1.

Cadastrul general generalitati

Primele masuratori in domeniile cadastrale au fost efectuate in scopuri fiscale inca din antichitate.
Zonele bune de agricultura le erau impartite celor care le lucrau pe valea Nilului, Mesopotamiei, Tibru,
Eufrat. In Egipt existau revarsari anuale ale Nilului care stergeau limitele parcelelor, deci era necesara
refacerea lor.
In Europa cel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul Milano in 1720, principat aflat sub dominatie
austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor,
mapa cu hartile la scara 1:2000 si scara 1:8000 pentru ansamblu si harta topografica a principatului la scara
1:72000.
Acel model de cadastru a fost preluat de Napoleon si introdus in Franta, Italia, Tarile de Jos, Imp.
Hasburgic. Cadastrul lui Napoleon era difrerit de cel german, in Franta se axau pe proprietar, iar in
Germania pe imobil.
Influentele din Imp. Habsburgic se regasesc si in Transilvaniasi Bucovina in harti cadastrale la scara
1:7200, 1:5760, 1:3600, 1:2880, 1:440.

Evolutia cadastrului in Romania
1. Primele masuratori au fost efectuate in Transilvania, Banat, Bucovina conform sistemului austro-
ungar, incepand cu 1794 si au continuat in 1850 sub forma Cadastrului concretual, delimitandu-
se hotarele locale, caile de comunicatie, tarlalele.
In Muntenia si Moldova s-au facut masuratori de la 1813-1818 de catre ingineri hotarnici pregatiti
la Iasi si Bucuresti.
In Dobrogea a existat o influenta otomana.
In restul tarii construirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial (reforma agrara)
2. Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)
In 1919 se infiinteaza Directia Cadastrala si a Lucrarilor Tehnice. A fost cea mai mare reforma a
cadastrului din Europa. In 1930 a fost adoptat sistemul de proiectie stereografica 30.
3. Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare (1933-1955)
Legea pentru unificarea cadastrului si a cartilor funciare 23/1933
In 1943 au aparut primele norme tehnice. Din 1940 au fost pregatiti ingineri de cadastru la sectia
de cadastru din cadrul Univ. Politehnica.
4. Etapa sistemelor de evidenta funciara si cadastru funciar (1955-1990)
Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru 13
mil de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii.
5. Etapa aplicarii legilor proprietatii si formarea structurilor organizatorice (1991- )
Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ. Pentru institutia
cadastrului din Romania, actul legislativ cel mai important este Legea cadastrului si a publicitatii
imobiliare.




2. Cadastru general: definitii, caracteristici, rol, scop, legatura cu alte discipline, importanta cadastrului
in Romania.

Definitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care
se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de
proprietate, indiferent de destinatie si proprietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Caracteristicile cadastrului:
- Caracter obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia
sociala sau tehnica a acestuia.
- Caracter unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice
- Caracter istoric: reflecta legile societatii
- Caracter dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare
- Caracter general: satisface cerinte pentru diferite sectoare economice
- Caracter obligatoriu: se executa pe intreg teritoriul tarii, pentru toti proprietarii de bunuri imobile,
persoane fizice sau juridice.
-
Rolul cadastrului:
- Datele furnizate de cadastru trebuie sa fie reale si se refera la determinarea intinderii, configuratiei si a
pozitiei imobilelor, a destinatiei si folosintei lor.
- Idendificarea proprietarilor si inscrierea in registrele cadastrale
- Inventarierea imobilelor dupa insusirile calitative, bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate
- Inventarierea terenurilor amenajate si a celor ce au nevoie de amenajari si de imbunatatiri funciare.

Importanta cadastrului:
Trebuie sa deserveasca administratia, fiecare persoana in parte si apoi statul.

Scopul cadastrului:
- Lucrarile de cadastruse executa pentru asigurarea suportului tehnnic necesar identificarii si garantarii
proprietatilor prin inscrierea in cartea funciara a terenurilor si constructiilor pe baza actelor juridice
- Cadastrul ajuta la garantarea creditului ipotecar
- Prin cadastru se asigura impozitarea unitara si corecta a proprietatilor
- Cadastrul ajuta la dezvoltarea pietei imobiliare, furnizarea de date si informatii pentru dezvoltarea
socio-economica a localitatilor.
- Ajuta la coordonarea si organizarea prodictiei agricole
- Permite cunoasterea fondului imobiliar edilitar si a starii acestuia
- Ajuta la intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriilor
- Permite alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale, economice, culturale
- Ajuta la folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa
- Poate fi utilizat la amenajari si exploatarea padurilor
- Protectia mediului
- Realizarea bazei de date cadastrale.

Legatura cadastrului cu alte discipline:
- partea tehnica: topografie, geodezie, fotogrametrie, cartografie
- partea economica: pedologia, geomecanica, geomorfologia
- partea juridica: drept si legislatie cadastrala
- partea informatica:
Datele furnizate de cadastru servesc urmatorii beneficiari:
- administratia publica, locala si centrala
- institutul national de statistica (INS)
- instantele de judecata
- institutii, societati comerciale, regii autonome
- cetatenii
La nivel local datele furnizate de cadastru folosesc la completarea registrelor agricole.
Datele de cadastru sunt necesare pentru obtinerea autorizatiilor de demolare si construire a planelor
urbanistice generale.


3. Cadastrul general: aspectele si functiile cadastrului, clasificarea cadastrului.

Aspectele cadastrului
Evidenta cadastrului se face in mod clar dupa 3 aspecte:
a) Aspectul cantitativ se realizeaza prin functia tehncia a cadastrului si se refera la determinarea prin
masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si
proprietari.
b) Aspectul calitativ coprinde lucrari specifice functiei economice acadastrului de descriere si evaluare a
imobilelor.
c) Aspectul juridic se refera la regimul juridic al terenurilor, constructiilor, la dreptul de proprietate .

Cadastrul trebuie sa raspunda la 3 intrebari principale ce urmaresc aspecte diferite si genereaza functii
corespunzatoare care se realizeaza printr-o serie de lucrari de baza
Corp de propr. (parcela)
Intrebare Aspect Functie Lucrari de baza
Teren si/sau
constructie
Unde si cat de mare este? Cantitativ Tehnica Masuratori, planuri, suprafete
Ce fel este? Calitativ Economica Caracterizare si evaluare
Al cui este? De drept Juridica Identificarea proprietarului

Functiile cadastrului
Pentru intocmirea documentatiilor cadastrale in mod unitare se executa intr-o anumita ordine lucrari
corespunzatoare celor 3 functii ale cadastrului:
a) Functia tehnica: are drept obiectiv urmatoarele lucrari:
- De delimitare cadastrala
- Ridicarea cadastrala pentru obtinerea planurilor cadastrale de baza si ansamblu
- Numerotarea cadastrala
- Calculul ariilor suprafetelor
- Intocmirea registrelor cadastrale
- Intretinerea cadastrului
b) Functia economica: are urmatoarele lucrari
- Incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate
- Evidenta terenurilor agricole
- Evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotare, confort etc
c) Functia juridica: trebuie sa asigura identificarea corecta a proprietarilor de terenuri, constructii si
inscrierea acestora in documentele cadastrului general si cartea funciara.

Clasificarea cadastrului
a) Cadastru generala un sistem unitar de evidenta intocmit pe baza unui complex de operatii pentru
cunoasterea, inventarierea si gestionarea imobilelor.
b) Sisteme informationale specifice domeniului de activitate:
- Terenuri cu destinatie agricola:
Sist inf al fondului agricol
Sist inf al fondului viticol
Sist inf al fondului pomicultural
Sist inf al fondului amenajarilor de imbunatatiri funciare.
- Terenuri cu destinatie forestiera:
Al fondului silvic
- Terenuri cu destinatie hidrografica:
Al fondului apelor
- Terenuri cu destinatie intravilan
Al fondului imobiliar (1977)
- Infrastructura:
Al fondului drumurilor publice
Al fondului cailor ferate
Al porturilor
Al aeroporturilor
Al retelei de metrou Bucuresti
- Terenuri cu destinatie speciala:
Industrial
Petrolier
Energetic
- Al fondului destinat apararii
- Al fondului destinat administratiei si internelor
- Al fondului monumentelor istorice
- Al arilor protejate
c) Cadastru analitic cand avem nevoie de planuri detaliate la scari mari
d) Cadastru sintetic realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati
teritoriale mari
4. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatie, criteria de identificare si destinatii ale constructiilor

In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania sunt evidentiate in documentatia cadastrala 5 categorii
de terenuri in care sunt incluse 10 categorii de folosinta si peste 60 de subcategorii de folosinta.
- TDA terenuri cu destinatie agricole (60% din teritoriu). Fac parte terenurile arabile, viile, livezile,
pasunile, fanetele, serele, solariile, terenurile ocupate de cosntructiile agrotehnice, drumuri de
exploatare etc.
- TDF terenuri cu destinatie forestiera (26,7%). Reprezentate de terenurile impadurite, cele cuprinse in
amenajamentele silvice sau cele care servesc administratiei silvice.
- TDH terenuri aflate permanent sub apa. Cuprind apele curgatoare si statatoare.
- TDI terenuri aflate in intravilan: localitati urbane si rurale, limita de intravilan fiind stabilita prin Planul
Urbanistic General (PUG)
- TDS terenuri cu destinatie speciala: cele folosite pentru transporturi (drumuri, cf, aeroporturi,
porturi), pentru constructii si instalatii, pentru exploatari miniere si petrol, pentru aparare, pentru
rezervatii naturale, parcuri nationale, situri arheologice si pt arii protejate.

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza date privind:
- Situatia juridica
- Domeniul public sau privat

Destinatii ale constructiilor:
- De locuinte (CL)
- Administrative si social culturale (CAS)
- Industriale si edilitare (CIE)
- Anexe (CA)

















5. Structura fondului funciar al Romaniei, categorii de folosinta ale terenurilor simboluri.

Structura fondului funciar al Romaniei
Clasificarea terenurilor din Romania se poate face dupa mai multe criterii. D.p.d.v. al cadastrului general ne
intereseaza doar anumite structuri:
- Dupa forma de relief:
31% - munti peste 800m
36% - dealuri si podisuri 200-800m
33% campii sub 250m
- Dupa destinatia terenului:
63% - fondul agricol
26.7% fondul forestier
10.3% - terenuri cu alte destinatii
- Dupa forma de proprietate:
Proprietate publica apartine statului si unitatilor administrativ teritoriale, suprafete
constituind domeniul public de interes national/local
Proprietate privata detinuta de persoane fizice, juridice, precum si de stat sau unitati
administrativ teritoriale (domeniul privat al statului)

Structura fondului funciar se afla intr-o contiuna schimbare si trebuie actualizata periodic date furnizate de cadastrul
general.

Categorii de folosinta grupare a terenurilor cu aceeasi destinatie economica
- Folosinta agricola:
o AA arabil propriu zis
o AP pajisti cultivate
o AS sere
o ASO solar
o A arabil
AO orezarii
AC capsunarii
AD culturi perene
AG legume
o P pasuni
o F fanete
o V vii
o L livezi
- Folosinte neagricole
o PD paduri
o HR ape curgatoare
o HB ape statatoare
o DR drumuri
o CF cai ferate
o CC constructii civile
o N neproductiv
o C constructii
6. Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor, categorii si subcategorii de folosinta
a) Terenuri arabile (A)
Aceste terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau
perene. Se includ: A, AP, AS, ASO, AO, AC, AD, AG.
b) Pasuni (P) terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de
ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. Se inregistreaza pasuni:
- Curate (vegetatie ierboasa)
- Cu pomi (plantate cu pomi fructiferi)
- Impadurite (au si vegetatie forestiera)
- Cu tufarisuri si maracinisuri
c) Fanete (F) terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la 15-20 de ani, iar
iarba se coseste pentru fan. Are aceeasi categorie ca si P
d) Vii (V) terenuri plantate cu vita-de-vie:
- Vii altoite si indigene (nobile)
- Vii hibride
- Hamei pepiniere viticole
e) Livezi (L) - terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Sunt livezi:
- Clasice
- Intensive si supraintensive mare densitate de pomi/hectar
- Plantatii cu arbusti fructiferi (zmeura, coacaze)
- Pepiniere pomicole
- Plantatii de duzi
f) Paduri si alte terenuri din fondul forestier national (PD)
Toate terenurile din fondul forestier national coprinse in amenajamentele silvice, indiferent de proprietar.
- Paduri acoperite cu vegetatie forestiera >0.25 ha
- Destinate impaduririi
- Terenuri ce servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica
- Perdele de protectie
- Tufarisuri si maracinisuri
g) Terenuri cu ape si ape cu stuf acoperite permanent, temporar cu apa, care dupa retragerea apelor nu pot avea
alta folosinta
- Ape curgatoare (HR): fluviul Dunarea, cursuri de apa, garle
- Ape statatoare (HB): lacuri, balti
- Marea teritoriala si marea interioara
h) Terenuri ocupate cu costructii si curti (CC) terenuri cu diverse utilizari si destinatii: cladiri, uzine, fabrici, gari,
hidrocentrale, cariere, diguri, terase, gradini botanice, parcuri etc.
i) Terenuri dgradate si neproductive (N) terenuri cu procese excesive de degradare, lipsite de vegetatie
- Nisipuri zburatoare
- Stancarii
- Pietrisuri
- Rape, ravene
- Mocirle
- Gropi de cariere
- Halde


13+14) Detasarea suprafetelor: definitii, conditii, situatii. Detasarea suprafetelor printr-o dreapta ce trebuie
sa treaca printr-un punct obligat: 13) analitic
14) grafic+ trigonometric

Detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa s dintr-o suprafata mai mare S,
in anumite conditii, impuse.
Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii:
- Conditia de suprafata (s suprafata exacta impusa a fi detasata din S)
- Conditia de detasare (directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de detasare)
Situatii:
- Dreapta de detasare sa treaca printr-un punct dat, pe conturul suprafetei, in interiorul sau exteriorul ei
- Dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului suprafetei sau la o linie
oarecare
- Detasarea sa fie facuta astfel incat sa respecte un raport de proportionalitate impus

13) Procedeul analitic
a) punctul obligat e un varf al conturului suprafetei
Detasare in triunghi

Date: A, B, C (Xi, Yi)
Sabc=S
s suprafata detasabila
dreapta de detasare sa trecaa prin B
Se cere: M(Xm, Ym) ai Samb=S


Xm = Xa+(Xc-Xa)
Ym = Ya+(Yc-Ya) =

Detasare intr-un patrulater sau poligon oarecare

- Cazul patrulaterului

Date: A, B, C, D (Xi, Yi)
s suprafata detasabila
dreapta de detasare sa treaca prin B
Se cere: M(Xm,Ym) ai Sabcm = s

Se reduce la detasarea lui s in triunghiul ABD



- Cazul poligonului

Date: A, B, C, D, E, F (Xi,Yi)
s suprafata detasabila din ABCDEF
dreapta de detasare sa treaca prin C
Se cere: M(Xm,Ym) ai Samcb = s


S=Sabcm
Se calculeaza Sabc
Se calculeaza s = s- Sabc
s se detaseaza din triunghiul ACF

b) Punctul obligat se gaseste pe o latura a conturului suprafetei
- Detasarea in triunghi

Date: A, B, C (Xi, Yi)
N apartine lui AB
s suprafata detasabila
dreapta de detasare sa treaca prin N
Se cere: M(Xm,Ym) ai Samn=s

Se undeste N cu C si problema se reduce la cazul a)
Pentru detasarea patrulaterului si a poligonului se uneste N (AB) si M (BC) cu D respectiv F si se reduce la
detasarea lui s din AND si respectiv AMF


C) Punctul obligat se gaseste in afara conturului suprafetei
Date: A.B,C (Xi,Yi)
D(X,Y) un punct exterior triunghiului
s suprafata detasata din ABC
dreapta de detasare trebuie sa treaca prin D
Se cere M(Xm,Ym) si N(Xn,Yn) ai Samn=s









?

14. Procedeul trigonometric+grafic

a) Punctul obligat este un varf al conturului suprafetei
Detasare in triunghi
- Trigonometric


Se calculeaza din coordonate Dab, ab, ac
Se determina h

= ac ab
d = AM =

Se determina : Xm = Xa + d*cosac
Ym = Ya + d*sinac

- Grafic

Se masoara grafic Dab
h

h se reduce la scara planului si se aplica o perpendiculara ridicata pe
dreapta AB intr-un punct oarecare
prin extremitatea lui h se duce o paralele la AB care intersecteaza AC in M
se undeste M cu B



b) Punctul obligat se gaseste pe o latura a conturului suprafetei
- Trigonometric + Grafic detasare in triunghi, analog 14.a)

c) Punctul obligat se gaseste in afara conturului suprafetei
Detasarea in triunghi grafic:
- Se duce prin D o dreapta care sa determine in
ABC suprafata s = Samn
- Se determina aceasta suprafata grafic
- Se calculeaza s = s s
- Cu baza MN se calculeaza h, care corespunde
diferentei de suprafata s, considerata dreptunghi
- Pe o perpendiculara pe MN se aplica h redus
la scara planului
- Prin extremitatea lui h se duce o paralela la MN si rezulta M si N
- Se alege N1 astfel incat sa se realizeze o compensare a suprafetei cedate fata de cea primita
- Se undeste D cu N1
- Se determina grafic aria suprafetei detasate si se compara cu suprafata obtinuta
- Daca diferenta dintre ele se incadreaza in toleranta T = s/200, e bine
- Daca diferenta > T se repeta operatiile de mai sus pana e <

19. Parcelarea suprafetelor etape, conditii, metode


Prin parcelarea unui teren se intelege impartirea lui in 2 sau mai multe loturi, egale sau de suprafete diferite.
Etape:
- Identificarea suprafetei de parcelat
- Efectuarea masuratorilor
- Obtinerea planului de situatie
- Proiectarea planului parcelar ( in functie de cerintele proprietarului si principiile si normele in vigoare)
- Calcule specifice detasarii suprafetelor (suprafata totala, calculul elementelor geometrice ale noilor parcele,
determinarea coordonatelor punctelor situate pe conturul lor)
- Aplicarea pe teren a proiectului (trasarea noilor coordonate, materializarea noilor limite, punerea in posesie a
proprietarilor)
Conditii
- Stabilite de proprietar (dispunere, marime)
- Principiile de parcelare (proiectant)
- Norme de urbanism si organizare a teritoriului)
Metode
- Grafica (pe plan)
- Numerica (din coordonate, numeric, analitic, trigonometric)
- Automat (calculator electronic)

20. Introducerea cadastrului general generalitati, etape de lucru

Cadastrul general se introduce pe unitati administrativteritoriale si activitatea e coordonata de ANCPI, sub conducerea
MAI
Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile din teren si birou ce
conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Pe baza aestor informatii se realizeaza publicitatea
imobiliara.
Etape de lucru:
- Lucrari pregatitoare (selectarea teritoriilor administrative, pregatirea caietelor de sarcini, organizarea licitatiilor)
- Analiza situatiei ( existenta materialelor cartografice, starea retelei geodezice din zona)
- Intocmirea proiectelor tehnice (de ansamblu si de executie)
- Executarea lucrarilor privind reteaua geodezica de sprijin
- Delimitarea cadastrala (a teritoriului administrativ si a intravilanelor)
- Ridicari topografice (efectuarea masuratorilor necesare)
- Culegerea datelor textuale (descriptive) atribute (identificarea proprietarilor, a categ de folosinta)
- Numerotarea cadastrala a: intravilanelor si extravilanului, sectoarelor cadastrale, corpurilor de proprietate,
parcelelor, constructiilor
- Redactarea planurilor cadastrale (sub forma digitala)
- Calcularea suprafetelor (parcelelor, corpurilor de propr, constructiilor, intravilanelor si extravilanului
- Redactarea registrelor cadastrale
- Controlul, receptia si aprobarea introducerii cadastrului general la nivelul unui teritoriu administrativ
- Organizarea bazei de date grafice si descriptive


21. Unitati administrativ teritoriale, unitati teritoriale cadastrale, limite is hotare reprezentare
prin semne cadastrale

a) Unitati administrativ teritoriale
Suprafata Romaniei este de 23.839.070 ha si cuprinde 41 de judete + Bucuresti. Sunt: 195 de orase, 2686
comune, si 13343 sate
Intravilanul partea din teritoriul administrativ delimitat legal prin PUG, destinata locuirii si construirii. Zona
dens construita e completata cu zonele comerciale, industriale, de transport, de spatii verzi, de constructii
social culturale. Intr-o UAT pot exista mai multe intravilane
Extravilanul partea din UAT situata in afara intravilanului, delimitata de hotarele comunei, orasului. Are in
general destinatii agricole si silvice.

b) UTC (unitati teritoriale cadastrale)
Parcela suprafata de teren cu aceeasi categorie de folosinta. Delimitarea pe teren se face prin imprejmuiri,
razoare, linii frante sau de forma sinuoasa. Pe plan se reprezinta prin linie intrerupta. Nr. Cadastral al parcelei
este de la 1 la n, insotiti de categoria de folosinta (1CC)
Subparcela rezulta dupa impartirea unei parcele dupa criterii de calitate sau functie de subcategoria de
folosinta
Bunul imobil parcela de teren cu sau fara constructii. Corpul de proprietate e alcatuit din unul sau mai multe
imobile alipite apartinand aceluiasi proprietar.
Proprietar persoana fizica sau juridica, titulara al unui drept real sau particular asupra unui imobil.
Constructia o entitate sau o parte dintr-o entitate construita cu o destinatie si utilizare distincta pentru
proprietar.
Sector cadastral diviziune cadastrala tehnica a teritoriului administrativ, delimitata de detalii liniare, care nu
sufera modificari curente. Cuprinde mai multe imobile. Inlocuieste termenii de tarla in extravilan si cvartal in
intravilan.

c) Limite si hotare
Limitele linii care determina configuratia sau forma geometrica a UTC, a detaliilor liniare, a categoriilor de
folosinta, a tipurilor de sol si a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri etc
Hotarele linii despartitoare dintre 2 teritorii care formeaza unitati administrative si economice distincte sau
separa doua proprietati funciare.
- Nationale: granitele tarii
- Administrative: delimiteaza unitatiile administrative judetene, orasenesti si comunale
- Ale unitatilor economice: delimiteaza terenurile unitatilor industriale, agricole cu capital de stat,
forestiere etc
- Ale proprietatilor funciare: limitele dintre diferite proprietati de stat, ale asociatiilor sau individuale.

Hotarele pe plan sunt reprezentate prin linii si puncte de hotar



Semne conventionale pentru scarile 1:1000 si 1:500


22. Proiectia stereografica 1970 caracteristici legate de masuratorile cadastrale, deformatii ale distantelor
si ariilor

Asociatia Internationala de Cadastru (AIG) recomanda elipsoidul de referinta WGS84
Raza medie in Romania este de aproximativ 6379 km
Proiectiile geodezice au ca obiect trecerea punctelor de pe elipsoidul de referinta pe planul de proiectie
Proiectia stereografica este o proiectie perspectiva, conforma ce pastreaza nealterate unghiurile si
deformeaza distantele. (1970)
Polul proiectiei Qo are coordonatele B = 46 nord, L = 25 est greenwich
Intreaga tara se reprezinta pe un singur plan in care exista un cerc de deformatie nula cu centrul in Qo. Raza
cercului R = 201.7 km. Pentru simplificarea calculelor originea sistemului de axe a fost translatata pe directiile
X si Y cu 500000 m.
Pentru lucrarile de cadastru din zonele extreme ale tarii, deformatiile lungmilor au
efecte evidente. Reducerea deformatiilor liniare la minimum si eliminarea
neconcordantelor intre suprafetele reale si cele rezultate din calcul presupune
folosirea unui sistem de proiectie pe plan secant local (L) , trasat paralel cu cel tangent
si cu cel secant unic iar pozitia se alege astfel incat sa treaca prin centrul zonei de lucr,
caz in care deformatiile vor fi nule.







23. Instrumente si metode moderne utilizate in cadastru pentru lucrarile de teren tehnologia GPS, statii
totale.

Principiul determinarii pozitiei unui punct folosind aparatura gps presupune:
- Masurarea timpului scurs de la momentul emiterii undei din satelit pana la receptia ei la sol.
- Pozitia unui satelit in spatiu, exprimata in coordonate precise. Orbita satelitului e riguros determinata.
(e nevoie de minim 4 sateliti)
Modalitati de lucru:
a) Dupa principiu:
- Masuratori diferentiale (2 receptoare, unul in pct de referinta, unul in pct nou)
- Determinari relative (din 2 statii, una cunoscuta, una necunoscuta) in sistemul WGS 84
b) Dupa durata:
- Statice (sesiuni de lucru) repetate la anumite intervale
- Masuratori cinematice intr-o singura epoca de masurare

Un sistem GPS este un subset al sistemului de navigatie globala cu sateliti (GNSS). Exista doua sisteme de GPS
utilizate de civili:
- NAVSTAR SUA (24 sateliti)
- GLONASS Rusia (24 de sateliti)
In Romania ANCPI monitorizeaza si controleaza functionarea Reteli Nationale de Statii GPS Permanente prin
intermediul Directiei de Geodezie si Cartografie.

Statia totala este un instrument optico electronic complex, destinat masuratorii directiilor orizontale,
unghiurilor verticale si distantelor, masuratori pe care le memoreaza si le proceseaza.
Principiu: masoara timpul scurs de la emiterea unei unde electro optica pana la receptionarea ei (reflectata
de o prisma) sau compara fazele undelor emise/receptionate.
Statiile totale au aplicabilitate in: lucrari de indesire a retelei de sprijin, completarea retelei geodezice
nationale, ridicarea detaliilro topografice, reperaj fotogrametric.














24. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general e formata din totalitatea
punctelor retelei nationale de referinta, avand coordonate in stereo 70 si in sistemul de referinta Marea
Neagra 1975.
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare
pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general. Reteaua de indesire si ridicare
trebuie sa sa sprijine pe minim 4 puncte din reteaua de sprijin, uniform repartizate in retea.
Reteaua geodezica de ridicare e creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor
topografice si cadastrale de detaliu.
Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca 10 cm in intravilan, 20cm in zonele
de ses, 30cm in zonele colinare, 50cm in zonele muntoase.



25. Delimitare cadastrala UAT generalitati, operatiuni de delimitare, continutul documentatiei tehnice.

Generalitati:
Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ reprezinta operatiunea prin care se identifica, se
masoara pe teren si se oficializeaza punctele de frangere si traseele hotarului dinspre teritoriile administrative
vecine si limitele intravilanelor din repsectivul teritoriu.
Hotar linia despartitoare intre teritorii administrative
Granita linia ce desparte proprietatile individuale, conform Codului Civil
Frontiera linia ce desparte tarile intre ele

Operatiuni de delimitare:
a) Constituirea comisiei de delimitare
Are urmatoarea componenta: primarii si secretarii primariilor TA implicate, delegatul OCPI, delegatul directiei
generale de urbanism si organizare teritoriala.
Primaria care isi delimiteaza teritoriul va comunica in scris primariei din teritoriul administrativ vecin cu minim
15 zile inainte, data, ora si locul de intalnire.
b) Identificarea si stabilirea hotarelor
Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. Stabilirea limitei se face
de membrii comisiei la fata locului pe planurile topografice existente.
c) Numerotarea punctelor de hotar
Incepe cu numarul 101 din punctul de intersectie a 3 sau mai multe hotare, situat in nord sau nord-vest si se
continua in sens orar.
d) Materializarea punctelor de hotar
Pentru toate punctele de hotar materializate se intocmesc schite de reperaj si descrieri topografice.
Cu ocazia parcurgerii terenului se va face o descriere a starii marcajelor pentru punctele vechi dar si pentru
cele noi care urmeaza a fi materializate cu borne.
Daca punctele de schimbare a aliniamentelor sau de intersectie a hotarelor care trebuir bornate se afla in
locuri improprii bornarii se planteaza in apropiere borne martor.
Cand sunt neintelegeri intre vecini la stabilirea hotarelor, litigiul se consemneaza in documentele de delimitare
astfel:
- Pe schita generala a hotarului se consemneaza ambele variante
- Suprafata se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur
- Unele puncte caracteristice de pe contur in litigiu se vor materializa cu stalpi de lemn si au alta
numerorare
- In procesul verbal se mentioneaza argumentele celor doua parti
- Dupa rezolvarea litigiului se reface documentatia cadastrala si se materializeaza cu borne punctele de
pe varianta acceptata.


26. Delimitarea cadastrala a intravilanelor operatiuni de delimitare, intocmirea documentatiei tehnice

Operatiuni:
a) Comisia de delimitare numita prin ordinul prefectului (la fel ca la UAT)
b) Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 3446-1/96, sau cu borne
internationale avizate de ANCPI. Marcile pentur borne se inscriptioneaza.
c) Punctele materializate pe limita precum si cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza
incepand de la 1001, in sens orar, primul punct fiind in NV

Intocmirea documentatiei tehnice (dosarul de delimitare)
- Schita generala a hotarului
- Schite de reperaj a tuturor punctelor materializate
- Descrieri topografice a tuturor punctelor materializate
- Inventar de coordonate pentur toate punctele de hotar.
- Schema masuratorilor efectuate (vizelor)
- Suprafata teritoriului calculata din coordonate
- Procesul verbal de delimitare
- Copii dupa scrisorile trimise primariilor teritoriilor administrative vecine.











27. Rectificarea hotarelor principii, rectificarea unui hotar frant cu o linie dreapta care trebuie sa treaca
printr-un punct al vechiului hotar (analitic si trigonometric)


In lucrarile de cadastru se intalnesc situatii cand sunt necesare corectari ale liniilor de hotar, cu linii drepte,
pentru folosirea rationala a fondului funciar. Avem 2 cazuri:
a) Rectificar de hotar se conserva suprafetele terenurilor intre care se corecteaza hotarul
b) Modificari de hotar intervin cresteri/scaderi de suprafete.
Rectificarile si modificarile de hotar sunt operatii tehnico-juridice dar pot avea si aspect economic.

Schimbarea terenurilor se face la paritate
Pe hotarul comunei A se considera punctul M, pe hotarul comunei B se alege punctul N si se calculeaza din
coordonate:
S1 = SM1234567 S2 = SN7654321
S = SM17 S = SN71

2*S = ( )

sau 2*S = ( )

M si N pot fi puncte de hotar sau se pot determina
Xm = X7 + D*cos 7-10
Ym = Y7 + D*sin 7-10

Xn = X7 + D* cos 7-10
Yn = Y7 + D* sin 7-10
Se compara S1 cu S
- Daca sunt egale, 1-7 noua linie de hotar
- Daca S1<S, din M17 se va detasa S1,
rezultand dreapta 1-P.

Rezolvare analitica
Xp = Xm + (X7 Xm) =

Yp = Ym + (Y7 Ym)

Rezolvare trigonometrica
= M7 M1
d =

, d = Dmp; d=

S =

Xp = Xm + d*cos M7
Yp = Xm + d*sin M7
Verificare: SM1P = S1, SP1N7 = S2
Daca S1>S, se calculeaza s = S1 S si se va detasa s din N71, rezultand dreapta 1-P

28. Rectificarea hotarelor principii, rectificarea unui hotar frant cu o linie dreaptacare trebuie sa fie
paralela cu o directie data, cu o linie dreapta care trece printr-un punct obligat (pe cale grafica)

Cu o linie dreapta paralela cu o directie data
Intre proprietatile A si B exista hotarul 1-2-3-4-5, care trebuie
inlocuit cu o linie dreapta M-N, paralela cu linia 8-9, astfel incat sa
nu se schimbe suprafeteke celor doua corpuri de proprietate.
- Se calculeaza Sb = S9-8-5-4-3-2-1 S = S1-8-9-5
- SM-8-9-N = Sb = S9-8-5-4-3-2-1 pentru a respecta conditia de
suprafata la rectificare
- Se detaseaza Sb = S9-8-5-4-3-2-1 din suprafata S = S1-8-9-5
- Verificare: din coordonatele determinate ale punctelor M si N se redetermina supraf. prop. B

Cu o linie dreapta pe cale grafica
Se considera hotarul 1-2-3-4-5 care trebuie rectificat, noua linie de hotar fiind 1-2, care trebuie sa treaca prin
1 al hotarului initial. Din 3 se construieste dreapta 3-5, din 4 se duce paralela la 3-5 si rezulta 4, linia 3-4 fiind
noul hotar. Se uneste 2 cu 4, se duce paralela prin 3 la 2-4 si rezulta 3, linia 2-3 fiind noul hotar. Se
procedeaza asemanator pana se obtine linia 1-2 care va fi hotarul final.



Suprafetele cedate tebuie sa fie egale cu cele primite:
S1 + S3 = S2 + S4 si se determina pe cale grafica






29. Procedeul tehnic de ansamblu, proiectul tehnic de executie.

Proiectul tehnic de ansamblu
Scopul PTA intocmit de executantul lucrarii, este de a furniza date principale necesare elaborarii proiectului
tehnic de executie si pentru stabilirea solutiilor tehnice si estimarea cantitatilor si valorilor pe categ. de lucrari.

Parti principale:
- Constatarile si concluziile in urma analizarii lucrarilor existente
- Prezentarea solutiilor tehncie de baza pentru executarea lucrarilor de introducere sau intretinere a
cadastrului general
- Calcule extimative pentru volumul de lucrari, forta de mucna necesara, necesarul de fonduri, mijloace
tehnice si materiale
- Memoriu justicativ al PTA

Proiectul tehnic de executie
PTE constituie documentatia care sta la baza justificarii solutiilor tehnice alese, a cuantificarii volumelor de
lucrari si estimarea fondurilor necesare.

Parti principale:
- Prevederi PTA
- Concluzii in urma recunoasterii terenului
- Studiul asupra posibilitatii de utilizare a documentatiilor si produselor cartografice si cadastrale
existente in zona.
- Solutiile proiectate, prezentate pe scheme grafice (punctele retelei de sprijin, determinarea
coordonatelor punctelor de pe conturul hotarului, punctele retelelor de ridicare, delimitarea zonelor.
- Devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrari
- Memoriul tehnic justificativ al PTE


30. Intocmirea documentelor tehncie ale cadastrului general

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza
careia se face publicitatea imobiliara. La nivelul ficarui bun imobil din intravilan se intocmesc:
- Schita cadastrala a corpului de proprietate pe ea se figureaza perimetrul, parcelele din interior,
categoria de folosinta a parcelelor si cladirilor cu caracter permanent, numele si prenumele
proprietarului, adresa corpului de proprietate, vecinii si o sageata care indica N
- Fisa corpului de proprietate se inscriu date cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului
general

Documentele intocmite in extravilan:
- Schita cadastrala pe grupe de parcele, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilro
detinatori ( ferme, exploatatii agricole, triaje si depouri etc)
- Fisa corpului de proprietate

Conditia de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu
- Intravilan:
o 10cm puncte de pe conturul sectoarelor cadastrale
o 20 cm puncte de pe conturul parcelelor
- Extravilan:
o 20cm - zone de ses
o 30cm zone colinare
o 50cm zone muntoase pentru punctele de contur



31. Planul cadastral index

Definitie: Planul cadastral index constituie abordarea cu tehnologii noi, digitale a datelor cadastrale existente sau noi si
integrarea lor, in scopul de a obtine un suport grafic capabil sa identifice spatial proprietati si sa realizeze legaturi
specifice cu baza de date textuale.
Continut:
- Limitele corpurilor de proprietate
- Construciile permanente
- Elemente de infrastructura
- Identificatori cadastrali geodreferentiati
Surse de date:
- Documentatiile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale
- Planurile parcelare + limitele de proprietate
- Documentatiile cadastrale necesare
- Documentatiile rezultate in urma efectuarii masuratorilor
Principiile: in functie de statutul juridic, limitele corpurilor de proprietate se impart in 3 categorii
- Aprobate dpdv legal - proprietate inregistrata in cartea funciara
- Pentru care exista dovezi de proprietate, dar nu sunt legale
- Determinate utilizand date topografice

32. Culegerea datelor cadastrale, BDG, BDT

Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special i nacest scop sau concomitent cu
executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilro cadastrale
Lucrarile de culegere a datelor cadastrale:
- Identificarea amplasamentului, a limitelor corpului de proprietate
- Identificarea constructiilro cu caracter pemanent
- Identificarea proprietarilor
- Identificarea actului sau faptului juridic, conform caruia este folosit imobilul
Identificarea proprietarului consta in inregistrarea persoanei fizice sau juridice care detin titlul de proprietate asupra
imobilului

BDG baza de date grafice
Se realizeaza in format digital, cu obligativitatea inregistrarii tutror entitatilor definite in norme tehnice de
introducere a cadastrului general

BDT baza de date textuale
Pentru realizarea BDT se folosesc informatiile extrase din sursele de date:
- Documentatiile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale
- Titlurile de proprietate
- Documentatiile executate conform Hotararii Guvernului 884/1991
- Date culese din teren si inscrise in fisa corpului de proprietate:
o Numele si prenumele proprietarului si CNP
o Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu nr si data eliberarii, suprafata inscrisa
in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate, constructie.

33. Planul cadastral definitie, scari, metode de intocmire

Planul cadastral este un plan tematic alcarui continut e format din elemente specifice cadastrului. Se
intocmeste pe UAT comunale sau orasenesti si pe intravilane.
Scara uzuala:
- Zone de ses: 1:5000 (extravilan); 1:2000, 1:1000, 1:500 (intravilan)
- Zone de deal: 1:2000 (extravilan); 1:2000, 1:1000, 1:500 (intravilan)
- Zone montane: 1:5000, 1:10000
- Zone din Delta Dunarii: 1:2000, 1:1000, 1:500
Metode de intocmire:
a) Directe
- Prin medode numerice: folosind reteaua geodezica de sprijin, cu aparatura moderna, statii totale,
mijloace moderne de prelucrare
- Prin metode fotogrametrice de ridicare: proiectarea aerofotografierii, executarea zborului
aerofotogrametric, developarea filmelor si obtinerea fotogramelor, descifrarea fotogramelor.
- Prin motode combinate topo fotogrametrice
b) Indirecte
- Prin derivarea din planul topografic de baza
- Prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi.


34. Planul cadastral de ansamblu, planul cadastral de baza continut

a) Planul cadastral de ansamblu contine repr. grafica a intregii suprafete a teritoriului administrativ
Scarile: 1:10000, 1:25000, 1:50000
Elemente de continut:
- Denumirea UAT
- Paduri si terenuri cu vegetatie forestiera
- Reteaua de sosele, drumuri, ulite, cai ferate
- Reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice
- Punctele hotarelor administrative
- Limitele si denumirea intravilanelor
- Puncte din reteaua geodezica
- Modelul geografic
- Scara planului
b) Planul cadastral de baza scari ca la 33.
Elemente de continut:
- Punctele retelei de sprijin, de indesire si ridicare
- Limitele si punctele de hotar
- Limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, ale parcelelor, ale
constructiilor cu caracter permanent
- Reteaua de drumuri si cai ferate
- Ape curgatoare si statatoare
- Constructii hidrotehnice
- Denumirile localitatilor, apelor, padurilor, etc
- Numerele postale ale imobilelor din intravilane
- Scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire
- Codul SIRSUP al UAT


35. Planul de amplasament si delimitare a imobilului scop, continut, conditii de executie, exemplu.

Scopul intocmirii planurilor:
- Inscrierea cu caracter nedefinitiv in cartea funciara a actelor juridice privind terenurile si constructiile
pe un TA
- Solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea datelor unui corp de proprietate
- Pentru elaborarea documentatiilro topo cadastrale necesare realizarii unor proiecte din domeniul
constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului.

Continutul documentatiei:
- Memoriu tehnic justificativ
- Planul de incadrare in zona
- Planul de amplasament propriu zis
- Inventarul cu coordonatele punctelor vechi utilizate la ridicarea topografica
- Inventarul cu coordonatele punctelor dep e conturul imobilului
- Detalii topografice a 4 puncte stabile

Conditii de executie:
- Masuratorile topografice se executa in sistem de proiectie stereografica 70
- Cand se lucreaza in sistem local se iau minim 4 puncte stabile ce vor folosi la intregrarea in stereo 70

Planurile se intocmesc pe suport analogic in format A4, A3, la o scara convenabila: 1:500, 1:1000,
1:2000











36. Reambularea planului cadastral definitie, etape metode


Operatia prin care se face aducerea la zi a planurilor si hartilor cadastrale, de la data intocmirii lor pana la data
folosirii se numesre reambulare
Etape:
- Alegerea metodei de reambulare
- Stabilirea metodei de transformare a planurilor la scari convenabile
- Procurarea datelor legate de reteaua de sprijin
- Aprecierea volumului lucrarilro de reambulare
- Stabilirea devizului estimativ al lucrarilor
- Intocmirea memoriului tehnic

Se folosesc metodele: Numerice, grafice, fotogrametrice.

Metode numerice: aliniamentului zone de ses; intersectiei liniare; intersectiei unghiulare; absciselor si
ordonatelor, drumuri cu radieri.

Alegerea metodei depinde de: natura, volumul si tipul elementelor de reambulare, relieful terenului, precizia
oferita de metoda, aparatura forta de munca.


37. Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrativ


Fiecare corp de proprietate se individualizeaza prin numarul cadastral, care face legatura intre planul
cadastral, registrele cadastrale si inregistrarile din cartea funciara.
Numerotarea cadastrala se face la nivel de parcela sau corp de proprietate.

Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, de la NV la SE, separat pentru intravilan si
extravilan. In cadrul unui corp de proprietate parcelele se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n urmate de
simbolul categoriei de folosinta.

Parcelele componente cu suprafete<50m patrati in intravilan si<300m patrati in extravilan nu se numeroteaza.

In cazul in care configratia unui corp de proprietate se modifica prin comasare, dezmembrare, divizare, alipire,
numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate parcelelor se modifica astfel: numerele cadastrale vechi
dispar si se atribuie numere cadastrale noi in continuarea ultimului numar cadastral acordat pe suprafata UAT.

Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu
categoria de folosinta curti constructii ce apartin unui corp de proprietate, li se va atribui litera C, urmata de
un indice de la 1 la n (C1, C2,...)
38. Calculul suprafetelor principii, medode numerice

Principii
Suprafata aria (exprimata in valori numerice) unui contur inchis proiectat intr-un plan orizontal
In cadasru general calculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale teritoriului
administrativ. Suprafetele calcluate si inregistrate in cadastru general pot fi diferite de suprafetele inchise in
actele de proprietate.
Pentru controlul calculelor se au in vedere:
- Suma suprafetelor parcelelor suprafata calculata din coordonate a corpului de proprietate
- Suma suprafetelor corpurilor de proprietate suprafata calculata a sectoarelor calculate
Metode numerice
Analitic
Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric.


Geometric
- Pentru un triunghi cu laturile masurate (a,b,c)
S = ( )( )( ) p=(a+b+c)/2 S=B*h/2; B baza, h inaltimea
- Pentru in trapez cu bazele B si b masurate in teren si h:
S = (B+b)*h/2
- Pentru un paralelogram caruia i s-au masurat laturile (a,b) diagonalele (d1, d2), inaltimea (h), unghiul
dintre a si b si unghiul fi dintre d1 si d2
S = a*h = a*b*sin = (d1*d2*sin fi)/2

In cazul poligonului se imparte in figurile geometrice de mai sus si se calculeaza S = si






Trigonometric
a) Cand pe teren s-au masurat unghiuri si distante

s1 = S102-1-3
s2 = S102-1-2
s3 = S102-3-2
si = * di*di+1*sin i
S = s2 (s1+s3)

b) Pentru un patrulater cu diagonalele masurate si unghiul dintre ele

S = (a+c)(b+d)sin

c) Contur poligonal

S-au masurat unghiurile interioare si numai 4 laturi:
- In AEAsi DCC se calculeaza X si Y cu th sinusurilor
- Suprafata pentagonului: Sabcde = Sabc Saea Sdcc
Sau 2Sabcde = (x+c)(y+d)sinB xbsinA yasinC




39. Calculul suprafetelor principii, metode numerice

a) Determinarea suprafetei prin descompunerea ei in figuri geometrice elementare pe plan
La suprafete cu contur poligonal se foloseste axa de lucru x-x functie de care se descompune suprafata in figuri
geometrice elementare.
Descompunerea se face cu creionul, trasand linii pe plan, urmand a fi sterse.
S =

Pentru control se alege o noua axa y-y si se redetermina suprafata
Daca S-S<T, T = 0.003n se face media lor aritmetica
n numitorul scarii planului
S aria totala in metrii patrati


b) Transformarea pe plan a unei suprafete complexe intr-o suprafata elementara echivalenta


Poligonul 12345 se transforma in A3B:
- Se unesc 3 si 1 si din 2 se duce o paralele la 1-3. Se prelungeste 5-1 si la intersectia cu paralela din 2
rezulta A. se uneste 3 cu A
- Acelasi lucru se face pentru 3B
S123 = Sa31, S345 = Sb53
- Pentru Sa3b se masoara grafic AB si h
Verificare: se descompune poligonul in triunghiuri (ca in procedeul anterior)




c) Folosind o retea de paralele echidistante
Pentru contururi sinuoase cu mute franturi. Se aplica o retea de paralele echidistante, care formeaza o serie
de suprafete elementare trapezoidale cu h=a



s = a(di+dj)/2 = a*dmi
S =

Reteaua de paralele echidistante are echidistanta 5-10mm, se deseneaza in creion pe plan sau se realizeaza pe
un material transparent.
Pentur control se pozitioneaza altfel reteaua.


d) Determinarea suprafetelor folosind o retea de patrate
Se suprapune o retea de patrate de latura a, construita din material transparen. Se numara patratele intregi si
cele obtinute prin insumarea fractiunilor de patrate (n2). Se caulcueaza a*a a unui patrat la scara planului.



S = a*a aria unui patrat
Stotala = (n1+n2)a*a
Latura unui patrat poate fi de 5 sau 10 mm
Suprafata definitiva = media aritmetica a doua determinari.





40. Calculul suprafetelor principii, metoda mecanica, planimetrul polar

Metoda mecanica presupune utilizarea planimetruluim care poate fi: polar, polar cu disc, liniar, cu role,
raster sau automat.
Planimetrul polar are 2 brate metalice articulate in punctul O. Bratul polului P are o lungime constanta p.
Bratul trasor de lungime L este divizat in mm si are la capat o lupa cu marca M, iar la celalat capat are
dispozitivul de inregistrare si citire a rotatiilor ruletei.

Formule pentru determinarea suprafetelor:
- Cand polul este in afara suprafetei de determinat
S = Ks(f i)
Ks - constanta de scara a planimetrului
f citirea initiala facuta la dispozitiv
i citirea finala, facuta dupa parcurgerea completa a conturului suprafetei de determinat.
- Cand polul se afla in interiorul suprafetei de determinat
S = Ks(f i) + Cp
Cp = constanta planimetrului, calculata si data de catre firma constructoare pentru scara 1:1000

Mod de lucru
- Planul cadastral seaseaza pe o planseta
- Se determina Ks
- Se alege pozitia polului astfel incat sa se poata urmari conturul suprafetei, ruleta sa se rostogoleasca
- Se face citirea i , in punctul de plecare
- Se parcurge conturul suprafetei in sens orar si se face citirea f
- Se planimetreaza de mai multe ori S
- Se calculeaza (f i) mediu
- Se calculeaza suprafata cu relatiile cunoscute.

Determinarea automata a suprafetelor s-a facut pornind de la afisarea digitala a citirilor, la cuplarea
unui planimetru cu un calculator, apoi integrarea unui planimetru intr-un sistem de divizare.





41. Registrele cadastrale generalitati, descriere

Documentele tehnice principale:
- Registrul cadastral al parcelelor
- Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora
- Registrul cadastral al proprietarilor
- Registrul corpurilor de proprietate
- Fisa centralizatoare
- Planul cadastral
Redactarea documentatiei cadastrale se face conform normelor tehnice in vigoare, pe formulare
standardizate, care trebuie sa aiba avizele si semnaturile organelor competente, si trebuie insotite de procese
verbale.
a) Registrul cadastral al parcelelor.
Contine situatia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate si se intocmeste separat pentru
intravilan si extravilan. Cuprinde:
- Elemente de identificare definitiva
- Date despre teren si constructii
- Nomenclatura sectiunilor de plan
- Numarul partidei cadastrale
- Recapitulatie totala.
b) Indexul alfabetic al proprietarilro si domiciliul acestora
Scopul este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar in registrul cadastral al
proprietarilor. Contine:
- Numele proprietarului
- CNP sau cod SIRUES
- Domiciliul proprietarului
- Nr partidei cadastrale
- Codul grupei de proprietate
- Pagina din Registrul Cadastral al Proprietatilor
- Mentiuni.
c) Registrul cadastral al proprietarilor contine:
- Partidele cadastrale ale fiecarui proprietar (suprafetele de teren ale parcelelor componente)
- Restul ca la index
d) Registrul corpurilro de proprietate
Corpul de proprietate una sau mai multe parcele alipite, ce apartin aceluiasi proprietar. Impreuna cu cel al
proprietarilor furnizeaza date pentru intocmirea cartii funciare.
e) Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta.
In ea se inscrie suprafata totala pe fiecare categorie de folosinta si suprafata totala generala pe fiecare grupa
de destinatie a terenului, detinuta intr-o UAT.



42. Controlul, avizarea, receptia lucrarilor si aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul
UAT

Controlul pe parcursul executarilor lucrarilro de teren si birou se face de catre personalul de specialitate OCPI.
Rolul e analiza si confirmarea stadiilor de realizare a etapelor prevazute incontracte.

Avizarea solutiilor din PTA si PTE
Are drept scop confirmarea indeplinirii clauzelor din contracte la terminarea lucrarilor potrivit
conditiilor tehnice prevazute in normele tehnice
Receptia finala - partea tehnica se considera incheiata dupa afisarea timpde 60 de zile la sediul
primariei a rezultatelor masuratorilor. Procesul final de receptie finala se intocmeste in 2 exemplare si se
semneaza de membrii comisiei de receptie si se aproba de directorul general al OCPI.

Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul UAT
In termen de 3 zile de la data receptiei finale OCPI transmite ANCPI un exemplar al procesului verbal,
unul al fisei centralizatoare si o nota justificativa.
ANCPI analizeaza felul cum au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic si economic si emite
ordinul de validare al cadastrului general.


43. Latura calitativa a cadastrului scop, necesitate, bonitare cadastrala definitii, scop

Definitie: Activitatea de apreciere a calitatii se numeste bonitare cadastrala
- Pentru fondul funciar, bonitarea cadastrala a terenurilor si a categoriilor de folosinta, pentru a
determina gradul de productivitate a solurilor.
- Pentru constructii cartarea cladirilor functie de materialul de constructie, gradul de uzura, etc
- Pentru fondul silvic evaluarea fondului lemnos, cartarea fondurilor forestiere
- Pentru fondul apelor punerea in evidenta a zonelor inundabile, zone ce necesita lucrari de amenajare
-
Bonitarea pune in evidenta diferentierea capacitatii de productie a terenurilor, aratand de cate ori un teren e
mai bun, ca altul, in functie de fertilitate.

Fertilitatea - capacitatea solurilor de a asigura plantelor cantitati necesare de substante nutritive, apa si aer.

Bonitarea terenurilor e necesara pentru:
- Zonarea productiei agricole
- Restructurarea folosintelor
- Aplicarea diferentiata a impozitelor
- Imbunatatirea productiei agricole
- Azigurarea circulatiei terenurilor bazate pe valoarea reala de piata
- Evaluarea terenurilor
- Efectuarea lucrarilor de amenajare.

44. Latura calitativa a cadastrului principiile bonitarii cadastrale, criteria de bonitare a solurilor

Aprecierea calitatii terenurilor si evaluarea potentialului lor productiv se efectueaza in mod concret pe baza
unor principii bine stabilite:
- Principiul de baza aprecierea calitatii terenurilor in functie de capacitatea lor de a fi utilizate, in
general, ca mijloc de productie
- Al doilea principiu un sol este cu atat mai bun cu cat el ofera conditii mai bune pentru cultivarea unui
numar cat mai mare de plante
- Al treilea principiu pe terenurile favorabile tuturor culturilor, zonele climatice limiteaza aeralul de
cultivare a unor plante
Prin urmare terenurile se apreciaza si se incadreaza in clase de calitate. Clasele de calitate se consemneaza in
mod conventional cu cifre romane de la I la V, iar clasele de productie cu litere majuscule A,B si C

Criterii de bonitare a solurilor:
Pentru incadrarea solurilor se foloseste drept criteriu impartirea terenurilor dupa gradul de fertilitate in cinci
clase de calitate:
- Clasa I terenuri cu fertilitate foarte buna
- Clasa II terenuri cu fertilitate buna
- Clasa III terenuri cu fertilitate mijlocie
- Clasa IV terenuri cu fertilitate slaba
- Clasa V terenuri cu fertilitate foarte slaba

45. Latura calitativa a cadastrului etapele lucrarilor de bonitare, calculul notei medii de bonitare

Clasele de calitate ale solurilor primesc note de bonitare de la 1-100. Acordarea notelor se face in functie de
factorii: sol, clima, relief si hidrologie. Pe baza unor studii de specialitate.

Calculul notei medii de bonitare:
Nota medie de bonitare pe o parcela sau pe un grup de parcele se obtine prin insumarea notelor de
bonitare atribuite celor 4 factori (sol, clima, relief, hidrologie), dupa care se scad punctele de corectie datorate
lungimii si starii drumurilor.











46. Latura calitativa a cadastrului venit net cadastral, determinari calitative in sectgorul constructii

Venitul net cadastral (VN) se defineste ca fiind diferenta intre valoarea productiei globale agricole (VPG) si
valoarea totala a cheltuielilor de productie (materiale si de munca) (VCP) raportate la unitatea de suprafata.
VN = VPG-VCP
Venitul net in agricultura e folosit pentru stabilirea gradului de eficienta, inclusiv profitul dupa realizarea
productiei.

Pentru o parcela VNc = VPGc/NPc
VNc venit net cadastral
VPGc valoarea productiei globale
NPc numar total de puncte al bunului imobil

Venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei anumite categorii de folosinta (VNf):
VNf = VPGf/NPf

Determinari calitative
Pe planele cadastrale si in Fisa tehnica a imobilului caracteristicile constructive se noteaza prin indicii de
cartare:
- A indice cu care se noteaza cladirile cu cadru si plansee din beton armat sau cadru metalic
- B cladirile din caramida sau din piatra (zidarie) si cu plansee din lemn
- C cladirile din lemn stabile
- D cladirile din piatra, pamant, chirpici, paianta.
-
Constructiile cu destinatie publica spitale, sanatorii, case de odihna, scoli, primarii etc, se evidentiaza prin
linii mai pline decat restul constructiilor de pe planul cadastral.
Starea cladirilor se apreciaza pe baza unor elemente ca: vechimea cladirii, echiparea tehnica, confort,
finisare, etc astfel incat s-au stabilit urmatoarele grupe de cladiri: foarte bune, bune, mediocre, rele,
insalubre













47. Latura juridica a cadastrului generalitati, publicitatea imobiliara definitie, rol, sistemul de publicitate
personala

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile ce se efectueaza la identificarea proprietarilor, inscrierea lor in
registre cadastrale si in cartea funciara. In Romania exista doua tipuri de proprietate:
- Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice
si serviciilor publice.
- Domeniul privat poate fi al statului, al colectivitatilor, individual
Publicitatea imobiliara
Definitie: E un sistem de inregistrare a corpurlor de proprietate intr-un registru oganizat de administratia cadastral
juridica, pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane.
Rol:
- Confirma existenta drepturilor reale imobiliare
- Ofera date certe privind situatia juridica a imobilelor
Sistemul de publicitate personala s-a instituit in 1865 prin codul civil. Consta in registre:
- De transcriere copierea integrala in registrul de publicitate a continuturilor actelor juridice prin care se modfica
drepturile relae imobiliare.
- De inscriere copierea partilor din acte juridice cu referire la ipoteci si privilegii
- De transcriere al comandamentelor
- Mapa actelor de amanet si a actelor juridice.


48. Latura juridica a cadastrului sistemul de publicitate reala al cartii funciare, principiile cartilor funciare

Cartea funciara e un ansamblu de documente care descriu bunurile imobile si determina situatia lor juridica. Cartile
funciare intocmite si nmerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna registrul cadastral de
publicitate imobiliara al acelui teritoriu.

Cartea funciara este organizata pe trei parti:
- Partea I numita si foaia de avere sau foaia imobilului in carfe se inscriu toate informatiile tehnice si economice
ale bunului imobil respectiv
- Partea II denumita si foaia proprietatii cuprinde toate informatiile privind drepturile inscrise
- Partea III denumita si foaia de sarcini, cuprinde inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate
si sarcini.
Principiile cartii funciare:
- Publicitatii integrale
- Legalitatii
- Relativitatii
- Specialitatii
- Neutralitatii
- Opozabilitatii
- Prioritatii
- Fortei probante
- Oficialitatii
- Efectului constitutiv de drepturi
49. Latura juridica a cadastrului drepturi reale imobiliare

Drepturile reale imobiliare raporturi de drept care izvorasc sau se dobandesc prin inscrierea in carti funciare.
Dreptul de proprietate dreptul pe care il are cineva de a se bucura de un lucru in mod exclusiv si absolut, in
limitele determinate de lege
Dreptul de proprietate se exercita prin posesiune (stapanirea efectiva a imobilului), folosinta (utilizarea
economica a bunului imobil) si dispozitie (posibilitatea de a determina soarta juridica a bunului imobil).
Dreptul de superficie dreptul de proprietate pe care il are o persoana numita superficiar, asupra unei lucrari
executate pe un teren care apartine altei persoane denumita proprietar, precum si in dreptul de folosinta a
terenului
Dreptul de uzfruct dreptul pe care il are o persoana denumita uzfructier de a se bucura de lucrurile ce sunt
proprietate altuia, cu conditia de a le conserva substanta
Drepturile de uz si abitatiune aceeasi natura ca si cel de uzfruct cu intindere mai mica. Dreptul de abitatiune
este dreptul de a locui in imobilul altuia.
Dreptul de servitate se impune unui bun imobil o anumita sarcina in favoarea altui imobil (de a trece cu
piciorul, de a lua apa dintr-o fantana sau de a zidi)


50. Latura juridica a cadastrului - procedurile privind inscrierile ub cartea funciara


a) Procedura inscrierii actelor si faptelor juridice
Din prevederile Legii cadastrului si publicitatii imobiliare rezulta 3 moduri de inscriere in cartea funciara:
- Intabularea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale de prorpietate principale si accesorii
pe baza unor cereri de care biorurile imobiliare
- Inscrierea provizorie daca hotararea judecatoreasca pe care se intemeiaza nu e definitiva si
irevocabila
- Consemnarea altor raporturi juridice, a actiunilor, a incapacitatilor si masurilor de indisponibilizare
b) Procedura inscrierii bunurilor imobile ce apartin domeniului public si privat al statului
Imobilele care apartin domeniului public si privat al statului se vor inscrie in registrul de publicitate special al
UAT in care sunt situate
c) Procedura inscrierilor nedefinitive art 61 din lege: actele si faptele juridice privind terenurile si
constructiile situate pe un TA pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor
inscrie cucaracter nedefinitiv in cartea funciara. Art din legea 7/1996
d) Procedura de intocmire si completare si reconstiturie a cartii funciare.
Intocmirea unei carti funciare inseamna deschiderea unei carti funciare noi
e) Actiunile din cartea funciara
Legea 7/1996 prevede interventia instantelor judecatoresti in cazurile in care inscrierile in cartile
funciare sunt posibile decat in urma unor hotarari ale acestora.




51. Latura juridica a cadastrului organizarea si functionarea Birourilor de carte funciara

Activitatea desfasurata in domeniul publicitatii imobiliare de catre Birourile de Carte Funciara de langa
judecatorii a trecut in 2004 in coordonarea ANCPI, conjugandu-se astfel eforturile pentru indeplinirea aceluiasi
scop: realizarea introducerii sistemului cartilor funciare la nivelul intregii tari.

Regulamentul privind infiintarea cartilor funciare detaliaza modul de functinare si organizare a birourilor,
competentele si atributiile acestora, conducerea si personalul angajat, obligatiile, modul de lucru si controlul
activitatii birourilor. Fiecare birou e condus de catre un registrator numit prin ordinul directorului ANCPI,
desemnat in urma unui concurs.

Latura juridica a cadastrului operatiile ce se efectueaza pentru identificarea proprietatilor bunurilor imobile
si inscrierea lor in cartea funciara si registre cadastrale.

52. Sistemul informatic cadastral definitii BD, SGBD, BDT, BDG, caracteristici ale sistemelor cadastrale
existente

O baza de date e o colectie de date corelate, care contine informatii despre obiectele ce intervin intr-o
multime de aplicatii, relatiile logice intre aceste informatii si tehnicile de prelucrare.
Sistemul de programe care permite construirea unei BD, introducerea informatiilro in aceste baze si
dezvoltarea de aplicatii se numeste sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD)
Baza de date textuale contine atributele obiectelor din teren si poate fi continuta de sistemul informatic
cadastral (SIC) sau poate fi independenta
Baza de date grafice contine date spatiale organizate pe straturi tematice spearate dupa tipul datelor
spatiale.
Caracteristicile sistemelor cadastrale existente:
- Garantarea de catre stat a titlurilor
- Servicii rapide
- Acoperire completa
- Sistem sigur si usor de inteles
- Sistem automat
- Suport legal
- Integrarea diverselor sisteme
- Indeplinirea nevoilor locale
- Inregistrarile funciare si cadastrul general intr-o singura organizatie
- Costuri mari
- Precizie scazuta a planurilor
- Actualizare greoaie




53. Manifestari internationale de referinta cu impact asupra sistemelor informatice cadastrale


a) Declaratia FIG privind cadastrul - pune in evidenta importanta cadastrului pentru dezvoltarea sociala si
economica (1995)
b) Declaratia de la Bogor (1996) evidentierea particularitatilor cadastrale
c) Cadastrul 2014 (1998) o viziune pentru un sistem cadastral al viitorului. Cadastrul 2014 trebuie ca: sa
accepte o administratie federala, sa aiba servicii flexibile.
d) Declaratia de la Bathurst (1999) - pentru a completa si contina declaratia de la Bogor
e) Proiectul EULIS (2002) doreste sa realizeze un Serviciu Informatic European Teritorial
f) Declaratia Cadastrului din UE de la Granada (2002) primul congres al UE de cadastru initiativa
guvernului spaniol.
Congresul a propus un program sprijinit pe 2 idei
- Stabilirea unei viziuni globale comune asupra cadastrului din spatiul UE
- Adoptarea unei Declaratii a Cadasrului in Europa.