MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

SPECIALIZAREA „MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU”
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

TRASAREA ŞI URMĂRIREA ÎN CONSTRUCŢIE A

UNUI PASAJ DE PE AUTOSTRADA SIBIU -
ORĂŞTIE LOT 4 KM 81 + 405

COORDONATOR: Conf. univ. dr. ing. Ioan Ienciu

ABSOLVENT: Popoviciu Roxana

ALBA IULIA
2014

1
 CUPRINS

Capitolul 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE.............................................................................2

1.1. Scopul şi importanţa proiectului de absolvire.........................................................2
1.2. Localizarea geografică............................................................................................3
1.3. Descrierea obiectivului............................................................................................4
1.4. Cadastru General al Drumurilor. Definiţii şi detalii tehnice.....................................6
1.5. Metodologia de rezolvare a proiectului...................................................................8
CAPITOLUL 2. ETAPA DE TEREN....................................................................................9
2.1. Descrierea aparaturii utilizate.................................................................................9
2.2. Recunoaşterea terenului.......................................................................................12
2.3. Stabilirea rețelei de ridicare..................................................................................13
2.4. Marcarea şi semnalizarea punctelor.....................................................................14
2.5. Nivelment. Determinarea cotelor reperilor topografici.........................................16
CAPITOLUL 3. ETAPA DE BIROU..................................................................................18
3.1. Descrierea programelor utilizate...........................................................................18
3.1.1. Softul utilizat pentru descărcarea măsurătorilor............................................18
3.1.2. Softul utilizat pentru prelucrarea măsurătorilor..............................................18
3.1.3. Programul AutoCAD.......................................................................................20
3.2. Descărcarea și prelucrarea datelor.......................................................................22
3.2.1. Descărcarea datelor.......................................................................................22
3.2.2. Procesarea datelor.........................................................................................26
3.3. Elemente caracteristice în plan a unei căi de comunicație terestre....................44
3.4. Elemente caracteristice unui plan topografic aferent unei căi de comunicații......45
CAPITOLUL 4. TRASAREA ȘI URMĂRIREA ÎN CONSTRUCȚIE A PASAJULUI..........48
4.1. Generalități privind trasarea..................................................................................48
4.2. Întocmirea planului................................................................................................50
4.3. Trasarea punctelor obiectivului.............................................................................52
4.4. Urmărirea în construcție a drenului de baraj........................................................54
4.4.1. Întocmirea profilelor. Generalități...................................................................54
4.4.2. Întocmirea profilelor transversale...................................................................55
4.4.3. Întocmirea planului de situație cu vederea plană...........................................61
CAPITOLUL 5. CONCLUZII............................................................................................63
BIBLIOGRAFIA................................................................................................................64

2
 CAPITOLUL 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Scopul şi importanţa proiectului de absolvire

În cadrul progresului economic și tehnic ce caracterizează societatea în

momentul de față se pune problema realizării unei infrastructuri, caracterizată ca o bază
de la care este necesar a se pleca în vederea realizării unor investiții ulterioare.
Astfel, modernizarea căilor de acces existente, cât și crearea unora noi se
impune ca o necesitate. Lucrarea de față vine și răspunde acestei nevoi.
Folosind ca suport tehnic pasajul de pe autostrada Sibiu - Orăştie lot 4 km 81 +
405, se prezintă modul de realizare a acestuia.
Realizarea de tronsoane de autostradă presupune o serie de avantaje, atât la
nivel local, cât și la nivel național.
Pe lânga creşterea confortului în trafic, se rezolvă şi problema terenurilor
neutilizate de nimeni sau complet neproductive din judeţele prin care trece şoseaua.
Asigurarea unui trafic lejer, duce şi la creşterea segmentului afacerilor din zonă,
infrastructura fiind un bun mod de a atrage noi investitori.
De asemenea, se prezintă totalitatea acțiunilor întreprinse de către inginerul
topograf, de unde reiese și importanța acestuia într-un proiect de acest gen.
Prezenta lucrare Își propune evidențierea tuturor etapelor de realizare a
documentației. Se începe cu prezentarea etapei de teren, de măsurare efectivă a
detaliilor existente în teren, necesare întocmirii planului situației existente. Se prezintă
apoi modul de prelucrare a datelor preluate din teren, modul de realizare a planurilor,
profilelor, de calcul al volumelor.

3
 1.2. Localizarea geografică

Localizarea geografică a localității Șura Mică

Şura Mică (în germană Kleinscheuern, în maghiară Kiscsűr, în dialectul săsesc
Klišeirn, în latină Parvum Horeum) este o comună în judeţul Sibiu, Transilvania,
România.
Comuna este situată la 11 km vest de Sibiu şi la 5 km de Ocna Sibiului. Accesul
în comună se face pe DJ106B Sibiu-Ocna Sibiului sau pe DN1 Sibiu-Sebeş.
Comuna este străbătută de pârâurile Şura Mică, Ruscior şi Râşnoave, care curg
pe direcţia vest-est şi se varsă în râul Cibin.1
Suprafaţa comunei este de 49,48 kmp, cu o poluație de 2.132 locuitori, ceea ce
duce la o valoare a densității de 47,69 loc./km² . Satele componente ale comunei: Şura
Mică și Rusciori.

Fig. 1.1. Încadrarea comunei în cadrul județului Sibiu 2

În imaginea de mai sus se poate observa localizarea geografică a comunei Șura

Mică în cadrul județului Sibiu, în partea de Nord a depresiunii Sibiului, împrejmuită în
partea de est și de vest de dealuri.

1
http://www.primaria-suramica.ro/prezentare/74-prezentare-sura-mica
2
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Sura_Mica_jud_Sibiu.jpg

4
 1.3. Descrierea obiectivului

Orice drum reprezintă un complex de construcții și amenajări destinate circulației

mijloacelor de transport și deservirii acesteia. Aceste construcții și amenajări se execută
pe o fâșie de teren numită zona drumului și sunt necesare atât pentru învingerea
dificultăților de relief pe care le prezintă terenul în forma sa naturală, cât și pentru a se
asigura părții superioare a căii o suprafață de rulare cât mai bună.
Îndepărtarea neregularităților de teren presupune efectuarea unor lucrări de
terasamente (săpături și umpluturi de pământ), lucrări de apărare-consolidare, asanare
și protecție (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri etc.) și lucrări de artă (poduri, podețe,
tunele etc.). Totalitatea acestor lucrări menite să învingă dificultățile impuse de relief
formează infrastructura drumului.
Autostrada Orăștie-Sibiu este unul dintre proiectele nou realizate, cu o lungime
totală de 82km. Aceasta se împarte în patru loturi, segmente principale, după cum
urmează:
- Lotul 1: Orăștie – Sebeș;
- Lotul 2: Sebeș – Cunta;
- Lotul 3: Cunta – Săliște;
- Lotul 4: Săliște – Sibiu.

Fig 1.2. Localizarea Geografica a proiectului 3

3
Google Maps

5
 Această construcție face parte dintr-un proiect mai amplu finanțată din bani
europeni numit Coridonul 4 Pan European.
Lucrarea de faţă are ca principal obiectiv trasarea şi construcţia pasajului de pe
autostrada Sibiu – Orăştie, lot 4 km 81 + 405.
Oportunitatea efectuării investiţiei va contribui la:
- soluţionarea problemelor de acces a populaţiei şi a agenţilor economici din
această localitate;
- ridicarea standardului de viaţă a populaţiei din zonă;
- dezvoltarea mediului de afaceri prin înfiinţarea de noi agenţi economici şi
revitalizarea celor existenţi care vor avea condiţii de modernizare a proceselor
tehnologice în condiţii de eficienţă;
- crearea de noi locuri de muncă pe durata construirii Pasajului și a întregii
Autostrăzi;
- realizarea unei infrastructuri rutiere de cea mai bună calitate;
- desfăşurarea fluentă a traficului;
- imbunătăţirea confortului;
- reducerea evenimentelor rutiere.

1.4. Cadastru General al Drumurilor. Definiţii şi detalii tehnice

Cunoscut şi sub denumirea de „Cadastrul drumurilor”, cadastrul drumurilor

publice este un subsistem de evidenţă a bunurilor imobile sub aspect tehnic, economic
şi juridic, precum şi corelarea acestuia cu lucrările necesare pentru înscrierea în
documentaţiile tehnice ale cadastrului general şi în documentaţiile de publicitate
imobiliară ale imobilelor aparţinând administratorilor: AND, consiliilor judeţene sau
proprietarilor de drumuri publice.
În baza acestor lucrări, precum şi a actelor şi faptelor juridice prin care aceste
bunuri imobile au intrat în administrarea unităţilor de drumuri publice (decrete de
expropriere, legi, hotărâri ale Guvernului, hotărâri judecătoreşti, ordine de transfer,
extrase de carte funciară etc.), se va face înscrierea lor în cartea funciară.
Toate actele juridice enumerate mai sus vor fi complete şi vor satisface cerinţele
menţionate de art. 49 din L7/1996. În zonele în care funcţionează birouri de carte

6
funciară ale judecătoriilor se va solicita eliberarea extrasului de carte funciară pentru
imobilele în cauză.
Pentru documentarea asupra lucrărilor tehnice existente în domeniu se vor
inventaria toate lucrările de cadastru topografic şi cartografic, executate până în prezent
şi care descriu total sau parţial imobilele, precum şi toate lucrările executate de filiale
sau de alţi agenţi economici, la comanda administratorului sau a proprietarului de
drumuri publice. Inventarierea cuprinde planurile de situaţie la diverse scări şi în
diverse etape de dezvoltare a imobilului, planşe ce au stat la baza proiectării
obiectivului sau pe baza cărora se pot obţine diverse avize de la organele de
specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale, schiţe şi planşe din cartea
tehnică a construcţiei etc.4
Se vor solicita de la O.C.P.I şi de la departamentele de urbanism şi amenajarea
teritoriului - D.U.A.T. – informaţii tehnice asupra imobilelor cuprinse în planurile şi în
registrele cadastrale (suprafaţă, categoria de folosinţă şi proprietarul înregistrat),
precum şi date referitoare la acoperirea zonei cu planuri topografice sau cadastrale,
aflate în arhiva proprie. În urma acestei documentări se întocmeşte un raport care va
avea următoarele structuri:
- Administratorul sau proprietarul;
- Imobilul, adresa şi destinaţia acestuia;
- Suprafaţa aproximativă;
- Actele sau faptele juridice de atribuire – emitentul, numărul, data, forma,
original sau copie, suprafaţa din documente.
- Informaţiile oferite de O.C.P.I şi D.U.A.T. din care rezultă elementele
tehnice referitoare la imobil, care sunt înscrise în evidenţele tehnice ale
kcadastrului;
- Informaţiile oferite de cartea funciară – acolo unde există – prin care se
comunică datele de natură juridică asupra imobilului ;
- Informaţiile despre planurile topografice şi cadastrale existente, care
cuprind imobilul;
Pentru recunoaşterea şi delimitarea amplasamentului se întocmesc:
1. proces-verbal de recunoaştere a amplasamentului, încheiat între
reprezentanţii administratorului sau proprietarului şi cei ai executantului, în care este
descris amplasamentul;
2. schiţa amplasamentului.
4
Tamaioaga, Gh.; Tamaioaga, D. – Cadastrul general și Cadastrele de specialitate, editura Matrix ROM, București,
2005

7
 Pentru descrierea împrejmuirii şi identificarea vecinilor, se vor întocmi pentru
fiecare dintre aceştia:
- denumirea persoanei fizice sau juridice vecine;
- schiţa de vecinătate, în care vor fi trecute toate punctele de frăngere (numerele
lor vor fi scrise cu vopsea pe împrejmuire). În cazul în care împrejmuirea nu există,
limita se va borna;
- pentru fiecare punct de frângere a împrejmuirii precum şi pentru punctele
bornate se vor întocmi descrieri topografice.
Conţinutul documentaţiilor de cadastru al drumurilor publice va cuprinde reţeaua
geodezică de sprijin şi reţeaua de ridicare rezultate pe baza măsurătorilor din teren,
sprijinite pe reţeaua geodezică de stat, în funcţie de necesităţi, procedându-se la
îndesirea acesteia în zonă.
Punctele reţelelor geodezice de sprijin şi de ridicare, ca de altfel şi determinarea
şi raportarea detaliilor planimetrice care formează conţinutul hărţilor topografice, se face
în sistemul de coordonate ale planului de proiecţie Stereografic 1970. Desfăşurarea
lucrărilor topografice, precum şi referirea lucrărilor ulterioare de actualizare şi /sau de
trasare, pe lângă fiecare teren inclus în lucrare, se va realiza un sistem de puncte
bornate.5

1.5. Metodologia de rezolvare a proiectului

Pentru realizarea podului de la Km 81+405 Localitaea Rusciori Comuna

Sura Mica , sunt necesare lucrări topografice ce au legătură cu activităţile de
proiectare şi sunt grupate în două categorii:
- Lucrări de teren
- Lucrări de birou

Lucrări de teren
Pentru realizarea lucrărilor de teren vom avea nevoie de parcurgerea
următoarelor etape:
-Recunoaşterea în teren a punctelor de coordonate cunoscute;

5
Ordinul nr. 534, 1 octombrie 2001, privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 744 din 21 noiemnrie 2001

8
 - Comparaţia hărţii cu terenul;
- Alegerea bazei de îndesire şi metodele determinării ei;
- Segmentarea şi pichetarea punctelor;
-Culegerea elementelor necesare descrierii topografice a punctelor şi
întocmirea schiţelor şi reperajelor.
La pichetarea punctelor topografice vom realiza:
- Fixarea locului punctelor;
- Instalarea picheţilor şi întocmirea schiţei din carnet.
Lucrările necesare la pregătirea operaţiilor geodezice şi topografice constau
în:
- Instalarea aparatului în staţie;
- Fixarea aparatului pe trepied precum şi centrarea şi calarea definitivă;
- Fixarea unei gradaţii pe cercul aparatului de măsurat unghiuri;
- Semnalizarea punctelor de sprijin ale aliniamentelor;
- Măsurarea bazelor în reţeaua de ridicare;
- Măsurarea azimutului sau zenitalului a unei direcţii;
- Prelucrarea datelor în teren şi compensarea în staţie.

Lucrări de birou
În această a doua categorie de lucrări topografice trebuie parcurse următoarele
etape:
-Prelucrarea observaţiilor în teren (media observaţiilor, deducerea erorilor
colimaţiei, reducerea la zero a valorii observaţiilor);
- Calculul distanţelor;
- Calculul coordonatelor punctelor radiate;
- Prelucrarea grafică a datelor
- Întocmirea documentaţilor pentru depunere la O.C.P.I

CAPITOLUL 2. ETAPA DE TEREN

9
 2.1. Descrierea aparaturii utilizate

În vederea realizării scopului propus pentru această lucrare, a fost necesară

utilizarea de aparatură de ultimă generație, cu ajutorul căreia precizia de execuție este
una ridicată, iar posibilitatea apariției erorilor scăzută.
Astfel, s-a utilizat în vederea preluării datelor necesare întocmirii planurilor din
teren, stația totală Leica TCR 407. Mai jos sunt descrise caracteristicile principale ale
stației totale și câteva caracteristici de funcționare.

Fig. 2.1. Statia Totală Leica TC4076

Este important de știut că pentru a putea funcţiona la parametrii optimi și pentru

a o putea folosi la întreaga ei capacitate, pe lângă staţia totală propriu - zisă este nevoie
de mai multe accesorii.
Accesoriile obligatorii sunt:
A. Memoria

6
Manual de utilizare Leica TCR

10
 Memoria staţiei totale permite ca mărimile măsurate sau determinate să fie
stocate pe un suport în mod automat în vederea transferării spre un calculator. Memoria
instrumentelor este o componentă deosebit de importantă, deoarece lipsa acesteia
reduce substanţial performanţele instrumentului.
B. Softul de transfer
Softul de transfer se livrează împreună cu staţia totală, fiind specific fiecărei firme
constructoare și de multe ori particularizat pentru instrumente din aceeași clasă. Cu
ajutorul acestui soft se poate realiza încărcarea și actualizarea unor aplicaţii și
configuraţii în memoria instrumentului.
C. Cablul de transfer
Alte accesorii necesare funcţionării staţiei totale
Pentru a putea folosi o staţie totală mai avem nevoie si de alte accesorii, cum ar
fi:
-baterii,
-încărcătoare de baterii,
-jaloane si prisme,
-ţinte de vizare,
-trepied.7
Setarea staţiei totale Cuprinde următoarele etape:
- Definirea jobului:

Fig. 2.2 Definirea Jobului8

Toate datele sunt salvate în JOBS, care sunt similare directoarelor. Job -urile
conţin date măsurate de diferite tipuri (măsurători, coduri, puncte fixe, staţii). Ele se pot
gestiona în mod individual și pot fi afișate, editate sau șterse separat. Dacă nu s-a
definit nici un job și s-a acţionat una din tastele ALL sau REC în modul “MĂSURARE”,
sistemul generează în mod automat un job cu numele “DEFAULT”.
Accesul la un job:
7
Manual de utilizare pentru stația totală Leica TC 407
8
Manual de utilizare pentru stația totală Leica TC 407

11
 <NEW> Se definește un nou job. Se activează un ecran pentru introducerea
numelui jobului și al operatorului.
<SET> Se alege job-ul și se continuă cu” SET STATION”.
Definirea Staţiei:
Toate calculele de coordonatele se efectuează în funcţie de staţia actuală. De
aceea sunt necesare cel puţin coordonatele (E, N). Înălţimea staţiei e opţională.
Coordonatele pot fi introduse manual sau citite din memoria internă.

Fig. 2.3. Setarea punctului de staţie

1. Se introduce un număr de punct cunoscut din memorie

2. <SET> Fixează și înregistrează coordonatele staţiei. Se revine în programele
de iniţializare
3. Căutarea cu wildcard permite căutarea punctelor în întreaga memorie
Orientarea:
Acest program permite introducerea manuală a orientării sau determinarea ei
prin măsurarea unor puncte cu coordonate cunoscute. Coordonatele pentru orientare
se pot obţine fie din memoria internă sau se pot introduce manual. Folosind butonul
<Hz0> orientarea poate fi stabilită rapid și ușor pe 0.000.
Radierea
Cu acest program se pot măsura un număr nelimitat de puncte. Programul poate
fi comparat cu măsurarea simplă. Diferă doar modul de orientare, definire a staţiei și
ecranele suplimentare pentru coordonatele ţintei. Datele măsurate pot fi înregistrate în
memoria internă sau pot fi transferate pe interfaţa serială.
Procedura:
1. Se introduce numărul punctului
2. Se introduce opţional codul (v.” CODIFICAREA”)
3. Se introduce sau se modifică înălţimea reflectorului.
4. Se declanșează măsurarea și înregistrarea 9
9
Ienciu I. Exploatarea programelor topografice, Seria Didactica, Universitatea „1 Decembrie 1918”,
AlbaIulia, 2006

12
 2.2. Recunoaşterea terenului

Este operaţia premergătoare întocmirii proiectului definitiv de execuţie a

lucrărilor în vederea definitivării acestuia. În urma recunoaşterii terenului se obţin date şi
informaţii despre:
 recunoaşterea limitei zonei ce face obiectul ridicării în prezenţa vecinilor;
 consemnarea acesteia într-un proces verbal care va conţine schiţa cu conturul
incintei şi numărul punctelor de frângere;
 recunoaşterea punctelor din reţeaua de triangulaţie, precum şi a punctelor din
reţeaua de ridicare;
 îndesirea de puncte s-a făcut prin metoda intersecţiei simple înapoi.
Materializarea punctelor s-a făcut prin borne conform standardelor în vigoare;
 toate punctele care au fost vizitate şi folosite în cadrul măsurătorilor s-au constat
a fi stabile, neexistând în zona respectivă deplasări de teren.
În urma recunoaşterii se vor alege metodele optime pentru executarea
măsurătorilor de precizie.
Planurile cadastrale sunt folosite ca bază pentru cunoaşterea cu exactitate a
proprietăţii, mărimii, caracteristicilor economice şi juridice ale proprietăţii funciare.
Se identifică în zonă sistemul topo - geodezic de referinţă în care se lucrează,
fapt constatabil, atât prin identificarea în teren, cât şi la Oficiul de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară.10
Formele de reţele de triangulaţie simple care se aleg în accentuarea lucrării
sunt: patrulater cu două diagonale, poligon cu punct central, lanţ de triunghiuri sau
combinaţii ale acestora.
Cu aceste forme alese se întocmeşte o schiţă în care sunt specificate punctele,
unghiurile, direcţiile vizate şi laturile măsurate, denumite „baze de triangulaţie”.
Astfel, în cadrul etapei de recunoaștere a terenului se realizează, cu alte cuvinte,
un plan de acțiune. Se vizualizează caracteristicile terenului și se stabilește tipul de
abordare.

10
http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Topografie1.pdf
13
 2.3. Stabilirea rețelei de ridicare

Ținând cont de configurația terenului, observată în cadrul etapei de recunoaștere

a terenului, s-a ajuns la concluzia că, în vederea realizării lucrării de față, soluția cea
mai bună este cea a rețelei de tip drumuire sprijinită pe două capete.
Principiul drumuirii este prezentat în figura de mai jos.

Fig. 2.4. Principiul drumuirii sprijinite pe două capete 11

Se poate observa, astfel, că punctele cunoscute sunt cele din capăt, respectiv 8,
7, într-un capăt, și 6, 5, în celălalt. Se staționează inițial pe punctul 7, de coordonate
cunoscute și se vizează, în spate, punctul, de coordonate de asemenea cunoscute, cu
numărul 8. Apoi se vizează în față punctul nou de coordonate cu numărul 101.
După aceea se mută aparatul în punctul nou determinat 101, se vizează în spate
punctul 7 și în față punctul, de asemenea nou, cu numărul 102. Această operațiune se
repetă de câte ori este necesar, astfel încât să se poată cuprinde întreaga zonă de
interes și să se poată ridica totalitatea punctelor de detaliu ce prezintă importanță în
vederea întocmirii planului de situație.
La finalul poligonației, aceasta trebuie închisă tot pe puncte de coordonate
cunoscute. Astfel, de pe ultimul punct nou determinat se vizează punctul de coordonate
cunoscute din celălalt capăt al poligonației, respectiv punctul 6. Apoi se mută aparatul în
punctul 6, se vizează înapoi punctul nou determinat, iar mai apoi se vizează punctul de
coordonate de asemenea cunoscute, respectiv punctul 5.

2.4. Marcarea şi semnalizarea punctelor

11
http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Speciale2.pdf

14
 Marcarea la sol a punctelor în reţele geodezice se face cu ajutorul unor borne
din beton armat, care necesită şi o semnalizare adecvată pentru a permite executarea
observaţiilor la distanţe mari. Semnalele geodezice se construiesc din lemn sau metal.
Punctele reţelelor de nivelment sunt marcate în diferite moduri, în funcţie de
importanţa punctului, cu: reperi din beton armat, cu mărci de nivelment sau reperi de
adâncime.
Detaliile legate de poziţia punctului se referă la: denumirea punctului, ordinul
punctului, judeţul, staţia de cale ferată cea mai apropiată, nomenclatura foii de hartă în
care se găseşte punctul, coordonatele de pe hartă, natura punctului (vechi, noi), starea
construcţiei în cazul în care este vechi.12
Partea privind felul construcţiei care semnalizează punctul se completează
după efectuarea construcţiei în punct (scheme cu tipuri de semnale).
Pentru descrierea bornării se face o schiţă însoţită de o descriere în cuvinte,
unde se specifică dacă s-a făcut o movilă cu şanţ în jurul bornei, dacă s-au făcut
defrişări pe anumite direcţii pentru a se asigura vizibilitatea şi alte lucrări care s-au
executat în punctul respectiv.
1.20

0.20

0.20

0.75

1.55
0.15

0.40

0.25

0.30

Fig. 2.5. Marcarea și semnalizarea unui punct

Descrierea poziţiei punctului şi a căilor de acces se va face atât prin cuvinte, cât
şi prin intermediul a două schiţe. Una din schiţe va prezenta poziţia punctului faţă de
căile de acces şi localităţile cele mai apropiate, iar cealaltă reperajul punctului faţă de
detaliile cele mai importante din apropierea lui.
Lucrările topografice de planimetrie în zonă s-au bazat pe existența unui număr
de patru borne de ordinul I aflate la capetele lotului 4, iar cele de Nivelment s-au bazat
pe reperele aflate în gara din Săliște (RN 1007) și reperul din gara Sibiu (RN 1002).
Realizarea rețelei Planimetrice pentru podul de la km 81+405 s-a realizat în două
etape:

12
http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Topografie2.pdf

15
 - în prima etapă s-a realizat rețeaua pentru întreg lotul 4 prin metoda
drumuirii închise pe 2 capete;
- în a 2a etapă s-a îndesit rețeaua rezultată în prima etapă materializându-
se în teren încă 6 borne în jurul obiectului care urmează a fii construit.
Rețeaua de nivelmet a fost realizată prin Nivelment geometric de mijloc plecând
de pe reperul din gara Sibiu (RN 1002), cu închidere pe reperul din Gara Săliște (RN
1007). Nivelmentul s-a realizat dus întors și s-a trecut prin toate bornele existente pe
traseu. Neînchiderea s-a încadrat în toleranță.

2.5. Nivelment. Determinarea cotelor reperilor topografici .

Pentru a descrie poziția unui punct, sunt cerute două coordonate. Coordonatele
polare au nevoie de o linie și de un unghi.Coordonatele carteziene au nevoie de două
linii în cadrul unui sistem ortogonal.
Stația totală măsoară coordonatele polare; acestea sunt recalculate ca fiind
coordonate carteziene fie în cadrul sistemului ortogonal dat, fie în cadrul instrumentului
însuși sau ulterior, la birou.
Practic, pentru trasarea unui punct definit prin coordonatele sale s-au parcurs
urmatoarele etape:
 Definirea coordonatelor punctului de stație
 Definirea coordonatelor punctului de orientare
 Efectuarea lecturii necesare orientării aparatului
 Introducerea coordonatelor punctului/punctelor de trasat
Pe baza coordonatelor carteziene ale punctului de trasat și a orientării aparatul
calculează coordonatele polare (unghiul în care se află punctul față de orientare și
distanța față de punctul de stație).
Se colimează aparatul , se ghidează operatorul pe această direcție și la distanța
calculată (verificată prin citiri successive) se materializează punctul de trasat.
Urmărește determinarea/trasarea cotei z a unui punct, având drept obiect
stabilirea diferenței de nivel între stația cunoscută și punctul nou iar pe baza diferenței
de nivel calculate de aparat și a cotei predefinite a punctului de de stație se determină

16
cota z a punctului nou. Diferența de nivel se obține prin diferența citirilor făcute pe
stadiile ținute în stația cunoscută și în punctul nou, în funcție de care se deduce și cota
absolută a acestuia.
Dat fiind faptul că în cazul de față avem de-a face cu o trasare, cotele punctului
nou nu trebuiau calculate ca în cazul unei radieri, ele fiind prevăzute în proiect.
Practic, în teren se definea cota reperului de nivel, se efectua citirea înapoi cu
mira ținută pe acest punct, ulterior în zona în care trebuia materializată cota de execuție
se ținea mira vertical. În această poziție se efectua citirea înainte, dacă era nevoie se
ajusta poziția mirei glisând sus/jos, dacă nu la baza mirei se materializă punctul.
Instrumentele geotopografice moderne, reprezentate prin sistemul de poziționare
GPS, stații totale, nivelmetre digitale, întocmai ca și cele prezentate mai sus, bazate pe
măsurarea distanțelor prin unde, împreună cu informatizarea prelucrării datelor și a
raportării planurilor, au revoluționat profund tehnologia clasică a ridicărilor și trasărilor
topografice, cu efecte benefice de randament și precizie nesperate până acum câteva
decenii. Ca atare, activitatea topografică ca un complex de lucrări pe teren și la birou, a
fost susținută tocmai de evoluția instrumentelor de măsurare.
Beneficiile care le oferă utilizarea acestor instrumente moderne au fost
exploatate și în cadrul proiectului descris de față. Amploarea proiectului depășește însă
nivelul lucrării de față, ea încercând să surprindă sinteza câtorva etape ce au ținut de
execuția pasajului.

17
 CAPITOLUL 3. ETAPA DE BIROU

3.1. Descrierea programelor utilizate

3.1.1. Softul utilizat pentru descărcarea măsurătorilor

După etapa de teren este necesar transferul datelor din stația totală în memoria
calculatorului, în vederea prelucrării ulterioare. Softul utilizat pentru descărcarea datelor
din memoria internă a stației totale în memoria calculatorului este Leica Geo Office
Tools.
Opțiunile pe care programul le include sunt:
- Data Exchange Manager: pentru transferul coordonatelor,
măsurătorilor, listelor de coduri şi a formatelor de ieşire între
aparat şi PC;
- Codelist Manager: pentru crearea şi prelucrarea listelor de coduri;
- Software Upload: pentru instalarea/ştergerea de software de sistem,
programe de aplicaţii, software EDM, precum şi texte pentru
sistem/aplicaţii;
- Coordinate Editor: pentru crearea şi prelucrarea de fişiere de
coordonate, precum şi Import/Export;
- Settings: pentru configurarea tuturor aplicaţiilor sub Survey Office;
- External Tools: permite accesul la Format Manager pentru definirea
formatelor de ieşire de către utilizator, precum şi la TPS Setup
13
pentru configurări făcute de utilizator.

3.1.2. Softul utilizat pentru prelucrarea măsurătorilor

În vederea prelucrării datelor preluate din teren în etapa de măsurători propriu-

zise s-a utilizat softul compatibil cu stația totală utilizată, Leica TCR 407, și anume softul

13
Ienciu I., Oprea L., Voicu E.-Automatizarea programelor topografice, Note de Curs, Seria Didactică,
Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia,, 2008

18
TopoSYS. În cele ce urmează se vor prezenta principalele caracteristici ale acestui
program de procesare a datelor.
Sistemul de programe TopoSys este un software care calculează şi prelucrează
informaţii rezultate din măsurători topografice şi geodezice locale, folosind metode
statistice de filtrare a erorilor mari şi a compensării datelor. Pe lângă acestea, TopoSys
efectuează şi calculele necesare pentru stabilirea referinţei geodezice a informaţiilor de
poziţionare date în diferite proiecţii şi sisteme de referinţă.
Gestionarea informaţiilor este efectuată în baze de date denumite Proiecte, iar
calculele propriuzise se efectuează în unităţi de lucru denumite Lucrări. Un proiect
poate cuprinde mai multe lucrări care au în comun informaţii de referinţă cum ar fi
puncte geodezice, utilizatori, instrumente, elipsoizi de referinţă. Fiecare lucrare cuprinde
informaţii de tipul: puncte, măsurători, nivelment, transformări şi un registru cu operaţiile
efectuate.
Fereastra grafică a programului permite vizualizarea coordonatelor şi
observaţiilor existente în lucrarea curentă, precum şi afişarea numerelor de punct şi
elipselor de eroare.
Sistemul de programe TOPOSYS permite prelucrarea şi compensarea tuturor
tipurilor de măsurători folosite de geodezi pentru îndesirea reţelelor geodezice locale .14
Date primare:
-liste de coordonate - puncte fixe;
-liste de măsurători unghiulare orizontale şi verticale/zenitale, distanţe;
- liste de cote;
- liste de diferenţe de nivel.
Aceste mărimi pot fi introduse manual, importate din fişiere ASCII sau preluate
din memoriile staţiilor totale, sub forme de fişiere de diferite formate. Distanţele
măsurate pot fi distanţe reduse la orizont, înclinate sau stadimetrice.
Metode de calcul ale coordonatelor aproximative ale punctelor sunt:
- intersecţie înainte;
- intersecţie înapoi;
- drumuire / reţea de drumuiri;
- radiere ca modalitate de determinare a coordonatelor aproximative;
- radiere - calculul punctelor de detaliu.
Metode de compensare a reţelelor planimetrice şi de nivelment:
- reţea constrânsă;

14 Manual de utilizare TopoSys4 – S.C Geotop S.R.L,Odorheiu Secuiesc, Iunie 2002)

19
 - reţea liberă;
- reţea cu coordonate măsurate.
Datele de ieşire sunt:
- liste de coordonate aproximative
- liste de măsurători
- liste de coordonate compensate
-parametrii de precizie ale compensării; eroarea medie pătratică a unităţii de
pondere, erorile medii pătratice ale coordonatelor, datele elipselor de erori;
-fişiere DXF AutoCad cu dispunerea punctelor, vizele şi elipsele erorilor;
-fişiere ASCII.
Acest program poate calcula şi compensa toate coordonatele punctelor ridicate,
plecând de la un sistem de coordonate aleatoriu şi cunoscând minim două puncte de staţie.
De asemenea dacă în staţie se introduc coordonate reale, acestea vor fi compensate si
calculate în funcţie de ponderea aleasă.

Fig. 3.1. Fereastra Toposys

3.1.3. Programul AutoCAD

Deschiderea programului se face dând clic dublu pe iconiţa acestuia situată pe

desktop sau din bara de stare a sistemului de operare, Start – Programs – AutoCad. În
fereastra de deschidere a programului se va seta un document nou și setările implicite
pentru toate desenele referitoare la unitatea de măsură a lungimilor și anume, sistemul
metric. Aceste setări se vor face la prima deschidere a programului, ele fiind implicite

20
pentru următoarele sesiuni de utilizare ale acestuia, ele putând fi schimbate dacă se
dorește acest lucru.15
Fereastra de început este exemplificată în imaginea de mai jos.

Fig. 3.2. Ferastra de început pentru AutoCAD

Fereastra AutoCAD
Fereastra AutoCAD reprezintă spaţiul de lucru și conţine elemente care vor fi
folosite pentru a crea diferite obiecte și pentru a obţine informaţii referitoare la acestea.

Fig. 3.3. Fereastra principală AutoCAD

15
http://www.catia.ro/tutoriale/autocad/lucrarea1/lucrarea1.htm
21
 Astfel, fereastra principală a programului AutoCAD conține următoarele
componente:
- Bara de meniu, ce conţine meniul standard al AutoCad-ului dar pot fi
adăugate noi meniuri specifice unor aplicaţii instalate;
- Bara standard, conţine aplicaţii comune tuturor programelor ce rulează sub
Windows (deschidere, imprimare, salvare etc.);
- Bara de proprietăţi, ce oferă informaţii referitoare la proprietăţile obiectelor
(culoarea, tipul de linie folosit, grosimea liniei etc.);
- Bara particulară de lucru, conţine bara de desenare și bara de modificări;
- Suprafaţa de desenare, care reprezintă fereastra de lucru;
- Cursorul, care identifică punctele din suprafaţa de desenare;
- Sistemul de coordonate, care arată orientarea desenului;
- Model tab/layouts tab, comută desenul între spaţiul de lucru și spaţiul de
hârtie;
- Fereastra de comandă, în care sunt afișate comenzile selectate;
- Linia de comandă, în care se introduc comenzile din tastatură;
- Bara de stare conţine butoane ajutătoare care pot fi folosite în desenul
curent.16

3.2. Descărcarea și prelucrarea datelor

3.2.1. Descărcarea datelor

Descărcarea datelor se face cu ajutorul programului Leica GeoOffice Tools,

program compatibil cu stația totală utilizată, Leica TCR 407.
Mai jos sunt descriși pașii de descărcare, prin care totalitatea datelor necesare,
stocate în memoria stației totale, sunt descărcate în memoria calculatorului, în vederea
procesării ulterioare.

16
Ienciu I. Exploatarea programelor topografice, Seria Didactica, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba
Iulia, 2006

22
 Descărcarea datelor se poate efectua folosind programul Leica Geo Office
Tools, program compatibil cu staţia totală Leica TCR 407, cu care s-au efectuat
măsurătorile.
În cele ce urmează se va exemplifica modul de descărcare a datelor folosind
acest program, urmând paşii de descărcare.
- Se deschide programul

Fig. 3.4. Fereastra principală program Leica Geo Office Tools

- Se selectează meniul Tools - Data Exchange Manager

Fig. 3.5. Selectarea descărcării

- Se selectează JOB-ul din memoria stației totale ce se dorește a se

descărca (folderele din memoria stației totale sunt in stânga imaginii) și
se alege folderul-destinație, din memoria calculatorului (în partea
dreaptă)

23
 - Se alege tipul de format de descărcare. Posibilitățile sunt DXF, ASCII,
IDX, GSI. În cazul de față se alege formatul .GSI.

Fig. 3.5. Selectarea JOB-ului de descărcare şi începerea descărcării

În urma descărcării rezultă:

- Fișierul ce urmează a se importa în TopoSYS pentru prelucrarea
ulterioară
- Carnetul de teren, Anexă ce face parte din documentatie (un extras
este prezentat mai jos)

Tabel 3.1. CARNET DE TEREN - extras

24
25
 3.2.2. Procesarea datelor

Odată ajunse în memoria calculatorului, datele pot fi supuse unei procesări, cu

ajutorul programului TopoSYS.
Mai jos se urmăresc totalitatea pașilor de descărcare, exemplificați cu ajutorul
imaginilor – captură din program.
După descărcarea datelor, în vederea procesării şi compensării datelor s-a
folosit softul TopoSYS 7.0, urmând paşii de mai jos:
 Din fereastra principală a programului TopoSYS se selectează un proiect
nou: Proiect, cu submeniul Nou.

Fig. 3.5. Crearea proiectului în TopoSYS

 Se alege, tot din fereastra principală a programului, meniul Proiect –

Creare lucrare.

26
 Fig. 3.6. Crearea lucrării

 Urmează etapa de definire a anumitor caracteristici, cum ar fi: denumirea

lucrării, numele operatorului care a efectuat lucrarea, tipul aparatului, tipul de distanță
măsurată, de direcție verticală, unitățile de măsură, tipul de coordonate geografice
sau reducerea la nivelul mării.

Fig. 3.7. Crearea lucrării – stabilirea caracteristicilor în vederea prelucrării

27
  Prin selectarea meniului IMPORT – IMPORT ASCII – IMPORT PUNCTE.
se importă punctele vechi sub format ASCII. Se selectează caracteristicile punctelor,
iar în final se afişează punctele importate.

Fig. 3.8. Importul punctelor cunoscute

Fig. 3.9. Importul punctelor cunoscute - Raportul

28
  Importul ASCII a punctelor vechi:
Import ASCII

Data : 2014-01-26 12:54:36

Denumire : Drumuire
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 - ANCPI-S-42

C:\inventar de coordonate.txt
PUNCTE
S1 479450.26 427461.44
S4 479523.06 427521.45
A1 479496.26 427499.65

3 Inregistrari adaugate/modificate

 Se importă măsurătorile ȋn format ASCII, urmând aceiași paşi ca la etapa

anterioară. Se selectează caracteristicile punctelor, iar în final se afişează punctele
importate.

Fig. 3.10. Selectarea caracteristicilor

29
 Fig. 3.11. Importul măsurătorilor - Raport

 Importul ASCII al măsurătorilor:

Import ASCII

Data : 2014-01-26 12:54:01

Denumire : Drumuire
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 - ANCPI-S-42

C:\fisa de teren.txt
MASURATORI
S1 1.588
A1 69.41 66.1548 100.0587 1.6
1 10 43.8869 99.7649 1.6
2 20.01 345.0994 97.8664 1.6
3 22.54 374.3727 98.1515 1.6
4 30.01 44.0825 98.0401 1.6
5 36.32 6.9639 100.3029 1.6
6 50.01 44.5293 98.9092 1.6
7 54.02 20.3852 100.0895 1.6
8 70 44.6569 99.8826 1.6
9 72.94 26.974 100.2888 1.6

30
 S2 94.3 40.6325 100.3657 1.6
9999 0 0 0 0
S2 1.502
S1 94.3 240.6325 99.8399 1.6
10 7.42 182.1616 105.6961 1.6
11 14.41 326.8905 99.5341 1.6
12 16.83 65.9693 98.2132 1.6
13 21.61 397.9006 97.8571 1.6
14 36.26 53.7437 100.4014 1.6
15 38.97 19.778 100.675 1.6
S3 56.25 41.1878 99.8063 1.6
9999 0 0 0 0
S3 1.478
S2 56.25 241.1878 100.338 1.6
16 3.42 150.5658 116.2653 1.6
17 16.73 344.0192 103.317 1.6
18 7.75 73.304 107.1263 1.6
19 18.1 370.2347 98.0758 1.6
20 21.03 67.266 100.3175 1.6
21 23.57 8.4567 101.4406 1.6
22 40.95 60.1762 98.7894 1.6
23 41.13 28.8356 99.7869 1.6
24 60.6 55.4572 99.9463 1.6
25 60.67 34.3615 99.2507 1.6
A 21.52 367.1978 98.8442 1.6
B 10.79 115.8166 101.5356 1.6
C 66.23 59.3722 99.5859 1.6
D 68.8 30.9471 99.5218 1.6
S4 100.25 51.0898 99.5829 1.6
9999 0 0 0 0
S4 1.544
S3 100.24 251.0898 99.7343 1.6
26 20.01 244.5622 98.523 1.6
27 28.17 294.831 98.3945 1.6
28 20 345.0994 100.9694 1.6
A2 72.62 268.2487 101.3248 1.6

40 Inregistrari adaugate/modificate

 În cele ce urmează se calculează drumuirea formată din patru puncte

cunoscute şi patru puncte noi. Calculul se face prin selectarea opțiunii CALCULE –
DRUMUIRE.

31
 Fig. 3.12. Calculul drumuirii

Fig. 3.13. Calculul drumuirii - raport

 În urma calculului drumuirii rezultă:

Prima statie:

Data : 2014-01-26 12:55:12

32
Denumire : Drumuire
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 - ANCPI-S-42
Drumuire
Prima statie :S1 punct cunoscut, orientat
Statii intermediare:
Ultima statie :S4 punct cunoscut, neorientat
Traseul :S1 > S2 > S3 > S4
Puncte calculate :2
Puncte noi :S2,S3
Lungimea totala[m] :162.143

Eroare neinchidere directii [gr]: 0.0000

Corectie directii [gr]: 0.0000

Eroare neinchidere coordonate X[m]: -0.041

Eroare neinchidere coordonate Y[m]: 0.051

Statia:S1 Orientare: 44.4345

Punct calculat: Nr: S2 X:479493.281 Y:427497.557
Corectii[m]: X: -0.014 Y: 0.018

Statia:S2 Orientare:244.4009
Punct calculat: Nr: S3 X:479467.289 Y:427475.795
Corectii[m]: X: -0.009 Y: 0.011

Statia:S3 Orientare: 43.6458

Punct calculat: Nr: S4 X:479523.060 Y:427521.450
Corectii[m]: X: -0.018 Y: 0.022

 Următoarea etapă este de compensare plană a punctelor

33
 Fig. 3.14. Compensarea plană a punctelor

Fig. 3.15. Compensarea plană a punctelor– selectarea parametriilor

Fig. 3.16. Compensarea plană a punctelor - rezultat

34
 Fig. 3.17. Compensarea plană a punctelor - raport

 În urma compensării plane rezultă:

Date generale

Data : 2014-01-26 12:56:10

Denumire : Drumuire
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 - ANCPI-S-42

Metoda compensarii : Constransa pe puncte fixe

Pondere : In functie de distanta

Total puncte :5
Puncte fixe :3

Numar necunoscute :4
Numar masuratori : 14
Numar masuratori suplimentare : 10

Nivel de semnificatie pentru test Tau: 5%

Nivel de confidenta : 1.96 sigma
Tau : 2.505
Tau-Tol : 2.117

35
 Statii cu masuratori de directie : 4
Masuratori de azimut :0
Masuratori de directie :7
Masuratori de distanta :7

Eroarea medie apriorica a directiilor [sec] : 200.000

Eroarea medie apriorica a distantelor [cm] : 2.000

Eroarea medie patratica a unitatii de pondere

Din ecuatiile normale : 205.68
Din ecuatiile de corectie : 532.74

Eroarea medie a directiilor [sec] : 993.930

Eroarea medie a distantelor [cm] : 0.670

Coordonate initiale si corectii de coordonate

Nrp X0 Y0 dX[cm] dY[cm]

S1 479450.260 427461.440 0.000 0.000
A1 479496.260 427499.650 0.000 0.000
S2 479493.281 427497.557 -6.346 7.657
S3 479467.289 427475.795 7.412 -8.779
S4 479523.060 427521.450 0.000 0.000

Coordonate compensate si erorile medii ale coordonatelor

Nrp X Y mX[cm] mY[cm]

S2 479493.217 427497.633 8.495 7.759

S3 479467.363 427475.707 9.220 8.176

Directii masurate si compensate

Statia S1
Unghi de orientare initial 344.0816 Unghi de orientare comp 344.1379
Dif[sec] 563.15

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

A1 100.0587 99.9896 -690.87 44.1275 1.971

S2 100.3657 100.4349 691.61 44.5728 1.972

Statia S2
Unghi de orientare initial 144.5946 Unghi de orientare comp 144.8516
Dif[sec] 2569.26

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S1 99.8399 99.7212 -1186.77 244.5728 3.383

S3 99.8063 99.9264 1200.57 244.7779 3.403

Statia S3

36
 Unghi de orientare initial 344.0629 Unghi de orientare comp 344.3140
Dif[sec] 2510.35

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S2 100.3380 100.4639 1259.46 44.7779 3.570

S4 99.5829 99.4589 -1240.14 43.7729 3.542

Statia S4
Unghi de orientare initial 143.9371 Unghi de orientare comp 144.0386
Dif[sec] 1014.73

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S3 99.7343 99.7343 -0.00 243.7729 0.000

Distante orizontale si compensate

Nps Npv Dist.oriz[m] Dist.comp[m] v[cm] Tau

 Se actualizează datele iniţiale cu cele compensate

Fig. 3.18. Actualizarea datelor iniţiale cu cele compensate

37
 Fig. 3.19. Actualizarea datelor iniţiale cu cele compensate

 În urma actualizării rezultă:

Actualizare date originale cu date compensate

Data : 2014-01-26 12:56:35

Denumire : Drumuire
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 - ANCPI-S-42

C:\Popoviciu Roxana\Drumuire\Drumuire.XYC
PUNCTE
S1 479450.260000000 427461.440000000
A1 479496.260000000 427499.650000000
S2 479493.217060823 427497.633087574
S3 479467.363365690 427475.707458479
S4 479523.060000000 427521.450000000
5 puncte modificate
C:\Popoviciu Roxana\Drumuire\Drumuire.MAC
MASURATORI
S1
A1 69.392921082 99.989613080
S2 94.301047453 100.434861903
9999 0 0
S2

38
 S1 94.299410598 99.721222679
S3 56.249781432 99.926356555
9999 0 0
S3
S2 56.249209901 100.463946567
S4 100.248424757 99.458886352
9999 0 0
S4
S3 100.244291227 99.734299237
9999 0 0
7 observatii modificate
0 cote modificate
0 diferente de nivel modificate
0 puncte modificate
0 dX, dY, dZ modificate

12 Inregistrari adaugate/modificate

 Se calculează apoi radiatele, selectând opțiunea CALCULE – RADIERE –

RADIERE AUTOMATĂ

Fig. 3.20. Calcul puncte radiate

39
 Fig. 3.21. Calcul puncte radiate

 În urma calculului punctelor radiate rezultă:

RADIERE AUTOMATA

Data : 2014-01-26 12:57:17

Denumire : Drumuire
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 - ANCPI-S-42

Data 26.01.2014
Ora 12:57

Pas 1

S1
Orientare
Unghi de orientare mediu 344.1379

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

A1 99.9896 66.1548 59.802 44.1275 344.1379 0.0000

S2 100.4349 40.6325 56.171 44.5728 344.1379 0.0000

Puncte calculate

40
 Nrp X Y Z dX dY dZ

A1 479496.262 427499.651 35.167 0.002 0.001 35.167

1 479455.166 427465.486 7.704
2 479462.264 427470.752 13.007
3 479457.211 427466.883 20.726
4 479465.362 427473.222 23.086
5 479453.296 427463.987 36.091
6 479475.367 427481.585 38.255
7 479463.319 427472.323 51.262
8 479485.050 427490.240 53.461
9 479473.232 427480.705 66.478
S2 479493.217 427497.633 75.725 -0.000 -0.000 0.001

S2
Orientare
Unghi de orientare mediu 144.8516

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

S1 99.7212 240.6325 56.172 244.5728 144.8516 -0.0000

S3 99.9264 41.1878 33.898 244.7779 144.8516 -0.0000

Puncte calculate

Nrp X Y Z dX dY dZ

S1 479450.260 427461.440 -0.108 -0.000 -0.000 -0.108

10 479491.779 427496.170 68.496
11 479483.143 427489.196 81.534
12 479481.926 427488.569 84.201
13 479492.660 427497.191 97.225
14 479472.683 427479.954 99.715
15 479484.225 427489.823 112.731
S3 479467.364 427475.708 120.509 0.000 0.000 -0.000

S3
Orientare
Unghi de orientare mediu 344.3140

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

S2 100.4639 241.1878 33.899 44.7779 344.3140 -0.0000

S4 99.4589 51.0898 72.073 43.7729 344.3140 -0.0000

Puncte calculate

Nrp X Y Z dX dY dZ

S2 479493.217 427497.633 75.506 -0.000 -0.000 -0.219

16 479468.754 427477.659 117.947

41
 17 479476.807 427484.473 131.055
18 479472.253 427480.824 123.543
19 479473.777 427480.746 136.545
20 479481.353 427487.516 130.730
21 479469.712 427477.762 143.749
22 479493.231 427496.500 144.365
23 479481.211 427487.200 157.370
24 479502.957 427505.399 159.412
25 479491.517 427495.413 172.432
A 479475.621 427482.357 139.113
B 479475.223 427482.604 117.734
C 479508.395 427509.543 159.843
D 479492.177 427496.127 181.217
S4 479523.060 427521.450 190.050 0.000 0.000 190.050

S4
Orientare
Unghi de orientare mediu 144.0386

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

S3 99.7343 251.0898 72.072 243.7729 144.0386 -0.0000

Puncte calculate

Nrp X Y Z dX dY dZ

S3 479467.364 427475.708 -69.715 0.001 0.001 -190.224

26 479512.947 427513.461 -15.361
27 479500.997 427504.094 -2.341
28 479511.515 427511.587 12.957
A2 479474.814 427479.765 -34.792

Pas :1
Total puncte calculate : 33

33 Inregistrari adaugate/modificate

În final, după efectuarea tuturor etapelor se pot exporta punctele atât ȋn format
ASCII, cât și direct DXF. Aceste exporturi ajută la ȋntocmirea carnetului de teren şi a
inventarului de coordonate.

42
 Fig. 3.22. Exportul punctelor - alegerea tipului de format (ASCII)

Fig. 3.26. Exportul punctelor – export .dxf

În urma exportului punctelor ȋn format DXF se trece la ȋntocmirea planului de

situație, a cărei etape le vom evidenția pe parcursul următorului capitol.

43
3.3. Elemente caracteristice în plan a unei căi de comunicație terestre

Drumurile publice reprezintă benzile de teren amenajate în acest scop. Drumurile

publice pot fi întâlnite atât în intravilan, cât şi în extravilan, asigurând fluenţa circulaţiei
auto în condiţii de siguranţă, atât pentru participanţii la trafic, cât şi pentru pietoni.
Secţiunea drumurilor publice, modul de construcţie, amenajările, diferă de la caz
la caz, dependent de zona pe care o traversează, importanţa şi tipul transportului,
viteza de circulaţie etc.

Zonă Zonă
Locuinţe Carosabil
verde verde

Fig. 4.1. Secţiune transversală printr-o stradă

Secţiunea drumului public este specifică localităţii pe care o traversează, sau în

afara localităţii, autostrăzile, capabile să preia în trafic autoturisme de mare viteză, mare
capacitate etc.
O primă modalitate de cartare a drumurilor publice la nivelul ţării se face prin
cadastrarea drumurilor prin:
- Autostrăzi - DA;
- Drumuri naţionale - DN;
- Drumuri judeţene - DJ;
- Drumuri comunale - DC;
- Drumuri de exploatare - DE;
- Străzi şi uliţe - DS;
- Străzi nenominalizate - DSN.
O primă modalitate de gradare a drumurilor se face prin: KILOMETRAJ –
sistem kilometric şi hectometric de gradare a drumurilor numeric şi prin marcaj.

44
 Originea s-a stabilit convenţional, în Bucureşti, în „Piaţa Sf. Gheorghe” şi este
marcată printr-o fântână arteziană şi o roză a vânturilor. Toate drumurile sunt măsurate
şi marcate prin pietre kilometrice bornate de la punctul zero, iar între kilometri sunt
marcaţi hectometri, sutele de metri (bornele mai mici cu înscris). Drumurile derivate din
drumurile principale sunt kilometrate – hectometrate de la drumul principal, acesta fiind
originea drumului derivat ş.a.m.d. Drumurile sunt codificate după categoria de folosinţă,
(D. Naţional, D. Regional, D. Exploatare etc.), primind totodată un număr cadastral în
funcţie de zona în care se află.17

3.4. Elemente caracteristice unui plan topografic aferent unei căi de

comunicații

Pentru realizarea planului topografic precizia de determinare, densitatea detaliilor

ridicate, elementele reprezentate vor fi cele corespunzătoare scării 1:500.
Principalele elemente care trebuie să fie incluse în planul topografic sunt:
- axa drumului, adică linia care defineşte caracteristicile geometrice în
plan orizontal şi în secţiune verticală, ale traseului drumului, definită ca locul geometric,
format din linii drepte sau curbe, ale punctelor egal distanţate de marginea părţii
carosabile fără a considera supralărgirea în curbe ( STAS – 4032/1 – 90). Lungimea
reală a drumului se măsoară pe axă. Prin măsurători de teren este necesar să se
determine şi să se reprezinte aliniamentele, adică poziţiile vârfurilor care definesc linia
frântă ce constituie axa drumului. Se vor determina unghiurile dintre aliniamente,
exprimate în grade centisimale şi măsurate orar, în sensul crescător al kilometrajului.
Aliniamentul se racordează prin curbe care trebuie reprezentate prin elementele
caracteristice. În acest scop se măsoară suficiente puncte pentru a se putea determina
şi / sau verifica elementele respective (raza cercului de racordare, tangenta de intrare,
bisectoarea, tangenta de ieşire, lungimea racordării); 18
- relieful şi geometria pe verticală sunt redate topografic prin efectuarea de
măsurători necesare determinării profilurilor transversale şi a profilului longitudinal al
drumului, modificarea formei profilului transversal, în dreptul bornelor kilometrice).

17
http://ro.scribd.com/doc/25508895/Capitolul-i-Notiuni-Introductive-Obiectul-m%C4%83sur%C4%83torilor-
Topografice
18
http://ro.scribd.com/doc/134623299/Topografie

45
Distanţa medie dintre două profiluri transversale succesive este de 100 m. Profilul
transversal va include obligatoriu, următoarele:
- axa drumului;
- limita părţii carosabile - linia care separă partea carosabilă de acostament;
- limita platformei – marginea exterioară a acostamentului ;
- profilul şanţului, dacă există: două puncte pe fund, un punct pe muchia
exterioară;
- piciorul taluzului de rambleu, dacă nu există şanţ;
- intersecţia dintre taluzul de rembleu şi terenul natural;
- alte elemente definitorii pentru forma taluzurilor sau a sprijinirilor, borne etc.
- un punct pe teren natural, aflat la cel puţin 2 metri de muchia exterioară a
şanţului sau taluzului.
Alte puncte, dacă sunt necesare pentru redarea corectă a profilului transversal –
trotuare, benzi suplimentare, limite etc.).
Limitele pentru carosabile se ridică prin:
- Linia de separare dintre partea carosabilă şi acostament – bordura de
încadrare;
- Bordura trotuarulu;
- Bordura spaţiului verde dintre benzile de circulaţie;
- Marcaje laterale de delimitare.
- Elementele constructive amplasate în zona părţii carosabile – platforme pentru
accesul la tramvai, refugii, monumente etc.)
- Platforma drumului situată în afara părţii carosabile, se ridică cu detalii pentru
elemente ca :
- Acostamente;19
- Locuri de parcare;
- Spaţiile verzi dintre benzile de circulaţie sau dintre partea carosabilă şi trotuar;
- Benzile de teren rezervate circulaţiei altor mijloace în afara autovehiculelor –
tramvaie, biciclete, căruţe şi tractoare.
Totodată se urmăreşte înregistrarea cât mai exactă a limitelor terenurilor aflate în
gestiunea instituţiei însărcinate cu administrarea reţelei naţionale de drumuri – ANDR,
consilii judeţene.20
Conţinutul planurilor topografice se va face pe mai multe straturi conform
următoarei structuri:
19
http://www.legex.ro/Ordin-496-1998-16169.aspx
20
http://www.presidency.ro/static/Cadrul%20National%20Strategic%20Rural.pdf

46
 STRATURI DE CONŢINUT IN CADASTRUL DRUMURILOR
Tabelul nr. 4.1.
DENUMIREA SEMNIFICATIA
STRATULUI
PARCELĂ Parcele distincte care acoperă teritoriul reprezentat
PARC DRUM Suprafaţa de teren aferentă drumului, inclusiv zonele de protecţie
AMPRIZĂ Suprafeţele de teren ocupate de diferitele componenete ale
drumului
HOTADM Limite – hotare – administrative
LIMADM Teritorii administrative
AXDRUM Axa drumului
VÂRF - AL Vârfurile aliniamentelor care descriu traseul drumului
RAC - ORIZ Punctele caracteristice ale racordărilor orizontale
DENUMIREA SEMNIFICAȚIA
STRATULUI
GEOM - VM Vârfurile aliniamentelor verticale - racordări verticale
DECLIV Declivităţi
KILOM Borne kilometrice şi hectometrice
RETAPA - P Elementele punctuale ale reţelei de alimentare cu apă
RETAPA - L Elemente liniare – conducte – ale reţelei de alimentare cu apă
REŢELE - P Elementele punctuale ale reţelei electrice
REŢELE - L Elemente liniare – cabluri – ale reţelei electrice
RETTEL - P Elementele punctuale ale reţelei telefonice
RETTEL - L Elemente liniare – cabluri – ale reţelei telefonice
RETECAN - P Elementele punctuale ale reţelei de canalizare
RETECAN - L Elemente liniare – conducte – ale reţelei de canalizare
RETGAZ - P Elementele punctuale ale reţelei de gaze
RETGAZ - L Elemente liniare – conducte – ale reţelei de gaze
ARBORI Arbori
SEMNAL Semnalizări punctuale
MARCLIN Marcaje liniare
MARCSUP Marcaje de suprafaţă
IZVOR Fântâni şi izvoare amenajate

Detaliile planurilor topografice se raportează prin coordonate, folosindu-se

semnele convenţionale pentru scara 1:500 din Atlasul de semne convenţionale pentru
planurile topografice la scările : 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 şi 1:500, elaborat de Direcţia
generală de fond funciar, cadastru şi organizare a teritoriului din Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, Bucureşti 1978.

47
 CAPITOLUL 4. PRELUCRAREA GRAFICĂ A DATELOR

4.1. Generalități. Relații de calcul

Trasarea pe teren a unei direcţii de mărime mijlocie cunoscută, constă în găsirea

celei de a doua laturi a unghiului, faţă de prima latură fixată (pe teren de orientare). În
funcţie de precizia necesară trasării direcţiei (unghiului) şi de condiţiile locale se
determină instrumentele şi metodele de trasare corespunzătoare.
În faza de pregătire topografică a proiectului în vederea trasării, din coordonatele
rectangulare cunoscute ale punctelor A, B, C, se determină valoarea unghiului β din
proiect ce urmează a fi trasat.
În funcţie de preciziile care trebuie asigurate trasarea se poate efectua prin trei
procedee:
-Trasarea pe teren a direcţiilor cu precizie scăzută
-Trasarea pe teren a direcţiilor cu precizie medie
-Trasarea pe teren a direcţiilor cu precizie ridicată
Pentru trasarea unghiului β din proiect cu precizie ridicată se măsoară prin
metoda reiteraţiei (cu câteva serii) sau prin metoda repetiţiei .

Principiul trasării
Trasarea pe teren a distanţei DAB din proiect comportă următoarele operaţii:
– din punctul A, pe direcţia AB, se aplică distanţa DAB din proiect,
materializându-se provizoriu pe teren punctul B';
– se măsoară cu precizia necesară (rezultată în faza de proiectare topografo-
inginerească a trasării), utilizând aparatura corespunzătoare, distanţa trasată
obţinându-se lungimea D'AB a segmentului AB' fixat pe teren;
– se determină corecţia liniară AB AB ΔD = D/ − D care se aplică în punctul B'
-obţinând poziţia corectă a punctului B.21

21
http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Topografie1.pdf
48
 Pentru control se măsoară distanţa trasată şi se compară cu cea din proiect,
diferenţa dintre ele fiind necesar să se încadreze în abaterea maximă admisă, indiferent
de metoda de trasare aplicată, unghiurile vor fi afectate de erorile direcţiilor măsurate ce
compun unghiul. La rândul lor direcţiile vor fi eronate, eroarea medie pătratică pentru o
direcţie având forma:
mdir = ± mc2 + mr2 + mi2 + mm2 + mC2E
unde:
• mc reprezintă eroarea datorată centrării aparatului pe punctul de
staţie(eroarea de excentricitate);
• mr eroarea de centrare a mărcii sau semnalului vizat (eroare de
reducţie);
• mi eroarea instrumentului sau a aparatului folosit la trasare;
• mm eroarea de măsurare;
• mCEX eroarea datorată condiţiilor exterioare.
La rândul lor, erorile componente au expresii de forma:
mi - eroarea instrumentală are expresia:
mi = ± mco lim +mv + mi + md + mex

Trasarea distanţelor prin măsurare directă

Pentru utilizare în topografia inginerească prezintă interes precizii de măsurare a
distanţelor mai mari decât precizia relativă de 1: 10000. Instrumente reprezentative
pentru acest nivel de precizie sunt:
– ruletele de oţel;
– benzi pentru măsurare precisă;
– benzi de invar.
Pentru a putea face o trasare de distanţă pe cale directă va trebui să dispunem
de o ruletă, sau pentru trasări foarte precise de un fir de invar.

Trasarea optică a distanţelor

Pe lângă trasarea pe cale directă a distanţelor, în rândul procedeelor devenite
clasice poate fi inclusă şi trasarea pe cale optică a acestora, la care cel mai utilizat
mijloc de măsurare este setul alcătuit dintr-un teodolit de precizie şi mira orizontală de
2m (tahimetria paralactică). Prin acest procedeu se poate asigura o precizie de trasare
(măsurare) de 1,6 cm pentru o distanţă de 100m (corespunzătoare unei abateri

49
standard de măsurare a unghiului γ de ±2cc obţinută prin efectuarea a 3 serii de
măsurători – F. Henecke 1986).22

4.2. Întocmirea planului

Planul de situație se întocmește ținând cont de elementele caracteristice de mai

sus, atât cele din teren, cât și normele de realizare a planului de situație.
Mai jos se va exemplifica modul de realizare a unui astfel de plan, ce cuprinde
totalitatea elementelor necesare.
Inițial se aduc punctele exportate din TopoSYS în AutoCAD. Se unesc apoi pe
straturi tematice. Se are în vedere, de asemenea, configurația terenului în realitate.

Fig. 4.2. Straturile tematice utilizate

De asemenea, se are în vedere ca, din totalitatea punctelor ce au fost ridicate în

vederea reprezentării configurației drumului, să se păstreze doar esențialul, pentru a nu
aglomera planul.

22
http://ro.scribd.com/doc/135954481/Sectiunea-2-Topo-Ing

50
 ANEXA 1
PLAN DE TRASARE A PASAJULUI
Scara 1 : 500

Pasaj pe DJ 143B peste Autostrada Sibiu - Orastie

Km 81 + 405.00

26.38

26.3

452
00 R15 MH 62
Km 81+5
26.28

451
25.82
450

Pasaj pe Dj 143B
peste Autostrada
23.14
49

19.01
448
446 47

23.83
H62225m
MH6111-M0=
4PVCMØ

24.09
45
444

24.6
DIRIJAT 0=25m
FORARE 4HDPEØ11
A
443

Intocmit:
Popoviciu Roxana

Format plansa: A3

Fig. 4.3. Straturile tematice utilizate

Planul conține linia de forare dirijată, distanțele față de un aliniament setat inițial
(linia neagră din imagine). Cu verde se observă amplasamentul Pasajului de pe
Autostradă. De asemenea, sunt trecute elemente caracteristice unui plan topografic,
cum sunt:
- Caroiajul
- Direcția nordului

51
 - Scara planului
- Titlul proiectului
- Data întocmirii
- Numele executantului și semnătura

4.3. Trasarea punctelor obiectivului

De pe plan se iau distanțele și unghiurile cunoscute între punctele existente

(444, 445, 446, ..., 451) și punctele de inflexiune ale obiectivului de trasat.
Punctele obiectivului de trasat sunt preluate de la inginerul constructor, care
predă inginerului topograf planul cu amplasamentul obiectivului. Mai departe, topograful
trebiuie să își selecteze mărimile măsurate necesare trasării.
Acestea se trec pe un plan provizoriu, ce urmează a fi dus pe teren pentru a
avea elementele necesare.
În teren se staționează cu aparatul pe un punct cunoscut, se întroduce în stație
opțiunea de trasare, după care trebuie introdusă valoarea distanței și a unghiului de
trasare.
Inițial, pentru orientare, se dă viză spre un punct cunoscut, punct față de care s-
a luat orientarea inițială pe planul provizoriu de trasare.
Apoi se ghidează operatorul cu prisma pe direcția unghiului astfel realizat (între
aliniamentul de orientare valoarea unghiului măsurat).
Se verifică distanța pe aliniament, după care, când se ajunge la precizia dorită,
se fixează un țăruș de lemn.
Un astfel de exemplu de schiță este cel de jos.

52
 Fig. 4.3. Schița punctelor vizate

După cum se observă, din punctul S3, pe care se staționează, se iau ca

orientare, inițial punctul de coordonate cunoscut S4, față de care se măsoară unghiul
până la direcția S3-D, S3-C. Apoi se ia ca orientare viza către punctul de coordonate
cunoscute, S2, și, identic procedeului anterior, se măsoară unghiurile realizate cu
direcțiile S3-A și S3-B.
53
 Sunt luate de asemenea și distanțele pe aceste direcții, în vederea trasării.
Între acești țăruși urmează apoi a se planta alți țăruși intermediari. În vederea
determinării nivelului, se trasează punctul de înălțime dorită pe unul dintre țăruși, de
asemenea, ținând cont de cerințele de precizie.
Apoi se calează nivela și, prin nivelment geometric de mijloc, se transmite cota
din aproape în aproape.

4.4. Urmărirea în construcție a drenului de baraj

După trasarea punctelor obiectivului, a fost necesară și o urmărire îndeaproape

a procesului de construcție. Astfel s-au efectuat măsurători și, pentru a evidenția
realitatea cât mai bine, s-au întocmit profile și un plan de situație ce include obiectivul
urmărit.

4.4.1. Întocmirea profilelor. Generalități

De multe ori, pentru cunoaşterea cât mai exactă a variaţiilor de înălţime a

terenului pe anumite direcţii se obişnuieşte să se facă profile. Dacă profilele sunt în
lungul direcţiei (drumului, liniei ferate, apei, canalului etc.), profilul se numeşte
longitudinal, iar dacă profilul vine de-a curmezişul, este transversal.
Elementele profilelor se pot lua prin drumuiri simple, eventual prin drumuiri cu
radieri, iar uneori prin metoda profilelor. Metoda profilelor este avantajoasă în special în
cazul profilelor transversale şi uneori chiar şi în cazul profilelor longitudinale pe
porţiunile rectilinii ale traseelor.23
Metoda profilelor constă din următoarele:
- se aşează instrumentul pe direcţia profilului de ridicat şi se calează;
- se vizează pe direcţie şi se citesc gradaţiile pe mira care va fi ţinută în
fiecare
- punct de schimbare de pantă;
- cota fiecărui punct rezultă prin scăderea citirilor de pe miră, ţinută în
punctul

23
http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Topografie1.pdf

54
 - respectiv, din cota planului de viză al lunetei.
Pentru aceasta este necesar ca în prealabil să se vizeze pe mira ţinută pe un
punct de cotă cunoscută.
Avantajul metodei este acela că din aceeaşi poziţie a lunetei se fac mai multe
citiri şi uneori în special în cazul profilelor transversale toate citirile.
Profilul terenului rezultă înălţând pe plan, de la o linie de referinţă, cota fiecărui
punct determinat. Dar nu este suficient să fie cunoscute cotele acestor puncte pentru a
le aplica, ci trebuie cunoscută şi poziţia lor planimetrică.
În general, punctele caracteristice ale profilelor longitudinale se nivelează prin
drumuiri cu radieri, iar profilele transversale se iau prin metoda profilelor.
Punctele care determină în plan traseele axelor longitudinale sunt cunoscute din
operaţii anterioare. În cazul în care punctele unde urmează a se duce profile
transversale nu sunt marcate dinainte, poziţia acestor puncte se va determina cu
ajutorul panglicii sau a ruletei, măsurând pe traseu distanţa la cel mai apropiat punct
cunoscut.
În ceea ce priveşte fixarea punctelor care trebuie nivelate pe profil, există în
general două procedee, care se aplică în mod curent după cum este cazul:
- cazul profilelor mai accidentate, al profilelor transversale ale liniilor
ferate;
- când punctele nivelate vor fi cele de schimbare de pantă;
- cazul profilelor cu variaţii de înălţime mai puţin evidente, puţin
accentuate, sau cazul profilelor transversale peste ape mai mari etc., când
punctele care se nivelează se iau la aceeaşi distanţă constantă între ele.

4.4.2. Întocmirea profilelor transversale

Profilul transversal cuprinde elementele unei căi de comunicație terestră într-o

secțiune transversală normală pe axa căii, care poate fi efectuată în orice punct al
traseului. In general, profilurile transversale sunt importante pentru:
- prezentarea elementelor necesare executării infrastructurii (dimensiuni,
cote, pante transversale, modul de amenajare a terenului natural, dispozitive pentru
colectarea si evacuarea apelor de suprafață și subterane etc.);

55
 - precizarea unor elemente ale suprastructurii (grosimea structurii rutiere,
a benzilor de încadrare, eventual grosimea zestrei existente, etc.) și a elementelor
caracteristice lucrărilor de artă (podețe, poduri, ziduri de sprijin etc.);
- calculul volumelor de lucrări de infrastrucutură, al suprafeței amprizei
zonei căii de comunicație terestre și eventual al suprafețelor scoase temporar din
circuitul agricol sau necesare de expropiat

Aceste profiluri transversale se numesc curente şi se vor proiecta obligatoriu în

urmatoarele situaţii:
- în punctele extreme ale căii de comunicaţie;
- în punctele de schimbare a declivităţii precum şi în punctele de
schimbare a pantei terenului natural;
- la schimbarea categoriei de folosinţă a terenului (păşune, arabil, plantaţii,
pădure, etc.);
- la schimbarea caracteristicilor geotehnice sau geologice ale terenului de
fundare;
- în axul intersecțiilor cu alte căi de comunicaţie;
- în axa lucrărilor de artă.
Profilurile transversale curente se proiectează în toţi picheţii prevăzuţi în planul
de situaţie, la care se adaugă anumiţi picheţi suplimentari rezultaţi în urma proiectării
profilului longitudinal.
În afara profilurilor transversale curente, fiecare proiect va conţine aşa-numitul
profil transversal tip. Acesta evidenţiază, la o scară mai mică (de regulă 1:50, cu detalii
la sc. 1:20 sau 1:10), toate elementele caracteristice comune profilurilor transversale
curente pentru un anumit sector.
În funcţie de poziţia căii faţă de suprafaţa terenului natural, profilul transversal
poate fi: de rambleu, de debleu sau mixt.
Rambleul este o umplutură de pământ sau alte materiale locale, executată după
anumite tehnologii constructive, având forme regulate şi destinată să susţină
suprastructura unei căi de comunicaţie.
Debleul este o săpătură având forme regulate, executată pentru realizarea
platformei unei căi de comunicaţie sub nivelul terenului natural.
Profilul transversal mixt este realizat atât în umplutură cât şi în săpătură.

56
 Elementele profilului transversal al drumurilor publice sunt: partea carosabilă,
benzile de încadrare, acostamentele, platforma, taluzurile, banchetele, dispozitivele de
colectare şi evacuare a apelor, ampriza, zonele de siguranţă zonele de protecţie şi zona
drumului.
Partea carosabilă reprezintă suprafaţa din platforma drumului special amenajată
pentru circulaţia vehiculelor. În acest scop, pe laţimea ei se proiectează structura rutieră
a carei capacitate portantă se calculează în funcție de caracteristicile traficului de
perspective şi de condiţiile geotehnice şi climaterice ale regiunii respective.
Partea carosabilă este alcătuită din una, două sau mai multe benzi de circulaţie,
lăţimea părţii carosabile rezultând prin înmulţirea lăţimii necesare pentru o banda de
circulaţie cu numarul de benzi.
În profil transversal o cale de comunicaţie terestră are următoarele elemente
principale:
- platforma drumului este suprafaţa care cuprinde partea carosabilă şi
acostamentele, sau după caz, trotuare, piste pentru ciclişti, locuri de parcare, staţii
pentru transportul în comun etc.;
- partea carosabilă este suprafaţa din platforma drumului destinată pentru
circulaţia vehiculelor. Ea este alcătuită în mod frecvent din două sau patru benzi de
circulaţie. O bandă de circulaţie este suprafaţa special amenajată pentru circulaţia unui
singur şir de vehicule.
- banda de circulaţie (Bc) este suprafaţa special amenajată pentru circulaţia unui
singur şir de vehicule şi are lăţimi de 3.00-3.75m funcţie de clasa tehnică a drumului.

Fig. 4.4. a) Profil transversal de rambleu / b) Profilul transversal de debleu

57
 Fig. 4.5. Profilul transversal de drum

- acostamentele sunt fâşiile laterale situate între marginile părţii carosabile şi

cele ale platformei drumului. Suprafeţele consolidate din acostament, de lângă partea
carosabilă, se numesc benzi de încadrare.
- taluzurile sunt suprafeţe înclinate ale terasamentelor sau terenului natural care
mărginesc lateral un rambleu sau un debleu. Marginea superioară a taluzului se
numeşte creasta taluzului, iar marginea inferioară se numeşte piciorul taluzului. Se reţin
următoarele: pentru taluzurile de rambleu panta curentă este de 1-1.5. Această pantă
se realizează pe înălţimi de maxim 6-10m, în funcţie de tipul pământului din rambleu.
Pentru rambleuri mai înalte de 12m se impun calcule de stabilitate suplimentare. Pentru
înălţimi cuprinse între 12 şi 6-10m taluzul de rambleu se va executa cu două pante
astfel: cu o pantă mai mică 1:2 şi o pantă mai mare de 1:1.5. Pentru taluzurile de debleu
panta curentă este de 1:1;
- şanţurile şi rigolele sunt canale deschise cu secţiune trapezoidală, respectiv
triunghiulară, destinate colectării şi îndepărtării apelor de suprafaţă de pe platforma căii
de comunicaţie sau de pe taluzuri. Dimensiunile lor se stabilesc printr-un calcul de
dimensionare, în funcţie de debitul de apă ce trebuie evacuat. Elementele se pot
executa în două variante: la marginea platformei se pot executa atât şanţuri cât şi rigole
cu următoarea configuraţie.

58
 Fig. 4.6. Profil transversal

În vederea întocmirii profilului transversal al construcției ce face obiectul lucrării

s-a ținut cont de straturile de construcție și elementele constructive ale acestuia.
S-au întocmit astfel profile transversale pe două direcții ale obiectivului. Mai jos
sunt exemplificate profilele. Aceste profile s-au întocmit, în definitiv, în același mod în
care se întocmesc planurile de situație.

Fig. 4.7. Profil transversal – secțiune A-A

59
 Fig. 4.8. Profil transversal – secțiune B-B

În vederea realizării profilelor s-au utilizat un număr de straturi tematice, după

cum se observă în imaginea de mai jos.

Fig. 4.9. Straturile tematice utilizate

60
 4.4.3. Întocmirea planului de situație cu vederea plană

Pentru a întocmi planul de situație cu vederea plană a obiectivului s-au luat în

considerare doar punctele ce definesc drenul în plan orizontal.
S-au adăugat și elementele constructive (platformele de beton, parapeții, drumul,
stâlpii de susținere). S-a avut în vedere, de asemenea, și proiectul realizat, de aici
selectându-se o serie de elemente constructive.

ANEXA 3
PLAN DE SITUATIE
VEDERE PLANA PASAJ

Pasaj pe DJ 143B peste Autostrada Sibiu - Orastie

Km 81 + 405.00

Intocmit:
Popoviciu Roxana

Format plansa: A3

Fig. 4.10. Plan de situație – vedere plană

Și pentru acest plan a fost necesar crearea de straturi tematice

ce definesc liniile. Acestea pot constitui, de altfel, și o legendă a planului.

61
Fig. 4.11. Straturile tematice utilizate

62
 CAPITOLUL 5. CONCLUZII

În urma parcurgerii prezentei lucrări de licență se pot desprinde o serie de

concluzii ce vizează activitatea de topografie.
Astfel, în primul rând, importanța dezvoltării infrastructurii este una de nivel
național, progresul economic fiind direct proporțional cu acesta. În toate acestea, rolul
topografului este unul bine menționat și de o reală importanță, fără el proiectele de
dezvoltare nefiind posibile.
Acesta preia amplasamentul, în momentul inițial, efectuează măsurătorile, pentru
a evidenția situația existentă și reală, după care predă situația reală la proiectantul de
drumuri.
Acesta realizează proiectul, ținând cont de realitatea din teren (pantele existente,
formațiunile naturale din zonă, cursurile râurilor etc.).
Dar rolul inginerului topograf nu se oprește aici. Este necesară o continuitate în relația
dintre proiectant – executor – topograf, întrucât lucrările sunt monitorizate și măsurate
periodic, pentru realizarea lor cu precizia și acuratețea cerută și necesară tipului de
lucrare întreprinsă.
Prezenta lucrare urmărește toate etapele de realizare a unui obiectiv pe o cale
de comunicare nou realizată. Se descriu exact pașii realizați, modul în care topograful
îndeplinește sarcina propusă.
De asemenea, anexate lucrării sunt anexele, care constituie planurile realizate,
care apoi sunt transmise proiectantului.

63
 BIBLIOGRAFIA

Cărți și publicații

Pădure, I.; - Topografie generală, Seria Didactica, Universitatea

Palamariu, M. “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2005;

Ienciu I., - Exploatarea programelor topografice”, Seria Didactică,

Universitatea “ 1 Decembrie 1918” Alba Iulia 2006

I.Ienciu, - Automatizarea lucrăriloor topo-geodezice

L.Oprea, Note de curs, Seria Didactica, Universitatea
G.E.Voicu, „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2009.

Ienciu I., .- Automatizarea programelor topografice, Note de Curs,

Oprea L., Seria Didactică, Universitatea “1 Decembrie 1918”,
Voicu E Alba Iulia,, 2008

Ioniţă, I., Ungur, A. - Cadastre de specialitate, Universitatea "1 Decembrie

1918", Alba Iulia, 2006

Achim. M.I., - Managementul lucrărilor de geodezie şi cadastru,

Palamariu, M Editura Aeternitas, 2009

Ienciu, I. - Prelucrarea automată a datelor analitice şi grafice din

topografie şi cadastru, Editura Aeternitas, 2009

Pădure Ioniţă - Topografie generală, Alba Iulia 2005

64
Surse internet

*** - http://www.primaria-suramica.ro/prezentare/74-prezentare-sura-mica

*** - http://en.wikipedia.org/wiki/File:Sura_Mica_jud_Sibiu.jpg

*** - Ordinul nr. 534, 1 octombrie 2001, privind aprobarea Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 744 din 21
noiemnrie 2001

*** - Manual de utilizare pentru stația totală Leica TC 407

*** - http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Topografie1.pdf

*** - http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Speciale2.pdf

*** - http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Topografie1.pdf

*** - http://ro.scribd.com/doc/135954481/Sectiunea-2-Topo-Ing

*** - Manual de utilizare TopoSys4 – S.C Geotop S.R.L,Odorheiu Secuiesc

*** - http://www.catia.ro/tutoriale/autocad/lucrarea1/lucrarea1.htm

*** - http://ro.scribd.com/doc/25508895/Capitolul-i-Notiuni-Introductive-Obiectul-m
%C4%83sur%C4%83torilor-Topografice

*** - http://ro.scribd.com/doc/134623299/Topografie

*** - http://www.legex.ro/Ordin-496-1998-16169.aspx

*** - http://www.presidency.ro/static/Cadrul%20National%20Strategic%20Rural.pdf

65