Sunteți pe pagina 1din 130

MATRIX ROM Bucure$ti 2005

©MATRIXROM C.P.16 -162 062510 - BUCURE~TI



tel. 021.4113617, fax 021.4114280 e-mail: office@matrixfom.ro www.matrlxrom.ro

Editura MATRIX ROM este acreditata de

CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARII ~TIINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR

347.235.11(498)

D-:~cr!erea CI~ a Bibliotecii Natlonale a Romanlel TAMAIOAGA, GHEORGHE

Cadastrul general §i cadastrele de specialitate / Gheorghe Tamaioaga, Daniela Tamaioaga, - Bucuresti : Matrix Rom, 2005

Bibliogr.

ISBN 973-685-931-2

I. Tamaioaga, Daniela

ISBN 973 - 685 - 931- 2

Partea l-a. Cadastrul General

CUVANT INAINTE

Intr-o societate se produc schimbari continui In situatia bunuri/or imobile (privind forma, marimea, folosinta .Ji situatia juridica a lor), ca 0 consecinta a activitiitilor omenesti, a tranzactiilor de pe piata imobiliara sau actiunii naturii.

Cadastrul, ca sistem de inventariere si evidenta a bunurilor imobile dintr-o societate, are un rol hotardtor in sesizarea, cunoasterea si prezentarea evolutiei acestor schimbari, privind forma, mdrimea sau apartenenta acestora.

Scopul initial al acestei cunoasteri a fost fiscal, dar odata cu trecerea vremii, prin cresterea importantei aspectului economic, cadastrul a evoluat spre un cadastru multifunctional, ajungdnd ca in zilele noastre datele cadastrale din bazele de date sa constituie .suportul pen tnt crearea Sistemelor Informatice, cu rol prioritar in gestiune, planificare si decizii.

In evolutia sa ascendenta, cadastrul a beneficiat atdt de realizarile discipline lor inrudite (topografia, geodezia, cartografia, fotogrametria, teledetectia etc.), cat st a celor din domeniile calculatoarelor, informaticii si constructiei de instrumente geo-topografice.

In procesul de trecere la economia de pia/a in tara noastra, rolul social al acestui cadastru multifunctional a crescut, el fiind un element important care std la baza edificdrii noului tip de societate.

Acest caracter social al cadastrului a dus, practic, la anularea unui procent foarte mare din lucriirile cadastrale executate in lara noastra pdnd in anul 1989 (prin trecerea de la economia de tip socialist, la economia de piata). Din acest moment, ritmul introducerii cadastrului a depins, practic, de volumul investitiilor alocate anua! prin bugetul de stat central, sau prin bugetele administratiilor locale.

Aspectul pozitiv care trebuie reliefat, odata cu trecerea la economia de piatd, este legal si de liberalizarea procesului de executie a lucrarilor de cadastru, care pdna la acest moment de cotitura, a fost centralizat numai la institutiile de stat specializate.

In cartea intitulata Cadastrul general ~'i Cadastrele de specialitate, autorul si-a propus sa prezinte toate lucrarile, in ordinea fireasca a desfasurarii lor, din

Cuvdnt inainte.

jiecare etapa de introducere ~i intretinere a cadastrului general si a cadastrelor de specialitate, cu conditiile ~i normativele care trebuie respectate, precum ~i cu precizarea celor mai adecvate metode, solutii ~i instrumente, care pot fi folosite in jiecare etapa.

Lucrarea este conceputd in doua volume. Primul volum confine doua parti, respectiv partea I-a Cadastrul general si partea II-a Cadastrele de specialitate, iar al do ilea volum contine aspectele legate de Automatizarea lucrarilor de cadastru.

In capitolul 1 din parte a I-a se prezinta etimologia cuvdntului cadastru si se fac referiri la cele mai vechi lucrari asimilate ca documente de cadastru, recunoseute atdt in lume cat si In tara noastra. De asemenea se prezinta loeul cadastrului in contextul disciplinelor de specialitate ~i legatura cu aces tea, aspectele ~i functiile cadastrului, clasifzcarea lui dupa diferite criterii, categoriile de teren ~i categoriile de folosinta ale acestuia.

Capitolul 2 cuprinde lucrarile topograjiee specifzce care se utilizeaza frecvent in procesul de rezolvare curentii a problemelor de cadastru.

In capitolul 3 se prezinta lucrarile care se efectueaza la introdueerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ; legislatia in vigoare si normativele care reglementeaza executarea acestor lucrari.

In partea a JJ-a se prezintii cadastrele de speeialitate cu legislatia specified ~i lucrarile specifzce care se executa in cadrul fiecaruia. Numarul acestor cadastre este strdns legat de stadiul desvoltarii economice afiecarei societati.

Pentru tratarea problemelor abordate in eadrul lucriirii de fata s-au facut, cdnd a fost cazul, trimiteri la notiunilede baza din cadrul topografiei, geodeziei, cartografiei, fotogrametriei $i teledetectiei.

Lucrarea de fata se adreseaza studentilor care urmeaza eursurile de specialitate pentru formarea inginerilor ~i subinginerilor geodezi sau de cadastru, celor care sunt angrenati in procesul de conversie profesionala, precum ~i practicienilor care executa lucrari de cadastru si de inscriere in cantle funciare (inginerilor ~i tehnicienilor de cadastru}.

Autorul.

2

Partea l-a. Cadastrul General

CUPRINS

PARTEA I-a CADASTRU GENERAL 11

Cap.1 : NOTIUNI GENERALE 11

1. Notiunea de cadastru 11

2. Scurt istoric al aparitiei cadastrului 12

2.1. Scurt istoric al aparitiei ~i dezvoltarii cadastrului in lume 12

2.2. Scurt istoric al aparitiei ~i dezvoltarii cadastrului in Romania 15

2.3. Scurt istoric al procesului de pregatire a personalului de specialitate.18

3. Definitia, caracteristicile, roluI, scopul, importanta ~i cadrullegislativ

al cadastrului 19

3.1. Definitia cadastrului general 19

3.2. Rolul cadastrului general. 20

3.3. Scopul realizarii cadastrului general. 21

3.4. Importanta cadastrului general 21

4. Legatura cadastrului cu alte discipline 22

5. Aspectele cadastmlui... . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .. . 23

5.1. Aspectul cantitativ al cadastrului 23

5.2. Aspectul calitativ al cadastrului 23

5.3. Aspectul juridic al cadastrului .24

6. Functiile cadastrului 24

6.1. Functia tehnica a cadastrului 24

6.2. Functia economica a cadastrului 25

6.3. Functia juridica a cadastrului 25

7. Clasificarea cadastrului 26

7.1. Clasificarea cadastrului dupa obiectul de studiu 26

7.2. Clasificarea cadastrului dupa datele pe care le furnizeaza 28

8. Categoriile de folosinta ale terenurilor 29

8.1. Grupa folosintelor agricole 30

8.2. Gmpa folosintelor neagricole 33

3

{;uprins.

9. Categorii de terenuri .3 7

9.1. Categoria de terenuri degradate , 37

9.2. Categoria de terenuri amenajate prin lucrari de imbunatatiri

funciare 37

9.3. Categoria de terenuri in panta 37

9.4 ~ Categoria de terenuri mecanizabile si nemecanizabile 37

9.5. Categoria de terenuri incadrate dupa reziztenta la arat... 38

Cap.2 : CALCULE SPECIFICE ACTIVITATII DE CADASTRU 39

1. Calculul punctului pe segment. .39

1.1. Calculul punctului pe segment folosind raportul p 39

1.2. Calculul punctului pe segment folosind raportul r , .41

2. Sir de puncte pe segment 41

2.1. Rezolvarea prin procedeul analitic 42

2.2. Rezolvarea prin procedeul trigonometric .42

3. Caleulul eoordonatelor punctului de intersectie a doua drepte 42

3.1. Punctul de intersectie se afla pe ambele drepte ~ rezolvarea prin

procedeul analitic .4 2

3.2. Punctul de intersectie se afla pe una din drepte si pe prelungirea

eeleilalte - rezolvarea prin procedeul analitie 43

3.3. Punetul de intersectie se afla pe prelungirea ambelor drepte -

, rezolvarea prin procedeul analitie , 44

3.4. Rezolvarea problemelor de la punctele 3.1, 3.2 si 3.3 prin

procedeul trigonometric 44

3.5. Caleulul coordonatelor punctelor de intersectie al unei drepte

cu cadrul geometric al planului .45

. 4. Detenniriarea coordonatelor unui punct folosind drepte paralele

ajutatoare 46

4.1. Rezolvarea (to ate cazurile) prin procedeul analitic 46

.4.2. Rezolvarea (to ate cazurile) prin proeedeul trigonometric 49

5. Calculul coordonatelor unui punet folosind drepte perpendiculare 50

5.1. Ridicarea unei perpendiculare pe un aliniament. 50

5.2. Coborarea unei perpendiculare 51

4

6. Franturi si capete de drum 52

6.1. Capat de drum .52

6.2. Frantura de drum .53

7. Detasarea suprafetelor 54

7 .1. Detasarea suprafetelor printr-o dreapta care trebuie sa treaca

printr-un punct obligat. 55

7.2. Formula generala a detasarilor proportionale, paralele ~i

perpendiculare - rezolvarea prin procedeul analitic 65

7.3. Procedeul trigonometric de detasare paralela in triunghi 7 3

7 .4. Detasarea paralela a unei suprafete prin procedeul grafic 76

7.5. Detasarea unei suprafete cand terenul este neomogen 79

Cap.3 : INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL INTR-UN

TERITORIU AD~vITNISTRATIV 83

1. Notiuni generale ; 83

1.1. Unitati administrativ teritoriale ' 83

1.2. Unitati teritoriale cadastrale 84

1.3. Hotare si limite 85

1.4. Succesiunea lucrarilor in cadrul introducerii cadastrului general. 87

1.5. Legislatia de referinta., 88

2. Delimitarea unitatilor administrativ teritoriale 89

2.1. Documentarea necesara efectuarii delimitarii 90

2.2. Identificarea ~i materializarea hotarelor teritoriilor comunale ~i

orasenesti sau municipale 90

2.3. Determinarea coordonatelor punctelor de hotar 97

2.4. Intocmirea documentatiei de delimitare 98

2.5. Documentatia final a a delimitarii unui teritoriu administrativ 101

2.6. Identificarea si stabilirea limitei intravilanelor 1 02

2.7. Identificarea si stabilirea limitelor unitatilor economice 103

2.8. Identificarea si stabilirea limitelor proprietatilor individuale 103

5

Cu vins.

3. Rectifiearea hotarelor 00 .. 103

3.1. Reetificarea unui hotar frant cu 0 lillie dreapta care sa treaca

. I hiului h 104

pnntr-un punet a vee Ul otar 00 , 00 •

3.2. Rectificarea unui hotar frant eu 0 linie dreapta care sa fie paralela

cu 0 directie data.. 00' 00' .108

3.3. Rectificarea unui hotar frant eu 0 linie care sa aiba un singur

punet de frangere, la mijlocul ei , 110

3.4. Rectificarea unui hotar frant cu 0 linie dreapta, pe cale grafica 111

3.5. Inlocuirea unui hotar cu multe sinuozitati printr-o singura linie

curba 113

4. Lucri'irile care se executa pentru introducerea cadastrului general 114

4.1. Intoemirea proiectului tehnie de ansamblu pentru introducerea

cadastrului general 114

4.2. Intoemirea proiectului tehnie de executie 00 115

4.3. Planul cadastral de baza.. 00 00 00 116

4.4. Metodele de intocmire a planurilor eadastrale: clasice si automate,

(planul numeric cadastral si planul cadastral index) 126

4.5. Continutul planului cadastral de baza 00 .139

4.6. Precizia planului cadastral de baza 144

4.7. Planul cadastral de ansamblu 00 00' 00 00 146

4.8. Reambularea planului cadastral.. 00 00 00 147

5. Numerotarea cadastrala 162

5.1. Numerotarea cadastrala in intravilan 163

5.2. Numerotarea cadastrala in extravilan 00 169

6. Determinarea ariei suprafetelor 170

6.1. Succesiunea operatiilor la determinarea ariei suprafetelor. 170

6,2. Metode de detenninare a ariei suprafetelor.. 174

6.3. Tolerante la determinarea ariei suprafetelor 00 195

7. Registrele cadastrale 196

7.1. Documentele necesare pentru intocmirea registrelor cadastrale 196

7.2. Registrul cadastral al parcelelor 00 198

7.3. Indexul alphabetic al proprietarilor 198

7.4. Registrul cadastral a1 proprietarilor 199

6

,',

i

Partea J-a. Catiastru/ general.

7.5. Registrul cadastral al corpurilor de proprietate 200

7.6. F isa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe

categorii de folosinta 201

8. Evidenta ~i intretinerea cadastrului , 201

8.1. Evidenta cadastrala , 201

8.2. Intretinerea cadastrului 202

Cap.4: LATURA CALITATIVA A CADASTRULUI GENERAL 210

1. Aspectul calitativ al cadastrului general 210

1.1. Aspectul calitativ pentru fondul agricol .210

1.2. Aspectul calitativ pentru fondul imobiliar - edilitar 211

1.3. Aspectul calitativ pentru fondul silvie 211

1.4. Aspectul calitativ pentru fondului apelor 212

1.5. Aspectul calitativ pentru fondul cailor de comunicatii 212

2. Scopul lucrarilor de cadastru din cadrul aspectului calitativ 212

Cap.5 : LATURA JURIDICA A CADASTRULUI GENERAL 213

1. Formele de proprietate existente azi in Romania 213

1.1. Proprietatea publica 214

1.2. Proprietatea privata 214

2. Dreptul de proprietate 215

2.1. Dreptul de proprietate a persoanelor fizice 215

2.2. Dreptul de proprietate a persoanelor juridice 215

3. Titularii drepturilor de proprietate .215

3.1. Proprietate exclusiva., 215

3.2. Proprietatea comuna., 215

4. Raporturi juridice 216

4.1. Identificarea proprietarilor bunurilor imobile 217

4.2. Stabilirea situatiei juridice a bunurilor imobile .219

5. Publicitatea imobiliara , , .220

5.1. Sistemul de publicitate al Registrelor de Transcriptiuni ~i

Inscriptiuni 221

5.2. Sistemul de publicitate reala al Cartii Funciare 223

7

Cuprins.

PARTEA II-a. CADASTRE DE SPECIALITATE .238

. Cap. 1 : CADASTRUL FONDULUI AGRICOL 239

1. Definitia, obiectul si scopul cadastrului fondului agricol 239

2. Etapele care se parcurg la introducerea si intretinerea cadastrului

fondului agricol 240

2.1. Etape care se realizeaza In cadrul lucrarilor de cadastru

general. 240

2.2. Lucrari care se realizeaza In cadrul cadastrului fondului

agricol 240

3. Latura calitativa a cadastrului fondului agricol 243

3.1. PrincipiiIe bonitarii cadastrale 243

3.2. Incadrarea solurilor In elase de ealitate ~i criteriile de

incadrare 245

3.3. Bonitarea cadastral a a folosintelor perene _ 247

3.4. Evidenta calitativa a terenurilor in functie de lucrarile de

protectie si ameliorare neeesare sau existente 250

3.5. Contributia fotogrametriei si teledetectiei la realizarea

aspectului calitativ al cadastrului fondului agricol. 253

4. Cadastrul fondului viticol. '" 255

4.1. Definitie, obiect, scop 255

4.2. Continutul ~i executarea lucrarilor cadastrului viilor 255 J

4.3. Documentatia finala a cadastrului fondului vitieol 258

4.4. Intretinerea eadastrului fondului vitieol ., , .. , 258

Cap. 2. CADASTRUL FONDULUI IMOBILIAR - EDILITAR .259

1. Definitia, obiectul ~i scopul cadastrului fondului imobiliar - edilitar 259

2. Etapele care se parcurg la introdueerea ~i intretinerea eadastrului

fondului imobiliar - edilitar 260

2.1. Cadastrul fondului imobiliar 260

2.2. Cadastrul fondului edilitar 269

2.3. Evidenta si inventarierea lucrarilor de cartere geotehnica 282

Cap.3. CADASTRUL FONDULUI APELOR 283

1. Definitie, obiect, seop 283

8

Partea I-a. Cadastrul~

2. Inventarierea cadastrala primara 284

2.1. Cadastrul conditiilor naturale 285

2.2. Cadastrul lucrarilor de stapanire a apelor 285

2.3. Cadastrul lucrarilor pentru folosinta potentialului apelor 285

2.4. Cadastrul lucrarilor pentru protectia calitatii apelor 285

3. Evidenta cadastrala , .287

3 .1. Fisa de inventariere pentru intocmirea cadastrului primar si

evidenta instalatiilor hidrometrice 287

3.2. Fisa de inventariere pentru intocmirea cadastrului primar si

evidenta degradarii albiei ~i terenurilor vecine 288

3.3. Fisa cadastrala pentru folosinta apelor 289

4. Sistemul cadastral de referinta si hartile cadastrale , 289

4.1. Sistemul de referinta pentru cadastrul fondului apelor. 289

4.2. Hartile pentru cadastrul fondului apelor. 291

5. Prelucrarea ~i sistematizarea datelor cadastrale primare 292

6. Determinari calitative in cadastrul fondului apelor 293

Cap.4. CADASTRUL FONDULUI FORESTIER 294

1. Generalitati, definitie scop 294

2. Identificarea ~i delimitarea suprafetelor apartinand fondului forestier 295

3. Executarea lucrarilor necesare intocmirii planului cadastral pentru

fondul forestier 296

3.1. Evidentele care se realizeaza in cadrul cadastrului fondului silvic 296

3.2. Parcelarea padurilor.. 297

3.3. Aplicarea, evidenta ~i revizuirea amenajamentelor 298

3.4. Planurile ~i hartile folosite in evidenta fondului silvic 298

4. Descrierea economica a padurilor 299

5. Ridicarea in plan a padurilor 300

5.1. Ridicarea tn plan a padurilor prin metode topografice 301

5.2. Metode fotogrametrice de ridicare 304

6. Latura calitativa a cadastrului fondului forestier 304

6.1. Stabilirea consistentei arboretelui .305

6.2. Stabilirea speciilor de arbori .305

9

Ciiprins.

6.3. Stabilirea inaltimii arborilor 305

6.4. Stabilirea fondului lemnos 306

6.5. Detectarea daunatorilor padurilor .306

Cap.5. CADASTRUL TERENURILOR CD DESTINATIE SPECIALA. .308

1. Cadastrul in domeniul transporturiJor 308

1.1. Cadastrul fondului cailor ferate 308

1.2. Cadastrul retelei de metrou 326

1.3. Cadastrul fondului drumurilor.. 340

1.4. Cadastrul aeroporturilor '" 356

1.5. Cadastrul porturilor. .359

2. Cadastrul Monurnentelor Istorice 361

2.1. Definitia, obiectul, scopul ~i legislatia specifica acestui cadastru 361

2.2. Corelarea lucrarilor cadastrului monumentelor istorice cu

lucrarile cadastrului general si ale cadastrelor de specialitate 363

2.3. Etapele realizarii cadastrului monurnentelor istorice 364

2.4. Documentatia final a care se preda beneficiarului 372

3. Cadastrele de specialitate din domeniul industrial , .373

3.1. Cadastrul fondului industriilor 380

3.2. Cadastrul fonduJui petrolier .384

3.3. Cadastrul fondului minier .389

3.4. Cadastrul fondului energetic .392

4. Cadastrul terenurilor destinate apararii 400

4.1. Definitie, obiect, scop 400

4.2. Cadrullegislativ .400

4.3. Etapele care se parcurg la introducerea cadastrului terenurilor

terenurilor destinate apararii '" .401

Anexe 407

Bibliografie .420

10

Partea l-ac Cadastrul general.

PARTEA I-a

CAPITOLUL 1. NOT/UNI GENERALE

1. Notiunea de cadastru

Proprietatea asupra terenurilor a stat, in toate timpurile, la baza tuturor civilizatiilor ~i a stabilitatii institutiilor. Statutul proprietatii s-a transformat in decursul timpului, mergand de la forma primara (simpla ocupare a solului), pana 1a formele cele mai modeme, pe care Ie cunoastem astazi.

in acelasi timp, statul a cautat intotdeauna sa cunoasca ~i sa se informeze bine asupra intinderii, caracteristicilor ~i repartizarii proprietatilor private sau publice, de pe teritoriul san, Ca urmare, s-a simtit foarte repede necesitatea de a reprezenta pe planuri si de a descrie si consemna in registre, limitele ~i proprietatile membrilor societatii.

Pentru a asigura proprietarilor garantia drepturilor lor, pentru a avea 0 evidenta clara ~i a Ie controla sau limita, cat si pentru a permite 0 stabilire echitabila a impozitului pe teren, si pe constructii, statuI a creat "Cadastrul ", 0 institutie care a . existat sub diferite forme, din cele mai vechi timpuri, in foarte multe state.

La originea cuvantului cadastru sta, dupa unii autori, cuvantul grec katastikon, format din prefixul kata, care inseamna de sus in jos si cuvantul neo-gree stikon, eare inseamna registru de impunere, sau carte de insemnari, sau carte de comert.

Dupa alp autori, el deriva din cuvantul veehi, medieval, capitastrum aflat in . stransa legatura eu capitionis registrum, sau capitum registrum, ~i care la inceput insemna impozitul pe capul familiei.

In 1185, intr-un document venetian, apare pentru prima data denumirea catastico, pana in seeolul XVII impunandu-se tn toata Italia sub denumirea de catastro. Din Italia a trecut in Franta sub denumirea de Ie cadastre ~i in Germania si Austria sub denumirea de der kataster. In tara noastra, denumirea de cadastru se instituie la inceputul secolului XIX.

Din punctul de vedere al dreptului comparat se pot distinge doua tipuri de eadastru, eel care a fost stabilit intr-un seop pur fiscal ~i eel care a fost stabilit atat in

11

Notiuni generale.

scop fiscal, cat si 'in seop juridic. Diferenta dintre ele se bazeaza, in esenta, pe conceptul de drept de proprietate si pe rolul statului fata de probarea acestui drept.

In tarile unde cadastrul este de tip fiscal nu este recunoscuta capacitatea statului de a aduce proba dreptului de proprietate. Adica, documentele nu constituie 0 proba de drept, ci numai de simpla constatare, lasand ill seama proprietarului sarcina de a demonstra acest drept.

In cadastrul de tip juridic, din contra, statuI intervine direct ill determinarea probei dreptului de proprietate, prin atasarea documentelor cadastrale la un titlu de proprietate, garantat de stat. Acest tip de cadastru confera rezultatelor masuratorilor pentru detenninarea limitelor valoarea unui titlu autentic si, ca urmare, planul cadastral si/sau rezultatele masuratorilor sunt considerate exacte, 'in cazuri de divergente.

Mult timp cadastrul din multe tiiri a constituit un sistem utilizat numai ill scopurile fiscal si juridic. Ulterior el a fost dezvoltat pentru a deveni un cadastru polivalent, adica un cadastru capabil sa furnizeze date privind si alte aspecte ale teritoriului, TIn numai cele privind terenul sau constructia. Astfel, s-au adaugat informatii privind acoperirea san utilizarea solului ~i calitatea lui, privind retelele edilitare aeriene san subterane, calitatea lor si materialele din care sunt formate, privind starea si dotarile constructiilor.numarul de nivele si materialul de constructie, privind elementele de referinta spatiala etc.

Astazi, cadastrul polivalent evolueaza spre un sistem de informatii referentiate spatial, el fiind nucleul sistemelor de informatii ale teritoriului, precum si al sistemelor informatice urbane, care of era ~i elementele de georeferentiere, instrumente indispensabile ill planificarea ~i gestiunea moderna a activitatilor din toate sectoarele econorniei nationale.

2. Scurt istoric al aparitiei cadastrului,

2.1. Seurt istoric al aparitiei §i dezvoltarii cadastrului in lume.

eel mai vechi sistem de cadastru consemnat ill istorie dateaza din perioada

12

Partea I-a; Cadastrul general.

Egiptului Faraonilor (epoca 3200-2800 i.e.n.), pnn care se realiza 0 inventariere funciara la fiecare doi ani, care permitea pe de 0 parte, reconstituirea fondurilor care erau distruse de revarsarile Nilului [1], iar pe de alta parte, stabilirea unei baze pentru impozitul care trebuia platit in natura. Sistemul era deci atat funciar cat ~i fiscal.

Documente care au aparut ulterior [2], semnaleaza ca it! secolul VII i.H. au existat in Grecia antica, planuri cu desene rectangulare, reprezentand 0 irnpartire a teritoriilor oraselor Agrigente si Syracuza in parcele omogene, lasand sa se inteleaga, ca exista deja 0 organizare cadastrala ~i un sistem juridic, care confereau un caracter inalienabil acestor parcele, conservate de comunitate, ~i pentru care dreptul de a se bucura de ele era transmisibil.

Cadastrul rural gree [3] este caracterizat de asemenea printr-o cadrilare in figuri geometrice, care se pare cit i-a inspirat ulterior pe romani in edificarea oraselor, mai ales ill sudul Italiei.

Perioada de aur a cadastrului este creiata de Roma antica, care a fondat numeroase erase in provinciile cucerite [4]. Documentele descoperite intre 1949 ~i 1955 de catre APiganiol si G.Santel [5], sunt constituite din textc si copii ale tabulariumului, continand desenele loturilor ~i suprafetele terenurilor domeniului public. In interiorul fiecarui lot este mentionata starea juridica a terenului, care era dat fie bastinasilor (daca era de calitate inferioara), fie colonistilor ~i municipalitatii, fie retinut pentru statuI roman (daca era de calitate superioara). Unele din aceste planuri poarta pe ele decizia lui Vespasian de a se efectua 0 inventariere periodica,

Cadastrul roman continua sa se dezvolte in secolullJI i.H. ca un instrument pentru amenajarea teritoriului, iar sub imparatul Diocletian a devenit un puternic instrument fiscal, aplicat mai intai in Egipt si apoi In tot imperiul [6]. Lucrarile acestui cadastru incipient, erau realizate de specialistii asa numitului corpus agrimensorum romanorum, a carui activitate a fost semnalata ~i in spatiul actualului teritoriu romanesc, pe timpulocupatiei romane.

Odata cu caderea Imperiului roman ~i activitatea de cadastru a inceput sa descreasca, astfel ca dupa secolul V se poate vorbi aproape de un vid cadastral. Ea se

13

Notiuni generate.

reia in Evul Mediu cand, practic, reincepe sa fie recunoscuta de autoritatile de stat. Prima tara ill care s-a reluat activitatea de cadastru a fost tanara republica Milano, care, pentru a se reface dupa razboaiele purtate a dispus inventarierea ~i evaluarea bunurilor imobile pentru a fi impozitate. Au unnat apoi popoarele germanice care au recurs 1a cadastru pentru evaluarea ~i impartirea terenurilor pe care le-au obtinut in urma cuceririi vestului imperiului roman, si Franta care a infiintat, In diferite provincii, documente cu scopun fiscale, asimilate azi de catre istorici eu registre cadastrale, prin care se realiza un inventar al proprietatilor, dar rara a avea 0 reprezentare grafica a lor [7].

Ulterior, cadastrul din majoritatea tarilor europene s-a dezvoltat avand ca model cadastrul din Principatul Milano, aflat sub ocupatie austriaca, cunoscut sub numele de Censimento Milanese. Acesta a introdus in 17190 serie de reguli care au dus la progresul cadastrului, printre care enumeram : obligativitatea de a folosi aceleasi metode de lucru ; ridicarile topografice sa fie executate cu planseta topografica si sa se sprijine pe 0 retea de triangulatie locala ; pe harti sa se reprezinte : limitele dintre teritoriile cadastrale, limitele categoriilor de folosinta, caile de comunicatii, apele, digurile, localitatile etc. si S8. fie semnate de un geometru (ell specificarea datei de terminare a ridicarii), iar determinarea suprafetelor sa se faca eli planimetrul, sau prin impartirea ill triunghiuri si trapeze. Pentru evaluarea terenurilor, s-au format comisii care au stabilit impartirea acestora ill trei c1ase : bune, mijlocii ~i slabe.

Documentatia care rezulta la incheierea lucrarilor cadastrului era fermata din : registrul parcelelor, mapa cu hartile si, coala de proprietate pentru fieeare contribuabil [8]. Cadastrul milanez a fast preluat de Franta, care a dezvoltat cadastrul parcelar, eunoscut si sub nume1e de cadastru napoleonian, de Belgia, Olanda, Imperiul Habsburgic, de Libia §i Egipt etc.

Cadastrul dezvoltat ill continuare in Imperiul austriae porneste de la eel rnilanez ~i parcurge 0 serie de imbunatatiri : lucrarile cadastrului se sprijina pe 0 retea de triangulatie generala ; se introduc carlile funciare, bazate pe individualizarea si descrierea imobilului; s-a introdus metrul pentru masurarea lungirnilor ; s-au stabilit

14

Partea l-a; Cadastrul general.

scarile la care sa se execute hartile, plecand de la scam 1 :2880 ca baza (de zece ori mai mare decat scara hartilor militare 1 :28.800), pentru zone cu detalii multe, ~i prin divizare s-au multiplicare s-au dedus celelalte (1 : 720 ~i 1: 1.440 pentru erase si 1:3.600, sau 1:5.760 pentru zone eu putine detaliijjs].

2.2. Scurt istoric al aparitiei ¥i dezvouari! cadastrului in Romania.

Primele .lucrari de hotarnicie (asimilate ca lucrari de eadastru), In Romania, soot semnalate pe teritoriul vechii Dacii, aflate sub ocupatie Romans. Ele au fost efectuate de catre specialistii care faceau parte din numitul corpus agrimensorum romanorum, care a functionat temporar ~i in spatiul romanesc,

Hotarnicii din acea vreme intocmeau 0 ocolnitd sau carte de alegerea hotarelor, in care erau mentionate punctele de hotar, pe baza actelor si marturiilor de fa fata loeului, insotite uneori de schite cu pozitia acestor puncte, materializate prin movile, san chiar borne de piatra. Totodata, exista obiceiul ca sa se faca inscrierea proprietatii ill catastiful tdrgului, asa cum reiese dintr-un act din 1671, in care dupa vanzarea unei vii se mentiona sa fie volnie a a inscrie In catastiful orasului preeum obiceiul de veac [9].

Dezvoltarea ulterioara a cadastrului in Romania a urmat calea celui din tarile europene, fiind marcat ~i de particularitatile evolutiei istorice a Principatelor Romane. Astfel, institutia cadastrului, ell caracteristici apropiate de cadastrul modem din Europa acelor timpuri, a fost mai intai introdusa in Transilvania ~i Banat, printr-un decret imperial, in 1849 [10], In Bucovina, lucrarile de cadastru au avut practie aceeasi evolutie,

Lucrarile efective au inceput in 1850 sub forma asa numitului eadastru concretual, executat de catre inginerii hotarnici, iar din 1864 s-a trecut la intocmirea

de catre Ministerul de Justitie a cartilor juneiare, In care au fost trecute toate drepturile juridice ale proprietarilor.

In Dobrogea, s-a realizat in 1878 prima harta topografica la scara 1: 1 O. 000, pe care au fost reprezentate limitele proprietatilor ~i folosintele terenurilor. Ea a fost folosita la schimbul de proprietati intre cetatenii romani care s-au stabilit aici ~i turcii, bulgarii sau tatarii care au parasit provincia.

15

··j:,,;~"'J·~€'In MJIDtenia ~LMoldova, s-au facut multe planuri ale mosiilor boieresti si . ~~~~~:'e~iCinc~pand ,(;u sfar~itul secolului XVIII. Demnade mentionat este harta :to'p~~afica,Jascara 1 :20.000, intocmita de Institutul Geografic a1 Armatei, in

proiectie conica echivalenta Bonne, pentru Muntenia de Vest si Oltenia de Sud, pe eare au fost reprezentate si marile proprietati.

Planurile oraselor, intocmite in aceasta perioada In to ate provineiile romanesti, au avut un mare rol in evolutia lucrarilor de cadastru, iar dintre ele un interes aparte 11 prezinta planul orasului Bucuresti, la scara 1 : 1000, intocmit in 1846 si, mai ales, planu1 pareelar al Bucurestiului la scara 1 :500, into emit in 1898.

Tot spre sfarsitul secolului XVIII, incep sii-~i faca aparitia cadastrele de specialitate, in special eel a1 fondului forestier. Dupa trecerea padurilor In proprietatea statului, dupa reforma lui Cuza din 1864, s-au intocmit, pana in J 900, planuri ale padurilor la scarile 1 :5.760 ~i 1 :11.520, pentru evidenta lor. Ulterior, Serviciul topograjic alpadurilor infiintat ill 1910, a inceput ridicarea planimetric a ~i altimetrica a padurilor la scara 1 :5000.

Institutia cadastrului in Romania a luat nastere cu adevarat, dupa primul TCIZboi mondial si unirea provinciilor romanesti intr-un stat unitar, cand a fost infiin!ata Directia Cadastrului si Lucrarilor Tehnice la Ministerul Agriculturii, care aveaca . sarcini: sa puna bazele unui sistem cadastral; sa conduca, controleze si execute lucrarile de masurare si parce1are a mosiilor expropriate ; sa intocmeasca si clasifice planurile cadastrale ; organizarea ~i unificarea cadastru1ui din Transilvania, Banat si Bucovina, precum ~i introducerea cadastrului in Moldova, Muntenia, Oltenia ~i Dobrogea.

Pentru rezolvarea partii juridice a cadastrului, a fost infiintat in 1928 Serviciul CiirtilorFunduare, Ia Ministerul Justitiei.

Dupa mai multe reorganizari ~i transformari, Directia Cadastrului a trecut de la un minister Ia aitul, astfel in 1939 era la Ministerul Justitiei, in 1949 la Ministerul Lucrarilor Publice si, apoi, din nou la Ministerul Agriculturii, unde a fost desfiintata in 1953.

Din acest moment, activitatea de cadastru nu s-a mal desfasurat explicit,

16

Partea I-a. Cadastrul general.

deoarece asocierea notiunii de proprietate eli eea de proprietar nu era compatibila eu prineipiile societatii soeialiste, in care statuI putea fi singurul proprietar. Ca urmare aceste lucrari au trecut, din 1955, in responsabilitatea DGTOT (Directia Generala Geo-Topografica si Organizarea Teritoriului). Sub aceasta directie s-a trecut la executarea unui cadastru simplificat, care asigura numai 0 evidenta a terenurilor, necesara realizarii scopului imediat al societatii socialiste, respectiv colectivizarea agriculturii.

Responsabilitatea executarii acestei evidente a revenit Institutului de Studii si Proiectari pentru Organizarea Teritoriului Agricol (ISPOTA), creat in 1955 si Centrului de Fotogrametrie aparut in 1958 si, transformat in 1971, in Institutul de Geodezie, Fotogrametrie Cadastru ~i Organizarea Teritoriului (IGFCOT).

Aceste institutii au avut ~i sarcina de a executa, sub coordonarea DGTOT, planul topografic de baza at tdrti la scarile 1 :5000 (la ses ~i deal) ~i 1 : 1 0.000, (la munte), iar din 1968, s-a acceptat sa se ocupe ~i de executarea planurilor cadastrale la scarile 1:5000 (pentru extravilan) ~i 1:2000 (pentru intravilan), fie ca planuri derivate din planul topografic de baza, fie ca planuri independente.

Pana in anul 1990, s-a introdus cadastrul tehnic in 83% din terenurile situate in extravilan (peste 18 milioane ha.) ~i in peste 50,9% din localitati, din care 17,1% sunt municipii sau erase.

Dupa 1990, schimbarile intervenite pnn aplicarea Legii fondului funciar (Legea 18/1991) au afectat circa 8 milioane de hectare teren arabil, prin noile parcelari efectuate cu ocazia punerii in posesie. Acest lucru anuleaza practic lucrarile de cadastru efectuate deja pe aceste suprafete ~i cere intocmirea de noi planuri cadastrale. De asemenea, schimbarile mentionate, precum ~i trecerea la economia de piata, au determinat schimbari de fond si in ceea ce priveste organizarea ~i obiectul activitatii institutiei cadastrului, concretizate prin aparitia noii legi a cadastrului, care dupa lungi dezbateri s-a adoptat sub forma Legii cadastrului ~i a publicitatii imobiliare, nr.7/1996. Prin aceasta Lege s-au constituit instrumentele tehnice ~i juridice, care contribuie la dovedirea ~i apararea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

17

Notiuni generale.

Legea permite coordonarea ~i desfasurarea unitara a activitatilor de cadastru, geodezie si cartografie, creeaza cadrul organizatoric ~i de subordonare tehnica, al unitatilor de cadastru general si de cadastre de specialitate, si deschide posibilitatea realizarii unui cadastm modern, multifunctional, la care sa se racordeze carlile funciare,

2.3. Scurt istoric al procesului de pregiuirie a personalului de profil.

Pfula la sfarsitul secolului XVIII, specialistii care au executat lucrarile de cadastm in tara no astra, au fost hotarnici straini, sau autohtonii pregatiti in Academiile Domnesti din Iasi ~i Bucuresti (cu pre dare in limba greaca), sau in strainatate (Austria, Germania, Franta).

Invatamantul tehnic superior de cadastru in limba romana, a inceput odata cu infiintarea scolilor de ingineri de la Iasi de catre Gheorghe Asachi in 1814 ~i de la Bucuresti de catre Gheorghe Lazar In 1818, care au avut printre formatiunile de studiu ~i cate 0 grupa de ingineri hotamici. Printre disciplinele predate la aceste scoli, in documente se mentioneaza ~i cursurile de specialitate Geodezie $i Arhitectura, la Iasi ~i Geodezie si intenerie a cdmpului, la Bucuresti,

In anul 1835, 0 statistica sernnala ca ill Tara Romaneasca erau 53 de ingineri hotarnici (din care 40 romani), iar in Moldova erau 22 ingineri hotarnici (din care 16 romani).

In 1859, se infiinteaza Universitatea din Iasi, care a pregatit ~i ingineri in domeniile Topografiei, Geodeziei si Astronomiei. Acesti absolventi au pus bazele asa nurnitei Harti a Tarii din 1873, dupa metode stiintifice. Atunci, s-a aratat pentru prima data ca trebuie creata 0 retea geodezica nationala, care sa. fie pozitionata astronomic prin determinari de latitudine, longitudine si azimut.

Oficial, titlul de inginer hotamic, s-a instituit abia in anul 1865 prin Codul civil ~i prin Regulamentul pentru facerea hotamicilor din 1868, apoi aceiasi specialisti s-au nurnit ingineri topometri (dupa 1919) ~i ingineri cadastrali (dupa 1930).

In 1919, s-a infiintat scoala de topografie de pe lfulga Directia de Cadastru, care pana in 1930 a pregatit circa 400 de cadre tehnice, cu pregatire medie.

18

Partea l-a; Cadastrul general.

Cadrele ingineresti au continuat sa fie pregatite incepand cu 1921, in cadrul Politehnicii Bucuresti, in care a functionat 0 specialitate distincta, cea de ingineri cadastrali, devenita din 1940 Sectia de cadastru ~i geniu rural, care a pregatit circa 1 00 specialisti in geodezie ~i cadastru, in perioada cat a functionat.

Dupa reforma invatamantului din 1948, se infiinteaza la Iasi Institutul de Masuratori Terestre, cu un numar de 100 studenti, care a pregatit specialisti in domeniul Geodeziei, Fotogrametriei, Topografiei ~i Cadastrului, pana in 1950.

In 1951, acest Institut a fost transferat la Galati, ca facultate de Masuratori Terestre ~i Geodezie.

In 1955, Facultatea de Geodezie este transferata la Bucuresti ca sectie de Geodezie in cadrul Facultatii de Drumuri ~i Poduri din Institutul de Constructii Bucuresti, iar din 1991 devine Facultate de Geodezie eu doua sectii (sectia de ingineri geodezi ~i sectia de ingineri de cadastru).

3. Definitia, caracteristicile, rolul, scopul, si importanta cadastrului.

3.1. Definuie. Se cunosc mai multe definitii pentru cadastru, mai mult sau mai putin complete san complexe, date de diferiti specialisti in cartile de specialitate sau cuprinse in dictionare. Definitiile cadastrului, precum ~i comentariile care adesea insotesc aceste definitii, sunt practic date in functie de tipul cadastrului ~i de organizarea sa la un moment dat intr-o tara. Astfel, in tara no astra, conform Legii cadastrului ~i Publicitatii imobiliare (Legea nr. 7/1996,) s-a adoptat urmatoarea definitie : Cadastrul general este un sistem unitar .Ji obligatoriu de evidenta §i inventariere sistematica a bunurilor imobile de pe teritoriul intregii !ari, din punct

de vedere cantitativ, calitativ si juridic, indiferent de destinatia lor si de proprietar, prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea lor in registre .Ji pe hiini si planuri cadastrale.

Cadastrul general are urmatoarele caracteristici :

- este obiectiv, pentru ca exprima realitatea din teren;

- este unitar, pentru ca se executa dupa instructiuni ~i normative unice ~l

foloseste un limbaj unic, atat pentru utilizator, cat ~i pentru beneficiar ; 19

Notiuni generale.

- este dinamic, pentru ca exprima realitatea naturala in continua schimbare, ceea ce impune necesitatea unei intretineri permanente ;

- este general, pentru ca satisface cerintele de baza pentru toate sectoarele economiei nationale ;

- este obligatoriu, pe intreg teritoriul tarii, pentru proprietarii de bunuri imobile ~i pentru toate institutiile care gestioneaza bunurile imobile ;

- are caracter istoric, pentru ca tine seama de legitatile sociale, mai ales prin caracterul proprietatii, care diferentiaza 0 societate de alta;

- este perfectibiI, pentru ca of era posibilitatea folosirii mijloacelor de automatizare a proceselor de culegere ~i prelucrare a datelor, de obtinere a documentelor finale si de intretinere, prin crearea sistemului informatic cadastral.

3.2. Rolul cadastrului general. Cadastrul avand un caracter istoric, rolul sau evolueaza de la 0 epoca la alta, de la 0 societate la alta, in functie de obiectivele stabilite. Astfel, initial a avut doar un rol de inventariere a bunurilor imobile ca intindere, pentru stabilirea impozitelor fiscale, sau ulterior pentru colectivizarea agriculturii etc. In prezent, rolul ~i continutul sau trebuie sa corespunda etapei actuale ~i de perspectiva a dezvoltarii econorniei nationale ~i deci, sa furnizeze date reale eu privire la :

- proprietarii de bunuri imobile ~i inscrierea lor in registrele cadastrale cartile funciare ;

- intinderea, configuratia ~i pozitia bunului imobil, precum ~i a folosintei lui, raportata la destinatia initiala;

- categoria de calitate a terenurilor, tinand seama de procesele mari pedogenetice, de lucrarile de amenajare existente sau neeesare, de bonitarea solurilor ~ia categoriilor de folosinta, de posibilitatile de mecanizare oferite pentru lucrarile specifice ete ;

- resursele funciare ~i materialul documentar necesar introdueerii, sau scoaterii din eireuitul agricol a terenurilor ;

- elementele calitative necesare evaluarii bunurilor imobile, etc.

20

Partea l-ac Cadastrul general . .• ,;<;;": •. .::_.----_._-------------------------=---

3.3. Scopul realizdrii cadastrului. Lucrarile de cadastru se executa ell scopul

a pune la dispozitia celor interesati, in orice moment, date reale si complete /referitoare la bunurile imobile, pentru a contribui la :

- reglementarea situatiei juridice a bunurilor imobile si inscrierea lor in cartea

Tk'funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare ;

.,: crearea unei baze juste pentru stabilirea impozitului fiscal ; - identificarea juridica a resurselor funciare ;

- furnizarea elementelor necesare pentru intocmirea studiilor ~i proiectelor

privind sistematizarea teritoriului ~.i a localitatilor, precum si pentru alegerea ?S;:amplasamentelor diferitelor objective industriale ~i sociol-culturale;

-intocmirea documentatiei pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol ; cunoasterea terenurilor aflate in administrarea ministerelor sau ':'fctepaJ1aIneJrneJor din diferite sectoare ale economiei nationale, precum ~i a modului de a acestora in raport ell destinatia lor initiala;

. - obtinerea de date reale cu privire la starea fondului cailor de comunicatii . cal ferate, strazi etc.), necesare pentru planificarea lucrarilor de intretinere ;

- cunoasterea ~i inventarierea fondului imobiliar-edilitar ~i astarii acestuia;

- cunoasterea ~i inventarierea fondului silvic, pentru amenajarea ~i exploatarea

U~HJHa.'a a padurilor ;

~i inventarierea fondului apelor, pentru amenajarea ~l cursurilor de apa, pentru cunoasterea zonelor supuse pericolului precum si pentru folosirea eficienta a potentialului apelor ;

-cunoasterea inventarierea si evidenta terenurilor cu subsoluri care contin bogatii minerale sau petrolifere ;

- protectia mediului inconjurator ;

..... ,_ realizarea de baze de date cadastrale necesare bancilor de date urbane ~i ,Ji .> c .. "·IOOIJlll:;l·Ul informationale ale teritoriului.

3.4. Importanta cadastrului general. Importanta cadastrului general consta in ca acesta furnizeaza date reale privitoare la bunurile imobile (pozitie, marime, ~L"'''lll~a. proprietar), necesare in toate ramurile economiei nationale .

21

Notiuni generale.

In acelasi timp, cadastrul este, pentru econonua de piata, un instrument deosebit de important, pentru ca furnizeaza documentele care dau siguranta tranzactiilor care au loc pe piata bunurilor imobile.

De asemenea, importanta lucrarilor de cadastru este de prim ordin pentru intocmirea sistemelor informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale tuturor organisrnelor de gestionare ~i planificare a bunurilor imobile din sectoarele importante ale economiei nationale.

4. Legatura cadastrului cu alte discipline

Pentru realizarea lucrarilor decadastru, cu caracter tehnic, economic ~l juridic, cadastrul general se bazeaza si se dezvolta in stransa legatura cu 0 serie de discipline: geodezia, fotogrametria, topografia, cartografia, tehnica calculului ~i programarea, constructii, orgaruzarea teritoriului, pedologia, geobotanica, geomorfologia, imbunatiri funciare, dreptul funciar, economia agrara etc.

Pregatirea geodezica, fotogrametrica, topografica ~i cartografica este necesara pentru realizarea lucrarilor tehnice ale cadastrului general, respectiv executarea masuratorilor, prelucrarea datelor, intocmirea documentatiei cadastrale (planuri, harti si registre cadastrale).

Cunostintele agricole sunt necesare pentru a se putea face incadrarea corecta a terenurilor in categorii ~i subcategorii de folosinta, pre cum ~i pentru evaluarea lor.

Cunostintele de pedologie, geobotanica ~i geomorfologie folosesc pentru fundamentarea lucrarilor cu caracter economic si recunoasterea elementelor calitative ale terenurilor. Ele furnizeaza specialistilor din cadastru cunostinte despre soluri ~i fertilitatea lor, despre factorii ecologici ~i c1imatici, le completeaza cunostintele despre relief cu notiuni despre dinamica acestuia, ajutandu-i sa aprecieze just fenomenele geomorfologice in curs de desfasurare, sa determine bine formele de relief care constituie folosinte cadastrale, sa stabileasca just stadiul de degradare a terenului, sa identifice ~i sa marcheze corect pe plan terenurile neproductive ~i pe cele care au nevoie de lucrari de amenajare sau de ameliorare, ill vederea reintegrarii lor in circuitul agricol.

22

Partea I-a; Cadastrul general.

Cunostintele de drept funciar sunt necesare pentru identificarea ~i stabilirea ill mod coreet a proprietarilor, in baza drepturilor reale pe care acestia I~i intemeiaza proprietatea.

Cunostintele furnizate de tehnica calculului si programare permit specialistilor In cadastru sa beneficieze de posibilitatile puse la dispozitie de informatica, in proeesul de prelucrare si gestionare a datelor cadastrale, pentru obtinerea automata a registrelor cadastrale, a situatiilor de sinteza, precum ~i a planurilor cadastrale.

5. Aspectele cadastrului

Pentru cunoasterea completa ~i sistematica a bunurilor imobile, cadastrul

general realizeaza evidenta acestora dupa urmatoarele aspecte (laturi): 1. Cantitativta);

2. Calitativta);

3. Juridicta).

5.1. Aspectul (latura) cantitativ(ii) a/fa) cadastrului. Latura cantitativa a cadastrului general se refera la deterrninarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei ~i marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si pe proprietari, precum ~i la deterrninarea constructiilor, in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, de numarul de nivele ~i de proprietarii lor.

Aspectul cantitativ al cadastrului se realizeaza prin functia tehnica a eadastrului.

5.2. Aspectul (latura) calitativ(a) al(a) cadastrutui. Latura calitativa a eadastrului realizeaza cunoasterea potentialului produetiv al terenurilor, precum ~i a caracteristicilor ealitative ale constructiilor.

Pentru terenuri, aspeetul calitativ al eadastrului se realizeaza prin bonitarea cadastrala a solurilor dupa gradul de fertilitate ~i a eategoriilor de folosinta dupa caracteristicile lor productive. Dupa executarea lucrarilor de bonitare, aspectul ealitativ al cadastrului se completeaza si cu date privind stadiul degradarii terenurilor, preeum si eu cele privind terenurile amenajate prin lucrari de imbunatatiri funeiare (irigatii, indiguiri, desecari, eombaterea eroziunii solului etc.).

23

Notiuni genera/e.

Pentru constructii, aspectul calitativ al cadastrului se realizeaza prin bonitarea constructiilor, respectiv, cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn etc.), dotarea cu instalatii, gradul de confort, gradul de uzura al cladirilor, dotarilor etc.

5.3. Aspectul {latura) juridic(a) alta) cadastrului. Latura juridica a cadastrului se refera la proprietari ~i regimul juridic al constructiilor cu diferite destinatii si folosinte, la proprietari si dreptul de proprietate funciara ~i la situatia juridica a fondului funciar.

6. Functiile cadastrului

Celor trei aspecte - cantitativ, calitativ si juridic, dupa care cadastrul trebuie sa studieze si sa inventarieze bunurile imobile, le corespund, din punet de vedere al realizarii practice, trei functii:

1. Functia tehnica;

2. Functia economica; 3. Functia juridica.

6.1. Functia tehnica a cadastrului.

Functia tehnica a cadastruiui consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

- stabilirea ~i marcarea ill teren, prin borne tip cadastral, a hotarelor teritoriilor administrative (comunale.iorasenesti si municipale), prin operatiunea de delimitare;

- identificarea ~i marcarea prin borne a perimetrelor construibile ale localitatilor si ale vetrelor de sat;

-- identificarea si marc area pe teren a perimetrelor terenurilor societatilor de stat ~i agentilor care detin terenuri agricole;

- identificarea si marcarea pe teren a perimetrelor terenurilor care apartin

asociatiilor eu caracter particular;

- identificarea si marcarea pe teren a perimetrelor zone lor industriale;

- identificarea limitelor proprietatilor private dintr-un teritoriul administrativ;

- efectuarea masuratorilor pe teren si preluerarea datelor cadastrale;

- intocmirea (sau reambularea) planurilor cadastrale;

24

Partea l-a; Cadastrul general.

- numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale (tarlalelor sau cvartalelor), a corpurilor de proprietate si a parcelelor de pe teritoriul administrativ respectiv;

- calculul ariei suprafetelor pe intreg teritoriul administrativ (comunal, ora~enesc, municipal), pe sectoare cadastrale, pe corpuri de proprietate ~i pe parcele;

- intocmirea registrelor cadastrale ~i a situatiilor de sinteza;

- intretinerea cadastrului (planuri, registre, fise, situatii de sinteza)

Documentele cadastrului intocmite in cadrul functiei tehnice sunt: - dosarul lucrarilor de hotarnicie (delimitare);

- planurile si hartile cadastrale;

- registrele si fisele cadastrale, precum si situatiile de sinteza,

6.2. Functia economica a cadastrului.

Functia economica a cadastrului consta in realizarea urmatoarelor lucrari: - incadrarea terenurilor agricole ill c1ase de calitate;

- evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii ~i de factorii

care au provocat-o;

- evidenta terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, desecari, indiguiri, combaterea eroziunii solului, etc);

- evidenta terenurilor care necesita lucrari de imbunatatiri funciare si tipul acestora;

- evidenta cladirilor dupa materialul de constructie, dotare cu instalatii, confort, grad de uzura etc.

Prin functia sa economic a, cadastrul general reprezinta un instrument important pentru organizarea, conducerea ~i planificarea productiei agricole, precum si pentru cunoasterea, folosirea rationala, conservarea ~i dezvoltarea constructiilor, padurilor, apelor ~i terenurilor ell destinatie speciala din tara no astra.

6.3. Functia juridica a cadastrului.

Functia juridica a eadastrului trebuie sa asigure identificarea corecta a proprietarilor de terenuri si constructii, preeum ~i inscrierea aeestora in documentele cadastrului general ~i in carlile funciare, pe baza drepturilor ~i actelor juridice pe care se intemeiaza proprietatea. Inscrierea in cartea funciara a proprietarilor ~i a drepturilor reale asupra terenurilor si constructiilor se face in scopul evidentei juri dice, deci,

25

Notiuni generale.

9ui,apartine)unul. imobil ~i ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii, asigurandu-se

" ~.:::,J.: ,. >.-_,-:->;" '.~.' . "."

astfel publicitatea imobiliara,

7. Clasificarea cadastrului

7.1. Clasificarea cadastrului dupa obiectul de studiu.

Dupa obiectul de studiu se poate spune ca exista cadastrul general ~l cadastrele de specialitate.

7.1.1. Cadastrul general. Cadastrul general are ca obiect de studiu bunurile imobile de pe intreg teritoriul tarii (respectiv fondul funciar ~i constructiile),

Fondul funciar se defineste ca fiind totalitatea terenurilor de pe cuprinsul tarii, indiferent de destinatia lor sau inproprietatea cui s-ar afla (asa cum precizeaza Legea 5911974).

Definitia cadastrului general a fost data la && 3.1

7.1.2. Cadastrele de specialitate. Cadastrele da specialitate au ca obiect de studiu terenurile ~i constructiile care au 0 destinatie economic a bine stabilita, In functie de interesele generale ale statului ~i de nevoile specifice anumitor ramuri ale economiei nationale, ministerele, departamentele sau alte organisme centrale, care administreaza sau detin terenuri ~1 constructii, i~i pot organiza evidente

cadastrale specifice, cu obligatia (conform legilor 5911974 ~i 7/1996, modificatay; de a folosi ca date de baza cu privire la suprafete, categorii de folosinta ~i proprietari, numai cele stabilite in documentele cadastrului general.

Aceste cadastre de specialitate sunt orientate practic pe cele doua gmpe de folosinte ale fondului funciar, respectiv, gmpa folosintelor agricole si gmpa folosintelor neagricole, precum si pe principalele categorii de folosinta, Ca urmare, se intalnesc urmatoarele cadastre de specialitate: cadastrul fondului agricol, cadastrul fondului forestier, cadastrul fondului apelor, cadastrul fondului imobiliar-edilitar ~i cadastrul terenurilor cu destinatie speciala. Numarul acestor cadastre de specialitate (cu precadere eel al cadastrului terenurilor cu destinatie speciala), este mai mare, sau mai mic, in functie de nivelul de dezvoltare economica al fiecarei societati.

1. Cadastrul fondului agricol. Cadastrul fondului agricol are ca obiect de studiu terenurile cu folosinte agricole (terenuri arabile, pasuni, fanete, vii ~i livezi), 26

Partea I-a, Cadastrul general.

precum si constructiile care le deservesc. Acest cadastru se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor agricole pe categorii ~i subcategorii de folosinta, categorii de terenuri si clase de bonitare, a constructiilor care le deservesc, precum ~i a proprietarilor acestora. Lucrarile pentru introducerea si intretinerea acestui cadastru

SlIDt coordonate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC), prin OficiiIe din fiecare jude! (OJCGC-uri), iar executia este facuta de persoane fizice si juridice de specialitate, autorizate de ONCGC.

2. Cadastrul fondului forestier. Cadastrul fondului forestier are ca obiect de studiu terenurile acoperite cu paduri ~i cu vegetatie forestiera, precum si a constructiilor aferente. EI se ocupa cu evidenta ~i inventarierea acestor terenuri si a constructiilor care le deservesc, in vederea exploatarii rationale a padurilor, precum ~i a consolidarii si dezvoltarii padurilor tinere, in cadrul amenajamentelor silvice. Lucrarile acestui cadastru sunt coordonate de catre Regia Nationala a Padurilor din cadrul MAAM, prin inspectoratele silvice teritoriale, ocoale silvice ~i lCAS-uri si sunt executate de persoane sau firrne de specialitate private, autorizate de ONCGC.

3. Cadastrul fondului apelor. Cadastrul fondului apelor are ca obiect de studiu terenurile acoperite cu ape si ape cu stuf, precum ~i constructiile care le deservesc. EI se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica cantitativa ~i calitativa a acestor constructii, a apelor, pre cum si a lucrarilor de amenajare, folosire rationala si de protectie a acestora. Lucrarile acestui cadastru sunt coordonate de Compania Nationala Apele Romane din Ministerul Apelor ~i Protectiei Mediului (MAPM), prin serviciile de specialitate din directiile sucursalelor bazinale si sunt executate, in general, de persoane sau fume despecialitate private autorizate de catre ONCGC.

4. Cadastrul fondului imobiliar-edilitar. EI mai este denumit uneori Cadastrul fondului urban si rural. Obiectul de studiu al acestui cadastru este format din terenurile cu constructii, constructiile, curtile, precum si toate celelalte folosinte (subcategorii), care se incadreaza in categoria de folosinte Curti constructii. Acest cadastru se ocupa cu evidenta ~i inventarierea acestor terenuri ~i a imobile1or din localitati pe proprietari, pre cum ~i a instalatiilor ~i retelelor edilitare, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Lucrarile acestui cadastru sunt coordonate de catre Directia de cadastru din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor, ~i

27

iijLocllintei,; (MLPTL) §i sunt executate, ill general, de specialisti sau fume de

._ '-':c" .' ,'~' ••

specialitate .private, autorizate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie ~.

Cartografie, finantarea fiind asigurata de la buget, prin intennediul administratiiloi

locale.

5. Cadastrul terenurilor cu destinatie speciald. Sub aceasta denumire sun1 grupate 0 serie de cadastre speciale, care au ca obiect evidenta si inventarierea terenurilor care se gasesc ill administrarea sau folosinta directa a anurnitor ministere, departannente sau intreprinderi de stat, puse la dispozitia acestora de catre stat, pentru anurnite scopuri. Astfel de terenuri sunt cele destinate transporturilor (drumurilor, cailor ferate, porturilor si aeroporturilor) exploatarilor miniere, exploatarilor petroliere, apararii tarii etc, Din grupul cadastrelor terenurilor cu destinatie specials fac parte: cadastrul cailor ferate, cadastrul minier, cadastrul drumurilor etc. Lucrarile acestor cadastre sunt coordonate de specialistii din serviciile de specialitate ale acestor ministere si sunt executate de specialisti (persoane sau firme private), autorizati de ONCGC.

7.2. Clasificarea cadastrului dupii datele pe care le fumizeaza.

Dupa datele pe care Ie fumizeaza ill documentatia finala, se deosebesc cadastrul analitic si cadastrul sintetic.

7.2.1. Cadastrul analitic . Cadastrul analitic prezinta to ate datele cantitative, calitative ~i juri dice care permit cunoasterea ~i inventarierea amanuntita a tuturor bunurilor imobile.

Continutul planurilor si registrelor cadastrului analitic difera, ill functie de felul cadastrului care se executa, de scopul pe care 11 urmareste ~i de ramura economica pe care 0 deserveste, Astfel, pentru cadastrul general, planul cadastral se executa pe fiecare teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal la scari cuprinse intre 112000 ~i 115000 pentru extravilan ~i intre 11500 si 1/1000 pentru intravilanele urbane, respectiv 112000 pentru intravilanele rurale

Pentru cadastrele de specialitate, planul cadastral se preia de la cadastrul general sau, ill lipsa acestuia, se executa pentru teritoriul pe care departamentul sau institutia respectivia) 11 are In administrare directa,

28

Partea l-ac Cadastrul general.

-------------------------------------------------~----~~---

Din planurile si registrele cadastrale rezulta pentru fiecare parcela de teren sau constructie toate elementele cantitative, calitative ~i juri dice care Ie caracterizeaza, respectiv: forma, pozitia, aria, categoria de folosinta, destinatia, calitatea, proprietarul si drepturile acestuia.

7.2.2. Cadastrul sintetic. Cadastrul sintetic realizeaza centralizarea ~1

prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin hiirti cadastrale de ansambiu si prin registre sau situatii centralizatoare (de sinteza). Astfel, pentru cadastrul general, cadastrul sintetic la nivelul teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau municipal este constituit, ca parte grafica, din harp cadastrale de ansamblu, care contin intreg teritoriul respectiv, la scan variind intre 1110.000 ~i 1/20.000 in functie de marimea teritoriului ~i a densitatii detaliilor din planul cadastral original. Hartile cadastrale comunale, orasenesti sau municipale se obtin prin micsorarea planurilor cadastrale originale.

Partea scriptica a cadastrului sintetic la nivelul unei comune, eras, municipiu sau jude], se eompune din registre sau situatii centralizatoare, din care rezulta ariiJe totale ale suprafetelor, pe categorii de folosinta, pe grupe de proprietari, pe teritoriu administrativ etc.

Orieare ar fi cadastrul care se executa (cadastrul general, sau cadastre de speeialitate), primele documente care se intocmesc sunt cele cu earacter analitie, ceJe sintetice rezultind din acestea.

8. Categoriile de folosinta ale terenurilor, in functie de destinatia lor.

Prin categorie de folosinta se intelege 0 grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in mod natural sau artificial, fiecare fiind individualizata printr-un cod. Dupa destinatia economica terenurile pot fi incadrate in urmatoarele grupe de destinatie: terenurile cu destinatie agricola (TDA); cu destinatie forestiera (TDF); terenurile aflate permanent sub ape (TDH); terenurile aflate ill intravilane (TDI); terenurile cu destinatii speciale (IDS) ~i terenurile neproductive (TDN).

In cadrul fiecarei grupe de destinatie exista categorii de folosinta predominante, care-i determina si denumirea, dar si un procent mic din cele1alte

L

29

Notiuni genera/e.

categorii . de folosinta (de exemplu in intravilane, in afara de categoria de folosinta predominanta curti - constructii exista ~i ape, livezi, arabil etc.).

Categoria de folosinta are ca unitate superioara grupa de folosinte ~i ca unitate inferioara subcategoria de folosinta, individualizate de asemenea prin simboluri.

Practic, toate terenurile pot fi incadrate in 10 categorii de folosinta predominante ale terenurilor. Ele alcatuiesc doua mari grupe, respectiv grupa folosintelor agricole ~i grupa folosintelor neagricole.

Grupa folosintelor agricole se refera la terenurile cu destinatie agricola ~i cuprinde cinci categorii de folosinta: arabil, pasuni, fanete, vii ~i livezi.

Grupa folosintelor neagricole cuprinde celelalte cinci categorii de folosinta grefate pe celelalte cinci destinatii si anume: paduri ~i alte terenuri cu vegetatie forestiera; terenuri eu ape ~i ape cu stuf; terenuri cu constructii, curti ~i alte folosinte; terenuri cu destinatie speciala; terenuri neproductive.

8.1. Grupa folosintelor agricole.

8.1.1. Categoria de folosinta arabil (Aj.

Aceasta categorie de folosinta cuprinde terenurile care se ara in fiecare an, sau la mai multi ani odata (2-6 ani) ~i sunt cultivate cu plante agricole anuale (cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industrialeetc.), sau perene (trifoi, Iucerna, graminee perene etc.).

Subcategorii de folosintd.

Arabi! - subcategorie in care se incadreaza terenurile cultivate cu plante cerealiere, leguminoase pentru boabe, plante tehnice ~i industriale, plante medicinale ~i plante furajere. Tot in aceasta subcategorie se incadreaza si terenurile: arabil in izlaz sau pasuni arate, arabil cu pomi razletiti, arabil cu tufe si arbori izolati, precum ~i arabil in vii paraginite.

Griidini de legume. In aceasta subcategorie se incadreaza terenurile din interiorul perimetrelor construibile, sau din jurul acestora, cultivate cu legume. Terenurile din camp, cultivate cu legume, se incadreaza in subcategoria arabil.

Sere. In aceasta subcategorie se incadreaza terenurile destinate cultivarii cu legume ~i flori, care sunt protejate cu constructii permanente.

30

Partea l-a. Cadastrul general.

Solarii. In aceasta subcategorie se incadreaza terenurile destinate cultivarii rasadurilor sau legumelor si sunt protejate cu constructii provizorii, aeoperite eu folii de material plastic.

Orezarii. In aceasta subcategorie se incadreaza terenurile irigate ~i amenajate pentru cultivarea orezului.

Capsunarii. Cuprind terenurile cultivate cu capsuni.

Canalele de irigare, drumurile de acces, digurile, taluzele inierbate etc., din gradini, terenuri arabile amenajate, orezarii etc, care in proiectie orizontala au latimea mai mare de 1 m., reprezinta detalii liniare ~i se vor incadra in categoriile de folosinta specifice acestora.

8.1.2. Categoria de folosinta pasune (P).

In aceasta categorie se incadreaza terenurile inierbate sau intelenite, in mod

natural, sau artificial prin reinsamintari la 5 - 20 ani si care se folosesc la pasunat, Subcategorii de folosinta.

Pasuni curate - sunt terenurile aeoperite cu vegetatie ierboasa.

Pasuni cu pomi - sunt pasunile plantate rar eu pomi fructiferi, pentru combaterea proceselor de eroziune ~i a alunecarilor de teren. Tot in aceasta subcategorie, se incadreaza ~i livezile eu procent mare de pomi uscati, care se folosese la pasunat.

Pasuni tmpadurite - sunt pasunile acoperite si cu vegetatie forestiera, avand un regimjuridic de izlazuri sau pasuni comunale.

Pasuni cu tufliri$ - sunt pasunile invadate de arbusti dispersati pe toata suprafata sau in pilcuri izolate.

8.1.3. Categoria de folosintd fdnete (F).

In aceasta categorie se incadreaza terenurile inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial, prin reinsamintari la 15 - 20 ani, de pe care iarba se coseste pentru fan.

Subcategorii de folosinta.

Fdnete curata - euprinde terenurile acoperite nurnai eu vegetatie ierboasa.

31

Notiuni generale.

Fdnete cu pomi - sunt terenuri cu livezi degradate, in care un numar mare de pomi s-au uscat, precum si pasunile cu pomi inchise pasunatului ~i destinate pentru productia de fan.

Fanete impaduritd - cuprinde terenurile eu fiinete aeoperite partial eli

vegetatie forestiera.

Fdnete cu tufdris - sunt fanetele invadate de arbusti, dispersati sau in palcuri. 8.1.4. Categoria de folosinta vii (V).

In aceasta categorie de folosinta se incadreaza terenurile eu vita de vie. Subcategorii de folosinta.

Vii nobile - sunt terenuri cultivate eu vii altoite ~i cu vii indigene sau nealtoite. Vii hibride - sunt terenurile cultivate cu vite cunoseute sub denumirea de

hibrizi producatori directi, rezultate din incrucisari de specii.

Pepiniere viticole - sunt terenurile destinate producerii materialului saditor

viticol.

Plantatii de hamei - sunt terenurile pe care se produce materia prima pentru

bere.

8.1.5. Categoria de folosinta /ivezi (L).

In aceasta categoric de folosinta se incadreaza terenurile plantate cu pomi fructiferisi arbusti.

Subcategorii de folosinta .

Livezi pure - sunt livezile la care terenul dintre pomi se ara anual si se tine ogor negru in tot timpul anului.

Livezi inierbate - sint livezile la care terenul dintre pomi este intelenit sau inierbat in mod natural sau artificial. Iarba de sub pomi se foloseste ca fiinea!a si, mai rar ca pasune.

Plantatii cu arbusti fructiferi - sunt terenurile plantate cu agrise, coacaze, zmeura, trandafiri pentru dulceata etc.

Pepiniere pomicole - sunt terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol.

Plantatii de dud - sunt terenurile plantate cu duzi, pentru cresterea viermilor de matase,

32

8.2. Grupa folosintelor neagricole.

8.2.1. Paduri si aile terenuri eu vegetatie forestiera (PD). In aceasta categorie de folosinta intra terenurile impadurite in mod natural sau

artificial, indiferent de suprafata si varsta, cuprinse in amenajamente silvice sau In afara lor, indiferent de proprietar, precum ~j arborii izolati care sunt considerati ca vegetatie forestiera in afara padurii.

Subeategorii de folosinta.

Paduri - sunt grupuri ~e arbori aflati pe 0 suprafata apreciabila de teren. In baza Legii 204/1947 sunt considerate paduri suprafetele impadurite mai mari de 2500 mp. Poienile si terenul arabil aflat in administrare silvica se incadreaza la folosinte agricole.

Perdele de protectie - sunt benzi ordonate de plantatii silvice ~i uneori silvopomicole care indeplinesc diferite roluri de protectie : perdele pentru protectia culturilor agricole, a cailor de comunicatii, a asezarilor umane, perdele pentru combaterea eroziunii etc.

Tufarisuri si maracintsuri - sunt terenuri acoperite masrv en vegetatie arborescenta de mica inaltime, fermata din ienupar, jneapan, afine, maces, maracinisuri etc.

Rachitarii - sunt terenurile amenajate in mod special pentiu plantatiile de rachita (varietate de salcii cu ramuri subtiri).

Pepiniere silvice - sunt terenurile amenajate pentru producerea materialului saditor de arbori ~i arbusti forestieri.

Terenuri destinate impaduririi - terenurile degradate, cele in curs de regenerare, etc.

8.2.2. Terenuri eu ape si ape eu stuf (H) .

Aceasta categorie cuprinde toate terenurile acoperite permanent cu apa, precum ~i cele acoperite temporar, dar care dupa retragerea apelor nu se pot incadra in alta folosinta.

33

Notiuni generale.

Subcategorii de folosinta.

Marea teritoriald - in aceasta subcategorie se incadreaza apele teritoriale ale Romaniei, din Marea Neagra, Aceste ape teritoriale sunt cuprinse intre lima din larg (ale carui puncte sunt situate la 12 mile marine fata de mal, respectiv 22.224 m) ~i linia malului a locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice ~i ale instalatiilor portuare permanente.

Ape curgatoare - in aceasta subcategorie se incadreaza albiile minore ale fluviilor, raurilor, paraurilor, garlelor, canalelor, izvoarelor etc. De obicei, apele curgatoare formeaza de 0 parte ~i de alta a luciului apei prundisuri, care numai la viiturile mari sunt acoperite pentru scurt timp de ape. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora se inscriu la terenuri cu ape, nu la neproductiv,

Ape statatoare - (haiti si lacuri naturale) sunt terenurile acoperite cu ape statatoare (lacuri, haiti, ghioluri, iazuri, elestee, bazine de acumulare etc.).

Amenajari piscicole - sunt acele ape statatoare amenajate pentru cresterea controlata a pestelui (de obicei iazuri ~i elestee),

Lacuri de acumulare - sunt terenurile acoperite de lacurile artificiale.

Canale - sunt terenurile ocupate de eanalele din sistemele de irigatii, desecari etc., care au 0 latime mai mare de 1m.

Ape cu stuj - in aceasta subcategorie se incadreaza terenurile acoperite eu ape statatoare de mica adancime, cu vegetatie specifica (trestie si papura), amenajate sau nu.

8.2.3. Terenuri cu constructii, curti si alte folosinte (CC).

In aceasta categorie se incadreaza terenurile din intravilane, ocupate de constructii, de curti, pre cum ~i terenurile care nu se incadreaza in nici una din celelalte 10 categorii de folosinta.

Subcategorii de folosinta.

Subcategoriile de folosinta care se intalnesc aicisunt: constructii, curti, diguri, cimitire, parcuri, targuri ~i piete, uzine, fabrici, plaje, stranduri, alte zone de .. agrement.vspatii verzi ~i comerciale, parcari, fa~ii de frontiera, cariere, exploatari

34

Partea l-ac Cadastrul general.

muuere si petroliere, taluzuri pietruite, aerodromuri, gari, silozuri, rampe de incarcare, cabane, schituri, terenuri de sport, terase, debusee, gradini botanice ~i zoologice, locuri de depozitare etc.

8.2.4. Terenuri cu destinatie speciala (TDS). In aceasta categorie se incadreaza terenurile proprietate de stat, care se gasesc ill administrarea unor ministere, sau departamente, cu destinatii speciale, care nu sunt in circuitul agricol.

Subcategorii de folosinta.

Cat ferate - in aceasta subcategorie se incadreaza terenurile ocupate de caile ferate cu limitele lor de protectie, delimitate ~i marcate pe teren prin borne tip CFR.

Drumuri clasate - sunt terenurile ocupate de caile de comunicatie terestra, altele decat caile ferate, impreuna cu zona de protectie, constructiile aferente, trotuarele, locurile de parcare si stationare etc. Ca drumuri clasate se tree distinct drumurile comunale, cele judetene, cele nationale si autostrazile,

Drumuri de exploatare - sunt terenurile ocupate de drumurile de exploatare agricole, forestiere, petroliere, miniere, industriale, turistice etc.

Strazi .ri ulite - sunt drumurile din interiorul localitatilor, altele dedit cele c1asate, acestea considerandu-se tara intrerupere,

8.2.5. Terenurile neproductive (N) - sunt terenurile degradate sau cu procese excesive de degradare, ~i care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele subcategorii:

Nisipurile - sunt nisipurile zburatoare ~i cele miscatoare.

Stdncarii .ri bolovanisuri, pietrisuri - terenuri cu stanci, pietris, bolovanisuri

etc., rara nici un fel de vegetatie.

Rdpi .ri ravene, torenti - sunt terenurile erodate puternic ill adancime, Saraturi - sunt terenurile puternic saraturate sau cu crusta alba. Gropi-deponii - sunt gropile de imprumut ~i terenurile de depozitare a

resturilor de la defrisari, a pamanturilor din sapaturi etc.

Halde - ill aceasta subcategorie intra terenurile ocupate Cll reziduuri industriale (zgura, steril etc.).

Categoriile ~i subcategoriile de folosinta ale terenurilor sunt reprezentate pe hartile si planurile cadastrale prin simbolurile prezentate 'in Tabelul1.1

35

NO,tiuni genera/e.

Tabelul L1. Simbolurile categoriilor ~i subcategoriilor de folosinta a terenurilor,

Categoria ~i subeategoria folosinta,

2.Pii~uni

Pasuni P.

Pasuni cu pomi fruetiferi PI.

Pasuni impadurite.. . Pp.

Pasuni eu tufaris .. .. . . .. .. .. .. . . .. Pt.

Simbolul de Categoria si subeategoria

folosinta.

1. Arabil.

Arabil . A.

Gradini de legume Ag.

Orezarii Ao.

Capsunarii Ac.

Sere As.

Solarii Aso.

4.Vii.

Vii V.

Vii nobile Vn.

Vii hibride... . . . . . . . . . . . . .. . Vh.

Pepiniere viti eo Ie Vp.

Plantatii de hamei . . . . . . . . . .. Vha.

Simbolul de

5.Livezi

Livezi L.

Livezi inierbate Li,

Livezi eu arbusti fruetiferi Lf

Pepiniere vitieole Lp.

Plantatii de dud Ld.

7.Terenuri eu ape ~i ape cu stuf

Ape H.

Ape curgatoare '" HR.

Canale He.

Lacuri ~i ba.!ti naturale HE.

Amenajari piseieole... Hp.

Stufaris. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Hs.

Lacuri de aeumulare Ha.

Itl.Constructii ~i alte terenuri.

Constructii., .. . . .. .. . .. .. .. .. C.

Constructii - curti.. . .. . Ce.

Diguri Cd.

Pareuri Cp.

Terenuri sport Cs.

Targuri ~i piete Ct.

Plaje ~i stranduri Cpj.

Cimitire Ci.

Cariere , Ca.

Taluze ~i pietrisuri: .. .. .. .. Ctz

Alte terenuri.. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . Cat.

3.Fanete·

Fanete F.

Fanete eu pomi fruetiferi Fl.

Fanete impadurita., Fp.

Fanete eu tufaris Ft.

6.Piiduri ~i alte terenuri

eu vegetatie forestiera

Paduri PD.

Plantatii si perdele

de protectie PDp.

Rachitarii PDf.

Pepiniere silviee PDpe

Tufarisuri ~i maracinisuri.. . . . . .. PDt.

8.Neproduetiv.

Neproductiv N.

Nisipuri Nn.

Stancarii, bolovanisuri Nb.

Rape, ravene, torenti Nr.

Saraturi eu crusta.. Ns.

Halde Nh.

Mocirle ~i smarcuri Nm.

Gropi, deponii Ng.

9.Drumuri ~i ciii ferate

Drumuri DR.

Cai ferate CF.

Drumuri nationale Dn.

Drumuri judetene Dj.

Drumuri comunale Dc.

Drumuri de exploatare

agricole, silvice, indus-

triale De.

Strazi ~i ulite Ds.

36

Partea I-a. Cadastrul general.

9. Categoriile de terenuri.

Prin categorie de teren se intelege 0 grupare de terenuri eu aceleasi caracteristici tehnice. Aceste caracteristici tehnice sunt legate de relief, de procesele

de degradare, de lucrarile de amenajare §i ameliorare, de pante, de gradul de mecanizare ~i de rezistenta la arat etc. In functie de aceste earaeteristici, se deosebesc urmatoarele eategorii de terenuri:

9.1. Categoria de terenuri de gradate.

Aceste terenuri au 0 folosinta economica, dar sunt afeetate de diferite proeese de degradare (unul sau mai multe in acelasi timp). Ca urmare, se deosebesc mai multe tipuri de terenuri: terenuri eu exees de umiditate, terenuri aeide, terenuri saratnrate, terenuri eu eroziune de suprafata, terenuri eli eroziune de adancime, terenuri eu alunecari ~i prabusiri, eu stanca si pietre, eu degradari artifieiale (gropi de imprumut, deponii etc.), terenuri nisipoase etc.

9.2. Categoria de terenuri amenajate prin lucriiri de imbuniitiifirifullciare. Cuprinde terenurile care pentru a le mentine folosinta economica saupentru a

se trece la 0 folosinta superioara, necesita 0 serie de lucrari de imbunatatiri funeiare.

Sunt 11 asemenea tipuri de terenuri, prezentate in Tabelul1.2. 9.3. Categoria de terenuri in panu:

Dupa marimea pantei, terenurile se incadreaza in 7 eategorii de panta,

prezentate in Tabelul1.2

9.4. Categoria de terenuri mecanizabile $i nemecanizabile.

- terenuri meeanizabile fora restrictii-siuii terenurile cu panta de pana la 5%;

- terenuri meeanizabile eu restrictii minime - sunt terenurile eu pante intre

5% si 10%;

- terenuri mecanizabile eu restrictii mari pentru traetoarele pe roti (se executa meeanizat doar aratul ~i semanatul); sunt terenurile eu panta intre 1 0% ~i 20%;

- terenurile meeanizabile eu restrictii Joarte mari - sunt terenurile ell pante intre 20% ~i 35%, pentru care trebuie sa se foloseasca traetoare eu senile;

- terenuri Joarte greu meeanizabile - sunt terenurile ell panta intre 35% si 45%, pentru care se folosesc traetoare speciale.- terenuri nemecanizabile - cu pante de peste 45%.

37

Notiuni generale.

9.5. Categoria de terenuri incadrate dupa rezistenta la arat. In aceasta

categorie intra urmatoarele subcategorii:

- solurile eu rezistenta midi - sunt cele care au 0 textura nisipoasa;

- soluri eu rezistenta mijlocie - sunt cele care au textura luto-nisipoasa;

- so/uri eu rezistentd mare - sunt cele cu textura luto-argiloasa;

- soluri cu rezistentd foarte mare - sunt cele cu textura argiloasa.

Caracteristicile si simbolurile categoriilor de terenuri sunt date in Tabelul1.2.

TabelulL2.

Caracteristicile si simbolurile categoriilor de teren,

Categoria de teren Simbolul

1. Terenuri amenajate prin lucrari de irnbunatatiri funeiare... ... ... ... ... ... ... A.

T erenuri irigate prin brazde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. AO 1. Terenuri irigate prin aspersiune............................................ A02.

Terenuri irigate prin submersiune A03.

Terenuri deseeate neindiguite A04.

Terenuri deseeate indiguite A05.

Terenuri indiguite nedeseeate A06.

Terenuri eu benzi inierbate A07.

Terenuri eu terase A08.

Terenuri eu lucrari de regularizare A09.

Terenuri eu lucrari fitoameliorative... .. . AIO.

2.Terenuri degradate D.

Terenuri eu exees de umiditate DOL

Terenuri eu soluri aeide D02.

Terenuri saraturate D03.

Terenuri nisipoase D04.

Terenuri eu eroziuni de suprafata., DOS.

Terenuri eu eroziune de adancime D06.

Terenuri eu alunecari ~i prabusiri D07.

Terenuri eu stanci si pietre D08.

Terenuri eu degradari artifieiale (gropi ~i deponii) D09.

3.Terenuri In panta................. P.

Terenuri eu panta de pana Ia 5% PO.

Terenuri eu panta intre 5 % ~i 10%.......................................... PI.

Terenuri eu panta intre 10% ~i 15% P2.

Terenuri cu panta intre 15% ~i 20% P3.

Terenuri eu panta intre 20% §i 25%......................................... P4. Terenuri eu panta intre 25% ~i 35%......................................... P5.

Terenuri eu panta intre 35% ~i 45%................. P6.

Terenuri eu panta peste 45%........................ P7.

38

Partea l-a; Cadastrul general.

CAPITOLUL 2. DETERMINAREA COORDONATELOR PUNCTELOR NOI APARUTE, CA URMARE A LUCRARILOR SPECIFICE ACTIVITATH DE CADASTRU.

In activitatea de proiectare, executare si intretinere a lucrarilor de cadastru apar 0 serie depunete noi ea unnare a operatiunilor de eomasare, de rectificari de hotare, de parcelare etc. Pentru determinarea coordonatelor aeestor puncte este necesara cunoasterea unor calcule topografice specifice utilizate in mod curent in

aceste activitati.

1. Calculul punctului pe segment.

Punctul nou M se gaseste pe un segment AB, pentru care se cunosc coordonatele extremitatilor sale, la 0 distanta d de punctul A. Coordonatele punctului M, in cazul general- figura 1.1, se pot determina ill mai multe moduri:

1.1. Folosind raportul p = Alv! / AB.

1.1.1. Proeedeul ana/We de rezolvare.

In figura 1.1 considerfuld asemanarea triunghiurilor AMM' si ABB' se pot serie rapoartele:

deoareee distanta d este data, iar distanta DAB se

x

}M AM' MM'

B

I I

I

a/7 ---------~M ..

~~l I

A -----;,7---------11,

sau:

AB AB' BB'

o

Raportul d/D AB se va nota ) ell P ~i este eunoseut,

Fig.I.1.Punct pe segment - rezolvare prin procedeul analitic.

calculeaza din eoordonate, astfel ca rezulta:

XM = XA + P(XB - x,.J YM = YA + p(YB - y,.J d

p=-

DAB

39

(I. 1)

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru.

in care raportul p se va calcula cu 6 zecimale, iar distantele d si D se vor expruna in metri .

. Pentru verificarea determinarii coordonatelor punctului M se calculeaza aria suprafetei triunghiului AlvIB, care trebuie sa fie zero, cand punctul M este pe aliniamentul AB, sau mai mica decat toleranta, cand M este determinat cu 0 mica eroare, deci:

S r O,OOS.DAB

AMB S =--...:..:::... 2

Valoarea O,005m se accepta ca abatere admisa pentru punctul M fata de aliniamentul AB (considerata ca inaltime in triunghiul AMB).

. ~ " 2

exprunata m m .

(1.2)

1.1.2. Procedeul trigonometric de rezolvare.

Coordonatele punctului M se determina ~i prin procedeul trigonometric, folosind formuIele de Ia radiere, fig. 1.2:

x

B

XM = XA + d.cosfJAB

YM = YA + d.sinBAB (I.3)

--+---~-----------------------~

y

o

Fig.I.2. Rezolvarea punctului pe segment prin procedeul trigonometric.

in care B AB este orientarea segmentului AB, obtinuta din

coordonate, cu relatia:

(1.4)

Verificarea coordonatelor punctului M se face cu relatia (I.2).

In cazul cand punctul M se va gasi ill afara segmentului AB, pe prelungirea aliniamentului, de partea punctului A figura I.3, sau a punctului B figura 1.4, pentru determinarea coordonatelor sale se vor folosi aceleasi relatii (1.1) ~i (1.3).

40

Partea I-a. Cadastrul general.

xt

/

x

f}

y

Fig.IJ Punctul M se gaseste pe prelungirea segmentului, In stanga lui.

Fig.I.4. Punctul M se gaseste pe prelungirea segmentului, In dreapta lui.

1. 2. Rezolvarea ctmd se foloseste raportul r = AM / ME.

Daca se considera asemanarea triunghiurilor AMM' si MBM" din figura 1.1, se pot scrie rapoartele:

din care rezulta forrnulele pentru deterrninarea coordonatelor punctului M:

(1.5)

in care r = AM 1MB, AM = d, iar MB se obtine scazand pe d din DAB.

Controlul determinarii coordonatelor punctului M se face cu relatia (1.2). Rezolvarea trigonometric a a problemei se face ca in &&1.1.1.2.

Cand punctul M se gaseste in afara segrnentului AB, pe acelasi aliniament, coordonatele lui M se determina tot cu relatiile (1.5), cu precizarea ca se va rille searna de semnele raportului r.

2. Sir de puncte pe segment.

In cazul cand pe segmentul AB se gasesc mai multe puncte Mi, care trebuie determinate, cunoscandu-se distantele dintre ele sau distantele fata de prirnul punct A, figura 1.5, se procedeaza dupa cum urmeaza:

41

Calcule topograjice specifice activitiuii de cadastru.

2.1. Rezolvarea prin procedeul analitic.

Pentru determinarea coordo-

x

natelor punctelor M; se

o

folosesc relatiile (1.1)

generalizate:

XMi = XA+ Pi (Xs-XA)

fAti = YA + Pi (YB-Y;J (I. 6)

ill care Pi = d, IDAB, iar ill cazul cand se dau distantele dintre punctele M; valorile pentru d, se obtin prin cumularea distantelor partiale.

Fig.1.5. Sir de puncte pe segment.

Verificarea determinarilor se face, de asemenea, cu relatia (1.2).

2.2. Rezolvarea prin procedeul trigonometric: in acest caz se vor folosi relatiile (1.3) generalizate, pentru detenninarea coordonatelor punctelor M, :

XlvIi = XA + di.cos()AB

(1.7)

relatii in care pentru valorile distantelor d, sunt valabile consideratiile facute ill cazul procedeului analitic de rezolvare.

3. Calcululcoordonatelor punctului de intersectie a doua drepte.

Problema poate fi rezolvata analitic sau trigonometric. In ambele cazun rezolvarea problemei se trateaza pentru trei situatii:

3.1. Punctul de intersectie se aflii pe ambele drepte - rezolvare analitica. Considerand dreptele AB ~i CD date prin coordonatele punctelor de capat, figura I.6, care se illtersecteazii in punctul M, se poate .scrie raportul suprafetelor care au aceeasi inaltime, respectiv:

SACM AM SAMD

--=--=-:::--

«: AB SAaD

--

Se noteaza raportul P = AM / AB ~l

adunand numaratorii intre et ~1 numitorii intre ei, de la rapoartele suprafetelor, se va obtine:

Fig.I.6. Punctul M se gaseste pe ambele drepte.

42

Partea I-a; Cadastrul general.

Alv! SACD

p=-==--

AB SACBD

(1.8)

Raportul p dat de relatia (1.8) este aeum cunoscut. Coordonatele punetului M, de pe segmentul AB, se pot deci obtine eu relatiile (1.1), de la punet pe segment, respeetiv:

XM = XA + P(XB - X.,J YM = Y1 + p(YB - Y.,J

(I.9) .

Verifiearea determinarii coordonatelor punctului M se face cu relatia (1.2).

3.2. Punctul de intersectie se gase:jte pe una din drepte si pe prelungirea celeilalte - rezolvare analitica.

Considerand dreptele AB ~l CD din figura 1. 7, date prin coordonatele punctelor de capat ~i punctullor de intersectie M, obtinut prin prelungirea dreptei CD ,

Rapoartele sunt necunoscute, dar scazand numaratorii intre er ~l numitorii intre ei, se obtin cantitati cunoscute, deci ~i valoarea raportului '--------------------' p va fi cunoscuta, respeetiv:

Fig.I.7. Punctul M se afla pe 0 dreapta ~i pe prelungirea celeilalte.

SACD p=--

SACBD

se pot scrie, analog ca la punctul 1.1.1, rapoartele:

AM SACM SADM

p=-=-=--=--

AB SACB SADB

(UO)

Punctul M fiind pe segmentul AB, coordonatele lui pot fi calculate folosind relatiile de la punet pe segment, respectiv:

XM = XA + P(XB - X.,J

CUI)

Verificarea determinarii coordonatelor punctului M se va face cu relatia (1.2).

43

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru.

3.3. Punctul de intersectie se gaseste pe prelunglrea ambelor drepte - rezolvare analitica.

Considerand dreptele AB ~i CD din figura 1.8, date prin coordonatele punctelor de capat ~i punctul Jv1 aflat

A

pe prelungirea ambelor drepte, se pot sene, analog ca la punctul 1.1.1, rapoartele:

p = AM ::: S ACM = S ADM

AB SACB SADB

care, de asemenea, sunt necunoscute.

0+-------------··---------··-------;

Fig.1.8. Punctul M se afl1l pe prelungirea ambelor drepte.

Scazand, insa, numaratorii intre ei ~i numitorii intre ei se va obtine pentru P 0 valoare cunoscuta, ~i anume:

SACD p=--

SACSD

(1.12)

Punctul M poate fi considerat pe segmentul AB ~i ca urmare coordonatele lui pot fi determinate ell formulele (1.1), de la punct pe segment, deci:

XM = XA + P(XB - X,.J

.:

(I. 13)

Verificarea determinarii coordonatelor punctului M se va face eu relatia (1.2). 3.4. Rezolvarea problemelor prezentate, prin procedeul trigonometric. Rezolvarea trigonometrica a problemei intersectiilor, indiferent de eazul m

care ne aflam, se poate face folosind formulele de la intersectia inainte. Ca urmare, considerand cele doua drepte date prin coordonatele punctelor de capat, fonnulele care se vor folosi pentru determinarea coordonatelor punctului M vor fi (figura 1.8):

- pentru cazul cand se foloseste functia tangentei:

YM = Yc + (XM-XcjtgBcD; YM = YA + (XM - XA)tg8AB.

44

(I.14)

Partea l-a. Cadastrul general.

- pentru cazul cand se foloseste functia cotangentei:

(US)

XiV! = Xc + (YM - Yc)ctgeCD; XM = XA + (YM- Y"JctgeAB.

Verifiearea determinarii eoordonatelor punctului M se face eu relatia (1.2).

3.5. Calculul coordonatelor punctelor de intersectie a unei drepte cu cadrul geometric al planului.

Drept cadru geometric al planului poate fi considerat fie limit a foii de plan, de

sectiune SaU de trapez, fie liniile caroiajului planului.

3.5.1. Rezolvarea prin procedeul analitic.

Se considera cadrul geometric din figura 1. 9, dat prin coordonatele colturilor sale ~l dreapta AB data prin coordonatele punctelor de capat, Procedand analog ca la &&1.1, se pot sene rapoartele:

AA1 S A2M S AMI PI =-=-=--=--

AB SA2B SABI

Adunand numaratorii intre er si numitorii intre ei, se va obtine till raport

cunoseut, deei ~i P 1 va fi eunoscut, respeetiv:

PI = SAZI (1.16)

SA2BI

Procedand in mod analog si pentru punctul N se va obtine valoarea lui Pi

Pz = S A41 (Ll7)

SA4BI

-. __ ... _-- ....... _-

A vand eunoseute eele doua rapoarte P 1 si P 2, se pot serie formulele eu care se obtin

Fig.Lv.Intersectia unei drepte eu eadrul geometric al planului.

coordonatele punetelor M ~i N, procedand ca la punct pe segment, respeetiv:

45

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru.

(1.18)

Verifiearea determinarii eoordonatelor se face cu relatia (1.2), aplicata pentru fiecare din punctele M si N.

3.5.2. Rezolvarea prin procedeul trigonometric.

Rezolvarea intersectiei unei drepte cu cadrul geometric pe cale trigonometrica se face folosind relatiile (1.14), sau (US), partieularizate la figura 1.9, respeetiv:

- pentru punctul M aflat Ia intersectia dreptelor AB eu 1- 2, se va Iua 01-2 = if, ~i relatia (I.14) va deveni:

YA{ = YA + (XM -XAJtgOAB.

Relatia (1.15) nu poate fi folosita pentru detenninarea punctului M.

- pentru punctul N aflat la intersectia dreptelor AB eu 1- 4, se va lua 81-4 = 1 Oif ~i relatia (1.15) va deveni:

(U9)

r" = XI -.!! A + YActgtJ AB ~'i ctgtJAB

XN = XA + (YN - YAJctgOAB.

relatia (1.14) nu poate fi folosita pentru determinarea punetului N.

Verificarea determinarilor se va face eu relatia (1.2)

(1.20)

4. Determinarea coordonatelor unui punct folosind drepte paralele ajutatoare,

4.1 Rezolvarea problemei (toate cazurile), prin procedeul analitic.

Acest caz se poate intalni cand dintr-un punet oareeare dat, se duce 0 paralela la 0 directie cunoscuta si se cere sa se determine coordonatele punetului de intersectie .a aeestei paralele eu 0 alta dreapta, care poate avea 0 pozitie particulara, sau una

oarecare.

Rezolvarea prin proeedeul analitie se va trata pentm trei eazuri. 4.1.1. Cazul cdnd se da odreapta ~i un punct exterior ei.

46

Partea l-a; Cadastrul general.

Se cunoaste dreapta AB, data prm eoordonatele punctelor de capat si un punet C, dat prin eoordonate, prin care se duee 0 paralela la AB. Se cere sa se determine punetul M de intersectie a aeestei drepte eu 0 paralela dusa prin B la linia care treee prin punetele A ~i C, vezi figura 1.1 0 .

Considerand figura amintita se poate serie:

X=XA+XM_XB+XC oJi

K 2 _ 2

x

o r

Fig.I.l O. Dreapta paralela trece prin C

YK = YA +YM = YB +Yc .

2 2

Din aeeste relatii se obtin direct eoordonatele punetului M ~i anume:

XM=XB +XC-XA, YM = YB + Yc - YA .

(1.21 )

Pentru verificarea determinarii se calculeaza dreapta BM din eoordonate. Ea trebuie sa fie egala eu dreapta AC.

4.1.2. Cazul cdnd se dau doua drepte concurente si un punct exterior. Dreptele eoneurente sunt date prin coordonatele punctelor de capat, iar prin punctul oarecare D (de eoordonate cunoscute), figura 1.11, se duee 0 paralela la dreapta AB. Se cere sa se determine eoordonatele punetului M, de intersectie a paralelei ell cealalta dreapta (BC).

Problema se rezolva prin redueere la punct pe segment, considerand M pe segmentul BC. Deei, particularizand relatiile (1.1) la figura 1.11, se obtine:

XM =XB + p(XC-XB) YM = YB + p(yc- YB)

(1.22)

47

Ca!Culetopograjice specifice activitdtii de cadastru.

SABD , cu care este egala, deoarece au aceeasi baza AB, ~i aceeasi inaltime (v.figura 1.11).

Verificarea determinarii coordonatelor se face cu relatia (1.2).

x

ill care:

BM S48M SABD

p=-=--=-

BC SABC SABC

A

relatia

pentru

a

Fig.LIl. Punctul D este exterior dreptelor concurente.

In

determinarea raportului p, s-a inlocuit suprafata necunoscuta

SABM

cu suprafata cunoscuta

4.1.3. Cazul general.

In cazu1 general se considera doua drepte oarecare AB ~l CD, precum ~i un punct E, exterior lor, prin care se duce 0 dreapta paralela la AB, figura 1.12. Se cere deterrninarea punctului M, de intersectie a paralelei cu cealalta dreapta CD.

Pentru rezolvare se duce prin punctul C 0 paralela la AB si prin A 0 paralela la BC, obtinandu-se punctul

segmentul CD, coordonatele lui pot fi obtinute cu relatiile (I.l), particularizate la figura I.12, astfel:

x

o

Fill.LI2. Cazul general al intersectiilor de dreote.

48

y

5-·D = d, ~1 4-D d4. Considerand punctul M pe

2. Se duce apoi pnn 2 0 perpendiculara pe AB obtinandu-se punctele 1 ~i 3. Prin D se duce 0 perpendiculara pe AB obtinandu-se punctele 4 si 5. Se fac apoi notatiile:

AB = t, 1- 3 = d, 1- 2 = ds.

4-5

PaI'tea I-a. Cadastrul general.

XM = Xc + P(XD - Xc), YM = Yc + P(YD - YC).

In relatiile (1.23) raportul peste necunoseut. EI se obtine eu relatia:

(1.23)

CM SCM 2 p===-'

CD Scm

Suprafetele din expresia lui P sunt necunoscute. Ele se pot inlocui eu suprafete cunoscute, observand in figura U2 urmatoarele egalitati:

e e e e

SC.U2 = -.d2 = -Cd -dl) = -.d --.dl = SABE - SABC =

, 2 2 2 2

= SA6E + S.4B6 -- SAB6 - SBC6 = SA6E - SBC6 = SEACB ,

e e e e

SCD? = -.d3 =-(d4 -dl)=-·d4 --.dl = SABD--SABC =

- 2 2 2 2

= SAB7 + SA7D - SAB7 - SBCl = SA7D - SBCl = SDACB.

Deci, in final, pentru valoarea lui p se va obtine:

CM SCM 2 SEACB

p===--=--

CD S CD2 S DACB

(1.24)

Verificarea determinarii coordonatelor se va face ell relatia (1.2).

4.2. Rezolvarea problemei (toate cazurile), prin procedeul trigonometric. Pentru rezolvarea trigonometric a se folosesc formulele (I.14) sau (U5),

pentru to ate cele trei eazurile prezentate, cu urmatoarele precizari:

Pentru cazul 4.1.1, figura 1.1 0, se va Iua orientarea dreptei CM egala cu orientarea dreptei AB.

Pentru cazul 4.1.2, figura I.ll, se va lua orientarea dreptei DM egala cu orientarea dreptei AB .

Pentru cazul 4.1.3, figura I.l2, se va Iua orientarea dreptei EM egala eu orientarea dreptei AB.

Verificarea determinarii coordonatelor punctului M, in to ate cazurile, se poate face cu relatia (1.2).

49

-~'$.,otl~ii!11 ~oordonatelorunui punct folosind drepte perpendiculare,

. -, f,',.~~·~idbl~~'i selnt~lne~te hi ddicarea sau la coborarea unei perpendiculare pe un

. . "E-.,;:'" -~ - _' -'.' - - -,

!alillianientbar~care ..

5.1. Ridicarea unei perpendiculare pe un aliniament.

Fiind data dreapta AB prin coordonatele punctelor de capat, se cere sa se ridice 0 perpendiculara de lungime data d, dintr-un capat al dreptei (de ex. A), din figura I.13. Problema se considera rezolvata odata cu determinarea coordonatelor punctului M (extremitatea perpendicularei).

5.1.1. Rezolvarea problemei prin procedeul analitic.

In figura 1.13 se observa ca triunghiurile AMM si BB'A sunt asemenea, avand toate unghiurile egale, astfel ca se pot scrie rapoartele de asemanare, deci:

notand raportul cunoscut d/D AB cu p se pot obtine valorile coordonatelor punctului M, din rapoartele de asemanare, cu relatiile:

XM = XA + P(YB - rAJ,

YM = YA - P(XB - X;J. (1.25) Pentru verificarea determinarii

-+----_._--_. -- .. --'----~--

f) Y coordonatelor punctului M se va

calcula din coordonate suprafata SAlvfB, care trebuie sa fie egala cu

x

j j I ! I i j

I I

D- _

1'1' A

! I j I I I I I

________ ====== __ ~..a

S'

Fig.L13. Ridicarea unei perpendiculare pe aliniament.

DAB.dl2.

Raportul P se va calcula cu 6 zecimale. 5.1.2. Procedeul trigonometric de rezolvare.

Punctul M de la extremitatea perpendicularei se va calcula prin procedeul trigonometric folosind formulele de calcul de la radiere:

XM = XA + d.cosfJAM,

YM = YA + d.sinfJAM. 50

(I. 26)

Partea l-a; Cadastrul general.

in care ();Jl1;i = () AB - 1 O~.

Verificarea determinarii coordonatelor punctului M se va face ca la procedeul

analitic.

5.2. Cobortlrea unei perpendiculare.

Se dau dreapta AB prin coordonatele punctelor de capat si un punct C exterior acesteia ~i se cere sa se eoboare 0 perpendiculara din aeest punet pe dreapta AB, figura I.14. Rezolvarea problemei consta in determinarea eoordonatelor lui M (pieiorul perpendieularei).

5.2.1. Rezolvarea problemei prin procedeul analitic.

Triunghiurile CMC' si ABB', din figura I.14, sunt asemenea, avand unghiurile egale, astfel ca se pot serie rapoartele de asemanare, deei:

d Xc -XM YM -Yc

p=-=

DAB YB - Y4 X B - X A

Raportul p nu este cunoscut pentru ea nu se cunoaste lungimea d a perpendieularei. Ea se poate determina din expresia suprafetei s'4CB , deei:

ea unnare:

x

Figura 1.14. Coborarea unei perpendiculare dintr-un nunct C ne aliniamentul AB.

Inlocuind valoarea lui d in expresia raportului p se va obtine:

Considerand rapoartele

de

asemanare se pot serie relatiile pentru ealculul coordonatelor punctului M:

XM = Xc - P(XB - X,.J,

YM = Yc - P(XB - Y,.J. (1.27)

Verificarea determinarii eoordonatelor se poate face eu relatia (1.2).

51

Calcule topografice specifice activitdtii de cadastru.

5.2.2. Proeedeul trigonometric de rezolvare.

In cazul rezolvarii prin procedeul trigonometric coordonatele punctului M se determina prin intersectia dreptelor AB cu CM (figura I.l4), folosind relatiile (I.14), sau (1.15), in care ()o,,{=()AB+ 10rJt, iar verificarea determinarilor se face cu relatia (1.2).

De asemenea, verificarea se mai poate faee ~i prin proeedeul analitic. 6. Frfinturi si capat de drum.

6.1, Caplit de drum.

In figura 1.15 punctul M reprezinta capatul drumului obtinut la proiectare, ducand 0 paralela la dreapta AB, la distanta d fata de aceasta. Dreptele AB ~i BC suntdate prin coordonatele punctelor de capat, Se cere detenninarea coordonatelor punctuluiM

6.1.1. Proeedeul analitie de rezolvare.

Punctul M se considera pe segmentul BC ~i se determina cu relatiile (L1), particularizate la figura L15, respectiv:

XM = XB + p(Xc -XB)

YM = YB + p(yc- YB)· (L28)

Fig.LI5. Capat de drum.

Verificarea determinarii coordonatelor lui M se face cu

in care:

BM S BAM dDAB

p===--=--

BC S BAC 2S BAC

relatia (L2).

6.1.2. Proeedeul trigonometric de determinare.

Prin procedeul trigonometric se determina punctul M ca un punct radiat, deci:

XM = XB + BM. eos()BC ,

in care

YM = YB + BM .sin()BC.

BM=_:!_= d

sin zn sin(BBC -()BA)'

(1.29)

Verificarea determinarii se poate face cu relatia (1.2). 52

Partea l-ac Cadastrul general.

6.2. Frdntura de drum.

Punctul M din figura 1.16 reprezinta 0 frantura a unui drum proiectat, de latime d, devenita k dupa frantura. Se cere sa se determine coordonatele punetului M. 6.2.1. Proeedeul analitic

In care:

punetului M se folosesc punctele ajutatoare M' si M", care se considera ea fiind eapete de drum, ale carer coordonate se obtin

cu relapile (1.28), particularizate la figura 1.16, deci: oJi Xv!" = XB + plXc _. XB)

f +

I

I

Fill. 1.16. Franturli de drum.

XM, =XB + Pl(XA -XB) J':w = YB + Pl(YA- YB)

kDBC PI=-- 2SBAC

de rezolvare.

Pentru

detenninarea

(a)

In paralelogramul BM'MM" din figura I.16, se pot sene relatiile pentru coordonatele punctului M, astfel:

XM = XM, + XvI" - XB,

(b)

Inlocuind relatiile (a) In relatiile (b), se obtin eoordonatele punctului M, care reprezintafi'antura de drum, deci:

XM = XB + P'(XA - XB) + P2(XC - XB)

(1.30)

Verifiearea determinarii eoordonatelor punetului M se face calculand aria suprafetei BAM din eoordonate. Ea trebuie sa fie egala eu aria aceleiasi suprafete, obtinuta eu baza ~i inaltimea ei (respectiv DAB.d/2).

53

~C=a=k~ul=e~w~p=o~w=~~~='ce~sp=e~C~~'1~ce~a=c=n~'w='m2p~'i~de~Ca=d=aS=ff~U~· ~ 1

I I

";

Considerand figura 1.16 se pot scrie direct relatiile trigonometrice cu care sej

~

obtin coordonatele punctului M tfrdntura de drum), astfel: ~

'i ~

~ ~,

I

~

t

~

6.2.2. Rezolvarea problemei prin procedeul trigonometric.

- -_ k d

XM = XB+ BM' . COSBBA-M'M. COSBBC = XB+ -.- COSBBA --.- cosBsc

sm o smm

v V BM' . B -,-. B v k . B d. B

1M = 1B+ .sm BA+M M.sm BC= 1B+-.-sm BA+-.-sm BC

smm sin o

~ Unghiul OJ se determina din diferenta orientiirilor laturilor AB si Be ale

t~

drumului frant, respectiv OJ = BBC - BBA . i

Verificarea detenniniirii coordonatelor punctului M se face calculand ariile !

t

suprafetelor BAM ~i BMC, din coordonate. Ele trebuie sa fie egale cu ariile calculate

geometric (folosind baza ~i inaltimea fiecareia), respectiv: 2SBAM = d.DAB 2SBMC = k.DBc .

,',



~:

In cadrul activitatii de cadastru intervin lucrari de irnpartire sau delimitare a '

i

~

r f

7. Detasarea suprafetelor,

unei suprafete, conform unei sarcini de project, numai in ce priveste partea tehnica.

In general, prin detasarea unei suprafete s dintr-o suprafata mai mare S,

cunoscuta, se intelege detenninarea in plan a liniei de detasare. Deci, prin detasare se rezolva doua conditii:

- conditia de suprafata, adica linia de detasare trebuie sa separe 0 suprafata s impusa, dintr-o suprafata data S;

- conditia de detasare, prin care se indica directia pe care trebuie sa 0 aiba . linia de detasare si punctul obligat prin care aceasta trebuie sa treaca.

Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) ~i aplicarea pe teren a acestuia.

Calculele de birou contin:

- detenninarea suprafetelor care intervin in calcule (constituie elementul de baza al detasarii);

- calculul coordonatelor punctelor sau al elementelor necesare rezolviirii detasarii, folosind metodele: puncte pe segment, intersectii de drepte, drepte paralele sau perpendiculare, franturi sau capete de drum etc.;

, ,.

~ -

54

Partea l-a; Cadastrul general.

- efeetuarea detasarii propriu-zise.

Proiectul de detasare poate fi rezolvat atat prin procedee numerice, cat si grafiee. Detasarea grafica este specifica suprafetelor miei, eu forma regulata ~i necesita un plan precis si 1a scara mare.

La randul ei, detasarea numerica comporta doua rezolvari:

- rezolvare analitica, care foloseste coordonatele reetangulare ale punetelor; este 0 rezolvare simpla, pentru ca reduce intotdeauna problema la ealculul unui punet pe segment;

- rezolvare trigon om etrica, care foloseste coordonatele polare ale punetelor; are avantajul eli nu mai necesita elemente in plus la aplicarea pe teren a proieetului de detasare.

Cele mai frecvente conditii impuse la 0 detasare sunt:

- dreapta de detasare sa treaca printr-un punct dat, situat de regula pe conturul suprafetei, in interiorul ei sau in exteriorul ei;

- dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la/pe 0 latura a conturului suprafetei sau la/pe 0 directie oareeare (detasare paralela sau detasare perpendicularay,

- detasarea sa fie astfel facuta incat sa se respecte un anumit raport de proportionalitate (detasari proportionaley.

Alegerea proeedeului de rezolvare (grafie sau numeric), depinde in primul rand de precizia ceruta la aplicarea proiectului detasarii.

Acolo unde generalizarea se preteaza, detasarea se va rezolva numai pentru figura cea mai simpla, respectiv triunghiul.

7.1. Detasarea supra/ere/or printr-o dreapta care trebuie sa treaca printr-un

punct obligat.

7.1.1. Punctul obligat este un vdrf al conturului suprafetei. 1. Detasarea In triunghi.

a) Proeedeul ana/We.

Se da triunghiul ABC prin coordonatele varfurilor, figura 1.17 ~i se cere sa se detaseze din suprafata S a acestuia, 0 suprafata s, astfel incat dreapta de detasare sa treaca prin varful B al triunghiului. Deei se cere sa se determine eoordonatele unui 55

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru.

,,-. 1 e ,

Fig.!.}7. Deta~area prin procedeul analitic. Fig.I.lS. Deta~area prin procedeul grafic.

a

""""' ........... _--_. __ ._-_. ___

o r

(1.32)

punct M, astfel ca aria suprafetei ABM sa fie egala cu s. Coordonatele punctului M se vor detennina cu fonnulele de la punct pe segment, particularizate la cazul din figura L17, deci:

Xu =XA + P(Xc-XAJ fM = fA -I- p(Yc - YAJ,

unde:

AM SABM S

p===--=--

AC SABC SABC

Aria triunghiului ABC se obtine din coordonate, iar s este impusa.

Verificarea determinarii punetului M se face calculand aria suprafetei ABM din coordonate. Ea trebuie sa fie egala eu s. Se mai poate folosi pentru verificarea determinarii punctului M ~i relatia (1.2) de la punet pe segment.

b) Procedeul trigonometric.

Se calculeaza din coordonatele punctelor, elementele DAB, (JAB, precum ~i (jAC ; se determina apoi inaltimea h a suprafetei s, avand AB ea baza, eu relatia:

h = 2sIDAB.

Din diferenta orientarilor se deduce unghiul w si apoi se calculeaza d, vezi ~i figura 1.17:

Cu ajutorul aeestor elemente se calculeaza apoi coordonatele punctului M , ca punet radiat, respectiv:

56

Partea l-a; Cadastrul general.

XM = XA + d.eos8Ac

y,\,1 = YA + d.sin8AC (I.33)

Pentru verificarea determinarii se calculeaza ana suprafetei AB1v1 din coordonate. Ea trebuie sa fie egala cu s dat.

e) Proeedeul grafie.

Pentru rezolvarea acestui caz de detasare, prin procedeul grafic, se procedeaza astfel: se determina grafic distanta DAB, pe plan ~i apoi se determina prin cal cuI inaltimea h a suprafetei s, figura 1.18, cu formula h = 2s / DAB; se aplica valoarea h, redusa la scara, pe 0 perpendiculara ridicata pe dreapta AB, intr-un punct oareeare; se duce apoi prin extremitatea lui h, 0 paralela la latura AB a triunghiului, care va intersecta latura AC, chiar in punctul M cautat; se uneste apoi punctul1v1 cu vfuful B triunghiului ABC ~i se va obtine clreapta care separa suprafata s, care s-a eerut sa fie detasata din triunghiul ABC.

2. Detasarea lntr-un patrulater sau po ligon oareeare.

Detasarea suprafetei s dintr-un patrulater sau poligon oarecare, figurile 1.19 ~i 1.20, se reduce tot la detasarea intr-un triunghi, facando constructie auxiliara.

c

f)

Fig.Lt9. Detasarea intr-un patrulater.

Fig.L20. Detasarea intr-un poligon.

Astfel, in patrulaterul ABCD, figura 1.19 detasarea suprafetei s se face din triunghiul ABD, a carui suprafata se determina mai intai folosind coordonatele celor

57

:Caiculeiopograjice specifice activitdttt de cadastru.

trei~~, iar ill poligonul din figura I.20, pentru detasarea suprafetei s, se . ~aIccleaza suprafata triunghiului ABC, din coordonate si apoi se scade din s. Se va obtine astfel suprafata .is, care se detaseaza apoi din triunghiul ACF

7.1.2. Detasarea unei suprafete cu 0 dreapta care trece printr-un punct, care

se gaseste pe 0 latura a conturului suprafetei. 1. Detasarea in triunghi.

a) Procedeul analitic

Se dau triunghiul ABC ~i punctul N pe latura AB, figura 1.21, de coordonate cunoscute. Se cere sa se detaseze 0 suprafata s din triunghiul ABC, printr-o

dreapta care sa treaca prin punctul N. Din figura 1.21 se observa ca daca se uneste punctul N cu varful C, problema se reduce la detasarea unei suprafete s, dintr-un triunghi, printr-o dreapta de detasare care sa treaca prin

varful N al triunghiului ANC.

b) Procedeul trigonometric ~i procedeul grafic.

Pentru ambele procedee sunt valabile considerentele facute la punctul a), prin

x

8

Fig.2.21.Deta~area pe cale analitica

r

care se justifica reducerea problemei de detasare la cazul cand dreapta de detasare trece printr-un varf al triunghiului.

2. Detasarea intr-un patrulater sau po/igon oarecare.

Ca ~i in cazul && 7.1.1.2 problema se reduce la detasarea unei suprafete s, sau L1s, dintr-un triunghi, cand dreapta de detasare trece printr-un van al sau, figurile 1.22 si I.23. Astfel, pentru patrulateruJ din figura 1.22, detasarea suprafetei s se va face din triunghiul AND, iar In cazul poligonului din figura I.23, detasarea suprafetei s se reduce la detasarea suprafetei L1s din triunghiul ANF

Trasarea pe teren a punctului M, care defineste pozitia dreptei de detasare pentru toate cazurile prezentate, se va face prin aplicarea pe teren, din punctul A, sau . din punctul cel mai apropiat al conturului suprafetei, a distantei d, In lungul laturii

conturului acesteia, vezi si figurile 1.17 1.23.

58

Partea I-a; Cadastrul general.

.4

Fig.I.22. Detasarea In patrulater.

c

F ig.I.23. Detasarea In poligon.

Distanta d se va obtine asa cum s-a prezentat in cadrul procedeelor trigonometrice sau se calculeaza din coordonate. In cazul cand detasarea s-a facut pe cale grafica, distanta d se determina pe plan, tinand seama de scara acestuia.

7.1.3. Cazul cdnd punctul obligat se giiseste in afara suprafetei.

1. Detasarea in triunghi.

a) Procedeul analitie.

Se dau triunghiul ABC prin coordonatele varfurilor ~i un punct D de coordonate cunoscute, situat in afara lui. Se cere sa se detaseze suprafata s din triunghiul mentionat, printr-o dreapta care sa treaca prin punctul D, figura 1.24.

xt

y

Rezolvarea problemei consta in detenninarea coordonatelor punctelor M ~i N.

Aceste coordonate se determina aplicand fonnulele de la punct pe segment, particularizate la figura 1.24, obtinandu-se:

ul

A

Fi!!.I.24. Detasarea 'in triunzhi - nrocedeul anaJitic.

XM =XA + PI(XB -XA) YM = YA + PJ(YB - Y,.J

59

(1.34)

Calcule topografice specijice activitdtii de cadastru.

x'v = XA + plXc - X"J ~v = YA + P2(YC - Y;,J

In relatiile (1.34), rnarimile PI ~i P2 sunt neeunoscute. Pentru determinarea lor se fae urmatoarele notatii: p = SADB, S = SABC, k = SADC .

Exprimand rapoartele P ea la punet pe segment ~i tinand seama de notatiile de mai sus, se obtine:

PI = AM = SADM = SADM ; rezulta: SADM = p. PI (a)

AB SADB p

P2 = AN = SADN = SADN; rezulta: SADN = k.P2

AC S;vc k

(b)

In acelasi timp, se poate scrie:

AM SA104C

PI =-==--,

AB SABC

deci: SAMC = Sp I

(c)

AN s

P2=AC=S'

AA1C

deei: SAMC = s/p,

(d)

Inlocuind relatia (c) in relatia (d), rezulta:

S = PI. P2'S

Daca din relatia (b) se seade relatia (a) rezulta s, deei:

S = P2.k - hP Egaland relatia (e) eu relatia (j), se obtine:

hP2'S = P2.k - PI,p

(e)

(j)

(g)

Din relatia (g) se poate seoate pe rand valoarea lui PI in functie de P2 , si

invers, deei:

PI (P2.S + p) = P2.k , de unde se deduce: PI = k,P2 P+S.p2

(h)

~i apoi:

.02 COI.S - k) = -P·PI , de unde se deduce: P2 = P.pl (i)

k-S.pl

Inloeuind pe rand relatiile (h) ~i (i) ill relatia (e), se obtine:

co PI2.S.p

'" . (k-Pl'S)'

S = p;.S.k . (p+ pz·S) ,

(j)

~l

60

Partea l-a. Cadastrulgeneral.

Dezvoltand relatiile (j) si grupand terrnenii, rezulta doua ecuatii de gradul doi, in care necunoscutele sunt Pi si P 2 , respectiv:

P; .p.S + PI .s.S - sk = 0,

P~.k.S - P2.S.S =s.p = 0;

sau:

2 s sk

PI + PI - - -S = 0, §l : p p.

2 S S.p fir!

P2 - P2·k- k.S = 0 1"/

Din relatiile (k) se deduc relatiile pentru calculul valorilor P 1 §i Pi

_ S (1 P?f)4.k.P)

PI --- ± +--

2p 5.S

(1.35)

P2 =_!_(1±~1+ 4.k.p)

2k s.S

Inlocuind valorile obtinute pentru Pi §l P2 in relatiile (1.34), rezulta

coordonatele punctelor M si N.

Pentru control, trebuie ca aria suprafetei SAlviN, calculata din coordonate, sa

fie egala cu s, data,

b) Procedeul trigonometric.

Coordonatele punctelor M §l N se vor obtine, in cadrul procedeului trigonometric, eli fonnulele de la intersectia inainte, relatiile (1.14), sau (1.15). In acest scop se va considera intersectia dreptelor DN eu AB, pentru punctul M, §i intersectia dreptelor DN eu AC ,pentru punctul N, figura 1.25. Pentru a putea rezolva aceste intersectii, trebuie determinata orientarea dreptei DN. Aeest Iucru este posibil daca se calculeaza unghiul qJ. Pentru obtinerea unghiului qJ se calculeaza, mai intili din eoordonate, orientarile dreptelor BA, DC si CA, §i apoi unghiurile f3

§i 0), eu relatiile:

f3 = BCD - BCA• 0) = BBA - BDC.

61

Calcule topografice specijice activitatii de cadastru.

'/ ;

Se

calculeaza

1 ',1

I

\

o

apoi

coordonatele punctului P

intersectie

inainte

Fig.l.25. Detasarea in triunghi - procedeul trigonometric.

pnn

(dreptele AB eu DC, figura 1.25) ~i apoi suprafata SAFe din coordonate.

Se sene in eontinuare

suprafata s' ca fiind diferenta dintre suprafetele triunghiurilor DCN si DPM, preeum si ea diferenta a suprafetelor SAFe ~i s, deei :

s '= SDC.'f- SDPM = SAFe - s

(1)

Se exprima apoi suprafetele DCN ~i DPM in functie de doua laturi ~i unghiul cuprins intre ele, astfel (DC se obtine din eoordonate, iar DN se obtine aplicand teorema sinusului in WCN):

2S -DCDN' - (a+b)(a+b).sinlP·sin,8_ DeN - . .smrp -. -

sm(1P +,8)

= (a+b)2.sinlP.sin,8 (a+b)2

sin( IP + ,8) ctg,8 + ctgtp

~i prin analogie:

b2 2SDPM ------

ctglP =ctgio

(2)

(3)

in care DM se determina aplicand teorema sinusului in WPM, iar DP din coordonate

Inloeuind relatiile (2) ~i (3) in relatia (1) se obtine:

s' = (a+b)2 _ b2 (a+b)2(ctglP-ctgw) -b2(ctg,8+ctglP)

ctg,8 + ctgtp ctgo - ctgto (ctg,8 + ctgsp )(ctglP - ctgw)

Se fae dezvoltiirile necesare, se restrang termenii si se noteaza eoefieientul lui ctgrp eu A, iar restul termenilor eu B, obtinand ecuatia de gradul doi in ctgtp :

ctg21P + Actgo + B = 0

62

(1.36)

Partea l-a; Cadastrul general.

Rezolvand ecuatia (1.36) se va obtine unghiul cp, eu care apoi se calculeaza orientarea dreptei DN, cu relatia:

BDN = BDC + cp.

Cunoscand acum orientarile dreptelor, se calculeaza coordonatele punctelor M si N prin intersectie inainte, cu relatiile (U4), sau (US). Pentru control, aria suprafetei SA}.;fN. se calculeaza din coordonate si trebuie sa fie egala ell S, dat.

e) Proeedeul grafie.

Pentru rezolvarea pe cale grafica a problemei se duce prin D 0 dreapta care sa determine in triunghiul ABC suprafata s' = SAMW':::; s, figura 1.26. Se determina apoi aceasta suprafata pe cale grafica si se face diferenta As = S - S ' .

Luand M' N' ca baza

B (se determina grafie) , se calculeaza inaltimea h, care corespunde suprafetei As, considerata ca un dreptunghi. Se duce 0 perpendiculara pe

Fig.I.26. Detasarea In triunzhi - procedeul grafic.

-,

valoarea lui h.

y

M'N' si redusa

pe ea se aplica, la scara planului,

Prin extremitatea lui h se duce 0 paralela la M' N' ~i se obtin punctele N", M". Se uneste D cu NJ, ales astfel ca sa se realizeze 0 compensare a suprafetei cedate, cu cea primita, obtinandu-se toto data si punctul MJ (vezi zonele hasurate din fig. 1.26).

Se determina apoi grafic aria suprafetei detasate si se compara cu s dat initial.

Daca diferenta dintre ele se incadreaza in toleranta T = s/200, se considera problema rezolvata, Daca diferenta este mai mare ca toleranta, operatiunile descrise mai sus se repeta, pana cand conditia este indeplinita.

2. Detasarea In patrulater ~i intr-un poligon.

63

Calcule topografice specifice activitdtii de cadastru.

a) Procedeul analitic.

Se da patrulaterul ABeD pnn coordonatele varfurilor ~i punctul E, de coordonate cunoscute, in exteriorul sau. Se cere sa se detaseze 0 suprafata s, printr-o dreapta care trece prin punctul E, figura I.27.

Determinarea coordonatelor punctelor M si N se face aplicand fonnulele de la punct pe segment, particularizate la figura 1.27, deci:

Xu =XA + plXB-XAJ YM = YA + pll'B - YAJ

~v =XD + PI(XC-XD) Y;v = YD + PI(YC -YD)

(1.37)

Fonnulele (1.37) au ca necunoscute rapoartele PI ~l p}, care se determina cu

relatiile:

=_ F(2P-E)-s.T + r F(2P-E)-S.T]2 + F.O-s.o

PI 2T(E -P) -, l 2T(E - T) t(E -P)

pl.P-Q

P2 =

pJ-O

Pentru obtinerea relatiilor (1.38), s-au facut urmatoarele notatii (vezi ~i figura

( F

8

\

'\

'\

\

'\

'\

'\

'\

'\

v

'\

\

\

,

"

\

'\

-, ,

Fig.I.27. Detasarea intr-un patrulater.

Fig.I.28. Detasarea intr-un poligon.

(1.38)

Pentru control aria suprafetei SAMND, determinata din coordonate, trebuie sa fie egala cu aria s data initial.

64

Partea I-a. Cadastrul general.

b) Procedeele trigonometric Ji grafic.

Rezolvarea problemei prin procedeele trigonometric si grafic se reduce la cazul triunghiului.

Detasarea in poligonul ABCDE, a suprafetei s printr-o dreapta care trece

printr-un punct exterior F, se reduce la detasarea ill patrulaterul ABeD, figura 1.28.

Toate procedeele de rezolvare se trateaza ca in cazul patrulaterului. 7.1.4. Punctul obligat se giiseste in interiorul suprafetei.

1. Detasarea In triunghi.

a) Procedeul analitic. Problema se rezolva ca la && 7.1. 3.1, cu precizarea ca suprafata k = SADE i~i schimba semnul si ca urmare relatiile (1.35) vor avea sub radical 0 diferenta in loc de suma.

b) Procedeele trigonometric si grafic se trateaza la fel ca la &&7.1.3.2. 2. Detasarea in patrulater §i poligon.

Rezolvarea problemei pentru procedeele analitic, trigonometric ~i grafic se face la fel ca la && 7.1.3.2.

Trasarea pe teren a punctelor M ~i N, care definesc dreapta ce detaseaza suprafata s dintr-un triunghi, patrulater sau poligon se face prin aplicarea unor distante din punctul A (sau aIt van al conturului), pe laturile conturului suprafetei.

Distantele se vor calcula folosind coordonatele punctelor determinate la procedeele respective.

7.2. Formula generalli pentru deta:jlirile "proporp.onale", "paraiele" :ji "perpendiculare" - procedeul analitic.

Pentru deducerea fonnulei generale a detasarilor specificate, se considera patrulaterul oarecare ABCD, din care se va detasa 0 suprafata s, printr-o dreapta oarecare, figura 1.29. Coordonatele punctelor M ~i N, care defmesc pozitia dreptei de detasare, se vor determina aplicand relatiile (1.1) de la punct pe segment, particularizate la figura 1.29.

65

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru.

XN =XD + plXc-Xd YN = Yo + plYc- YD)

XM = XA + pz(XB - X.,J "

YM = YA + PI(YB- YAJ,' (1.39)

A

Fig.1.29. Deducerea formulei generale a detasarilor.

In cadrul relatiilor (1.39), rapoartele PI ~l P2 sunt necunoscute, ele pot fi insa exprimate din figura 1.29 astfel:

AM SAMD SAMN

PI =-=-=--=--

AB SABD SABN

I

i

I

i .1

I

DN SAND SDBN

P2===--=--

DC SACD SDBC

(1)

Din relatiile (1) se exprima suprafetele necunoscute astfel:

SAMD = Pl· SABD,' SAMN = PI.SABN,'

SAND = P2.SACD " SDBN = P2.SDBC .

(2)

Pentru obtinerea formulei generale se exprima suprafata s, care trebuie detasata, ca o suma de suprafete (vezi si figura 1.29), in care se va tine seama si de relatiile (2):

s = ~AMo + SAND -- SANMD = P I.SABD + P2.SACD - SANMD (3)

Larandul sau suprafata necunoscuta SANMD se poate exprima astfel:

SAJ-llvlD = SAMD - SAMN = PI,SABD - PI·s'WN = PI.SANBD. (4)

iar:

Inlocuind expresia (5) in (4), rezulta:

s'4NMD = PI,P2,SACBD Ca urmare relatia (3) devine:

S = PI.SABD + P2,SACD - Pl· P2,SACBD

(l.40)

66

Partea I-a; Cadastrul general.

Folosind notatiile: ::'ABD = A; SACD = B si ~CBD = E;

(1.41 )

~i introducandu-le in relatia (1.40), rezulta formula generala a detasarilor mentionate:

s = A,PI + B.P2 - E.Pl.P2' (1.42)

Relatia (1.42) permite calculul rapoartelor Pl ~l P2, prin particularizarea ei pentru fieeare tip de detasare in parte.

7.2.1. Detasarile proportionale in patrulater.

La detasarile proportionale dreapta de detasare imparte laturile neadiaeente ale patrulaterului in acelasi raport, deci:

Pl = P2 = P

(1)

Ca urmare, formula generala a detasarilor, particularizata la patrulater, devine:

s = p(A + B) - p2.E (2)

Notand paranteza (A + B) = G, relatia (2) devine:

i.E - p.G + s = 0 (3)

Relatia (3) este 0 ecuatie de gradul doi, care permite determinarea necunoscutei p, cu relatia:

sau:

p = _Q_(I±~I-_4.S.EJ

2El G2

(1.43)

In cazul cand laturile neadiaeente ale patrulaterului tind sa fie paralele, suprafata notata cu E tinde catre zero (vezi relatia 1.41) ~i ca urmare p nu poare fi calculat. In acest caz, pentru a evita nedeterminarea, se calculeaza valoarea lip. Pentru aeeasta se imparte relatia (3) eu valoarea i.E, rezultand:

s G ----+1=0

p2.E p.E '

sau:

1 G E

-2 --+-=o, deci:

p p.s s

_!_=_Q_(l±J1- 4.S:J

p 2.sl . G

(1.44)

Valorile obtinute eu relatiile (1.43), sau (1.44) pentru p, se introdue in relatiile (1.39) pentru obtinerea eoordonatelor punetelor M si N, care defmese pozitia dreptei de detasare.

7.2.2. Detasarea proportionala in poligon.Deta~area proportionala intr-un poligon se reduce la detasarea proportional a intr-un patmlater. Acest lucru este valabil nu numai pentru poligoanele simple, ci ~i pentru poligoanele complexe.

67

Ca!cule topografice specifice activitalii de cadastru.

AstfeI, ill cazul poligonului din figura IJO, se cere sa se separe 0 suprafata s prin detasare proportionala.

In acest scop, se va imparti poligonul complex intr-o serie de patrulatere,

urmand ca linia
franta, care va
separa in final
5 suprafata s, sa
imparta laturile
fiecarui patmlater
in acelasi raport.
Scriind formula
generica a detasarii
pentru fiecare 2

FigJJO. Detasarea proportionala intr-un poligon oarecare.

patmlater se va obtine:

i.E]-p.G] + s, = 0 i.E2-p.G2 + .'12 = 0

/.E'1-p.G!1 + s'1 = 0 p2.'LEj -p.'LGj + 'LSj =0

Din relatia sum a se deduce valoarea raportului necunoscut p sau lip cu relatiile:

(1.45)

sau,

1 'LGj [ 4.S'LEj: A '"

-=--l± 1 " 2 ,mcare: s=,t_,Sj;

p 2.s (,t_, a, )

(1.46)

1, cazul cand pe 0 parte a poligonului este un numar mai mic de varfuri decat pe cealalta parte, atunci se va considera 0 serie de puncte arbitrare (ex. 2'in fig. 1.30), care sa permita formarea unor patrulatere in care sa se aplice formula generala a detasarilor.

68

Partea l-a; Cadastrul general.

Valorile obtinute cu relatiile (l.45) ~i (1.46) se vor introduce in relatiile (1.39), pentru obtinerea eoordonatelor punctelor a, h, c, d si e, care definesc pozitiile dreptelor de detasare in fiecare patrulater.

7.2.3. Detasarile paralele.

La detasarile para/ele dreapta de detasare este paralela cu a latura a conturului suprafetei si, ca unnare, se va face particularizarea:

PI.A = P2.B, deci: PI = P2.BIA ~i P2 = PI.AlB (1)

Se va considera cazul general al unui poligon oarecare ~i se va scrie formula generala a detasarilor (1.42), tiniind seama de relatia (1), astfel, vor fi doua situatii:

a) In functie de P]' se obtine:

(2)

~i rezulta:

PI = ;[l±~l- :.~ J

iar pentru cazul cand laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci

(1.47)

suprafata notata cu E (vezi relatia 1.41), tinde catre zero, se va determina l/p, din ecuatia care se obtine impartind relatia (2) eu p]2:

sau:

si rezulta:

J_=A(l±~J

PI s l f-JiB

(l.48)

b) in functie de P2, se obtine:

2 B 2 BE

s= P2• -P2 A'

sau:

~i rezulta:

A[ REJ

P2 =- l± 1--

E A.B

(1.49)

iar pentru cazul cand laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, se va detennina raportul lip din ecuatia care se obtine impartind relatia (2) cu p~ , deci:

69

2 A 1 s.A

1----+--=0

P2 E pi BE

sau:

$i rezulta:

_1 = !il(l± ~1- sE J

P2 S A.B

(1.50)

Valorile lui P date de relatiile (L47), sau (L49) se introduc In relatiile (I.39) obtinand coordonatele punctelor M ~i N, care definesc pozitia dreptei de detasare.

Particularizand la randul lor aceste detasari paralele la cazul triunghiului si al trapezului, se va obtine:

1. Detasarea paralela in trapez.

La detasarea paralela ill trapez se fac urmatoarele particularizari (vezi si notatiile din relatia 1.41):

A = B ~l PI = P2 = P

Ca unnare, formula generala de la detasarea paralela, cazul a), devine: s = 2p.A -/ .E,

sau:

2 A s

P -2p-+-=0 E E

si rezulta:

(LSI ),

sau:

_!_ = _1_(1 ± ~l-- sE I

p s A2 )

(L52)

Cand laturile neadiacente converg, se ia pentru P solutia care rezulta cand se considers semnul minus ill fata radicalului ~i solutia care rezulta pentru lip, cand se considera semnul plus In fata radicalului.

70

Partea I-a; Cadastrul general.

2. Detasarea paralela in triunghi, figura 1. 31.

a) Detasarea paralela In triunghi de la vdrf spre baza. Considerand figura I.31a ~i relatiile (1.41), rezulta:

Fig.l.31. Detasarea paralela ill triunghi:

a) detasarea de la varf spre baza; b) detasarea de la baza spre varf c) detasarea ill serie.

A =0; B=O; E=-S; ~1 Pl=P2=P,

Ca urmare, formula general a a detasarilor paralele, cazul a), devine:

s =/.S

p=jf

~i deci:

b) Detasarea paralela in triunghi de fa baza spre vdrf Considerand figura 1. 31 b ~i notatiile (1.41), rezulta:

A = S; B-= S; E = S; si PI = P2 = p.

Ca unnare, formula generala a detasarilor paralele, cazul b), devine

2 S 2 "

S = p. - P . .),

2 S

P -2p+-=O

S

sau:

si rezulta:

P==l±~l-f Cunoscand valoarea raportului p, se calculeaza coordonatele punctelor M ~i

(I.54)

N, care definesc pozitia dreptei de detasare, cu ajutorul relatiilor (I.39).

71

(1.53)

Calcule topograjice specifice activitatii de cadastru.

In cazul cand se cere sa se detaseze de mai multe ori suprafata s din triunghi (detasare paralelii in series, prin drepte paralele eu baza lui, figura 1.31 c, se folosesc aceleasi formule pentru calculul raportului P, in care de fiecare data se va schimba valoarea suprafetei s, rezultand:

sau,

PI=l±H P2=1±H

(I.55)

in care:

s} = s; S2 = 2s; S3 = 3s Sn = n.s.

(I. 56)

Coordonatele punctelor care definesc de fiecare data dreapta de detasare se determina eu relatiile (1.39), in care se folosesc valorile deduse cu formulele (I. 55), pentru Pi.

Adesea, pozitia dreptei de detasare este determinata prin distantele masurate de-a lungul laturilor conturului suprafetei, de la un varf, spre punctele M sau N. Pentru obtinerea acestor distante se folosesc coordonatele punctelor calculate (M si N), precum si coordonatele punctelor de frangere ale conturului suprafetei (varfurilor), respectiv ale varfului de la care se aplica distanta.

7.2.4. Detasarile perpendiculare.

In cadrul detasarilor perpendiculare, dreapta de detasare trebuie sa fie perpendiculara pe una din laturile conturului suprafetei, Ele se rezolva, de obicei, prin reducere la detasarile paralele.

Se considera patrulaterul ABeD din fig. 1.32, din eare se cere sa se detaseze 0 suprafata s, printr-o dreapta care sa fie perpendiculara pe una din laturile acestuia, de exemplu pe AD. Pentru rezolvarea problemei se coboara din punctul B 0 perpendiculara BE pe latura AD. Coordonatele piciorului perpendicularei (punctul E), se determina eu relatiile (I.27), de la coborarea unei perpendiculare dintr-un punct,

72

Partea I-a; Cadastrul general.

pe 0 dreapta. Se calculeaza apoi

c

,_.....Jti---------i din coordonate suprafata

triunghiului ABE ~i se compara cu suprafata s, care trebuie detasata. Diferenta Lis, dintre cele doua suprafete, se va detasa apoi din patrulaterul BCDE sau din triunghiul ABE (ill functie de

Fig.I.32. Deta~area perpendiculara Intr-un patrulater.

semnul lui Lls),printr-o dreapta MN, paralela la perpendiculara BE. In felul acesta, dreapta de detasare MN va fi ~i ea,

la randul ei, perpendiculars pe latura AD a patrulaterului. Coordonatele punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina deci, cu relatiile (1.39), (1.51) sau (1.54), de la detasarile paralele.

7.3. Procedeul trigonometric pentru detasarea paraleld in triunghi. 1. Detasarea de fa vdrf spre baza.

Se da triunghiul ABC prin coordonatele varfurilor, figura I.33, ~i se cere sa se

A

A

Fig.I.33. Deta~areaparalelaln triunghi de la varf spre baza, rezolvarea trigonometrica,

Fig.I.34. Deta~areaparaleh'l1n serie, rezolvarea trigonometrica.

detaseze suprafata s, printr-o dreapta paralela cu baza sa. Se cere sa se determine coordonatele punctelor M ~i N, care definesc dreapta de detasare, pre cum ~1 elementele de detasare, respectiv: ci, ai si hI. In acest scop se determina din coordonate orientarile laturilor triunghiului, dupa care se deduc unghiurile din A ~i

73

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru.

,

·,'1 I

I

!

din C(delabazatrilmgbiului). Din triunghiul MNB se poate serie: p = hj.ctgA,

q = hj.ctgC.

(1.57)

I !

(I.58)

de unde:

~ = bj

ctgA+ctgC

(I.59)

dar:

b2

2s=b1.hj= I

ctgA+ctgC

(I. 60)

c = .s: si I sin A ' 't

h

a =_I_

I sinC

(I.62)

~i deei:

b. = ~2s(ctgA + ctgC)

(1.61)

Inlocuind relatia (1.61) in (1.59), se va obtine inaltimea hj. Cunoscand pe hj se determina ~i elementele c, ~i a, cu relatiile:

Cu aceste elemente se pot detennina ~i coordonatele punctelor M si N, eare determina dreapta de detasare, folosind formulele de la radiere:

Xlvi = XB -I- c1.cosBBA, ~1 XN = XB -I- aj.cosBBC,

(1.63)

2. Detasarea paralela in serie.

In eazul detasarii paralele a mai multor suprafete dintr-un triunghi (detasare in serie, figura I.34), relatiile (I. 59), (I.61) ~i (I.62) devin:

s, = ~2Si(ctgA+ctgC)

h = bi

, ctgA+ctgC

h.

c.=-'_· , sin A '

h

a.=-'-

, sinC

(1.64)

in care: S1 = s; S2 = 2s; ... s, = i.s. Coordonatele punctelor 1, 2, ... n, care definesc dreptele de detasare, se determina eu relatia (1.63), in care se introdue pe rand, valorile elementelor de detasare obtinute eu relatiile (1.64).

3. Detasarea suprafetei -sde la baza triunghiului spre vdrf

74

Partea l-ac Cadastrul general.

Se cere detasarea unei suprafete s, din triunghiul ABC, dat prin eoordonatele varfurilor sale, eu 0 dreapta paralela eu baza triunghiului, figura 1.35, pomind de la baza aeestuia, spre varful lui.

Procedand ca la && 7.3.1, se calculeaza elementele de detasare dupa determinarea prealabila a unor marimi auxiliare, astfel:

b2

2SBMN = I ~1

ctgA +ctgC

b2 2SBAC =----

ctgA+ctgC

apoi se calculeaza:

(b2 _b2)

2s = 2SBAC - 2SBMN = I

ctgA+ctgC

de unde se poate obtine valoarea bazei miei, respeetiv:

b. = ~b2 - 2s(ctgA + ctgC)

(1.65)

sr apoi:

h - b. h= b

I - ~l

ctgA + ctgC ctgA + ctgC

(1.66)

J

Fig.I.35. Deta~areaparalelilln triunghi de la baza spre.varf procedeul trigonometric.

Fig.I.36. Detasarea para/eta in triunghi pe cale grafica.

Celelalte elemente de detasare se dedue apoi eu relatiile:

h ,_ b-bl . . h-hl h-h,

-nI - ~1 apoi: CI =-.- ~l a =--

ctgA + ctgC sm A I sin C

In eazul detasarilor ill serie, elementele de detasare se dedue ell relatiile:

(1.67)

75

Calcule topografice specifice activitiuii de cadastru.

bj = ~2(S - s, )(ctgA + ctgC) ;

h. = bj

, ctgA+ctgC

b-b

h-h = '

, ctgA+ctgC

h-h

c.=--' .

, sin A ,

(1.68)

h-hj

a.=--.

, sinC

in care: S1 = s; S2 = 2s; S3 = 3s; s, = i.s, iar i = 1 n. Calculul coordonatelor

punctelor 1, 2, 3, i, care definesc dreapta de detasare, se face cu relatiile (1.63),

in care se introduc valorile determinate cu relatiile (I.68).

V erificarea detasarii se face calculand ariile suprafetelor detasate, cu ajutorul coordonatelor punctelor care definesc dreptele de detasare ~i coordonatele celorlalte puncte, care marginesc suprafata detasata

Detasarea unei suprafete s dintr-un trapez, sau patrulater, cu 0 dreapta paralela cu 0 latura a acestora, procedeul trigonometric, se rezolva prin reducere la cazul triunghiului.

7.4. Detasarea paralela a unei suprafese prin procedeul grafic. 7. 4.1. Detasarea intr-un triunghi, cazul general.

Se considera un triunghi ABC si se cere sa se detaseze suprafata s, printr-o dreapta care sa fie paralela cu baza triunghiului, figura 1.36. Se considera, pentru rezolvare, suprafata s ca 0 suprafata a unui dreptunghi cu baza AC si i se determina inaltimea h, cu relatia:

h = 2slAC

(I. 69)

Baza AC a dreptunghiului se determina grafic, tinand seama de scara planului. Se aplica apoi inaltimea h, redusa la scara, perpendicular pe baza AC ~i prin extremitetea ei se duce 0 paralela MIN1, la AC. Se determina apoi grafic, suprafata trapezului obtinut si se compara cu s. Daca diferenta intre cele doua suprafete, 11s, este mai mica decat toleranta (toleranta T = sI200), problema se considera rezolvata, Daca 11s este mai mare, se va considera in continuare, suprafata

76

Partea l-a; Cadastrul general.

L1s ca fund suprafata unui dreptunghi, cu baza ly!j Nj si se rep eta operatiunile descrise, pana cand se va obtine L1s zero san mai mica decat toleranta.

7.4.2. Detasarea paralela prin tmpartirea suprafetei unui triunghi in parfi egale.

Se cere sa se detaseze din triunghiul ABC 0 suprafata s, eare sa fie egala en jumatatea lui S, figura I.37a, sau cu 0 treime din S, figura I.37b etc., folosind drepte paralele cu baza triunghiului, pe cale grafica.

Pentru rezolvarea problemei se construieste un senncerc, avand BC ca diametru. Din centrul lui, punctul D, se ridica 0 perpendiculara care intalneste semicercul in E, figura I.37a. Apoi, eu eentrul 'in B, se descrie arcul de cere de raza BE, care intalneste latura BC in punctul N. Prin punctul N se duce 0 paralela MN la

c

a.

c

b.

Fig.I.37. Detasare prin impartirea triunghiului In parti egale, pe cale grafica: a) impartirea in doua parti egale; b) impartirea in trei parti egale.

baza AC a triunghiului. Suprafata triunghiului NBM astfel obtinut este jumatate din suprafata triunghiului ABC dat.

Pentru a demonstra acest lucru se scriu, din asemanarea triunghiului MBN cu triunghiul ABC, rapoartele:

(1.70)

In triunghiul dreptunghic BEC se poate serie:

BE2 =BD.BC.

77

Calcule topografice specifice activitdtii de cadastru.

dar BE = BN, deci:

Inlocuind relatia (1.71) in (1.70), se obtine:

(1.71)

!_ = BDBC = BD = _, q.e.d.

S BC2 BC 2

Analog, se procedeaza ~i in cazul cand se cere impartirea in trei (figura I.3 7 b),

(1.72)

sau mai multe parti egale, a suprafetei triunghiului dat. Pentru aceasta, dupa construirea sernicercului, se imparte latura BC in trei, sau mai multe parti egale, din care se ridica perpendiculare care intalnesc sernicercul in punctele 1, 2, .... Apoi cu centrul in B se descriu arce de cere cu razele B-1, B-2, ... , care intalnesc latura Be in punctele Ns. N2, ... , din care se due paralele la baza triunghiului, obtinand astfel impartirea suprafetei S in numarul de parti egale dorit. Pentru a demonstra egalitatea suprafetelor obtinute, se procedeaza ca la impartirea in doua parti egale.

7.4.3. Impartirea grafica a suprafetei unui trapez in parti egale, prin detasare paralela.

Pentru rezolvarea problemei se prelungesc laturile neadiaeente ale trapezului, paua se obtine punctul de intersec~e E, figura 1.38. Apoi, se construieste semicercul de diametru DE. Din E ca centru,

Fig.1.38. Impartirea suprafetei unui trapez in doua parti egale, pe cale grafica,

se duce un arc de cere de raza EC, care intretaie sernicercul in G. Din G, se coboara 0 perpendiculara pe ED obtinand punctul H. Din punctul 1, care se gaseste la jumatatea distantei HD, se ridica 0 perpendiculara, care intalneste semicercul in F, figura I.38. Cu

centrulIn E si cu raza EF, se descrie un arc de cere, care intersecteaza latura CD

78

Partea I-a; Cadastrul general.

a trapezului, ill punctul M. Din M se duce 0 paralela MN la baza AD. Dreapta MN imparte suprafata trapezului ill doua parti egale. Demonstratia egalitatii se face ea la detasarea In triunghi.

Daca se cere detasarea mai multor suprafete egale . san proportionale, din trapez, se imparte distanta HD, dinfigura US, in numarul de parti dorit sau astfel ea . sa se respeete raportul de proportionalitate impus ~i ill eontinuare, se face aceeasi constructie grafica, ea la cazul impartirii ill dona parti egale.

7. 5. Detasarea unei suprafese tntr-un teren neomogen.

Fi2:.I.39. Detasarea suorafetelor in cazul cand terenul este neomogen.

Adeseori, in detasarea suprafetelor intervin dificultati in ca1cule, din cauza prezentei ill interiorul suprafetelor, care fae obieetul detasarii, a unor suprafe]e improprii scopului

urmarit: dnunuri de exploatare, care nu pot fi mutate sau desfiintate, rape, ravene, fasii.de padure etc, figura 1.39.

Astfel ill trapezul ABeD, care este strabatut de 0 asemenea suprafata improprie agriculturii, se cere sa se detaseze 0 parcela AMf..1D, de suprafata s, printr-o dreapta MN, paralela la AD, astfel ca suprafetele detasate sa indeplineasca conditia:

SAMPE + SHQND = s

Pentru rezolvarea problemei se noteaza en a si b, bazele mari ale parcelelor detasate, eu a, ~i b 1 bazele miei ale lor, eu h inaltimea trapezului si eu hJ inaltimea parcelelor detasate.

In vederea determinarii aeestor elemente, a laturilor pareelelor, preeum ~1 a eoordonatelor punetelor care se gasesc pe eonturul aeestor pareele, se folosesc

79

Calcule.topografice specifice activitatii de cadastru.

relatiile (1.65), de la detasarea paralela in triunghi, procedeul trigonometric, cazul cand detasarea se face de la baza triunghiului spre varf, respectiv:

b, = Jb2 - 2s(ctgA + ctgC)

care partieularizate la figura 1.39 se vor serie astfel:

a~ = a2 - (a + aI).hJ(ctgA + ctgE) h~ = b2 - (b + bI).hJ(ctgH +ctgD)

(I. 73)

in care:

(a + aI).hI + (b + bI).hI = 2s Prelucrand relatiile (I.73) se obtine:

~ - a~ = (a + aI).hJ(ctgA + ctgE)

(1.74)

sau:

deei:

(a - aI) = hJ(ctgA + ctgE)

sau:

aI = a - hJ(ctgA + ctgE)

(I. 75)

si prin analogie:

b, = b - hJ(ctgH + ctgD) Relatia (I.74) se mai poate scrie:

(1.76)

(1. 77)

in eontinuare se aduna relatia (1.75) cu (I.76) ~i se obtine:

aI + b, = a + b -hJ(ctgA +ctgE + ctgH + ctgD) (1.78)

Se inlocuieste apoi relatia (1. 7 8) in (I. 77) ~i se obtine:

hd(a +b) + (a + b) - hJ(ctgA + ctgE + ctgH + ctgD)] = 2s

sau:

h~ (ctgA + ctgE + ctgH + ctgD) - 2hJ(a + b) + 2s = 0

deei:

80

Partea l-ac Cadastrul general.

h] = (a+b)±J(a+W -2s(ctgA+ctgE+etgH +ctgD) ctgA + ctgE + crgH + ctgD

Pentru a stab iIi ce semn se ia ill fata radicalului, acesta se va examina separat,

(1.79)

deci:

(1.80)

Se observa ca membrul doi al relatiei (1.80) este egal ~i de semn contrar cu membrul doi a1 relatiei (I.78), ca urmare, se poate scrie:

(I.81 )

ill care s-a facut notatia:

L ctg. = ctgA + ctgE + ctgR + ctgD.

Din relatia (1.81) se observa ca daca se ia radicalul cu semnul +, atunci se obtine pentru (a] t bi) 0 valoare negativa, ceea ce ar fi rara sens, deoarece laturile nu pot fi negative. Ca urmare se va lua semnul minus ill fata radicalului, deci:

(1.82)

In cazul cand suprafata improprie din interiorul trapezului ar fi un drum de exploatare, deci FE II GR, atunci ill cadrul expresiei L ctg., ar ramane numai

ctgA + ctgD, iar formula (1.82), pentru calculul bazei mici, ar fi aceeasi cu cea de la detasarea intr-un trapez, care nu are nici 0 suprafata improprie in interiorul sau.

In aceeasi ipoteza ~i tinand seama de (1.82), se obtine hi:

h: = (a+b)-(a, +b,) Lctg.

(1.83)

In continuare, bazele a] ~i b: se calculeaza cu relatiile (1.75) si (I.76), iar celelalte elemente de detasare se obtin cu formulele de la detasarea paralela in triunghi, adica:

HQ=i.

sinH'

(1.84)

AM=_!l_ .

sinA '

A vand aceste valori se pot determina coordonatele care defmesc pozitia 81

Calcule topografice specifice activitatii de cadastru.

dreptei de detasare, cu formulele de la punct pe segment, respectiv:

X\.1 = XA + Pl(XB - X;J YM = YA + Pl(YB - Y;J

Xp =XE + plXF-XE) Yp = YE + P2(YF- YeJ

(1.85)

XQ =XH + P3(XG-XW YQ = YH + P3(YG- YW

XN = XD + P4(XC - XD); YN = YD + plYc - YD).

(1.86)

in care:

HQ. DN

P3 = HG' P4 = DC .

iar punctele: A, B, C, D, E, F, G ~i H au coordonatele cunoscute.

(1.87)

Dupa determinarea elementelor de detasare, la birou, pentru toate tipurile de detasari prezentate, urmeaza ca acestea sa fie aplicate, in cadrul lucrarilor de teren.

Pentru trasarea pe teren a acestor elemente, care definesc dreapta de detasare, se stationeaza cu un teodolit in varfurile conturului suprafetelelor, (varfurile fata de care s-au calculat elementele respective), se vizeaza in lungul laturilor ~i se aplica distantele determinate direct din calculele de detasare sau din coordonatele punctelor. In acest scop, se foloseste fie 0 panglica pentru aplicarea directa, fie 0 mira tahimetrica pentru aplicarea indirecta (cand se lucreaza cu teodolitele clasice), fie se folosesc statiile totale.

Pentru controlul trasarilor se folosesc bazele hi sau inaltimile hi, determinate ~i ele odata cu elementele care definesc pozitia dreptei de detasare.

82

Partea l-a; Cadastrul general.

CAP/TOLUL 3. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL INTR-UN TERITORIU ADJvIlNlSTRATIV.

1. Notiuni generale,

Lucrarile de cadastru general sunt coordonate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, subordonata Ministerului Administratiei ~i Intemelor.

1.1. U nitiifi administruttv-teruoriale.

In Romania, unitatile administrativ-teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul.

In cadrul unitatilor administrative comunale ~i orasenesti (municipale), se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul.

Intravilanul este partea din teritoriul administrativ care cuprinde perimetrul construibil sau vatra de sat ~i terenurile cu constructiile si instalatiile aferente zonelor functionale ale localitatii, situate in afara perimetrului construibil sau al vetrei de sat, cum sunt: zona industriala ~i de depozitare, zona spatiilor verzi ~i a amenajarilor sportive, zona de circulatie ~i transporturi etc., stabilite prin schitele de sistematizare a localitatii.

Legea nr. 12/1968 defineste perirnetrul construibil al orasului ~i vatra satului astfel: Perimetrul construibil al orasului si al vetrei de sat este acea parte a intravilanului care cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, obiectivele social-culturale, retelele edilitare, precum si terenurile libere dintre acestea.

Fac parte din perirnetrul construibil al orasului sau din vatra satului ~i uzinele, fabricile, depozitele, spatiile verzi, cimitirele, terenurile de sport etc., existente in zona de locuit sau grupate compact langa aceasta.

Pe planul cadastral se reprezinta atat lirnitele intravilanelor in tus negru, cat §i lirnitele vetrei satelor sau perimetrul construibil al oraselor cu tus rosu,

Lirnita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral ~i in interiorul ei se fac numerotarea cadastral a si calculul ariei suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

83

Introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

Extravilanul este restul teritoriului adrninistrativ cuprins intre hotarul unitatii administrativ-teritoriale ~i limitele intravilanelor localitatilor. El este destinat, In general, exploatarilor agricole si silvice.

Atat intravilanul cat si extravilanul se divid, la randul lor, ill unitati teritoriale cadastrale.

1.2. Unitliple teritoriale cadastrale. 1.2.1. Subdiviziunile extravilanului.

Subdiviziunile extravilanului sunt constituite din urmatoarele unitati cadastrale: sectorul cadastral (tarlaua), corpul de proprietate, parcela ~i subparcela.

Tarlaua (este asimilata cu sectorul cadastral) este 0 diviziune a extravilanului, delimitata de detalii liniare (cai ferate, drumuri clasate, drumuri de exploatare, ape, diguri etc.), care nu sufera modificari curente ~i care cuprinde mai . multe corpuri de proprietate, deci are mai multi proprietari si mai multe categorii de folosinta.

Corpul de proprietate (asimilat cu bunul imobil) este subdiviziunea sectorului cadastral (tarlalei) si se defineste ca fiind constituit dintr-oparcela sau mai multe parcele alipite, care apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari in indiviziune. Ca urmare, corpul de proprietate poate avea una sau mai multe categorii de folosinta,

Parcela este 0 subdiviziune a corpului de proprietate care are 0 singura categorie de folosinta ~i un singur proprietar, sau poate fi detinuta de mai multi proprietari ill indiviziune.

Subparcela este 0 subdiviziune a parcelei ~i este definita de insusirile calitative ale terenului (clase de bonitare, caracteristici de sol, grad de amenaj are , pante, rezistenta la arat, procese de degradare etc.).

Tot ca unitati cadastrale apartinand extravilanului, mal pot fi considerate loturile ~i trupurile.

Lotul este unitatea cadastrala cu una sau mai muIte parcele avand 0 utilitate bine definita: loturi experimentale, loturi semincere etc., administrate de Statiunile Agricole Experimentale si de Cercetari.

84

Partea l-ac Cadastrul general.

Trupul este suprafata de teren fermata din una sau mai multe tarlale, care au un singur proprietar ~i una sau mai multe folosinte. Este cazul terenurilor detinute de asociatii agricole sau de intreprinderi agricole de stat care, de obicei, nu sunt grupate intr-un singur loc.

1.2.2. Subdiviziunile intravilanului.

Subdiviziunile intravilanului sunt: sectorul cadastral (care, de regula. este asimilat eu cvartalul), eorpul de proprietate ~i parcela (cu sau lara constructii): ele se definesc la fel ca ~i corespondentele lor din extravilan.

1.3. Limite si hotare.

1.3.1. Limita se defineste ca fiind linia care determina configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol ~i a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri etc.

Din punct de vedere al vizibilitatii se disting limite: distincte, difuze ~1 discrete.

Limite distincte sunt lirnitele care au conturul vizibil si se pot identifica cu multa precizie. Ele pot fi naturale sau artificiale.

Lirnitele distincte naturale sunt: limita dintre terasa si lunca, lirnita de la baza unei pante etc.

Limitele distincte artificiale sunt cele rezultate in urma interventiei omului, respectiv lirnita dintre un teren arabil ~i 0 plantatie de vie, san lirnita dintre terenurile amenajate ~i cele neamenajate etc.

Limite difuze sunt limitele dintre dona categorii de folosinta care se intrepatrund, ca urmare, pentru stabilirea lor sunt necesare documentatii ~i martori. Ca exemplu, se poate da lirnita dintre 0 pasune irnpadurita si padure.

Limite discrete sunt limitele care nu sunt vizibile la suprafata terenului, necesitand executarea unor lucrari speciale pentru precizarea lor. Ca exemple se pot da limitele unitatilor de sol, sau limite!e claselor de bonitare, lirnitele categoriilor de terenuri etc.Lirnitele pot separa si terenuri care au diferite regimuri juridice. Astfel de limite, care au importanta deosebita in lucrarile de eadastru,sunt limitele intre intravilane ~i extravilan.

85

Introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

1.3.2. Hotarul se defineste ca fiind linia despartitoare intre doua teritorii care formeaza unitati administrative sau economice distincte, sau separa dona proprietati funciare. Hotarele sunt de patru feluri:

Hotare nationale sau granitele tarii.

Hotare administrative sunt hotarele care delimiteaza teritoriile administrative judetene, orasenesti (municipale) ~i comunale.

Hotare ale unitdtilor economice sunt hotarele care delimiteaza teritoriile unitatilor industriale, ale unitatilor agricole de stat, ale unitatilor forestiere etc., de celelalte terenuri.

Hotare ale proprietatilor funciare sunt limitele intre diferitele proprietati de stat, asociatii agricole sau particulare.

Hotarele sunt materializate pe teren prin diverse limite ~i borne. Ele sunt reprezentate pe plan prin linii si puncte de hotar.

Liniile de hotar pot fi naturale si artificiale.

Liniile de hotar naturale sunt, de obicei, reprezentate prin liniile de talweg ale cursurilor de ape permanente sau temporare, prin liniile de cumpana a apelor (sau liniile de despartire a apelor), prin liziere de paduri etc.

Liniile de hotar artificiale sunt cele realizate de om, cum ar fi: santurile, gardurile, brazdele, digurile, canalele, drumurile etc.

Reprezentarea pe hartile ~i planurile cadastrale a liniilor de hotar se face cu ajutorul semnelor conventionale prezentate mai jos:

Frontiera de stat .

Hotar judetean .

Hotar municipal .

Hotar orasenesc ..

Hotar comunal .

Limita unit. econom. si asoc. agric .

Limite de sectoare cadastrale .

Limita intravilan .

__.. ............. ,.._.._. -

_- .-" .. -.~- .. -

-",.~-", •• - •• +-" -'."'.-

86

Parte a I-a Cadastrul general

Punctele de hotar sunt obisnuit artificiale, fiind constituite din borne de beton tip cadastral, pietre de hotar, movile etc. Reprezentarea lor pe hartile si planurile cadastrale se face prin semne conventionale, care redau felul marcarii pe teren a fiecarui punct de hotar. Aceste semne conventionale sunt :

- punct nou de hotar materializat prin

taru~ de lemn .

- punct nou de hotar materializat prin

borna de beton de tip cadastral .

- punct vechi cadastral materializat prin piatra de hotar sau borna de beton ..... , .. , - punct de hotar materializat pe teren

prin stalpi de lemn .

- punct de hotar materializat prin

!aru§i cu movila de pamant. ..

¥~o

1. 4. Succesiunea lucrdrilor la introducerea cadastrului general. Introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ se face parcurgand toate etapele enumerate la aspectele §i functiile cadastrului, respectiv:

- in cadrullaturii tehnice se executa urmatoarele lucriiri:

identificarea §i stabilirea hotarelor teritoriilor administrative, ale intravilanelor §i ale unitatilor economice;

- procurarea documentatiei, analizarea ei si intocmirea proiectului tehnic de ansamblu, precum §i a proiectelor tehnice de executie;

- realizarea, revizuirea, sau indesirea retelei de sprijin;

- executarea lucriirilor pentru: delimitarea unitatilor administrativ-

teritoriale, a intravilanelor, a unitatilor economice §i intocmirea documentatiei de delimitare;

- executarea lucriirilor de ridicare sau a lucrarilor de reambulare, necesare pentru intocmirea planului cadastral (realizarea retelei de

87

Introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

ridicare, identificarea proprietatilor individuale, ridicarea punctelor de pe lirnitele acestor proprietati si a punctelor de detaliu);

- prelucrarea datelor de la ridicare ~i intocmirea planurilor cadastrale;

- realizarea numerotarii cadastrale;

- determinarea ariei suprafetelor unitatilor teritoriale cadastrale;

- intocmirea documentatiei scriptice a cadastrului (registrele

cadastrale, fisele corpurilor de proprietate etc.); - executarea lucrarilor de intretinere a cadastrului.

- In cadrul laturii economice se executa urmatoarele lucrari:

- identificarea categoriei de folosinta a terenurilor in corelare cu

destinatia acestora;

- stabilirea folosintei constructiilor in corelare cu destinatia lor;

- culegerea elementelor necesare stabilirii calitatii bunurilor imobile.

- In cadrul laturii juridice se executa urmatoarele lucrari:

- identificarea proprietarilor bunurilor imobile, dupa verificarea

actelor juridice pe baza carora i~i intemeiaza proprietatea; - incadrarea pe grupe de proprietate a bunurilor imobile;

- stabilirea situatiei juridice a bunurilor imobile.

1. 5. Legislatia de referima.

Executarea lucrarilor de cadastru general are la baza urmatoarele legi ~i acte normative:

1. Constitutia Romdniei;

2. Legea nr.711996 a cadastrului si publicitatii imobiliare modificata ~l completata prin Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 70/2001;

Ll.egea fondului funciar nr. 18/1991, modificata ~i republicata;

4. Hotdrdrea de guvern nr.59012001 privind organizarea ~l functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie ~i Cartografie (ONCGC);

5. Ordinul ministrului administratiei pub lice nr.538/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea persoanelor jizice §i juridice care pot sa execute oJi sa verifice lucriiri de specialitate in domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei . pe teritoriul Romdniei;

88

Partea l-a Cadastrul general.

6. Ordinul nr. 53412001 al ministrului administratiei publice pentru aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, elaborate de ONCGC;

7. Hotardrea de guvern nr.52511996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;

8. Legea nr.13711995 a protectiei mediului;

9. Hotdrdrea de guvern nr.83411991, completata ~1 modificata, privind stabilirea patrimoniului societatilor comerciale cu capital de stat;

10. Ordonanta guvemului nr.301 1997 privind reorganizarea regiilor

autonome;

11. Legea nr.1511994 privindamortizarea capitalului imobilizat in. active corporale ~i necorporale, cu modificarile ulterioare.

12. Legea nr.3311994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

13. Legea nr.21311998 privind proprietatea publica ~i regimul juridic aI acesteia;

14. Decretul lege nr. 11511938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare;

15. Ordimul ministrului justitiei nr. 1330/1999 cu privire la infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefmitiv;

2. Delimitarea unitatilor administrativ-teritoriale.

Stabilirea liniei de hotar ~i a denumirilor unitatilor administrativ-teritoriale se face in. conformitate cu Legea nr.711996, pe baza prevederilor Legii nr.21l968, ell modificarile ulterioare stabilite prin acte nonnative emise de Guvernul Romaniei, Limitele intravilanelor se stabilesc conform Planurilor Urbanistice Generale

(pUG), intocmite potrivit Legii nr.50/1991. In lipsa PUG, se considera limitele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii 18/1991, republicata ~i modificata.

Delimitarea teritoriilor administrative este 0 operatiune de baza tehnica ~1 juridica desfasurata pe teren, prin care se stabilesc ~i se materializeaza punctele ~i liniile de hotar, care formeaza perimetrul ce inchide teritoriul administrativ al unei

89

Introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

ci()JI1~e, oras.vmunicipiu, judet sau a unui intravilan. Ea se considera incheiata dupa intocmirea documentatiei legate de delimitare.

, Dupa stabilirea hotarelor ~i materializarea ill teren a punctelor acestora, ele

constituie detalii care trebuie sa fie obligatoriu reprezentate pe planurile cadastrale.

Scopul delimitarii si stabilirii hotarelor unitatilor administrativ teritoriale este acela de a se cunoaste cu precizie cadrul teritorial ill care i~i desfasoara activitatea organele locale administrative si economice ~i in care urmeaza sa se execute lucrarile pentru introducerea cadastrului.

2.1. Documenuuia necesara efectuarii delimitarii.

Pentru a usura operatiunea de .identificare a hotarelor, delegatul cadastral trebuie sa procure materialul documentar cartografic ~i juridic, care se refera la zona de lucru, pe baza caruia urmeaza sa se stabileasca in teren punctele ~i liniile de hotar pentru unitatea administrativ-teritoriala respectiva. Aceasta documentatie este compusa din:

- planuri topografice la scarile 1/5.000 sau 1/10.000;

- harti la scara 1/25.000;

- proiecte de sistematizarea Iocalitatilor si de organizarea teritoriului existente

in zona;

- planurile cadastrale vechi, la scarile 1/5.000, 1/10.000 si documentele referitoare la vechea delimitare;

- planurile cadastrale ale comunelor vecine ill care s-a introdus cadastrul,

inclusiv schitele de hotare;

- informatii legate de hotarele comunei, orasului sau municipiului;

- documentele juridice privind hotarele existente.

2.2. Identificarea $i materializarea hotarelor teritoriilor comunale $i oriisenesti sau municipale.

Delimitarea teritoriilor administrative comunale ~l orasenesti (municipale), comporta urmatoarele operatiuni:

90

Partea I-a Cadastrul general.

2.2.1. Ope ratiun i pregdtitoare.

1. Constituirea comisiei de delimitare.

Identificarea si stabilirea hotarelor se executa de catre 0 comisie fermata din: primarii ~i secretarii primarilor teritoriilor administrative implicate in operatiunea de delimitare, un delegat al directiei de urbanism si amenajarea teritoriului, delegatul Oficiului Judetean de Cadastru (O.J.C), ~i reprezentantul executantului (cand acesta este deja stabilit).

Comisia se va completa cu: delegatul comunei vecine (pentru tronsonul de vecinatate corespunzator), seful ocolului silvie (in cazul cand hotarul trece printr-o padure sau pe liziera ei), delegati ai unitatilor economice sau asociatii detinatoare de terenuri (In cazul cand, 0 parte a limitei teritoriului acestora coincide cu limita teritoriului administrativ) etc.

In cazul cand hotarul care se identifica este la margine a judetului, din cornisie trebuie sa mai faca parte un delegat al judetului vecin ~i un reprezentant al Oficiului Judetean de Cadastru din judetul respectiv.

In comisia de delimitare mai pot fi convocati ~i localnici, buni cunoscatori ai hotarelor, Tara a fi nominalizati ca membri ai comisiei de delimitare.

Componenta comisiei de delimitare se aproba prin ordinuJ prefectului judetului din care face parte teritoriul administrativ care se delimiteaza sau printr-un ordin comun al prefectilor eel or doua judete vecine (cand este cazul).

2. Intocmirea programului de lucru.

In vederea identificarii ~i stabilirii hotarului administrativ al teritoriului comunal (orasenesc sau municipal), dupa stabilirea comisiei, se intocmeste un program de lucru ~i se stabilesc locurile si orele de intalnire a membrilor comisiei, pentru fiecare linie de hotar cu eomunele vecine; acest program este eonsemnat intrun formular tipizat. Membrii comisiei trebuie sa consulte toata documentatia existenta in zona, inaintea inceperii operatiunii de delimitare.

3. lntocmirea adreselor de instiintare.

Primaria teritoriului in care se executa delimitarea trebuie sa comunice in scris primariilor vecine, eu aviz de confirmare, cu eel putin 15 zile inainte, programul

91

Introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

de lucru al comisiei si locul de intalnire, pentru a-si putea trimite delegatii, Adresa se intocmeste in trei exemplare, unul ramane la dosarul delimitarii de la primarie, unul

in dosarul delimitarii de la OlC ~i unul se trimite pentru instiintare.

In cazul cand delegatii unitatilor vecine nu se prezinta la data si loeul stabilit, operatiunea de delimitare se face in lipsa aeestora, iar in proeesul verbal de delimitare si pe schita tronsonului de hotar identificat se consemneaza mentiunea lipsa delegat. 2.2.2. Identificarea .Ji stabilirea hotarelor.

Comisia de delimitare stabilita dupa analiza documentatiei specificata mai sus, incepe identificarea pe teren a hotarului pomind dintr-un punet de trei sau mai multe hotare, situat pe cat po sibil in partea de N.V. a teritoriului administrativ, procedand astfel: din punctul de trei hotare se porneste in sens orar ~i se parcurge in intregime linia de hotar dintre comuna care se delimiteaza ~i prima comuna vecina (pana se ajunge Ia un alt punct de intalnire a trei sau mai multe hotare, cu care se inchide primul tronson de hotar). Cand se parcurge hotarul se identifica fiecare punet de frangere al acestuia, fiecare punet de intersectie a hotarului administrativ eu caile de comunicatii, eu elementele hidrografice, eu lizierele de padure, eu hotarele unitatilor eeonornice etc.

Similar se procedeaza ~i cu eelelalte tronsoane de hotar, pana cand se pareurge in~reg hotarul, ajungandu-se in punetul de plecare.

In eazul cand unul din tronsoanele de hotar a fost identifieat anterior, in eadrul lucrarilor eadastrale din comuna vecina, delegatul Oficiului Judetean de Cadastru va prelua de la primaria vecina documentatia de delimitare intocmita ~i 0 va atasa la dosarul lucrarii,

Daca vechile linii de hotar nu au fost modificate in decursul timpului, ele vor fi preluate eu toate punctele de hotar, bomate ~i nebomate. Odata reeunoseute si restabilite pe teren, ele vor fi reprezentate pe planul sau harta care s-a folosit la delimitare.

Punetele de. trei hotare, de frangere, preeum si eele de intersectie eu elementele liniare care nu sunt materializate pe teren, vor fi marc ate provizoriu, prin tarusi de lemn eu movila de pamant, dupa care se va face descrierea topografica a lor.

92

Partea I-a Cadastrul general.

Daca prin orgamzarea administrativ - teritoriala din 1968 ~i ulterior dupa 1990, in unna eonstituirii de noi teritorii comunale, s-au ereat alte linii de hotar, ele vor fi riguros identifieate pe teren ~i reprezentate pe plan, marearea lor facandu-se provizoriu, tot prin taru~i ell movile.

Daca delegatii eelor doua eomune veeine nu cad de aeord asupra liniei de hotar, se vor treee pe schitele de hotar ambele variante, se vor nota in seris (in proeesul verbal al delimitarii), argumentele ambelor patti ~i se vor anexa eopii dupa actele detinute (daca exists). Punetele de pe conturul suprafetei in litigiu se vor numerota si marea provizoriu en stalpi de lemn eu hmgimea de 50cm ~i diametrul de 1 Oem ~i vor primi numere provizorii. Aria zonei in litigiu se va include, paua la rezolvarea litigiului, in aria teritoriului care se delimiteaza, Pentru rezolvarea litigiului va fi sesizata A..~CPI (fostul ONCGC), iar dupa rezolvarea litigiului (litigiul trebuie rezolvat in 30 zile, daca nu implica justitia), se ref ace documentatia cadastrala ~i se vor materializa definitiv punctele de pe varianta aeceptatii.

Odata cu parcurgerea terenului, delegatul cadastral va culege ~i va nota in carnetul de teren si pe plan, to ate elementele necesare descrierii liniilor ~i punctelor de hotar (vechi sau noi), respectiv: caracteristicile punctelor ~i liniilor de hotar, proprietarii din ambele teritorii administrative ale carer terenuri se sprijina pe linia de hotar, categoriile de folosinta limitrofe, detaliile liniare permanente etc.

Daca linia de hotar este, in acelasi timp, ~i lillie de frontiera a tarii, identificarea ~i descrierea ei trebuie facuta asa cum se gaseste materializata, in care scop se va lua legatura cu unitatile de graniceri, Coordonatele punctelor de hotar se vor lua obligatoriu de la Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie ~i Cadastru prin ANCPI (fostul ONCGC). Linia de frontiera se va aviza de catre Comandamentul National al Granicerilor.

2.2.3. Numerotarea punctelor de hotar.

Dupa identificarea, stabilirea, materializarea provizorie in teren a punctelor de hotar si reprezentarea lor provizorie pe plan, se executa numerotarea lor. Ea va lncepe cu nr.JOJ pentru punctul de intilnire a trei sau mai multe hotare situat in partea de N.V. a teritoriului, din care s-a inceput identificarea ~i se continua crescator, parcurgand hotarul in sens orar, pana se ajunge din nou in punctul 1OJ.

93

Introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ.

In cazul cind pentru 0 comuna vecina la care s-a introdus cadastrul, numerotarea a fost efectuata, punctele de pe tronsonul de hotar respectiv vor avea numarul vechi ill paranteza,

2.2.4. Materializarea punctelor de hotar

Pentru identificarea cu usurinta, pe teren, a hotarelor teritoriului administrativ, punctele si uneori liniile acestora, trebuie sa fie materializate cu semne vizibile ~i durabile. Materializarea poate fi facuta folosind borne tip cadastral (figura I.40a,b),

Fig.I.40. Borne tip pentru cadastru.

a) dimensiuni; b) mod de amplasare

a.

b.

sau borne conform STAS 3446-1/1996, stalpi de lemn (figura I.41a,b), sau taru~i de lemn, lungi de 30 - 40 em si diametrul de 5-8 ern, care dupa batere ill pamant vor

a.

f/£La.-- Pcmont bOt'lt

b.

Fig.I.41. Stalpi de lemn cu clesti de ancorare. a) dimensiuni; b) mod de amplasare.

94

Partea I-a Cadastrul general.

fi protejati cu 0 movila de pamant. Movila, pe liinga un rol protector, are ~i rol de semnalizare. Pentru inlesnirea scurgerilor de ape se face un san] in jurul movilei.

In afara punctelor vechi de hotar (bomate anterior cu pietre de hotar, borne tip cadastral sau stalpi de lemn), care se mentin, se mai borneaza obligatoriu urmatoarele puncte: punctele de intersectie a trei sau mai multe hotare; punctele de intersectie a liniei de hotar, cu hotare ale unitatilor economice si cu elementele liniare (cai ferate, drumuri clasate,' cursuri de apa etc.); puncte din km ill km pe aliniamente lungi; punctele de frangere ale liniei de hotar (acolo unde terenul nu este stabil, se va face ~i 0 marc are cu martori, pentru a permite oricand pozitionarea punctului de hotar, figura I.46); etc.

Practic, la materializarea acestor puncte, se procedeaza ill felul urmator:

1- Cand hotarul dintre dona teritorii administrative este stabilit pe axul unui detaliu liniar (cale ferata, drum clasat, canal, dig) sau pe firul unei ape curgato are , care nu permit materializarea punctelor pe traseulliniilor de hotar, bomarea punctelor se va face astfel:

- daca hotarul teritoriului este marginit de 0 cale de comunicatie (cale ferata, drumuri clasate) sau dig, canal, etc., linia de hotar se stabileste pe limita zonei de protectie a detaliului liniar, astfel illciit acesta sa ramiina ill intregime pe unul din teritorii, figura I.42;

Fig.I.42. Materializarea hotarului cand acesta este constituit dintr-un element liniar.

precedent, se materializeaza intersectia lui eu limitele zonei de protectie prin borna intr-o parte si prin stalp cu movila ill cealalta parte

fig.I.42;

2 - Cand hotarul este talwegul unei ape curgatoare se vor boma punctele de

- daca hotarul traverseaza unul din elementele liniare

COMUNA \ ~\ CH;SCANi

___ .... ... __ J ~ \ __ .. .... _ __ ... _

mentionate

la

punctul

intersectie a liniei de hotar cu limita zonei de protectie a apei, pe teritoriul care se

95

.Introducerea cadastrului general imr-un teritoriu administrativ.

COMUNA rRAJAN

.

i

delimiteaza,

figura

I.43; daca traseul apei

este sinuos se vor

boma

~l

punete

intermediare la inter-

Fig.I.43. Materializarea hotarului cand acesta este talwegul unui diu.

vale de 200-1000m,

eu stalpi de lemn -lungi de 50em ~i diametrul de 10em, protejati eu movile de pamant, Pe plan, linia de hotar se va trasa pe talweg;

3 - Cand hotarul traverseaza 0 apa curgatoare, punctele de intersectie ale aeestuia eu limite le zonei de protectie a apei se borneaza, unul eu borna, celalalt printr-un tarns eu movila, figura 1.44;

4 - In cazul albiilor seeate, punetul de hotar care se foloseste la ealculul ariei teritoriului (el se stabileste la jumatatea albiei minore, iar eoordonatele lui se determina prin digitizare); materializarea lui se face In acelasi mod ca la apele normale;

5 - Cand linia de hotar traverseaza in linie dreapta un lac, un masiv de padure sau 0 pasune se vor boma ambele punete de intersectie ale lui cu limita zonei de

COMUNA

. ~
.
\ f(l
-4
\ Fig.I.44. Materializarea hotarului cand intersecteaza un curs de apa.

Fig.I.45. MateriaJizarea hotarului cand intersecteaza un lac.

protectie a lacului,' (figura 1.45), eu liziera padurii sau eu lirnita pasunii, astfel ca intre cele dona puncte hotarul este considerat 0 linie imaginara, care traverseaza lacul sau padurea; in cazul cand linia de hotar din interiorul padurii urmareste liniile

96

Partea l-a Cadastrul general.

caracteristice ale terenului (linii de creasta, sau firul vailor), drumuri forestiere, sau linii de vanatoare, trebuie sa se faca materializarea hotarului in punctele de frangere ~i in punctele caracteristice ale detaliilor respective;

6 - Cand linia de hotar este curba, se materializeaza punctele de intrare in curba, de iesire din curba ~i varful curbei;

7 - Cand punctul de hotar trebuie materializat intr-un teren impropriu bornarii (teren instabil, mlastina etc.), se vor materializa punctele de intersectie ale

A

prelungirilor liniilor de hotar cu lirnita zonei de teren impropriu bornarii (pe cele doua parti ale acesteia), astfel ca punctul de hotar poate fi

COMUNA SCHci

108 A ll~ .~_ ... _..__ =: .

P-- .. , ~:2'.'~-'."~-- -_. _.. .

/ -.< ..• 109. ~~:;;'~ .... ; •. I~~_~=~"-.W'.1~9'

-_"'<;-.N_

A ....:-~

7·'1~:

CO,.,U/tlA . "

D},eULEN; "~

Fig.I.46. Materializarea hotarului cand punctul se gaseste intr-un teren instabil.

oricand

determinat

sau

reconstituit, figura 1.46.

Materializarea punctelor de hotar se face prin grija executantului operatiunii de

delimitare, cu respectarea precizarilor facute ~i a Normelor ONCGC (azi ANCPI). 2.2.S. Materializarea liniilor de hotar.

In cazul cand hotarele nu sunt constituite din detalii liniare naturale (talweguri, linii de creasta, liziere de padure, rauri etc.), sau artificiale '(drumuri, cai ferate, limite de categorii de folosinte perene, canale, santuri, diguri, garduri etc.), ci traverseaza suprafete intinse de pasuni sau fanete, este bine ca aceste linii de hotar sa fie materializate pe teren. Materializarea se face de obicei printr-o brazda adanca de SOcm, realizata cu plugul tras de tractor.

2.3. Determinarea coordonatelor punctelor de hotar.

Observatiile de teren pentru culegerea elementelor necesare determinarii coordonatelor punctelor de hotar se fac cu aceeasi precizie ~i utilizand aceleasi instrumente si metode ca la determinarea punctelor retelei de sprijin.

97