1.2.

2 Cadastrul in Romania Activitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele: - etapa inceputurilor introducerii cadastrului general (1794 in Transilvania, Banat si Bucovina, 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova); Este necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar care au condus la infiintarea in anii 1813 la Iasi si respectiv in 1818 la Bucuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele tehnice topografice si cadastrale autohtone si care au contribuit in mod hotarator la introducerea unor sisteme de organizare si metode de lucru asemanatoare cu cele vazute de ei in tari din vestul Europei. - etapa 1919 – 1933, care a debutat cu infiintarea Directiei Cadastrului si intensificarea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa primul razboi mondial si a reformelor agrare si incheiata in 1933 cand a aparut prima lege care a reglementat executarea unitara a cadastrului general si cartilor funciare (Legea nr. 23/1933); Adoptarea in anul 1930 a sistemului de proiectie cartografica stereografica in locul proiectiei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiectie cartografica un aport important l-a avut savantul si profesorul francez B. Roussilhe, care a fost consultat si invitat in mod special in Romania in acest scop. In anii care au urmat s-a putut face dovada ca proiectia cartografica stereografica este cea mai indicata pentru tara noastra si ca inlocuirea (dupa anul 1950) cu sistemul de proiectie Gauss-Kruger nu a fost, din multe puncte de vedere, o masura benefica. - etapa1933 – 1955, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern, dar a caror lucrari au fost intrerupte pe timpul celui de-al doilea razboi mondial si ulterior fiind influentate negativ din cauza conceptiilor refractare ale regimului fata de aceasta activitate; Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de proba si generalizare, cadastrul si introducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti. In intervalul 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de cadastru cauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea temporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor funciare care erau instrumente ce ajutau tocmai la confirmarea si protejarea drepturilor reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice. - etapa 1955 – 1989, in care au fost folosite diverse forme de evidenta a terenurilor (evidenta funciara, cadastru funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniul agriculturii colectivizate si de stat; Astfel, in anul 1955 se legifereaza (prin Decretul nr. 280/1955 si Hotararea de guvern nr. 1240/1955) organizarea si executarea “evidentei funciare” cu scopul principal de a servi la comasarea terenurilor agricole in actiunea de colectivizare a agriculturii.

.se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de realizare a unui cadastru general modern. din lipsa legii pentru noul cadastru general si publicitatii imobiliare. pentru prima data. lucrarile de cadastru in sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte in majoritatea judetelor. a coincis in general cu existenta si gradul de actualizare a cadastrului funciar pentru intravilane si suprafetele din extravilan care au format patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole.etapa 1990 – 1995. dar si pentru activitatile de geodezie si cartografie din Romania. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele. 18/1991. se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Etapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului general si publicitatii imobiliare si reprezinta evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru. folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. dar in primul rand in scurtarea timpului de punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate. in anul 1968 (prin Legea nr. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o suprafata de cca. topofotogrammetrica si cartografica. dar si pentru activitatile de geodezie.etapa noului cadastru general si publicitatii imobiliare. etc. precum si. s-a dovedit totusi util in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare. care. ordinea de incheiere a aplicarii Legii nr. 13 milioane hectare. fotogrammetrie si cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. dar cea mai importanta masura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii la scarile 1:5 000 si 1:2 000. conservarea si folosirea terenurilor agicole). cai de comunicatii.Planurile topografice pentru aceasta evidenta au fost executate intr-o perioada relativ scurta (de cca. prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metode topografice clasice. In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de aplicare a Legii nr. la care sa se racordeze cartile funciare. evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmarea abuzurilor si divergentelor dintre unitatile agricole si cele ale altor sectoare (silvic. 6 ani). deoarece: . 18/1991 si in care. De aceea. dar si pentru recunoasterea dreptului real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor fiscale ale proprietarilor de imobile. 12/1968 privind apararea. 18/1991. Un moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastru funciar. S-a constatat astfel ca. gospodarirea apelor. urbanistic. ceea ce ne-ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiile socio-juridice pentru cunoasterea obiectiva. s-a instituit o coordonare unitara in scopul evitarii suprapunerilor si valorificarii corespunzatoare a patrimoniului geodezic si cartografic existent. 305/1972 privind activitatea geodezica. cum era si firesc. minier.) in procesul de supraveghere al folosirii intregului fond funciar al tarii. De aceea. dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea si executarea unui cadastru general modern. in care s-au clasat teritoriile comunale. la nivelul cerintelor societatilor democratice avansate. in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar a fost mobilizat la lucrarile de aplicare a Legii fondului funciar nr. . obligatii mai ferme pentru unitatile care executau astfel de lucrari. Evident ca planul topografic de baza al tarii a fost conceput ca un sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prin derivarea continutului cadastral din foile planului topografic de baza sa se asigure suportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar. desi acesta are un continut inferior cadastrului general. .

vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea patrimoniului geodezic. topografic si cartografic. . atat a activitatii de cadastru general. . mijloace tehnice si materiale specifice.pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru general.printr-o desfasurare coordonata si corelata unitar . creandu-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceasta activitate a fost afectata negativ in ultimii 45 de ani.. . cat si a activitatilor de geodezie si cartografie sunt create conditii ca fiecare dintre acestea sa foloseasca in mod eficient rezultatele celorlalte activitati.cadrul organizatoric si de subordonare al unitatilor de cadastru general vor asigura in sfarsit o coordonare si executie a lucrarilor de catre personal tehnic de specialitate. dar si de initiere in noile tehnologii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful