale a1 locali!ii, folosind relahile :
(I.96)

in care : x ji y sunt coordonatele transformate in planul local ;

I i F sunt coordonatele punctelor in jiroiectie stereogra6ca
1970.
d) Transformarea inversa,

planul proiec!iei stereografice locale m ceI at

proiectiei stereografice 1970, se face prin multiplicarea coordonatelor din planul local

Inroducei-ea cadasvului general iiiti-uii ter itoriu administrativ.

Verificarea

transformarii

coordonatelor

se

face

compararea

orientarilor calculate pentru aceleaji direc(ii, din ambele perechi de coordonate.

OrientiLfile trebuie sa fie egale, intre ele, in limita a +/-2
5. Re[eaua de sprijin, in loccilit[ile cu suprafe[e sub 100 ha, poate fi
constituita din re(ele poligonometrice de precizie, compennsate in bloc pnn metode
riguroase i care trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
- lungimea laturilor sa fie cuprinsa inoe 50 qi 350m ;
- masurarea laturilor se va face cu tahimetre electronice, cu mira orizontala de invar
sau dms-tutors cu instrumentele de masurare directa ;
- unghiurile orizontale se nor masura en doua serii, iar cele verticale intr-o
singura serie, folosind teodolite de precizie ;
- toate pimctele nodale ale re(e1ei vor fi materializate prin borne de beton, iar celelalte
prin pie-he|i metalici ;
- toate punctele trebuie sa aiba descriere topografica.
6. Re[eaua de ridicarc.
Re!eaua de sprijin, ob!muta pi4ntr-una din metodele prezentate, se indesete
pentru a apropia punctele de sprijin de punctele de detaliu, printr-o re!ea de ridicare.
Pentru realizarea re!elei de ridicare se folosete, de regula, metoda drumuini.
In lucriirile cadasnale drumuirile realizate cu instrumente clasice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conduit :
- lungimea totala a drumuirii sa nu depajeasca 2.500 - 3.000m ;
- numiirul laturilor de drumuire sa nu fie mai mare de 3tl, iar lungimea lor sa
fie minim 50 in in teren es sau de 30m vn teren accidentat i maxim de 300m ;

- unghiurile orizontale trebuie

sc masoare in ambele pozi;ii ale lunetei, iar

cele verticale numai in pozi(ia I-a ;

- lungimile laturilor de drumuire trebuie sa se masoare dus i tutors ,

- neinchiderea pe orientari trebuie sa fie mai mica decat toleran(a T :
(I.96)
in care n este num4rul de statii de drumuire ;

Pcirtcci I-ci Ccidastriil general.

- neinchiderea pe coordonate pertni drumuirile din extravilan, c

d panta

terenului este sub 5, trebuie sa fie mai wick decat toleran(a data de relatia :

(I.97)
in care

este lungimea totala a drumuirii exprimata in mtri ; toleran !a data de

relatia (1.97) sc rnajoreaza cu 25Xo pentru pante cuprinse intre g i 7&, cu 50%
pentru pante cuprinse intre /& ji i5g, cu 7?'o pentru pante cuprinse intre /J i
3ig i
cu /0d% pentru pante mai man de 35.

neinchiderea pe coordonate pentru drumuirile din intravilan trebuie sa fie

mai mica decat toleran[a data de relatia :
(I.98)
Ca tipuri de dnunuire se utilizeaza druinuirile de teodolit sprijinite la capete
pe jiuncte ji orientari cunoscute, drumiiiri inchise pe punctnl de plecare, precum )i
re!ele de drumuiri cu puncte nodale.

In terenurile accidentate, se poate folosi cu rezultate foarte bune drumuirea

tahimetrica clasica, care are avantajul unui randament mult

mai

ridicat

decat

drumuirea de teodolit i asigura in ace1a timp i precizia necesara. Nu se Tecomanda

insa folosirea ei in localitati, pentru intocrnirea planurilor la sc le 1 .500 qi I .1000.
4.3.3. Scara planurilor cadcistTale.
Alegerea scrii planurilor cadastrale se face in functie de densitatea parcelelor
la hectar, in zona care face obiectul introducerii cadastrului, astfel:
- scara 1 .500 se folosejte pentru intocmirea planurilor cadastrale in
intravilanele cu densitate mai mare de 50 parcele/ha (cazu. l municipiilor i orajelor
cu aglomerri man) ,
- scara 1 . 1000 se folosete pentru intocmirea planurilor cadastrale

in

intravilanele cu densitate intre 3ti i 50 parcele/ha (cazul orajelor ji a unor intravilane

rurale) ;
- scara I . 2000 se folosejte pentru intocmirea planurilor cadastrale in zonele cu
dcnsitate mai mica de 30 parceleeha (cazul majorita!ii intravilanelor rurale i a
extravilanelor din zonele de deal ji cele de es cu parcele mici) ;

- .scara I . 5000 este scara minima la care se intociiiesc planurile cadastrale iii (ara
noastra ji se folosete pentru cxtravilanele din zonele de es, unde .sunt parcele cu
suprafe!e man i foarte man (in zone montane se poate utiliza in mod excc !ional

i scara 7 .1t1. 000) ;

- startle 1 .2. 000, I .1.1100 sau I :500, in lcfe de deiisitatea detaliilor, pentru
planurile cadastrale din zona Deltei Duniirii.

4.4. Xletodele de intocmire a planuliii cadastral de ban

Metodele de intocmiTe a planurilor cadastrale depind de modul de culegere a

datelor pentru reprezentarea detaliilor i se pot grupa in trei categorii : mctode

directe, metode indirecte qi metocle automate (planul numeric 5i planul index).
In categoria mctodelor directe intra:

- metodele numerice de ridicare (metode de ndicare care folosesc instrumente clasice

sau automate); metodele fotograinetricc de ridicare; metode combinate topofotogrametnce de ridicare, ji metode de ridicare care folosesc tehnologia GPS.
In categona inetodelor indirecte intra:
- obtinerea planului cadastral prin derivate din planul topografic de baza, in timpul
procesului de intocmire a acestuia;
- obtinerea planurilor cadasnale prin reambularea planurilor topografice existente in zona
respectiva sau prin reambnlarea planurilor cadastrale vechi din zona (cele intocmite la
scarile I.2. 880 sau I.3. 600) ;
Metodele automate de intocmire a planurilor cadastrale ii pot gasi locul atat
in primele doua categorii (prelucrarea automata a datelor ji executarea automata a
desenului, in prima categorie, i informatizarea planurilor grafice existente prin

scanare, in a doua categorie) , sat ji ca metoda individuala (culegerea automata a

datelor, prelucrarea automata a for i executarea automat"a a deseniilui).
Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de
baza topografica existenta in zona, de voluinul, calitatea ji actualitatea tnformatiilor
con]inute de baza topograrica, de existen(a punctelor re!elei de sprijin in zonii dc
posibilita{i1e pe care le are institu(ia

care executa lucriirile pentru 'uitocmirea

planului cadastral sub aspectul for|ei de munca i al dothi4i cu aparatura de

specialitate, de scara planului cadasnal etc.

Parteci I-a Cadastritl genercil.

Precizia cu care trebuie determinate coordonatele punctelor in intravilan este

de +10cm pentru punctele dc pe limite i ale corstruc(ii1or st +20cm pentru punctele
de pe limitcle parcelelor din cadrul corpiufilor de proprietate, iar in extrcivilan,
punctele de pe limite se determina cu precizia de +20cm in zonele de es, 30cni ve
zonele colinare 5i +50 in zonele de munte.

lodiferent de metoda de ridicare folosita, la nivelul fiecrui corp de

proprietate din iiitriivifiin se va face culegerea pe teren a datelor cadastrale, we
consta in identificarea limitelor corpului de proprietate, identificarea proprietarilor ji
a situatiei juridice a bunurilor

imobile, identificarea

construc]ii1or permanente,

preciun i identificarea categoriilor de folosinta ale terenurilor, in vederea intocmirii

fiei corpului de proprietate ji asigurarii continutului documentelor cadastrale.
Aceste date se inscriu pe schi!a cadasoala a corpului de proprietate ji pe fije.
1. Schita caclastral a corpului de proprietate (a bunului imobil), este un
document care se intocmejte pe teren, odata cii executarea ridiciirii topografice la

nivelul fiecrui corp de proprietate, pe care se figureaza : limitele sale, parcelele diii
interior, categoriile de folosinta ale parcelelor, cladirile cu caracter permanent,
numel i TRlllllele proprietarului (cu initi:ila taalui), adresa corpului de proprietate,
adresa de domiciliu a propiietarului (ciind are alt domiciliu), numele vecinilor i
direcha nordului ; in intravilan aceste schi!e se griipeaza pe sectoare cadastrale.
2. l/)e corpului de proprietate (a bunului imobil), in care se inscriu daieie
cadasDale care se introduc in baza de date a cadastrului general. Ea se completeaza cu
ariile parcelelor i a corpului de proprietate, iar in final cu numiirul cadastral definitiv.
In cadrul extravilanului se intocmejte Ji)z corpului de proprietate, cu acela5
con|inut ca sea din extravilan, iar schi[a cadastral se va intocmi pe corpuri de
proprietate, grupate pe sectoare cadastrale, pe corpuri de proprietate a warrior de!
iatori (ffllole, eKploatatii agricole, aeroporturi, exploatiiii miniere, cariere, lacuri
etc.) ; la paduri fi ele i sc*!e1e se grupeaza pe tn:purr de padure.
4.4.1. Intocmirca planului cadastral de baz prin metodele directs.
1. Metodele numerice de ridicare.
Intocmirea planurilor cadastrale prin metode directe se face de obicei in
zonele unde nu exista baza topografica corespunzatoare 5i nici fotograme recente.