I.

NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC

Etimologia termenului cadastru"
Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai
multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului
origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon"
(prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de
impunere, carte de insemnari, carte de comert).
Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine
latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum
registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea
apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico" intr-un
document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub
forma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma le cadastre" si Germania ,,der
(das)^Kataster".
In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii
romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237
1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996
defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara"
Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la

inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din
antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare.
Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a
terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat
pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu.
InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea
pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii
Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale
si era necesara refacerea lor.
In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si
Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a
necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si
tinerea unor registre de evidenta.
In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau
harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea
erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate
pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea
colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea
unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea
rotirea (groma).
In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se
inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta
perceperii impozitelor.
In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu
organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate
probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano.
Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in
Anglia, Elvetia, Lituania,etc..
Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din
perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale,
masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.
Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920,
cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie
austriaca.
Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor,
registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru
ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta
topografica a principatului la scara 1:72000.
Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub
Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg,
cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic.
Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin
urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200,
1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara
hartilor militare 1:28800).

 Evolutia cadastrului in Romania

Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape:
>

Etapa de mceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in

mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice,
incepand cu secolul XIX, astfel:
- Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa
sistemul austro-ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub
forma ,,Cadastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea
hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de
comunicatii);
- in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac
incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici
pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar
(din anul 1818);
- in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o
data cu infaptuirea reformei agrare.
>

Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a

carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru
improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut in
sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu
exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost
pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului.
Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de
proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si
Institutul Geografic al armatei.

Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)

>

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit

,,Legea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care
reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a
cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se
planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice.
La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si
Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in
Transilvania, Banat si Bucovina.
In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata
prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l
15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate
municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu
au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand
se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit
experienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi
cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit
ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti.
Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si
parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa
mai fie finantata de puterea comunista.
In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile
cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.
>

Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand

unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea
,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in
perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor
reale imobiliare.
Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale
fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de
catre Consiliul Superior al Agriculturii.
Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea
A

terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe

intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile
cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de
catre conducerea politica totalitara.
Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea
nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se
circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala.
intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin
Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si
cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta
activitate.
Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie
mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu
a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera
aproximativ 90% din teritoriul tarii.
Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin
suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii,
sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru
lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.
>

Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ
general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si
privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.
Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei
adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si
completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si
completate.
In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute
fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care
cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra
terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor,
Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor
detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia
juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de
propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000.
8

Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il
constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura
cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei
institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca
institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si
Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate!
Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si
controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si
metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si
cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la
autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de
specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat
locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate
bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul
public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar
tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor
contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la
utilizarea unui sistem fiscal modern.
I.2.DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA,
LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE

Defmitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si
reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate,
indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.
Caracteristici: Cadastrul general are caracter:
* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului,
indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ;
* unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;

istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei

oranduirii);
* dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune
necesitatea unei intretineri permanente);
* general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice;
* obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de
bunuri mobile, persoane fizice si juridice.
Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:
* determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a
destinatiei si folosintei lor;
* identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele
cadastrale;
* stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;
* inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor
terenurilor;
* bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de
folosinta agricole;
* inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri
funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si
ameliorate.
Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati,
in orice moment, date reale si complete pentru:
* determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;
* stabilirea impozitului funciar;
* cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia;
*
intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si
localitatilor;
* obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc;
* alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale;
* folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;
* amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;
* protectia mediului;
* solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari;
* realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.

10

Importanta cadastrului general

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati
tehnico- organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii
bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de
vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si
garantarea propietatii.
Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor
informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei
publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate.
Legatura cadastrului cu alte discipline
Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de
vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele
mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor
tehnice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se
sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la
realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter
indisciplinar.
Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea
documentatiei cadastrale - hard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe
discipline fundamental ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.
Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii
complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la
incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta.
Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a
posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general.
Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in
legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism,
organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc..
Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului
mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a
registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica,
programare, etc.

11

1.3. ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele

aspecte:
a) Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se
refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii
suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea
constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt
amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.
b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor,
precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor.
* Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date
despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).
* Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie
(beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de
uzura, etc..
c) Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la
dreptul de propietate.
1.4. FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei
aspecte ale acestuia.
a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:
* stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor
administrative (comune, orase, municipii);
*
identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,
* delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a
parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de
posesorii acestora;
* efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;
* intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;
* numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe
intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal;

12

* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;

* intretinerea cadastrului.
Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:
* dosarul lucrarilor de delimitate;
* planurile si hartile cadastrale;
* registrele si fisele cadastrale.
b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:
* incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;
* evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor
amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare;
* evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii,
confort, gradul de uzura,etc..
c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de
terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe
baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se
asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii
si cui apartine un anumit bun imobil.

1.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastrul general

Cadastral general este un complex de operatii tehnice, economice si juridice

intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a
fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.
Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat
din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).

13

Cadastrele de specialitate
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica
din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de
activitate, cu scopul administrarii lor rationale.
Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu
conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru
cadastrul general,
> Cadastrul agricol
Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor
agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului,
panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.
> Cadastrul forestier
Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a
amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta,
consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Se
executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea
rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.
> Cadastrul apelor
Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor
acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine
hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si
exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si
clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru
evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si
protectie a acestora.
> Cadastrul fondului imobiliar
Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati,
specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura,
regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa de
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
> Cadastrul retelelor edilitare
Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare,
termoficare, gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand
14

amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii

tehnici, starea.

> Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala

Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii
autonome societati comerciale,etc..
Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;
Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;
Cadastrul porturilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane si
supraterane, platformelor tehnologice, care deservesc unitatile portuare;
Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrul
energetic, Cadastrul petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrul
militar,etc..
Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc:
Cadastrul analitic
Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea
amanuntita a tuturor corpurilor de propietate.
Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:
- pentru intravilan 1:500, 1:1000,1:2000;
- pentru extravilan 1:2000, 1:5000;
Cadastrul sintetic
Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe
unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii
centralizatoare de sinteza.
Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000,
1:25000,1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

15

1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA

DESTINATII
Generalitati

Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de

titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor
legale.
Prin ,,detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate,
persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care
potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.
Domeniul public poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in
regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de
asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau
judetelor.
Terenuri cu destinatie agricola (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile,

viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi,
pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera
daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu
constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole,
drumurile telinologice si de depozitare.
Terenuri eu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite

sau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica,
terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive- stancarii, abrupturi,
bolovanisuri, rape, revene, torenti.
Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele
lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din
Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.
16

Terenurile din intravilan (TDI)

In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de
folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii
limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.
Terenurile cu destinatie speciala (TDS)
Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru
transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si
instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor
naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de
aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele,
ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

1.7CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A

CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DE
IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR

Generalitati

Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul

dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a
categoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru
intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza
bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.
Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie
economica, creata in mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de
folosinta si ca unitate inferioara de subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de
specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole.
Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de
folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta
care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie
17

agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si

pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, in
intravilane, in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in
cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai
mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc..
Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului

Terenuri arabile (A)

In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la
mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi:
cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale , plante medicinale si
aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ :
arabil propiu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si
rasadm'te, capsunarii, alte culturi perene.
Se fnregistreaza ca terenuri arabile:
a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere
sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si
graminee perene), care se ara o data la eel mult 6 ani;
b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor,
degradarilor sau altor cauze;
c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau
,,rasadnite".
Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare,
irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si
suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care au
latimi mai mici de 2m, cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale
,,Imbunatatiri Funciare"- S.A si Companiei Nationale ,,Apele Romane-S.A, care se
vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

Pasuni (P)
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin
insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:
18

a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii
eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi
paraginite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala
este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs
secundar;
c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt
acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta ;
d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

Fanete (F)
La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod
natural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru
fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite,
f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.

Vii (V)
In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:
a) vii altoite si indigene:
- viile altoite au la baza lor un portaltoi;
- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii
impreuna mai sunt denumite si vii nobile;
b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi";
c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de
hamei se include in aceasta categoric de folosinta.
d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol:
plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.

Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca
livezi:
a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de
cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate,
livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;
b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de
pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de
intretinere si recoltare;
19

c) plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze,

trandafiri de dulceata,etc.;
d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor
pomicol;
e) plantatii de duzi;
Paduri si alte terenuri (PD)
In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in
amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Se
inregistreaza la aceasta categoric de folosinta:
a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare
de 0,25 ha;
b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri
degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvicaterenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti
ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din
unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;
d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia
culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru
protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru
combaterea eroziunii;
e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta
de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.;
Terenuri cu ape si ape cu stuf
/v

In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele

acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se
inregistreaza la aceasta categoric:
a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii,
cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare,
privaluri,).La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga
albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar daca aceasta nu este in
intregime si permanent sub apa.
20

De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei

prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia
minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si
prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la
terenuri cu ape;
b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de
regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare
limita lor la nivelul mediu al apelor.In aceasta categoric se incadreaza si apele
amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si
suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si
papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau
neamenajat;
c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa
intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al
insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor
instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o
distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat de
la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si
liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.
Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa,
cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip
a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele
interesate si avizate de ONCGC.

Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se
impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, dupa cum urmeaza:
a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale
europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si
resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi,
aeropouturi si alte obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale:
d) strazile din localitatile urbane;
e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;
f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se
inregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata
vecinatate.
21

Terenurile activate cu constructii si curti (CC)

Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de
exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale,cariere,exploatari
miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze
pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri , cimitire, piete,
rampe de mcarcare, fSsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce
nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele
anterioare.

Terenuri desradate si neproductive (N)

Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de
degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:
a) nisipuri zburatoare- nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le
poate deplasa dintr-un loc in altul;
b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand
masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de
vegetatie;
c) rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu
sunt impadurite;
d) saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o
crusta albicioasa friabila;
e) mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de
uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se
inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si
stuf;
f) gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea
stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;
g) halde- terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor
activitati industriale si exploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor simboluri
arabil
vii
livezi
pasuni
fanete
paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera
ape curgatoare
22

A
V
L
P
F

PD
HR

ape statoare
cai de comunicatii rutiere
cai ferate
curti si curti cu constructii
constructii
terenuri neproductive si degradate

HB
DR
CF
CC
C
N

Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:

- situatia juridica;
- domeniul public sau privat;
- destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte,
constructii administrative, constructii social- culturale, constructii industriale si
edilitare, constructii anexe.
Destinatii ale constructiilor

constructii de locuinte
constructii administrative si social- culturale
constructii industriale si edilitare
constructii anexe

23

CL
CAS
CIE
CA