Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA
MEDIULUI
SPECIALIZAREA: CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMA

ABSOLVENT:STAMATE IONUT
ADRIAN

2009
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA
MEDIULUI
SPECIALIZAREA: CADASTRU

TEMA LUCRARII

Absolvent: Indrumator:
STAMATE IONUT
ADRIAN

2009
CUPRINS

I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU


I.1.Cadastrul - scurt istoric
I.2. Deflnitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu
alte discipline
I.3. Aspectele cadastrului
I.4. Functiile cadastrului
I.5. Clasificarea cadastrului
I.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii
I.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de
folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor

II. CADASTRUL GENERAL


II.1. Definitii
II.2. Retele geodezice
II.3. Lucrari de cadastru general
II.4. Culegerea datelor cadastrale
II.5. Planul cadastral

III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL


III.1.Generalitati
III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite
III.3. Metode de determinare a suprafetelor
III.4. Detasarea suprafetelor

IV. LATURA JURIDICA


IV.1.Generalitati
IV.2.Publicitatea imobiliara

V.STUDIU DE CAZ

VI. CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

VII. BIBLIOGRAFIE
I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC

•Etimologia termenului „ cadastru"

Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai


multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului
origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon"
(prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de
impunere, carte de insemnari, carte de comert).
Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine
latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum
registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea
apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico" intr-un
document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub
forma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma „ le cadastre" si Germania ,,der
(das)^Kataster".
In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii
romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237
1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996
defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara"

•Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la


inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din
antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare.
Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a
terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat
pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu.
InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

4
agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea
pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii
Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale
si era necesara refacerea lor.
In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si
Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a
necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si
tinerea unor registre de evidenta.
In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau
harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea
erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate
pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea
colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea
unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea
rotirea (groma).
In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se
inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta
perceperii impozitelor.
In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu
organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate
probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano.
Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si
in Anglia, Elvetia, Lituania,etc..
Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din
perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale,
masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.
Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920,
cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie
austriaca.
Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor,
registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru
ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta
topografica a principatului la scara 1:72000.
Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub
Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg,
cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic.
Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin
urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200,
1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara
hartilor militare 1:28800).

5
• Evolutia cadastrului in Romania

Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape:

> Etapa de mceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in


mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice,
incepand cu secolul XIX, astfel:
- Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa
sistemul austro-ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub
forma ,,Cadastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea
hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de
comunicatii);
- in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac
incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici
pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar
(din anul 1818);
- in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o
data cu infaptuirea reformei agrare.

> Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a


carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru
improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut in
sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu
exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost
pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia
Cadastrului.
Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de
proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si
Institutul Geografic al armatei.

6
> Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-
1955)

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit


,,Legea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care
reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a
cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se
planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice.
La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si
Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in
Transilvania, Banat si Bucovina.
In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata
prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l
15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate
municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu
au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand
se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit
experienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi
cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit
ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti.
Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si
parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa
mai fie finantata de puterea comunista.
In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile
cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.

> Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand


unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea
,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in
perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor
reale imobiliare.
A

Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale


fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de
catre Consiliul Superior al Agriculturii.
Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea

7
terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe
intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile
cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de
catre conducerea politica totalitara.
Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea
nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se
circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala.
intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin
Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si
cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta
activitate.
Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie
mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu
a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera
aproximativ 90% din teritoriul tarii.
Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin
suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii,
sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru
lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.

> Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ
general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si
privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.
Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei
adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si
completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si
completate.
In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute
fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care
cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra
terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor,
Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor
detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia
juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de
propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000.

8
Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il
constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura
cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile
unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca
institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si
Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate!
Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si
controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si
metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si
cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la
autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de
specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat
locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate
bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul
public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar
tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor
contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la
utilizarea unui sistem fiscal modern.

I.2.DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA,


LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE

Defmitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si
reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate,
indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Caracteristici: Cadastrul general are caracter:

* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului,


indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ;
* unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;

9
* istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei
oranduirii);
* dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune
necesitatea unei intretineri permanente);
* general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice;
* obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de
bunuri mobile, persoane fizice si juridice.

Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:

* determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a


destinatiei si folosintei lor;
* identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele
cadastrale;
* stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;
* inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor
terenurilor;
* bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de
folosinta agricole;
* inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri
funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si
ameliorate.

Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati,


in orice moment, date reale si complete pentru:

* determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;


* stabilirea impozitului funciar;
* cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia;
* intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si
localitatilor;
* obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc;
* alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale;
* folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;
* amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;
* protectia mediului;
* solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari;
* realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.

10
Importanta cadastrului general

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati


tehnico- organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii
bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de
vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si
garantarea propietatii.
Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor
informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei
publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate.

Legatura cadastrului cu alte discipline

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de


vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele
mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor
tehnice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se
sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la
realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter
indisciplinar.
Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea
documentatiei cadastrale - hard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe
discipline fundamental ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.
Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii
complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la
incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta.
Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a
posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general.
Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in
legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism,
organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc..
Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului
mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a
registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica,
programare, etc.

11
1.3. ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele


aspecte:

a) Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se


refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii
suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea
constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt
amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.

b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor,


precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor.
* Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date
despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).
* Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie
(beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de
uzura, etc..

c) Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la


dreptul de propietate.

1.4. FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei
aspecte ale acestuia.
a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:
* stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor
administrative (comune, orase, municipii);
* identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,
* delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a
parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de
posesorii acestora;
* efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;
* intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;
* numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe
intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal;

12
* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;
* intretinerea cadastrului.
Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:
* dosarul lucrarilor de delimitate;
* planurile si hartile cadastrale;
* registrele si fisele cadastrale.
b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:
* incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;
* evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor
amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare;
* evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii,
confort, gradul de uzura,etc..
c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de
terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe
baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se
asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii
si cui apartine un anumit bun imobil.

1.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastrul general

Cadastral general este un complex de operatii tehnice, economice si juridice


intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a
fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.

Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat
din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).

13
Cadastrele de specialitate

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica


din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii
de activitate, cu scopul administrarii lor rationale.
Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu
conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru
cadastrul general,

> Cadastrul agricol


Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor
agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului,
panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.

> Cadastrul forestier


Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a
amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta,
consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Se
executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea
rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.

> Cadastrul apelor


Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor
acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine
hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si
exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si
clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru
evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si
protectie a acestora.

> Cadastrul fondului imobiliar


Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati,
specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura,
regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa de
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

> Cadastrul retelelor edilitare


Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare,
termoficare, gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand

14
amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii
tehnici, starea.

> Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala


Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii
autonome societati comerciale,etc..

Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,


constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;
Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;
Cadastrul porturilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane si
supraterane, platformelor tehnologice, care deservesc unitatile portuare;
Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrul
energetic, Cadastrul petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrul
militar,etc..

Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc:

Cadastrul analitic

Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea


amanuntita a tuturor corpurilor de propietate.
Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:
- pentru intravilan 1:500, 1:1000,1:2000;
- pentru extravilan 1:2000, 1:5000;

Cadastrul sintetic

Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe


unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii
centralizatoare de sinteza.
Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000,
1:25000,1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

15
1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA
DESTINATII

Generalitati

Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de


titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor
legale.
Prin ,,detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate,
persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care
potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.
Domeniul public poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in
regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea
( de asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau
judetelor.

Terenuri cu destinatie agricola (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile,


viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi,
pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera
daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu
constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole,
drumurile telinologice si de depozitare.

Terenuri eu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite


sau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica,
terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive- stancarii, abrupturi,
bolovanisuri, rape, revene, torenti.

Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele
lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din
Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.

16
Terenurile din intravilan (TDI)

In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de


folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii
limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

Terenurile cu destinatie speciala (TDS)

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru
transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si
instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor
naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de
aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele,
ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

1.7CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A


CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DE
IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR

• Generalitati

Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul


dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a
categoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru
intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza
bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.

Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie


economica, creata in mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de
folosinta si ca unitate inferioara de subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele
de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole.

Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de
folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta
care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie

17
agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si
pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, in
intravilane, in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in
cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai
mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc..

Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului

Terenuri arabile (A)

In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la


mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi:
cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale , plante medicinale si
aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ :
arabil propiu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si
rasadm'te, capsunarii, alte culturi perene.
Se fnregistreaza ca terenuri arabile:
a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere
sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si
graminee perene), care se ara o data la eel mult 6 ani;

b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor,


degradarilor sau altor cauze;

c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau


,,rasadnite".
Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare,
irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si
suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care au
latimi mai mici de 2m, cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale
,,Imbunatatiri Funciare"- S.A si Companiei Nationale ,,Apele Romane-S.A, care se
vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

Pasuni (P)

Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin
insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

18
a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;
b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii
eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi
paraginite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala
este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs
secundar;
c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt
acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta ;
d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

Fanete (F)
La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod
natural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru
fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite,
f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.

Vii (V)

In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:


a) vii altoite si indigene:
- viile altoite au la baza lor un portaltoi;
- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii
impreuna mai sunt denumite si vii nobile;
b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi";

c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de


hamei se include in aceasta categoric de folosinta.
d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol:
plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.

Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca
livezi:
a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de
cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate,
livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;
b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de
pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de
intretinere si recoltare;

19
c) plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze,
trandafiri de dulceata,etc.;
d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor
pomicol;
e) plantatii de duzi;

Paduri si alte terenuri (PD)

In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in


amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Se
inregistreaza la aceasta categoric de folosinta:
a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare
de 0,25 ha;
b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri
degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica-
terenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti
ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din
unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;
d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-
pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia
culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru
protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru
combaterea eroziunii;
e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta
de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.;

Terenuri cu ape si ape cu stuf


/v

In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele


acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se
inregistreaza la aceasta categoric:
a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii,
cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare,
privaluri,).La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga
albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar daca aceasta nu este in
intregime si permanent sub apa.

20
De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei
prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia
minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si
prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la
terenuri cu ape;
b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de
regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare
limita lor la nivelul mediu al apelor.In aceasta categoric se incadreaza si apele
amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si
suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si
papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau
neamenajat;
c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa
intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al
insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor
instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o
distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat de
la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si
liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.
Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa,
cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip
a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele
interesate si avizate de ONCGC.
Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)
Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se
impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, dupa cum urmeaza:
a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale
europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si
resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi,
aeropouturi si alte obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale:
d) strazile din localitatile urbane;
e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;
f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se
inregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata
vecinatate.

21
Terenurile activate cu constructii si curti (CC)
Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de
exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale,cariere,exploatari
miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze
pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri , cimitire, piete,
rampe de mcarcare, fSsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce
nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele
anterioare.

Terenuri desradate si neproductive (N)


Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de
degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:
a) nisipuri zburatoare- nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le
poate deplasa dintr-un loc in altul;
b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand
masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de
vegetatie;
c) rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu
sunt impadurite;
d) saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o
crusta albicioasa friabila;
e) mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de
uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se
inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape
si stuf;
f) gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea
stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;
g) halde- terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor
activitati industriale si exploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor -
simboluri

arabil
vii A
livezi V
pasuni L
fanete P
paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera F PD
ape curgatoare HR

22
ape statoare HB
cai de comunicatii rutiere DR
cai ferate CF
curti si curti cu constructii CC
constructii C
terenuri neproductive si degradate N

Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:


- situatia juridica;
- domeniul public sau privat;
- destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte,
constructii administrative, constructii social- culturale, constructii industriale si
edilitare, constructii anexe.

Destinatii ale constructiilor

- constructii de locuinte CL
- constructii administrative si social- culturale CAS
- constructii industriale si edilitare CIE
- constructii anexe CA

23
II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

II. 1. Generalitati. Definitii

Cadastral general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducerea


cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de
teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului
general. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza
publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala
sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se
tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de
amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane
fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC.

> Unitati administrativ- teritoriale

In Romania unitatile administrativ- teritoriale sunt: comuna, orasul sau


municipiul si judetul. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se
deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul.
Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din
punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se
adauga municipiul Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67
municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe
intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului
pe 2989 teritorii cadastrale.

Intravilanul este partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata,


destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita
ocupata cu cladirile de locuit, constructive social- culturale, intreprinderile
industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare,
zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile
verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi
unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al
planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul
suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

24
Extravilanul este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara
intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si
silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din
suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.

> Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale-


cadastrale.

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-


teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu
sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile
sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuieste
termenii ,,tarla" in extravilan si „ cvartal" in intravilan.
Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.
Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite,
apartinand aceluiasi proprietar.
Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe
un amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand
unui propietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere
economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune
fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt:


parcela, contructia si propietarul.

Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o


utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor
persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o
cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este
indentica cu cea a intrarii.

Proprietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in


indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi


reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori
detinatori precari.

25
Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa
urmatoarele criterii:
* sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de
constructie a peretilor exteriori;
* intrarea separata in cladire;
* independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si


alfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de
proprietate si la proprietarii acestora.

II.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si


ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci
conform standardului de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de
Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau
preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sau
omologate de ONCGC.
Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de
proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general


este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de


puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a
cadastrului general.
in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte
din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate
punctele retelei de indesire.
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute:
triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice,
intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice
bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-Global
Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin
tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

26
Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru
puncte din reteaua geodezica de sprijin;
punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul
retelei, cat si la marginea acesteia;
se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in
sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu
utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:

in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationat
de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:

Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care


incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.
Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa
depaseasca + 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia:

n - este numarul de puncte din retea;


Qxx, Qyy - elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor
(coeficienti de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X
si respectiv Y ale punctului i;
So - este abaterea standard a unitatii de pondere.

Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale


punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970,
printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica de
sprijin.
Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5
km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan.

27
Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de
puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele
retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii,
intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se
puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.
Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe
care se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se
proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza
unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc
corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1
punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de
munte.
Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia
terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate).
Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci
standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate
face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la
nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din
fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte
din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea
masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele
retelelor de sprijin si de indesire.

Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca +


10 cm in intravilan, iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, ± 30 cm in zone
colinare si + 50 cm in zone de munte.

Acestea se calculeaza cu relatiile:

Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de


sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda:
* memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru,
instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de
compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct
geodezic nou determinat) preciziile obtinute;
* schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita
vizelor);

28
* schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);
fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de
teren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele
punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate);
* descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;
inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce
denumirile punctelor, coordonate X,Y);
* tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de
ordinul I, II, III, IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma
compensarii retelei.

II.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor


cartografice existente

Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi

Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC


are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si
cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala.
Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor
cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea
cadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt:
* procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul
general pe unitatea de suprafata (km);
* calitatea suportului planurilor si hartilor;
* lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a
acestora.

Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de


celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin
confruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren.
Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini
referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei
facute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului
lucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se
face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 75% din
suprafata acestuia.
In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta

29
si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din
intravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale.
Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu
modificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de
folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata
afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul
planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea
bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului
general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi.
Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata
documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe
suport din hartie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista
plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin
digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-o
structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma
lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut.

Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de


date grqfice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari
constituie baza de date textuale, intre ele existand legaturi specifice.

Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta


documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-
teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea
imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza
documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in
acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de
OJCGC.
In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de
introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi.
Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la ONCGC care stabileste
solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de
catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in
cadastrul general.
La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau
utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se

30
realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de
vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice.
Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru
atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din
lucrarea de introducere a cadastrului general.
Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu
fiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si
birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel:

a) in extravilan:
* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc
sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;
* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile
parcelelor/ corpurilor de proprietate;
* intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de
parcele izolate.

b) in intravilan:
* masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile
corpurilor de proprietate;
* masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de
proprietate;
* masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou-
aparute;

In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu


suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si
numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat
cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.
Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele
corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila,
trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc.
Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuri
de proprietate independente si se inregistreaza ca atare.
Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a
planului cadastral, pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de
identificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de
detinere (exclusiv sau in indiviziune).

31
La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc:

* schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul,


parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu
caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu
initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a
proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o
sageata se indica directia nord. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare
cadastrale;

* fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se


tnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului
general.
Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de
propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele
calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:

* schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe


trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori
(ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere,
cariere,etc.).

* fisa corpului de proprietate

Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de


detaliu sunt urmatoarele:
* in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al
corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu
cararacter permanent si + 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din
interiorul corpurilor de proprietate.
* in extravilan : + 20 cm in zone de ses, + 30 cm in zone colinare + 50 cm in
zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,
parcelelor sau corpurilor de proprietate.
Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin
masuratori expeditive. Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de
proprietate calculata din coordonate.
Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de
comunicatii, hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de
precizie ca si pentru corpurile de proprietate.

32
II.4 Culegerea datelor cadastrale

Generalitati
Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in :
* identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a
categoriilor de folosinta a parcelelor componente;
* identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;
* identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit
imobilul.
Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata
special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul
actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/


persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.
Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din
registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric
personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ- teritoriala,
conform evidentelor de la politic.
Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. Datele cu
privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a
propietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in
fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si
al politiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la
politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea
,,proprielar neidentificat".

* In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele, prenumele proprietarului si


codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din
Registrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru
femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa
casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric
personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate
datele necesare

33
expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte
localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective;

* Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si


data eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru
fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor
privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor
juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in
temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu
de proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de
proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprie
raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intr-
un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil
in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele


mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.
La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date:
denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului.
Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in
fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se
pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste sau
nu la adresa imobilului.
In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare
cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca
anexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii
grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul
blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului
si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul
SIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna,
denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care in
cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau
a unitatii administrativ-teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care
administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a
locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil.
La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii
sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr.
213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu
modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de

34
cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea
acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

Identificarea categoriilor de folosinta


Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia
lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren
pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a
proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de
utilizarea ortofotogramelor.
Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare
parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de
proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de
folosinta. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite
pentru fiecare corp de proprietate.

II.5 Planul cadastral

Continutul planului cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din
elemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale
comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si
albastru pentru hidrografie.
Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.
Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin
extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la
plotter.

Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine


prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a
intregii suprafete a teritoriului adeministrativ.
Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu,
sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ-
teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una
dintre scarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000

35
Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

* denumirea unitatii administrativ- teritoriale;


* padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;
* reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;
* reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele
curgatoare,statatoare, canale deschise, baraje, diguri);
* punctele care marcheaza hotarele administrative;
* limitele si denumirea intravilanelor;
* elementele de toponimie;
* punctele din reteaua geodezica;
* nordul geografic;
* scara planului;

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu


dispunerea foilor componente.

Planul cadastral de baza


Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a
datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita
imitate administrativ- teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in
detaliu.

Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma


analogica, este:
* 1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in
functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
* 1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in
functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
* 1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane;
* 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din
Delta Dunarii.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile


mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania.
Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

36
Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt:

* punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare;


* limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii
administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente;
* limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor,
limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor,
limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent.
* reteaua de drumuri;
* caile ferate;
* apele curgatoare cu sensul lor de curgere;
* apele statatoare;
* constructiile hidrotehnice;
* denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor,
drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, care sunt
prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare;
* numerele postale ale imobilelor din intravilane;
* codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;
* scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de
dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din
nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970, pentru planurile
analogice.

Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite


pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de
baza si de ansamblu sunt cele prevazute in „ Atlasul de semne conventionale pentru
planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500" editia 1978,
pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen
conventionale.

37
III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL

III.1 Generalitati

Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii:


metode directe si indirecte.

Din categoria metodelor directe fac parte:


• intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare;
• intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice;

Din categoria metodelor indirecte fac parte;


• intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza;
• intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si
cadastrale vechi.
Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de
baza topografica existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor
continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de
dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care se
intocmesc planurile, etc.

Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.(metode


clasice)
Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii
categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea
coordonatelor si a descrierilor topografice). Acesta va cuprinde:
• volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi;
• coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie;
• volumul si obiectul lucrarilor de masurare;
• metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor;
• memoriul justificativ;
• devizul estimativ;

Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in


proiectie stereografica 1970, pe plan secant unic. Executarea unor astfel de
operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie.

38
Metodele numerice de ridicare sunt:
* metoda drumuirii;
* metoda radierii;
* metoda absciselor si ordonatelor;

III.2 METODA DRUMUIRII

Definiţii şi clasificări

Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice


în
vederea determinării coordonatelor punctelor de detaliu din
teren.
Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţia
reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea
distanţelor
dintre punctele de frângere şi prin măsurarea unghiurilor în
punctele
de frângere ale traseului poligonal.

Clasificarea drumuirilor se poate face:

1. În funcţie de numărul punctelor de sprijin


- drumuire sprijnită la capete pe puncte de coordonate
cunoscute
- drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate
cunoscute şi orientări
- drumuire cu punct nodal – câte două puncte de
coordonate cunoscute la capătul fiecărei drumuiri şi un
punct de sprijin pentru viză din punctul nodal
- drumuire în vânt – un punct sau două de coordonate
cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii

2. În funcţie de forma traseului poligonal

- drumuiri întinse – se porneşte din două puncte de


coordonate cunoscute şi se opreşte pe alte două puncte
de coordonate cunoscute
- drumuiri în circuit închis – se porneşte din minim două
puncte de coordonate cunoscute şi se închide traseul pe
aceleaşi două puncte

III.3. Operaţii de teren


Operaţiile de teren care se efectuează într – o drumuire sunt:
- marcarea punctelor de drumuire;
- întocmirea schiţei de reperaj şi descriere a punctelor;
- măsurarea laturilor de drumuire;
- măsurarea unghiurilor verticale.
- măsurarea unghiurilor orizontale;

Marcarea punctelor de drumuire


Se face de regulă cu ţăruşi metalici sau de lemn în funcţie de
locul unde se efectuează măsurătorile (intravilan sau extravilan).
Întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea topografică a
punctelor
Pentru identificarea ulterioară a punctelor de drumuire este
necesar să se întocmească o schiţă de reperaj şi de descriere a
punctelor.
Fiecare punct nou de drumuire trebuie să fie reperat prin trei
distanţe către puncte fixe din teren.

Măsurarea laturilor de drumuire


Dacă măsurătorile se efectuează cu aparate clasice (teodolit)
distanţele se vor măsura cu panglica, dus – întors, toleranţa admisă între cele două
determinări fiind:
T = ±0,003 L
Dacă măsurătorile se efectuează cu staţii totale distanţele se
vor măsura tot dus – întors, eroarea de măsurare admisă fiind în funcţie de precizia
instrumentului folosit (de regulă nu trebuie să fie mai mare de 2 – 3 pe, unde pe
este precizia de măsurare a instrumentelor).

Măsurarea unghiurilor verticale


Unghiurile verticale se măsoară în fiecare punct de staţie în
ambele poziţii ale lunetei, atât spre punctul din spate cât şi spre punctul din faţă.
Dacă vizarea se face la înălţimea aparatului înainte şi înapoi, unghiul va fi media
aritmetică a
determinărilor, luând ca sens al unghiului cel de parcurgere a
drumuirii.
Dacă vizarea se face la înălţimi diferite nu se va
mai face media decât la diferenţele de nivel.
Măsurarea unghiurilor orizontale
Unghiurile orizontale între laturile drumuirii se determină ca
diferenţă a direcţiilor unghiulare orizontale măsurate în fiecare punct de staţie prin
metoda seriilor.

III.4. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte de


coordonate cunoscute si laturi cunoscute

A - Prelucrarea prin metoda clasica

D(X,Y)

A(X,Y)
1-2
C=n (X,Y,H)
B=i(X,Y,H)

*l-2 6
*2-3 Vl.n
Y
B

Figura 1.

Elementele masurate pe teren:


• i - unghiurile orizontale
• i - media unghiurilor de panta
• li - lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire
39
Etape de calcul:

I. Calculul distantelor orizontale

dij = lij * cos o ij

1. Calculul orientarilor
a). Calculul orientarilor laturilor de spijin
AY

AXCD

b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire


(transmiterea orientarilor)

0; = 00 + <y, ±
200s 0; = 0, +
a)7 ± 200s
2. 1 L

2
©'„ - ©;„, ± «„ ± 200^

c) Calculul neinchideri pe orientari


ea = v.-Vj = ©I -©„ =(00 +£>,. ±w*200x )-0n
c = aproximatia de citire a teodolitului

n = numarul de statii

daca ee =TB, se calculeaza corectia : ce = v} . - ve

• Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin


compensarea orientarilor.
• Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor
tot calculul de compensare.

III.5 Metode de determinare a suprafetei

Alegerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de:

• modul de intocmire a planului cadastral;


• precizia ceruta la determinare;
• scara planului;
• starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastral;
• mijloacele de calcul avute la dispozitie.

Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de


natura datelor masurate (numerice sau grafice), de perfomantele mijloacelor
tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clasifica astfel:

• Metode numerice(cuprinzand procedeele:analitic,geometric si trigonometric);


• Metode grafice;
• Metoda combinata;
• Metoda mecanica.

> Metode numerice de calcul a suprafetelor

Elementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc


coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.
44

a) Procedeul analitic

Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care


marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se
porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poate
scrie:

0 y

X2 Y2
X3 Y3

Figura 2.

Se dezvolta determinantul dupa coloana 1:

2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys- X3(Yi-Y2)


Yi) +

Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula


generalizata:

2S= Xi(Yi+1 – Yi-1 )

Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta:

2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2- Xl)

sau scrisa prescurtat relatia este:

2S= Yi(Xi-1 – Xi+1 )

45
Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul
poligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele
relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea
calculelor.

III.6. Detasarea suprafetelor

Defmitie : detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o


suprafata impusa ,,s" dintr-o suprafata mai mare cunoscuta ,,S ",in anumite conditii
date.

Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de


detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei).

Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii:


a) conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din 5)
b) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca
linia de detasare)

Situatii frecvente:
- dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in
interiorul sau in exteriorul acesteia.
- dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului
suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara");
- detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate
impus (detasare ,,proportionala").

Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare


(calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren.

La birou se executa:
- determinarea suprafetelor;
- calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, unghiuri,
distante);
- efectuarea detasarii propiu-zise.

46
Metode folosite:

1. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment);


b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la
intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren)
2. grafice - pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari
mari.
Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea
proiectului pe teren.

• Formula generala a detasarilor,, proportionate ",,paralele " si


,,perpendiculare " - procedeul analitic

Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera


patrulaterul oarecare ABCD, din care se va detasa o suprafata s, print-o dreapta
oarecare.

Figura 3

Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor


determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfel;

fXN = XD+/?2(XC -XD) |


YN=YD+A(YC-YD )'
X M = XA + A( XB - X

47
Rapoartele pi si p2 sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma:

DC
A=

din care rezulta:

C - n . 9 <f -n-S
°AMD ~ M "ABD> °AMN ~
=: A n ==
M " AN D A! '^ ^' "^ nnM Pt ' <J;
(2)
Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuie
detasata ca o suma de suprafete, tinand cont si de relatiile (2):

(3)
S =
~ Pi ' ^ABD + P^ ' " ' ACD ~ -4CD
". "A NM D

La randul sau, suprafata necunoscuta SANMD poate fi exprimata astfel:

'ANBD
i' Pi '
=

^ANBD= P2 '
Pi '
w

Tinand seama de relatiile de mai sus, rezulta;

=
Pi ' Pi ' 'A CB D (5)

Ca urmare, relatia (3) devine:

Cu notatiile
J
ACBD (6)

ABD

48
relatia (6) devine:

(8)

Relatia (8) reprezinta formula generala a detasarilor si permite calculul


rapoartelor necunoscute p1 si p2 prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in
parte.

* Detasari "paralele"

La detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura a


conturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea:

B
— (1)
;

Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula


generala a detasarilor tinand seama de (1):

a) in functie de pi:

AEB ") ** D S'D „


pr-2-a— + ——=
;
B 0
1
Pl
' E A-E
~E
A-B

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata
notata cu E tinde catre zero, se va determina raportul I/pi, din ecuatia (2) impartita cu
A2

49
B
, J.-A
A.B
* 'i y\
i
A

b) in functie de
B-E A 5-A
A'
A 5-E

E A-B

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata
notata cu E tinde catre zero, se va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu

1 5-A 2 B B-E -
i- 2r — — —= 0
B-E
n
sau —— —+——=0rt
s-E
A s
A.A.
±=5. ,±
A * A-B

Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment


pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de

50
Detasarea "paralela"in trapez

Particularizari:

A = B si pl = p2 = p ;
2
= 2-p-A-p
A -E5-E
E

Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata


radicalului, iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului.

51
IV. LATURA JURIDICA

IV.l Generalitati

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru


identificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in
cartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si
actelor juridice pe care acestia le detin.
In Romania exista doua tipuri de propietate:
- privata (tine de domeniul privat);
- comuna (tine de domeniul public).
Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile
imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii(
drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi,
parcuri, gradini publice, paduri,etc.).
Domeniul privat poate fi:
- al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri
miniere);
- al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene);
- individual
In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de
proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din
registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita
numai dupa verificarea documentelor juridice.
In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de
propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.

IV.2 PUBLICITATEA IMOBILIARA

Publicitatea imobiliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor


de proprietate intr-un registry, organizat de administratia cadastral- juridica
pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii
opozabilitatii fata de terti.

52
Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite sa
tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se
constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Acestea
trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante:
• sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice
(securitate statica);
• sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand
la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil
(securitate dinamica);
• sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in
registrele publice;
• sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra
schimbarilor ce se produc in situatia materiala, conform cu normele de
sistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca urmare a instramarii sau
grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati.
In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara:
sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni,
denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat); sistemul cartilor
funciare, denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania, Banat si
Bucovina).
In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele:
• cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale;
• cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciare
au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.

Sistemul de publicitate personala

S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si
belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. Aceste registre
sunt:
• registrul de transcriere;
• registru de inscriere;
• registrul de inscriere al comandamentelor;
• mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.
Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor,
realizandu-se astfel o publicitate personala.

53
TRANSCRIEREA = consta in copierea integrate in registrul de publicitate a
continutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se
retrag drepturile reale imobiliare;
INSCRIPTIUNEA ( INSCRIEREA) = consta in copierea partilor din actele
juridice referitoare la ipoteci si privelegii.

Actele supuse transcrierii sunt:

• actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se
pot ipoteca (contract de vanzare- cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se
renunta la aceste drepturi;
• actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct,
uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturi;
• tranzactiile privind drepturile reale;
• ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie);
• hotararile de expropiere pentru interes obstesc;
• cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de 2 ani.

In registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras


comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile
veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor.
Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe
masuratori cadastrale, deci au neajunsuri.

Sistemul de publicitate reala al cartii funciare

CARTEA FUNCIARA = este un ansamblu de documente care descriu bunuri


imobile si determina situatia lor juridica.

In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996",


publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor
juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. Aceasta se
efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor
imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor.

54
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand
aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea
funciara.
Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui
proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei
localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui
teritoriu.
Registrul se intregeste cu:

• registrul special de intrare;


• planul de identificare a corpurilor de proprietate;
• repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si
numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise;
• indexul alfabetic al proprietarilor;
• mapa cu cererile de inscriere.

Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt


denumite " drepturi tabulare". Acestea sunt:

• dreptul de proprietate;
• dreptul de superficie;
• dreptul de uzufruct;
• dreptul de uz;
• dreptul de abitatie;
• dreptul de servitute;
• dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.

In sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu


persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui
prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc..

Cartea funciara este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului


cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar.

55
PARTEA I- a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu
toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv:
• numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate;
• suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructive;
• amplasamentul si vecinatatile;
• valoarea impozabila.

PARTEA II - a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate


informatiile privind drepturile inscrise, respectiv:

• numele proprietarului;
• actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si
mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
• stramutarile proprietatii;
• servitutiile constituite in folosul bunului imobil;
• faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si
actiunile privitoare la proprietate;
• orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a
sau a II-a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute.

PARTEA III- a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile


privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv:
• dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile
imobiliare,precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
• faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si
actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
• sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale;
• orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la
inscrierile facute in aceasta parte.

Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea


sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului
imobil.

56
Prezentarea generală a unei staţii totale

Tahimetrele electronice sunt instrumentele


geodezice cel mai des utilizate în măsurătorile terestre.
Evoluţia lor, din punct de vedere electronic, a condus la
denumirea de staţie totală care presupune atât o
măsurare a elementelor caracteristice pentru un
tahimetru
clasic, cât şi o serie de controale şi calcule direct pe
teren, cum ar fi:stocarea automată a datelor, calcule prin
programe specifice a orientării, coordonatelor,
elementelor de trasat etc.

Componentele principale ale unei staţii totale sunt:


-teodolitul
-telemetrul
-tastatura şi afişajul
-microprocesorul.
Teodolitul este electronic. Constructiv, teodolitele
electronice au forma, elementele componente şi axele
asemănătoare teodolitelor clasice, diferenţele cele mai
importante apărând la construcţia cercurilor gradate şi la
dispozitivele de efectuare a lecturilor.
Dispozitivele de citire generează impulsuri care sunt
transformate de un microprocesor în semnale codificate
ce sunt transmise către echipamente periferice. Pe afişaj
vor apărea valorile direcţiilor sau unghiurilor măsurate.
Se poate introduce orice lectură (inclusiv valoarea zero)
pe direcţia origine. Înregistrarea citirilor se face pe suporţi
magnetici, fie pe o dischetă introdusă în aparat.
Erorile care afectează măsurătorile au, în general, acelaşi
caracter (sistematic sau întâmplător), aceleaşi surse de
provenienţă şi aceleaşi moduri de determinare şi
eliminare ca la teodolitele clasice.
Diferenţa constă în faptul că microprocesorul poate
efectua automat medierea lecturilor corespunzătoare
ambelor poziţii ale lunetei şi poate semnala eventualele
erori de punctare.

Telemetrul este de tip electrooptic şi este


încorporat în teodolit. Toate corecţiile ce se aduc
distanţelor măsurate şi care pot fi evaluate cu ajutorul
unor relaţii matematice, sunt aplicate automat.

Tastatura şi afişajul asigură comunicarea operator


instrument în efectuarea măsurătorilor şi controlul
acestora. Tastatura este din ce în ce mai simplificată,
evitându-se tastele multifuncţionale,aplicând tehnica
meniurilor.
Ecranul de afişare este cu cristale lichide, în sistem
alfanumeric, cu tendinţe de mărire pentru a permite
afişarea simultană a tuturor informaţiilor (date măsurate,
comenzi executate, corecţii aplicate etc.)
Microprocesorul este componenta cea mai
importantă a staţiei totale, având funcţii multiple. Prin
intermediul programelor existente în memoria acestuia ce
acţionează asupra perifericelor şi în memoria de date.
Există posibilitatea cuplării cu carnete electronice de
teren pentru facilitarea stocării datelor şi utilizarea în
prelucrare a unor date mai vechi precum şi a unor
programe de calcul specificemăsurătorilor topografice.
Dintre cele mai utilizate staţii totale de la noi din ţară se
pot enumera produsele firmei WILD-Leica, Topcon, Pentax
care s-au impus pe piaţă datorită caracteristicilor lor.

Staţii totale produse de firma Leica


Staţiile totale ale firmei Leica din gama TPS800 au
o memorie a datelor de minim 10 000 măsurători oferind
avantajul executării lucrărilor de intindere mare în timp
relatic scurt. Manevrarea pe teren este rapidă şi precisă
cu ajutorul sistemului laser de centrare şi afişarea digitală
a nivelei torice. Şuruburile de mişcare micrometrică pe
orizontală au posibilitate de rotaţie infinită oferind
rapiditate şi precizie la măsurare.
Măsurarea unghiurilor se face cu o deviaţie standard
cuprinsă între 2"şi 5" la gama TPS800.
Distanţa maximă măsurată cu o prismă este de 3500m
într-un timp mai mic de 1 secundă.
Softul de transfer al datelor oferă posibilitatea afişării
simultane pe monitorul calculatorului atât a datelor
preluate din staţia totală cât şi a hard disk-ului
calculatorului pentru o operare rapidă asupra fişierelor
din ambele sensuri.