Lucrare de Diploma ERAM

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI’’ DIN IAŞI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ,GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU
PROIECT DE DIPLOMĂ
Coordonator, Absolvent,
Șef lucr. dr. ing. ONU CRISTIAN Eram Elena
IAȘI
2018
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICE

CADASTRALE DE PRIMĂ ÎNSCRIERE ÎN
CARTEA FUNCIARĂ A UNUI IMOBIL SITUAT ÎN
MUN.PIATRA NEAMȚ,
STR. CETATEA NEAMȚULUI, NR. 116,
JUD. NEAMȚ
Coordonator, Absolvent,
IAȘI
2018
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA
MEDIULUI SPECIALIZAREA MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU
Aprobat: Şef Catedră, Șef. Lucr. Dr. Ing. Chirilă Constantin

Data: 16.02.2015
FIŞA TEMEI
Proiectului de licență dat absolventului: Eram Elena
1. Tema proiectului: Întocmirea documentației tehnice cadastrale de primă înscriere în Cartea

Funciară a unui imobil situat în intravilanul municipiului Piatra Neamț, str. Cetatea Neamțului,
nr.116, jud. Neamț.
2. Termen de predare: 10.02.2018
3. Elemente iniţiale pentru proiect:

-carnetul de teren;
-schița drumuirii.
4. Conţinutul notei explicative de calcul, cu sumarea subtemelor care vor fi dezvoltate:

- calculul distanţelor;
- calculul orientarilor între punctele vechi si noi;
- calculul coordonatelor punctelor de staţie în drumuire;
- calculul suprafeţelor;
- întocmirea documentației cadastrale de primă înscriere
- evaluarea costului lucrărilor.
5. Denumirea materialului grafic conţinut in proiect:

- planul de amplasament şi delimitare a imobilului;
- planul de încadrare în zonă;
Data eliberarii temei: 17.02.2015
Îndrumător proiect Student,

1
CUPRINSUL LUCRĂRII
A. PIESE SCRISE
Memoriu justificativ 4
Capitolul I. Baza cartografică a lucrărilor de cadastru 7
1.1 Elementele caracteristice de bază ale proiecţiei azimutale perspective stereografice
oblice conforme, pe plan secant unic-1970 8
1.2 Încadrarea pe foi de plan a obiectivului. 10
Capitolul II. Realizarea bazei topo-geodezice 15

2.1 Consideraţii teoretice privind baza topo-geodezică a lucrărilor topografice 16
2.2 Metode de îndesire a reţelelor de sprijin 18
2.3 Metode de realizare a reţelei de ridicare şi de determinare a punctelor de detaliu 25
2.4 Calculul şi compensarea drumuirii planimetrice 27
2.5. Calculul punctelor de detaliu 34
Capitolul III. Întocmirea documentaţiei tehnice cadastrale necesară înscrierii imobilului

în Cartea Funciară 42
3.1 Delimitarea imobilului (identificarea amplasamentului) şi efectuarea măsurătorilor de
teren necesare întocmirii planului de amplasament şi delimitare ale imobilului 43
3.2 Identificarea situaţiei juridice a imobilului, a categoriilor de folosinţă ale terenurilor şi
a destinaţiei construcțiilor 48
3.3 Preluarea în fază de birou a datelor obţinute din măsuratori, calculul suprafeţelor şi al
distanţelor dintre punctele de pe conturul imobilului 51
3.4 Numerotarea cadastrală 52
3.5 Întocmirea documentației cadastrale propriu-zise necesară înscrierii în Cartea
Funciară a imobilului 54
Capitolul IV. Elemente de organizare a lucrărilor de cadastru 66

4.1 Aspecte teoretice privind organizarea lucrărilor de cadastru 67
4.2 Antemăsurătoarea privind execuţia lucrărilor de teren şi de birou 68
4.3 Devizul estimativ al lucrărilor 69
Concluzii 74
Bibliografie 75
Anexe 76
2
B. PIESE DESENATE:
1. Schiţa drumuirii planimetrice.
2. Planul de amplasament şi delimitare a imobilului.
3. Plan de încadrare în zonă.
3
MEMORIU JUSTIFICATIV
4
A. Date generale
1. Denumirea lucrãrii
Întocmirea documentației tehnice cadastrale de primă înscriere în Cartea Funciară a unui

imobil situat în intravilanul municipiului Piatra Neamț, str. Cetatea Neamțului, nr.116, jud.
Neamț.
2. Obiectivul lucrării
În vederea înscrierii în Cartea Funciară a unui imobil situat în intravilanul municipiului

Piatra Neamț, str. Cetatea Neamțului, nr.116, jud. Neamț.este necesară întocmirea documentației
tehnice cadastrale de primă înscriere.
3. Executantul lucrării
Eram Elena, studentă în anul IV, Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria

Mediului, specializarea Măsurători Terestre și Cadastru, Universitatea Tehnică “Gheorghe
Asachi” din Iaşi.
4. Localizarea lucrãrii
Imobilul care face obiectul lucrării este situat în intravilanul municipiului Piatra Neamț,
str. Cetatea Neamțului, nr.116, jud. Neamț.
5. Situația juridică a imobilului
- Titlu de proprietate nr. 18366/23.03.2017.
6. Elementele iniţiale ale proiectului
- Planul de încadrare în zonă la scara 1: 5 000;
- Inventarul de coordonate ale punctelor determinate prin măsurători clasice și

GPS (anexa 1, anexa 2).
B. Executarea pe teren a măsurătorilor şi culegerea

informaţiilor topo – cadastrale
- Identificarea pe teren a limitelor zonei de lucru;
- Încadrarea în sistemul de coordonate STEREO „70 s-a făcut folosind staţia totală
PENTAX V 227 N cu precizia de 7cc și GPS RTK Stonex S8 II, plecând orientat în
sistem de pe punctele 1001, 1002, 1003 și 1004 determinate cu ajutorul tehnologiei
GNSS, după care s-a efectuat o drumuirie desfăşurată, din punctele de drumuire
ridicându-se toate detaliile caracteristice;
5
C. Prelucrarea observaţiilor din teren şi elaborarea
documentaţiei topo – cadastrale
- determinarea coordonatelor punctelor de staţie 1001, 1002, 1003 și 1004 prin
metoda cinematică în timp real (poziționare diferențială RTK- real time kinematic);
- calculul coordonatelor punctului de staţie din drumuiri 101;
- calculul coordonatelor punctelor de detaliu prin metoda radierii;
- calculul suprafețelor s-a făcut prin procedeul analitic
D. Normativele şi normele tehnice care vor sta la baza

executării documentaţiei lucrării
- Atlasul de semne convenţionale pentru planuri topografice la scările 1: 2000,

1: 1 000 şi 1: 500;
- Normativul O-Norme de muncă unificate pe economie pentru lucrări de geodezie,

topo-fotogrammetrice şi cartografice (lucrări de măsurători terestre) O-2007;
- Ordinul nr. 700 din 9 iulie 2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare,
recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară;
E. Metode și aparate de lucru
1. Metode de lucru:
- Metoda cinematică în timp real.
- Metoda drumuirii planimetrice desfăşurate.
- Metoda radierii.
- Raportarea automată a coordonatelor punctelor de pe conturul imobilului cu

ajutorul programului TopoLT.
2. Instrumente de lucru:
- Staţia totală PENTAX V 227 N;
- GPS RTK Stonex S8 II
- Laptop Acer ASPIRE 5334 sistem de operarea Windows 7.
F. Devizul estimativ
Devizul estimativ al lucrărilor executate, calculat în urma antemăsurătorii este
în valoare de 1105 RON.
6
Capitolul I
BAZA CARTOGRAFICĂ
A LUCRĂRILOR DE CADASTRU
7
Capitolul I Baza cartografică a lucrărilor de cadastru
1.1 Elementele caracteristice de bază ale proiecţiei azimutale

perspective stereografice oblice conforme, pe plan secant unic-1970
Sistemul de proiecţie stereografic-1970 se bazează pe principiile sistemului de proiecţie

stereografic-1930 care a fost definit în anul 1924 de către geodezul francez H.Roussilhe.
Parametrii proiecţiei stereografice-1970 au fost determinaţi în funcţie de elementele elipsoidului
de referinţă, de poziţia punctului central Qo (φo,λo) şi de adâncimea planului secant unic faţă de
planul tangent care trece din punctul central.
Proiecţia stereografică-1970 este o proiecţie azimutală perspectivă oblică conformă pe plan
secant şi prezintă următoarele elemente caracteristice de bază:
✓ Punctul central al proiecţiei Qo (φo,λo) - reprezentând un punct fictiv situat
aproximativ în centrul geometric al României sau originea axelor de coordonate
plane, fiind definit pe elipsoidul de referinţă prin coordonatele geografice (  0 , 0 ), iar
în planul proiecţie stereografice 1970, prin coordonatele rectangulare plane origine

( X 0 , Y0 ). (Figura 1.1)
Figura 1.1 Punctul central al proiecţiei stereografice-1970

şi organizarea administrativă a teritoriului României
✓
Elipsoidul de referinţă Krasovski - orientat la Pulkovo (Rusia) şi a cărui valori
numerice ale parametrilor
 geometrici de bază sunt folosite în mod frecvent în diferite
calcule cartografice.
8
✓
Punctul fundamental al “Sistemului de coordonate 1942” - materializat în cadrul
Observatorului astronomic din Pulkovo, faţă de care s-au determinat  coordonate
 rectangulare plane ale reţelelor de triangulaţie şi de poligonometrie.
 Coordonatele geografice (φ,λ) ale punctului fundamental sunt:
 φ= 59o46‟18”,550 - latitudinea nordică
 λ=30o19‟42”,090 - longitudine estică Greenwich
✓
Adâncimea planului de proiecţie secant unic stereografic-1970 (H) – adoptat în
vederea reducerii deformărilor liniare şi areolare la adâncimea H=-3189,478 m faţă de

 planul tangent în punctul central al proiecţiei Qo (φo,λo).
✓
Deformaţiile liniare relative pe plan secant unic stereografic -1970 - în cazul cărora
deformaţia regională pe unitatea de lungime (1km) în planul secant unic Stereo–70
este de -0,25 m/km în punctul central, iar în exteriorul cercului de deformaţie nulă,

 deformaţia liniară relativă creşte pozitiv până la +0,64 m/km.
✓
Sistemul de axe de coordonate plane – a cărui origine (O) reprezintă imaginea plană
a punctului central al proiecţiei Qo (φo,λo) şi care, în cazul lucrărilor topo-cadastrale
şi alte calcule cartografice este translat cu câte +500
 000,000 m spre vest şi respectiv
spre sud, obţonându-se punctual O‟. (Figura 1.2)
Figura 1.2 Sistemul de axe de coordonate plane Stereo – 70

✓ Coeficientul de reducere la scară – utilizat pentru transformarea coordonatelor
plane stereografice (X,Y) din planul tangent, în planul secant al proiecţiei,
paralel cu cel tangent, precum şi pentru alte calcule cartografice:
1
m0  C  1   0,999750000 (1.1)
4000
9
Coeficientul de revenire la scară – utilizat pentru transformarea inversă a

coordonatelor plane stereografice (X,Y) din planul secant al proiecţiei, în planul tangent şi
pentru alte calcule cartografice.
1
C'   1, 000250063 (1.2)
c
1.2 Încadrarea pe foi de plan a obiectivului
Hărţile şi planurile topografice sunt reprezentări grafice convenţionale pe care se prezintă

elementele de planimetrie şi de reliefare a suprafeţei terestre, în mod generalizat sau detaliat,
funcţie de scara de redactare şi de alte criterii.
✓
Harta topografică - este reprezentarea grafică, convenţională a unei suprafeţe terestre
mari, care ţine seama de forma curbă a Pământului, pe baza folosirii unei proecţii
cartografice şi care din punct de vedere al conţinutului redă în mod generalizat

 detaliile planimetrice şi nivelitice ale suprafeţei topografice.
✓
Planul topografic - este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren
mai restrânse, care se întocmeşte la scări mai mari sau egale cu 1:10 000, unde
proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se face ortogonal, iar efectul de curbură
al Pământului se neglijează şi care din punct de vedere al conţinutului reprezintă în
mod fidel forma geometrică şi dimensiunile elementelor de planimetrie, precum şi

relieful terenului prin formele sale
În funcţie de scara la care au fost întocmite, se definesc următoarele categorii de hărţi

şi planuri:
• Hărţi la scări mici - mai mici sau egale cu 1:1 000 000;

• Hărţi la scări medii - 1:200 000 şi 1:500 000;

• Hărţi la scări mari - mai mari sau egale cu 1:100 000;

• Planuri topografice de bază - 1:10 000 şi 1:5 000;

• Planuri topo-cadastrale, fără curbe de nivel - 1:10 000;1:5 000 şi 1:2 000;

• Planuri topografice de situaţie - 1:2 000 sau 1:1 000;

• Planuri topografice urbane - 1:1 000 şi 1:500 pentru oraşe şi municipii;

• Planuri de detaliu - 1:200 1:100 şi 1:50.
✓
Planul cadastral de bază se întocmeşte la o scarã care se stabileşte în funcţie de

densitatea detaliilor topografice şi dimensiunile minime ale acestora, de importanţa
10
economicã a zonei. Scările uzuale la care se întocmesc planurile topo-cadastrale de

bază sunt următoarele:
a) în zonele de şes: scara 1:2000 sau 1:5000 pentru extravilanul întregului teritoriu
administrativ, scara 1:1000 sau 1:500 pentru intravilanele localităţilor urbane şi
scara 1:2000 sau 1:1000 pentru intravilanele localităţilor rurale.
b) în zonele de deal: scara 1:2000 pentru extravilanul întregului teritoriu
administrativ, iar pentru intravilane scara 1:1000 sau, după caz, scara 1:2000.
- scara 1:500 - se foloseşte pentru întocmirea planurilor cadastrale în zone dens construite,
cu peste 50 parcele/ha şi dimensiuni minime ale detaliilor pânã la 0,5 m;
- scara 1:1000 - pentru zonele construite ale satelor, terenuri viticole în terase şi alte
terenuri de importanţã economicã deosebitã. Densitatea parcelelor la aceastã scarã între 30-50
parcele/ha, iar dimensiunile minime ale detaliilor ce se reprezintã sunt pânã la 1 mm (adicã nu
mai mici de 1 m pe teren);
- scara 1:2000 - pentru zonele construite cu mai puţin de 30 parcele/ha şi detaliile nu sunt
mai mici de 2 m pe teren. Planurile la scara 1:2000 se întocmesc pentru terenuri viticole,
pomicole, terenuri de importanţã economicã mare, intravilane etc.;
- scara 1:5000 - reprezintã scara pentru zonele din extravilan, cu parcele ce cuprind
suprafeţe mari, zonele cu pãduri, bãlţi din zonele de şes sau uşor colinare. Aceste planuri se
redacteazã ca produse derivate din harta topograficã la scara 1:5000.
- scara 1:10000 - reprezintã scara minimã la care se redacteazã planurile cadastrale în
România şi se folosesc numai pentru zonele colinare înalte sau muntoase din extravilan, cu
parcele ce cuprind suprafeţe mari de teren, zonele cu pãduri, paşuni apline, lacuri etc.
Toate planurile cadastrale de bază se redacteazã în sistemul proiecţiei Stereografice 1970 şi
fac parte din cadastrul general.
✓
Planul cadastral de ansamblu al teritoriului administrativ, realizat la o scară mai
mică decât scara planurilor cadastrale de bază, trebuie să permită ca într-un număr
mic de planşe (1 pana la 4 planşe) să se obţină o reprezentare grafică de ansamblu
asupra întregii suprafeţe a teritoriului administrativ. De aceea, planul cadastral de
ansamblu trebuie să conţină o macroreprezentare (prin selectare şi generalizare) a
căilor de comunicaţii, limitelor destinaţiilor principale ale fondului funciar, a
localităţilor, a liniilor de delimitare a sectoarelor cadastrale, schema de racordare a
foilor planurilor cadastrale etc. Conţinutul obligatoriu al planului cadastral de

ansamblu este: - reţeaua de şosele, drumuri, străzi, uliţe şi căi ferate; - reţeaua
hidrografică (apele curgătoare, stătătoare şi canale deschise); - punctele prin care s-au
11
marcat hotarele administrative, limitele intravilanelor şi sectoarele cadastrale cu

numerotarea şi denumirile acestora; - delimitarea prin linii distincte a sectoarelor
cadastrale şi numerotarea lor în extravilan şi în intravilan; - pe fiecare foaie a planului
cadastral de ansamblu se întocmeşte (în extracadru, în partea din stânga jos) schema
cu dispunerea foilor componente ale planurilor cadastrale de bază. Scara planului
cadastral de ansamblu şi alegerea scării Planul cadastral de ansamblu cuprinde întreg
teritoriul administrativ şi se întocmeşte de regulă la următoarele scări: - 1:10000
pentru teritoriile la care planul cadastral de bază a fost întocmit la scara 1:2000; -
1:25000, dacă planul cadastral de bază a fost întocmit la scara 1:5000. În funcţie de
mărimea teritoriului administrativ şi de forma sa, pentru planul cadastral de ansamblu
se pot adopta si scarile 1:20000 sau 1:50000. Planul cadastral de ansamblu se execută
prin reducerea la scară, selecţionarea şi generalizarea elementelor de conţinut topo-
cadastral.
Proiecţia stereografică oblică conformă pe plan secant a fost folosită pentru prima oară în
ţara noastră între anii 1933 şi 1951, fiind denumită “proiecţia stereografică pe planul secant unic
Braşov-1930”, după care a fost adoptată cu alţi parametri începând cu anul 1973 şi până în
prezent, sub denumirea de “proiecţia stereografică pe plan secant unic-1970”.
Proiecţia azimutală perspectivă stereografică oblică conformă, cu planul de proiecţie
secant unic 1970 a fost folosită începând cu anul 1973 la întocmirea planurilor topografice de
bază la scările 1:2 000; 1:5 000 şi 1:10 000, precum şi a hărţii cadastrale la scara 1:50 000. Acest
sistem de proiecţie s-a adoptat, având la bază elementele elipsoidului Krasovski-1940 şi planul
de referinţă pentru cote Marea Neagră.
Pentru a asigura o legătură uşoară cu toate hărţile şi planurile întocmite anterior ( în
perioada 1951 – 1973, în proiecţia Gauss – Kruger ) în proiecţia stereografică – 1970 s-a păstrat
împărţirea foilor de hartă şi de plan pe trapeze, care sunt limitate de proiecţiile meridianelor şi
paralelelor. Astfel, formatul foilor de hartă şi de plan întocmite în proiecţia stereografică 1970
are aceleaşi dimensiuni în valori geografice cu excepţia foilor de plan la scara 1 : 2000.
12
Tabelul 1.1 Schema împărţirii foilor de hartă şi de plan
Nr. de Dimensiunile
Nr. de foi
Nr. Scara foi Modul de cadrelor geografice
cuprinse Nomenclatura unei foi
Crt. hărtii sau cuprinse notare al
în foaia de hartă sau plan
a planului in foaia foilor Δφ Δλ
anterioară
de bază
1 2 3 4 5 6 7 8
1 1:1000000 1 - - 4o00‟00” 6o00‟00” L-35

o o
2 1:500 000 4 4 A,B,C,D 2 00‟00” 3 00‟00” L-35-B
3 1:200 000 36 4 I... 40‟00” 1o00‟00” L-35-XXIV
4 1:100 000 144 4 1,2…144 20‟00” 30‟00” L-35-41
5 1:50 000 4 4 A,B,C,D 10‟00” 15‟00” L-35-41-B
6 1:25 000 16 4 a,b,c,d… 5‟00” 7‟30” L-35-41-B-b
7 1:10 000 64 4 1,2,3,4…. 2‟30” 3‟45” L-3-41-B-b-3
8 1:5 000 256 4 I,II,III… 1‟15” 52”,5 L-35-41-B-b-3-IV
9 1: 2 000 1024 4 1,2,3,4… 37”,50 56”,25 L-35-41-B-b-3-IV-1
10 1: 1 000 4096 4 a,b,c,d… 18”,75 28”,125 L-35-41-B-b-1V-I-1-d
11 1:500 16384 4 1,2,3,4… 9”,375 14”,0625 L-35-41-B-b-3-IV-1-d-II
Obiectivul din tema de proiect se încadrează pe următoarele hărţi şi foi de plan, după
cum este prezentat în tabelul 1.2 şi în figura 1.3.
Tabelu 1.2 Încadrarea terenului pe foi de plan şi hărţi
Numărul de foi
Scara de
Locaţia de plan sau Nomenclatura
reprezentare
hartă
1 2 3 4
1:100 000 1 L-35-41

1:50 000 1 L-35-41-B
1:25 000 1 L-35-41-B-b
Imobil
1:10 000 1 L-35-41-B-b-3
Str. Cetatea
Neamţului 1:5 000 1 L-35-41-B-b-3-IV
Nr. 116, jud. Neamţ 1:2 000 1 L-35-41-B-b-3-IV-1
1: 1000 1 L-35-41-B-b-3-IV-1-d
1:500 1 L-35-41-B-b-3-IV-1-d-II
13
Figura 1.3 Încadrarea obiectivului pe foi de plan în proiecția Stereo -70
14
Capitolul II
REALIZAREA BAZEI TOPO-GEODEZICE
15
Capitolul II Realizarea bazei topo-geodezice
2.1 Consideraţii teoretice privind baza topo-geodezică a lucrărilor topografice
Principalul scop al măsurătorilor topografice îl constituie redactarea planurilor topografice şi

de situaţie.
În scopul obţinerii planurilor topografice se efectuează un ansamblu de lucrări care poartă
denumirea de ridicare topografică. În funcţie de conţinutul lor, se disting:
• Ridicări planimetrice – când se determină doar poziţia în plan a punctelor suprafeţei
topografice;

• Ridicări nivelitice – când se determină doar poziţia pe verticală a punctelor suprafeţei
topografice;

• Ridicări combinate – când se determină atât poziţia în plan, cât şi pe verticală a punctelor
suprafeţei topografice.
Ridicarea topografică presupune:

➢ 
 O fază de teren – în care se execută măsurătorile liniare, unghiulare;
➢
O fază de birou – în care au loc prelucrările datelor rezultate din măsurătorile de teren. 
Poziţia spaţială a unui punct este definită de coordonatele în plan şi a poziţiei pe verticală a
acestuia. Poziţia pe verticală a punctului se determină faţă de suprafaţa de referinţă, reprezentată
de suprafaţa de nivel mediu al mării (suprafaţa geoidului), numită suprafaţă de nivel zero.
Nivelul mediu al mării se numeşte reper zero fundamental şi faţă de acest punct se stabileşte
poziţia pe verticală a tuturor punctelor. În România reperul zero fundamental se afla în portul
Constanţa.
Elementele topografice ale terenului:
Punctele topografice – sunt puncte din teren, materializate sau nu, care caracterizează poziţia
şi forma detaliilor topografice (obiecte naturale sau artificiale din teren), sau concură la
determinarea poziţiei altor puncte topografice.
Aliniamentul – urma intersecţiei suprafeţei terenului cu un plan vertical ce trece prin două
puncte topografice A şi B.
Distanţa înclinată(LAB) – este lungimea dreptei din spaţiu care uneşte două puncte
topografice A şi B.
Profilul topografic – este reprezentarea grafică în plan a liniei de intersecţie între suprafaţa
terenului şi o suprafaţă verticală ce trece prin două sau mai multe puncte date.
16
Altitudinea / cota (H) – este distanţa verticală între suprafaţa de referinţă şi suprafaţa de
nivel a punctului considerat.
̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
H A  A0 A
(2.1)
(2.1)
Diferenţa de nivel – este distanţa verticală între suprafeţele de nivel a două puncte A şi B.
H A  H B  H AB  H B  H A (2.2)
Unghiul vertical (Z) – este unghiul care măsoară înclinarea dreptei ce trece prin punctele
A şi B faţă de o dreaptă orizontală (unghi de pantă) sau faţă de o dreaptă verticală (unghi
zenital).
Distanţa orizontală (D) – este lungimea proiecţiei ortogonale a dreptei AB din spaţiu pe
un plan orizontal. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅
DAB  A0  B 0  AB ' (2.3)
Unghiul orizontal – este unghiul format de proiecţiile ortogonale a două drepte din teren
într-un plan orizontal.
Panta terenului (p) – este înclinarea dreptei ce uneşte două puncte faţă de un plan
orizontal.
H AB
pAB  (2.4)
DAB
Orientarea (θ) – este unghiul orizontal format între axa sistemului de coordonate (care
are direcţia Nordului) şi latura AB, unghiul măsurat în sens topografic (sens orar) cu originea pe
direcţia Nord.
Coordonatele relative (ΔX,ΔY) – sunt lungimile proiecţiilor pe axele Ox ş Oy a distanţei
orizontale între două puncte.
Coordonatele rectangulare (X,Y) – individualizează poziţia în plan orizontal a punctelor
topografice prin abscisa Y şi ordonata X a proiecţiei punctelor în planul de referinţă.
Figura 2.1 Elementele topografice ale terenului
17
2.2 Metode de îndesire a reţelelor de sprijin
Pentru a întocmi planurile şi hărţile topografice, se aleg pe suprafaţa terestră o serie de

puncte a căror poziţie în spaţiu diferă, dar care proiectate ortogonal pe o coală de desen şi unite
vor reprezenta cu fidelitatea forma şi dimensiunile acelei zone.
Punctele sunt amplasate pe poziţii dominate şi repartizare pe teritoriu în colturile unei
reţele de triunghiuri, poziţia punctelor respective fiind determinate cu precizie mare, prin
coordonatele rectangulare X şi Y.
Criterii de clasificare a reţelelor geodezice:
➢ 
Clasificarea reţelelor geodezice după numărul elementelor fixe din reţea:

1. Reţea geodezică liberă – în acest caz intervin numai măsurătorile corespondente
responsabile de determinarea geometrică a reţelei;
2. Reţea geodezică fără constrangeri – în acest caz există un număr limită strict şi suficient
pentru încadrarea reţelei în sistemul de coordonate corespondent;
3. Reţea geodezică constransă – în acest caz întervin un număr suplimentar de elemente

pentru poziţionarea reţelei în sistemul de coordonate adoptat.
➢ 
Clasificarea după formă:

1. Reţea formată din lanţuri de triangulaţie – formată din triunghiuri, patrulatere geodezice
şi poligoane cu puncte centrale;
2. Reţea compactă de triangulaţie sau reţea de suprafaţă – nu creează golurile existente;
➢ 
 Clasificare după destinaţie:
1. Reţea geodezică internaţională;
2. Reţea geodezică de stat;
3. Reţea geodezică locală.
18
➢
Clasificarea
după numărul de dimensiuni ale spaţiului în care este amplasată reţeaua
 geodezică:
1. Reţea geodezică unidimensională;
2. Reţea geodezică bidimensională;
3. Reţea geodezică tridimensională;
4. Reţea geodezică în spaţiul cu patru dimensiuni. Timpul constituie cea de-a patra
coordonată.
Actuala reţea de triangulaţie de stat a Romaniei s-a dezvoltat pe suprafaţa elipsoidului de

referinţă Krasovski determinat în anul 1940 prin analiza reţelelor de triangulaţie din fosta Uniune
Sovietică, Europa de vest şi S.U.A.
Punctele geodezice au o densitate cuprinsă între 1 şi 60 km. Acestea se grupează în cinci
„ordine”: ordinele I, II şi III, numite „ordine superioare”, respectiv ordinele IV şi V, numite
„ordine inferioare”.
Ordinele grupează punctele geodezice aflate la aceeaşi depărtare. Astfel, reţelele de
ordinul I cuprind puncte aflate la distanţe de aproximativ 30-60 km, reţelele de ordinul II cuprind
puncte aflate la distanţa de aproximativ 7-13 km, reţelele de ordinul III sunt alcătuite din puncte
aflate la distanţe de aproximativ 3-10 km, iar reţelele de ordin inferior IV şi V grupează puncte
aflate la distanţe de 1-2 km, respective 500-1000 m.
În cazul în care pe un teritoriu reţeaua geodezică nu este completă, dezvoltată până la
ordinul IV sau V, trebuiesc făcute operaţiile de îndesire succesivă a reţelelor de ordinul I, prin
crearea reţelei de ordinul II, apoi de îndesire a reţelei de ordinul II prin crearea reţelei de ordinul
III ş.a.m.d, ajungându-se la o densitate de puncte optimă unei ridicări topografice.
Reţelele de triangulaţie locală se execută în zone în care reţeaua geodezică nu există sau
nu asigură cerinţele de precizie necesare efectuării lucrărilor topografice. În cazul suprafeţelor de
ridicare mai mari de 200-250 km2, reţeaua de triangulaţie locală se realizează prin extinderea
reţelei geodezice, luându-se în calcul efectul curburii Pământului la determinare, iar în cazul
suprafeţelor de ridicare mai mici de 200 km2, reţeaua de triangulaţie locală se realizează prin
metode topografice.
19
Figura 2.2 Configuraţia reţelei de triangulaţie
Punctele de îndesire a reţelei de sprijin se obţin prin mai multe tipuri de lucrări:
➢ 
 Intersecţii directe/înainte;
➢ 
 Intersecţii indirecte/înapoi;
➢ 
 Intersecţii unghiulare combinate;
➢ 
 Intersecţii unghiulare la limită (puncte duble);
➢ 
 Intersecţii liniare/ de distanţe;
➢ 
 Drumuiri poligonometrice sau drumuiri planimetrice/tahimetrice;
➢ 
Determinări de puncte prin metode GPS.
Intersecţia înainte - este o lucrare topografică pe baza căreia se pot determina

coordonatele unor puncte de sprijin noi, în general inaccesibile, cu ajutorul a minim 2 puncte de
coordonate cunoscute accesibile. Pentru realizarea acestei metode, pe teren se staționează în
punctele cunoscute cu teodolitul și, prin vizarea la punctul necunoscut, se obțin orientările
acestor direcții (figura 2.3).
20
Figura 2.3 Intersecţia înainte
Intersecţia înapoi- este o lucrare topografică ce presupune determinarea unui punct nou de
îndesire, staţionabil, prin determinarea direcţiilor orizontale între punctul nou şi cel puţin 3
puncte de coordonate cunoscute (figura 2.4).
Figura 2.4 Intersecţia înapoi
21
Intersecţia unghiulară combinată – este o combinaţie între metoda intersecţiei înainte şi

metoda intersecţiei înapoi, care se aplică pentru îndesirea reţelei planimetrice de sprijin în cazul
în care se dispune de minim 3 puncte de sprijin, din care unul este accesibil.
Intersecţia unghiulară la limită (metoda punctelor duble) – este o metodă folosită în

situații în care, în zona de ridicare, rețeaua de triangulație fie este rară, fie are mai multe puncte,
dar condițiile de vizibilitate nu permit realizarea unei îndesiri prin intersecții multiple înapoi sau
înainte. Această metodă permite determinarea a două puncte noi, în condiții speciale de
vizibilitate, iar punctele noi pot fi determinate cunoscându-se 2, 3 sau 4 puncte de sprijin, cu
condiția ca între punctele noi să existe vizibilitatea către minim două puncte (figura 2.5).
Figura 2.5 Metoda punctelor duble
Intersecţia de distanţe – este o metodă de îndesire utilizată în cazul în care se dispune de

aparatură precisă pentru măsurarea distanţelor şi de 2 puncte accesibile şi de coordonate
cunoscute. Poziţia punctului nou este determinată prin măsurarea distanţelor de la acesta până la
punctele vechi (figura 2.6).
Figura 2.6 Intersecţia de distanţe
22
Metoda drumuirii este un procedeu de îndesire a reţelei geodezice în vederea ridicării

detaliilor topografice din teren. Drumuirea este o linie poligonală frantă, în care poziţia reciprocă
a punctelor este determinată prin măsurători de distanţe între punctele de frângere şi măsurători
unghiulare în punctele de frângere ale traseului poligonal.
Determinări de puncte prin metode GPS (metoda RTK)
Sistemul GPS (Global Positioning System) este un sistem spațial de navigare prin satelit
care oferă informații cu privire la locația (poziția) și timp în toate condițiile meteorologice,
oriunde pe sau în apropierea suprafeței Pământului acolo unde câmpul vizual spre 4 sau mai
mulți sateliți nu
este obstrucționat.
GPS-ul poate fi utilizat pentru a obține preciziile cerute în toate aplicațiile pomenite mai
sus, singurele diferențe constând numai în tipul receptorului și a metodei de lucru utilizate.
Prescurtarea de RTK provine de la cinematic în timp real. Este o metodă de măsurare
cinematică OTF ce se derulează în timp real.
Stația fixă are atașată o legătură radio și retransmite datele pe care le recepționează de la
sateliți.
Și mobilul are o legătură radio și recepționează transmis de stația fixă. Mobilul
recepționează de altfel date și direct de la sateliți prin intermediul propriei sale antene GPS.
Aceste două seturi de date pot fi procesate împreună de receptorul mobil în scopul rezolvării
ambiguității și prin urmare se va obține o precizie relativ ridicată la receptorul fix.
Odată ce receptorul fix a fost instalat și transmite date prin legătura radio, receptorul
mobil poate fi activat.
Atunci când urmărește sateliții și recepționează date de la fix, poate începe procesul de
inițializare. Acesta este similar cu inițializarea realizată în cazul unei măsurători cinematice OTF,
diferența principală fiind faptul că este dusă la capăt în timp real.
Odată ce inițializarea este completă, ambiguitățile sunt rezolvate și mobilul poate
înregistra puncte și coordonate. În acest moment precizia de determinare a bazei este cuprinsă în
intervalul 1-5 cm.
Este importantă menținerea contactului cu receptorul fix, căci altfel mobilul ar putea
pierde ambiguitatea. Aceasta duce la calcularea unei poziții a punctului mult depărtată de
23
realitate. În plus, probleme ar putea fi intâlnite la măsurarea aproape de obstrucții ca și clădiri

înalte, copaci, etc. unde semnalul sateliților ar putea fi blocat.
RTK a devenit foarte repede cea mai întâlnită metodă de obținere a unor precizii ridicate,
măsurători GPS de acuratețe mare pe arii restrânse și poate fi utilizat și pentru aplicații similare
celar la care se folosesc stațiile totale. Aceasta include și măsurători de detaliu, supraveghere,
aplicații COGO, etc.
Majoritatea sistemelor GPS RTK, folosesc mici modemuri radio pe frecvența UHF.
Merită luată în considerare influența următorilor factori în momentul încercării optimizării
performanței legăturii radio:
- puterea transmițătorului radio. În general vorbind, mai multă putere înseamnă performanță mai
bună. Majoritatea țărilor restricționează legal puterea de emisie la 0.5-2 W.
- înălțimea antenei transmițătorului. Comunicațiile radio pot fi afectate de linia de vizare. Cu cât
mai sus este poziționată antena, cu atât este mai puțin probabil să fie probleme cu linia de vizare.
De asemenea va crește raza de acțiune a comunicațiilor radio. Același lucru este valabil și în
cazul antenei receptoare.
Alți factori de influență ce afectează performanța includ lungimea cablului până la antena
radio (cabluri mai lungi înseamnă pierderi mai mari) și tipul de antenă radio folosită.
Figura 2.7 Determinarea punctelor prin metode GPS (RTK)

http://en.paperblog.com/guidelines-for-real-time-kinematic-rtk-surveying-1186769/
24
2.3 Metode de realizare a reţelei de ridicare şi de determinare a punctelor de

detaliu
Crearea reţelei de ridicare are ca scop asigurarea numărului de puncte necesar

măsurătorilor topografice şi cadastrale de detaliu.
Punctele reţelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin:

Drumuire deschisă sau desfăşurată – se porneşte de la un punct de sprijin şi se închide pe alt
punct de spijin (figura 2.8);
Figura 2.8 Drumuirea desfăşurată


Drumuire închisă sau în circuit – se porneşte şi se închide pe acelaşi punct de sprijin (figura
2.9);
Figura 2.9 Drumuirea în circuit
25

Drumuire cu punct nodal – este un ansamblu de 3 sau mai multe drumuiri desfăşurate care
pornesc de pe puncte de sprijin diferite, dar se termină pe acelaşi punct de sprijin (figura 2.10);
Figura 2.10 Drumuirea cu punct nodal
Determinarea punctelor de detaliu se realizează prin metoda radierii. Aceasta presupune

poziţionarea în plan a punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafaţa topografică a
terenului, care sunt dispuse în jurul unui punct al reţelei de sprijin de coordonate cunoscute.
26
2.4 Calculul şi compensarea drumuirilor planimetrice
Pentru realizarea ridicării planimetrice, s-a proiectat şi executat o drumuire

planimetrică desfăşurată, cu 3 puncte de staţie, sprijinită de punctele 1001 si 1004. Datele
iniţiale în compensarea punctelor din reţeaua de ridicare sunt alcătuite din coordonatele
punctelor de sprijin (tabelul 2.1), carnetul de teren al drumuirii (tabelul 2.2) şi din schiţa
drumuirii.
Tabelul 2.1 Punctele de sprijin ale drumuiri
Număr X Y
punct m m
1 2 3
1001 604614.013 608491.313
1002 604583.685 608553.88
1003 604581.824 608530.626
1004 604578.343 608539.809
Tabelul 2.2 Carnetul de teren al drumuirii
Direcţii Distanţe reduse

Punct Punct azimutale la orizont
staţie vizat -Hz- -D-
(g) (m)
1 2 3 4
1001 82.1831 17.493
1002
101 292.3093 10.729
1002 92.3093 10.729
101
1003 169.1268 39.883
101 369.1268 39.883
1003
1004 137.4227 27.898
27
Schița drumuirii
1001
1002-1001
101-1002 1002
101 1002-101
101 101-1003
LEGENDA
punct vechi
punct nou
X
1003-1004
1003
1003-101
1004
O Y
28
Compensarea empirică a drumuirii şi determinarea coordonatelor provizorii ale punctelor

noi
Calculul coordonatelor provizorii ale punctelor se efectuează în următoarea succesiune:
a) Calculul unghiurilor orizontale ale laturilor drumuirii.

Valorile unghiurilor orizontale se obţin ca diferenţă dintre celor două citiri de pe cercul
orizontal: citirea pe latura dinspre punctul următor – citirea pe latura dinspre punctul anterior. În
cazul în care citirea pe cercul orizontal pe latura dinspre punctul următor a unghiului este mai
mică decât cea dinspre punctul anterior, atunci se adună valoarea 400g (unghiurile sunt pozitive
şi mai mici de 400g).

1  Hz1001101  Hz10021001 (400 g )
101  Hz1011003  Hz1011002 (400 g ) (2.5)
 2  Hz10031004  Hz1003101 (400 ) g
Rezultatele se centralizează în tabelul tabelul 2.3.
b) Calculul unghiului de orientare ale laturilor de plecare şi sosire.

Din coordonatele punctelor de sprijin şi de orientare rezultă:
200 y10021001
10021001  arctg  82 g18c 20cc
 x10021001
(2.6)
200 y
10031004  arctg 10031004  1* 200  137 g 42c 26cc
 x10031004
c) Calculul valorilor transmise ale unghiurilor de orientare ale laturilor drumuirii.

Considerând sensul de parcurs al drumuirii similar cu cel de pe teren, orientările
laturilor se calculează prin transmitere de la o latură la alta, începând cu prima, 1002-1001, al
cărui unghi de orientare este cunoscut. Astfel, pentru calculul orientării laturii 1002-101 (θ1002-
101), se dispune de valorile θ1002-1001 şi  1 (Schiţa drumuirii). Valoarea transmisă a orientării se

va calcula astefel:
 '10021001  10021001  1 (400 g )
 '1011003  1002101  200  101 (400 g ) (2.7)
 '
10031004  1011003  200   2 (400 )g
Se procedează asemănător pentru calculul valorilor transmise ale unghiurilor de

orientare corespunzătoare celorlalte laturi. Acestea din urmă sunt calculate în tabelul 2.3.
29
d) Compensarea erorii de închidere pe orientări.

Se observă că valoarea orintării  '10031004 are o valoare diferită de valoarea iniţială calculată
din coordonate. Se calculează astfel eroarea de neînchidere pe orientări:

e   '60006001  60006001  0g 00c10cc ,3 (2.8)
Eroarea calculată trebuie să îndeplinească condiţia:
e  T  2, 6*   * n (2.9)
Unde:
(1) σα este eroarea medie pătratică la măsurarea unui unghi;

(2) n este numărul de staţii (deci numărul de unghiuri măsurate).
Pentru măsurători inginereşti se obişnuieşte să se ia toleranţa unghiulară de valoare:
T  1c 50cc * n
(2.10)
T  0 g 02c 59cc ,8
În cazul în care relaţia anterioară nu este satisfăcută, măsurătorile pe teren se refac, deoarece
s-au strecurat erori grave la măsurarea unghiurilor.
0 g 00c10cc ,3  0 g 02c59cc ,8  e  T
Corecţia de orientare, unitară se calculează cu relaţia:

e
c   (2.11)
n
Valorile compensate ale orientărilor laturilor considerate în sensul drumuirii se vor calcula
astfel:
1002101   '1002101  1* c
1011003   '1011003  2* c (2.12)
10031004   '
10031004  3* c
e) Calculul valorilor provizorii ale coordonatelor relative.

Se consideră aliniamentul 1002-101 al drumuirii care se calculează şi sensul de parcurs
a acesteia. Diferenţele de coordonate ale punctelor 1002 şi 101, adică coordonatele relative ale
punctului 101 în raport cu punctul 1002, în sensul parcurs considerat vor rezulta din:
 x1002101  D1002101 *cos 1002101 ;
(2.13)
 y1002101  D1002101 *sin 1002101.
Semnele algebrice ale valorilor δx și δy (+ sau -) vor fi în funcţie de sensul de parcurs

al drumuirii şi de funcţiile sin şi cos, deci de valoarea unghiului de orientare.
30
Se procedează asemănător şi pentru celelalte puncte, iar rezultatele sunt centralizate în

tabelul 2.3.
f) Calculul erorilor de neînchidere pe coordonate şi compensarea acestora.

Plecând din punctul de staţie 1002, trebuie să ajungem în punctul de staţie 1003, iar
sumele coordonatelor relative trebuie să fie egale cu 0. Datorită erorilor de măsurare, aceste
sume nu sunt 0, intervenind astfel neînchiderile pe coordonate care se calculează astfel:
ex    xi  j  X 10021003  0, 0004m
(2.14)
ey    yi  j  Y10021003  0, 0001m
Iar eroarea totală (vector):
exy  e2 x  e2 y  0,0004m (2.15)
Eroarea totală trebuie să satisfacă condiţia:
exy  Txy
Pentru ridicările inginereşti se utilizează relaţia de forma:

3D
Txy  4.5  106 D   0, 045 (2.16)
5200
Corecţiile coordonatelor se calculează în felul următor:
ex e
cx  ; cy  y (2.17)
L L
Unde:
L  D1002101  D1011003
L- lungimea desfășurată a drumuirii
g) Calculul coordonatelor relative compensate

Coordonatele relative compensate se obţin prin adunarea celor necompensate cu
corecţiile corespunzătoare.
X 1002101   x1002101  c x1002101
Y1002101   y1002101  c y1002101
(2.18)
X 1011003   x1011003  c x1011003
Y1011003   y1011003  c y1011003
Rezultatele calculelor se trec în tabelul 2.3.
31
h) Calculul coordonatelor absolute ale punctelor drumuirii.

Coodronatele punctelor se calculează pornind din punctul de coordonate cunoscute 1002,
ca suma dintre coordonatele punctului anterior celui calculat şi coordonatele relative compensate,
după cum urmează:
X101  X1002  X1002101
(2.19)
Y101  Y1002  Y1002101
Pentru verificarea calculului coordonatelor relative compensate se pot calcula

coordonatele absolute ale punctului 1003, cu relațiile:
X1003  X101  X1011003
(2.20)
Y1003  Y101  Y1011003
Rezultatele calculelor se trec în tabelul 2.3.
32
Tabelul 2.3 Compensarea empirică a drumuirii
Coordonate
Coordonate absolute
Orientare relative
Distanță provizorie
Direcție θ’ (g c cc) δx(m) δy(m)
redusa Unghiuri
Punct Punct azimutală
la orizontale
statie vizat Hz (g c
orizont α (g c cc) X(m) Y(m)
cc) Orientare
D (m)
compensată Δx(m) Δy(m)
θ (g c cc)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1001 82.1831 17.493 292.3082 - -
1002 210.1262 - -
101 292.3093 10.729 292.3086 - -
1002 92.3093 10.729 169.1257 -1.293 -10.65

101 76.8175 604576.121 608538.437
1003 169.1268 39.883 169.1264 -1.292 -10.65
-
101 369.1268 39.883 137.4216 18.592
35.284
1003 168.2959 604540.837 608557.029
-
1004 137.4227 27.898 137.4226 18.592
35.284
33
2.5. Calculul punctelor de detaliu

Pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu, s-a folosit metoda
radierilor planimetrice.
Metoda radierilor este folosită pentru determinarea pozițiilor în plan a

punctelor caracteristice ale detaliilor, de pe suprafața topografică, a terenului ce sunt dispuse în
jurul unui punct de pe suprafața rețelei de sprijin de coordonate cunoscute.
Asemeni drumuirii propriu-zise, metoda radierilor presupune parcurgerea a două faze:
• O fază de teren – în cadrul căreia se efectuiază măsurători pe direcții orizontale,

unghiuri verticale și distanțe înclinate din punctul de stație orientat pe punctul anterior
al drumuirii sau pe unul sau mai multe puncte de coordonate cunoscute.

• O fază de birou – în cadrul căreia se prelucrează măsurătorile din teren, poziția fiecărui
punct radiat fiind determinate în raport cu poziția punctului de drumuire din care a fost
radiat.
Fig. 2.11 Schiţă puncte radiate
34
Calculul coordonatelor punctelor de detaliu prin metoda radierii se efectuează în
următoarea succesiune:
a) Calculul orientării direcției de referință:
200 y1002101
1002101  arctg  k  200 (2.21)
 x1002101
b) Calculul unghiului orizontal β2:
Calculul unghiurilor orizontale, se face în fiecare punct de stație al drumuirii, prin

diferența citirilor pe limb, între direcțiile către punctele radiate și direcția către latura din urmă a
drumuirii, astfel:
1  Hz1002101  Hz10021001 (400g ) (2.22)
c) Calculul orientărilor direcțiilor spre punctele de detaliu:
100225  1002101  200  2 (400g ) (2.23)
d) Calculul distanțelor orizontale între punctele de stație și punctele radiate:
d100225  L1002 25 sin V1002 25 (m) (2.24)
e) Calculul coordonatelor relative ale punctelor de detaliu în raport cu stația:
x100225  d100225 *cos 100225 (m)
(2.25)
y100225  d100225 *sin 100225 (m)
f) Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de detaliu:
X 25  X1002  X100225 (m)
(2.26)
Y25  Y1002  Y100225 (m)
Analog se procedează în cazul coordonatelor celorlalte puncte de detaliu. Calculele se
efectuează în tabelul 2.4.
35
Tabelul 2.4.a Calculul punctelor de detaliu
Distanțe Coordonate relative Coordonate absolute

Direcții Unghiuri
Pct. reduse la Orientarea Pct.
Pct.stație azimutale orizontale
Vizat orizont θ (g c cc) ΔX (m) ΔY (m) X (m) Y (m) Vizat
Hz (g c cc) β (g c cc)
D(m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1002 282.1831 - 17.493 282.1820 -4.83 -16.81 1002
1 296.0409 13.8578 19.922 296.0398 -1.099 -17.648 604602.387 608507.518 1
2 302.698 20.5149 1.288 302.6969 0.408 -9.645 604615.021 608492.115 2
3 268.5170 386.3339 11.945 268.5159 -2.227 -4.129 604614.013 608491.313 3
4 252.2655 370.0824 5.147 252.2644 -3.507 -3.766 604604.772 608483.744 4
5 245.4769 363.2938 5.648 245.4758 -4.267 -3.700 604572.817 608522.816 5
9 65.1103 182.9272 9.602 65.1092 5.003 8.195 604599.132 608517.770 9
10 106.2089 224.0258 9.068 106.2078 -0.882 9.024 604597.151 608518.241 10
1001
11 163.5604 281.3773 2.736 163.5593 -2.299 1.482 604592.996 608523.324 11
12 200.6951 318.5120 13.555 200.6940 -13.554 -0.147 604593.534 608524.770 12
13 201.2560 319.0729 13.23 201.2549 -13.227 -0.260 604601.175 608530.971 13
14 198.7460 316.5629 13.099 198.7449 -13.096 0.258 604601.352 608530.726 14
15 181.8677 299.6846 26.286 181.8666 -25.226 7.386 604600.177 608531.064 15
16 187.4988 305.3157 20.225 187.4977 -19.836 3.946 604607.824 608536.913 16
17 178.9938 296.8107 28.027 178.9927 -26.514 9.081 604609.306 608538.219 17
18 275.1765 392.9934 14.566 275.1754 -5.537 -13.472 604613.395 608541.008 18
36
Tabelul 2.4.b Calculul punctelor de detaliu

Direcții Unghiuri
Pct. Pct. reduse la Orientarea Pct.
azimutale orizontale
stație Vizat orizont θ (g c cc) ΔX (m) ΔY (m) X (m) Y (m) Vizat
D (m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
101 292.3093 - 10.729 292.3105 -1.292 -10.650 - - 101
19 118.6943 226.3850 6.73 118.6955 -1.948 6.441 604613.498 608540.786 19
25 237.3759 345.0666 3.072 237.3771 -2.557 -1.701 604609.769 608521.091 25
26 258.4985 366.1892 6.822 258.4997 -4.138 -5.423 604612.299 608518.213 26
27 267.5487 375.2394 6.609 267.5499 -3.224 -5.768 604611.858 608515.761 27
28 146.8112 254.5019 8.107 146.8124 -5.438 6.012 604604.525 608516.782 28
1002
29 136.0737 243.7644 9.013 136.0749 -4.838 7.604 604605.023 608516.258 29
30 156.6338 264.3245 11.761 156.6350 -9.136 7.406 604603.581 608516.086 30
31 153.4130 261.1037 15.175 153.4142 -11.290 10.139 604607.408 608513.657 31
32 154.0942 261.7849 23.138 154.0954 -17.379 15.275 604608.399 608512.739 32
35 182.2443 289.9350 6.536 182.2455 -18.489 5.294 604618.225 608520.076 35
36 185.0145 292.7052 14.977 185.0157 -14.564 3.492 604625.968 608525.954 36
37
Tabelul 2.4.c Calculul punctelor de detaliu

Direcții Unghiuri
D (m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1003 169.1268 - 39.883 169.1264 -35.284 18.5924 - - 1003
40 70.4673 301.3405 2.336 70.4669 8.756 17.500 604638.518 608535.066 40
41 52.4818 283.3550 8.836 52.4814 9.806 10.602 604640.268 608536.613 41
42 390.0336 220.9068 2.317 390.0332 12.467 -1.968 604647.575 608541.582 42
43 380.2622 211.1354 8.127 380.2618 5.580 -1.787 604649.453 608542.939 43
50 397.4542 228.3274 3.877 397.4538 3.873 -0.155 604696.450 608594.905 50
51 306.9525 137.8257 17.176 306.9521 2.160 -19.708 604705.814 608609.304 51
52 292.5269 123.4001 43.202 292.5265 -2.285 -19.375 604728.393 608646.136 52
53 285.4960 116.3692 16.400 285.4956 -4.063 -17.524 604736.843 608660.191 53
101
54 267.3450 98.2182 6.779 267.3446 -3.326 -5.906 604746.622 608677.287 54
55 264.0473 94.9205 19.695 264.0469 -3.905 -6.164 604769.204 608714.500 55
56 200.6344 31.5076 41.263 200.6340 -18.766 -0.186 604794.624 608696.543 56
57 198.3048 29.1780 18.328 198.3044 -18.321 0.488 604796.378 608697.564 57
58 160.0257 390.8989 17.697 160.0253 -14.321 10.396 604797.443 608699.845 58
59 160.1720 391.0452 18.173 160.1716 -14.731 10.642 604755.931 608725.403 59
60 166.1533 397.0265 2.324 166.1529 -15.093 8.877 604754.840 608723.680 60
64 319.0450 149.9182 14.950 319.0446 4.405 -14.286 604752.917 608720.746 64
65 305.0163 135.8895 47.288 305.0159 2.212 -28.026 604740.257 608699.522 65
38
Tabelul 2.4.d Calculul punctelor de detaliu

Direcții Unghiuri
D (m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1004 137.4227 - 27.898 137.4226 -15.47 23.22 - - 1004
62 376.5572 239.1345 17.787 376.5571 16.5946 -6.4028 604727.605 608739.406 62
63 377.7767 240.3540 16.177 377.7766 15.2013 -5.5331 604730.642 608742.561 63
70 390.7547 253.3320 16.763 390.7546 7.0629 -1.0330 604688.361 608614.806 70
71 48.3375 310.9148 33.346 48.3374 15.0462 14.2802 604679.045 608603.251 71
72 43.3586 305.9359 11.498 43.3585 12.9447 10.4909 604663.599 608586.405 72
1003
73 380.5159 243.0932 16.281 380.5158 13.2569 -4.1890 604663.604 608586.394 73
74 311.2158 173.7931 6.493 311.2157 1.9959 -11.2117 604655.282 608576.398 74
75 235.8979 98.4752 6.490 235.8978 -9.7492 -6.1651 604646.306 608566.285 75
76 199.8133 62.3906 4.893 199.8132 -24.8929 0.0730 604639.504 608559.798 76
77 194.1482 56.7255 3.413 194.1481 -33.2719 3.0670 604640.749 608560.815 77
78 174.2418 36.8191 3.349 174.2417 -30.6563 13.1282 604636.282 608557.212 78
39
Tabelul 2.4.e Calculul punctelor de detaliu

Direcții Unghiuri
D (m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1001 327.0101 - 153.69 327.0229 63.290 -140.030 - - 11001
80 396.1179 69.1078 3.842 396.1307 23.798 -1.448 604626.222 608549.576 80
81 20.3041 93.2940 4.492 20.3169 13.760 4.546 604623.803 608547.975 81
82 40.5874 113.5773 1.998 40.6002 17.674 13.097 604618.612 608544.222 82
83 51.0767 124.0666 3.100 51.0895 21.325 22.068 604616.563 608542.858 83
84 74.5309 147.5208 3.238 74.5437 11.771 27.852 604615.479 608537.733 84
85 92.3758 165.3657 3.563 92.3886 4.003 33.323 604613.207 608533.999 85
86 109.4381 182.4280 2.651 109.4509 -6.308 42.181 604612.373 608533.045 86
87 121.1134 194.1033 5.718 121.1262 -18.152 52.678 604614.747 608529.926 87
1004
88 130.7975 203.7874 2.509 130.8103 -24.432 46.478 604614.870 608528.126 88
89 143.4696 216.4595 9.767 143.4824 -31.409 38.602 604612.822 608526.330 89
90 152.1285 225.1184 7.722 152.1413 -34.860 32.590 604610.410 608526.381 90
91 159.2746 232.2645 5.937 159.2874 -36.859 27.415 604614.404 608524.250 91
92 159.9718 232.9617 5.551 159.9846 -28.756 20.903 604616.522 608526.091 92
93 161.7402 234.7301 9.250 161.7530 -15.879 10.881 604617.664 608519.629 93
94 164.1144 237.1043 1.535 164.1272 -9.751 6.161 604606.926 608524.059 94
96 118.6063 191.5962 2.122 118.6191 -15.027 49.908 604607.732 608519.973 96
97 159.5260 232.5159 1.559 159.5388 -33.444 24.670 604614.438 608520.562 97
40
Capitolul III
CADASTRALE NECESARĂ ÎNSCRIERII
IMOBILULUI ÎN CARTEA FUNCIARĂ
41
Capitolul III Întocmirea documentației tehnice cadastrale necesară înscrierii în Cartea Funciară
Noţiunea de înscriere în Cartea Funciară în vederea prevederilor Legii nr.7/1996,

trebuie privită ca expresie generală a introducerii în Cartea Funciară a stărilor, actelor,
faptelor şi raporturilor juridice. Această expresie generală înglobează categorii predefinite ale
înscrierii, cum ar fi: întabulare, înscriere provizorie, notarea, radierea, rectificarea s.a., care
pot fi clasificate după mai multe criterii:
1. După obiectul înscrierii acestea au fost clasificate în trei feluri: întabulare, înscriere
provizorie şi notare;
2. După natura sau conţinutul lor, înscrierile sunt propriu-zise şi rectificări;
3. După caracterul lor înscrierile sunt definitive şi provizorii;
4. După modificările aduse imobilului înscrierile se împart în transcrieri şi reînscr ieri;
5. După rolul lor înscrierile se pot clasifica în principale şi subsecvente.
Cărtile Funciare cu caracter nedefinitiv se deschid la cererea persoanelor interesate

primind un număr cadastral consecutiv corespunzător ordinului de înregistrare a cererilor de
efectuare a operaţiilor de înscriere începând cu numărul 1.
În vederea întocmirii documentaţiei cadastrale necesare înscrierii în Cartea Funciară

sunt necesare parcurgerea următoarelor etape de lucru:
1. Delimitarea imobilului (identificarea amplasamentului) şi efectuarea măsurătorilor

de teren necesare întocmirii planului de amplasament şi delimitare ale imobilului;
2. Identificarea situaţiei juridice a imobilului, a categoriilor de folosinţă ale terenurilor

şi a destinaţiei construcţiilor;
3. Prelucrarea în faza de birou a datelor obţinute din măsurători, calculul suprafeţelor şi

al distanţelor dintre punctele de pe controlul imobilului;
4. Numerotarea cadastrală a parcelelor şi a construcțiilor din cadrul imobilului;
5. Întocmirea documentaţiei cadastrale propriu-zise necesară înscrierii în Cartea

Funciară .
42
3.1 Delimitarea imobilului (identificarea amplasamentului) şi

efectuarea măsurătorilor de teren necesare întocmirii planului de
amplasament şi delimitare ale imobilului
Identificarea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuţiei lucrărilor

şi constă în:
- pentru imobilele care fac obiectul unor acte şi fapte juridice aflate la prima încriere,
proprietarul împreună cu persoana autorizată procedează la identificarea amplasamentului
imobilului pe limite naturale sau convenţionale în vederea efectuării măsurătorilor . Înainte de
executarea măsurătorilor este obligatorie materializarea punctelor care definesc limitele
imobilului de către persoana autorizată în prezenţa proprietarului cu picheţi de metal,
ţăruşi de lemn sau prin marcare de vopsea. Materializarea cu borne de beton se efectuează doar
la solicitarea proprietarului;
- pentru imobilele care fac obiectul unor acte şi fapte juridice ulterioare primei înscrieri
ce necesită întocmirea unei documentaţii, proprietarul împreună cu persoana autorizată pe
baza documentaţiei existente (documente cadastrale, extrase de carte funciară pentru
informare, planul de amplasament şi delimitare a imobilului) verifică și validează
amplasamentul conform datelor tehnice. Materializarea din nou a punctelor ce definesc
limitele imobilului se efectuează doar la solicitarea proprietarului.
În cazul imobilelor aflate la prima înregistrare pentru care nu se poate realiza

identificarea amplasamentului şi limitele acestuia în conformitate cu elementele tehnice
conţinute în actele de proprietate puse la dispoziţie de proprietar, persoana autorizată nu
realizează documentaţii. Proprietarul suportă costurile aferente materialului şi manoperei
operaţiei de materializare a limitelor imobilului.
Prin delimitarea imobilului se înţelege identificarea cu exactitate a amplasamentului

acestuia prin parcurgerea efectivă la teren a limitelor şi identificarea vecinilor. Delimitarea
amplasamentului se realizează înaintea executării măsurătorilor şi presupune ca persoana
autorizată împreună cu proprietarul să procedeze la identificarea limitelor naturale sau arific
iale ale imobilului în vederea efectuării măsuratorilor.
43
44
45
Măsuratorile sunt procedee obligatorii de materializarea punctelor care definesc limita

imobilului de către persoana fizică autorizată în prezenţa proprietarului cu picheţi de metal,
țăruși din lemn sau prin marcarea cu vopsea. Materializarea cu borne de beton se face doar la
solicitarea proprietarului.
Materializarea limitelor imobilului conform actului de proprietate prezentat de

proprietar este în responsabilitatea persoanelor autorizate care execută lucrarea, proprietarul
suportând costurile aferente materialului şi manoperei operaţiunilor de materializare a limitelor
imobilului.
Efectuarea lucrărilor topografice constă în executarea măsurătorilor necesare realizării

reţelei geodezice de ridicare în sistemul naţional de proiecţie STEREO-70, reţea necesară în
vederea ridicării detaliilor topografice de bază ale elementelor de conţinut topo ș i cadastral
referitoare la imobilul care se întabulează. Punctele reţelei de ridicare vor fi materializate
conform normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general prin tăruşi de lemn în
extravilan pentru care se vor întocmi schiţe de reperaj şi descriere topografică. Punctele reţelei
de ridicare se vor vopsi în culoare roşie.
La ridicarea detaliilor planimetrice se vor avea în vedere următoarele:

➢
Limitele imobilelor să se determine la jumătatea grosimii gardului cu excepţia cazului

când cei doi proprietari vecini indică altceva;
➢
Pe planul de amplasament, la rubrica menţiuni punctual A “date referitoare la teren” se
va nota dacă imobilul este împrejmuit sau nu, după caz se pot face precizări asupra
naturii împrejmuirii precum şi precizarea punctelor de pe contur între care există sau

nu împrejmuiri;
Scopul întocmirii planului de amplasament:
- înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciara a actelor şi faptelor juridice

privind terenurile şi construcţiile situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au
definitivat documentele cadastrul-general;
- soluţionarea contestaţiilor cu privire la corectitudinea si exactitatea datelor referitoare
la un corp de proprietate;
- după finalizarea lucrărilor de introducere a cadastrului general într-o unitate
administrativ-teritorială, pentru elaborarea documentaţiilor-topo-cadastrale necesare realizării
proiectelor şi studiilor din domeniul construcţiilor, urbanismului şi amenajării teritoriului,
46
solicitate de administraţia publică locală pentru emiterea avizelor, certificatelor şi autorizaţiilor

legale, precum şi pentru soluţionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea
proprietăţilor.
Planul de amplasament si delimitare a imobilului trebuie să cuprindă următoarele

elemente:

 • denumirea planului de amplasament şi delimitarea imobilului;
• scara de întocmire 1:5 00 -1:5 000;

• numărul cadastral şi numărul de Carte Funciară;

• suprafaţa măsurată;

• adresa imobilului;

• unitatea administrativ teriorială.
Reprezentarea grafică propriu-zisă trebuie să conțină următoarele elemente și date

obligatorii:
▪
punctele de pe conturul imobilului şi limitele acestuia;
▪
punctele de pe conturul parcelelor şi limitele acestora, reprezentată prin linie
întreruptă;
▪
punctele caracteristice ale construcţiilor cu caracter permanent;
▪
valorile numerice ale distanţelor dinte punctele de pe conturul imobilului;
▪
numerele cadastrale ale parcelelor urmate de codul categoriei de folosinţă;
▪
numerotarea cadastrală a corpurilor clădirii;
▪
numărul poştal al imobilului inscris într-un cerc amplasat în parcela cu folosinţă
curţti construcţii;
▪
vecinii imobilului;
▪
denumirea străzii sau a căii de acces;
▪
caroiajul geometric;
▪
direcţia nordului geografic;
▪
date referitoare la teren (numărul parcelei, categoria de folosinţă, suprafaţa,
menţiuni);
▪
date referitoare la construcții (destinația, suprafața construită la sol, mențiuni)
▪
suprafaţa măsurată şi cea din acte;
▪
numele, prenumele, semnătura şi ştampila executantului;
▪
semnătura, data, parafa şi ştampila Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
47
3.2 Identificarea situaţiei juridice a imobilului, a categoriilor de

folosinţă ale terenurilor şi a destinaţiei construcțiilor
Operaţia de identificare a proprietarului constă în înregistrarea persoanei, persoanelor

fizice sau juridice care deţin un titlu de proprietate asupra imobilului. Proprietarii se identifică
din evidenţele consiliului local. Datele se extrag din Registrul permanent al populaţiei, listele
cu numele şi prenumele, codul numeric personal şi adresa tuturor proprietarilor din unitatea
administrativ-teritorială, conform evidenţelor de la poliţie.
Pentru fiecare bun imobil în parte situaţia juridică, precum şi celelalte atribute
cadastrale asociate acestuia, se înscriu într-o fişă cu date cadastrale primare, care constituie
sursa principală de informaţii pentru realizarea bazei de date cadastrale şi implicit pentru
întocmirea registrelor cadastrale, denumită generic „TABEL DE MIŞCARE PARCELARĂ”.
Aceasta este structurată pe două nivele principale de informaţii referitoare la parcelele de teren
din cadrul bunului imobil (număr cadastral, destinaţia terenului, categoria de folosinţă,
suprafaţa din măsurători, suprafaţa din acte calitatea terenului, etc.), la clădirile existente
(număr corp de clădire, suprafaţa construită la sol, destinaţie, etc.) şi la proprietar (numele sau
denumirea proprietarului, adresa, codul numeric personal sau codul SIRUES, tipul actului de
proprietate, suprafaţa din act, modul de deţinere, etc.). De asemenea, în această fişă se mai fac
precizări necesare identificării şi localizării bunului imobil, acestea fiind înregistrate codificat,
astfel încât constituirea băncii de date a cadastrului la nivelul teritoriului administrativ să se
facă cât mai uşor, asigurându-se astfel posibilitatea integrării acesteia la nivel central.
Înscrierea numelui, prenumelui/denumirii proprietarului şi a codului numeric

personal/codul SIRUES în fişă se face pe baza datelor din buletinul/cartea de identitate a
proprietarului, date care se confruntă cu cele din Registrul permanent al populaţiei. În cazul
când nici cu ajutorul evidenţelor existente la consiliul local şi la poliţie nu poate fi identificat
proprietarul imobilului, în fişă se face menţiunea "proprietar neidentificat”.
La identificarea proprietarilor persoane juridice se înscriu urmatoarele date:

denumirea persoanei juridice, codul SIRUES şi adresa poştala a sediului.
La stabilirea dreptului de proprietate asupra imobilelor care, potrivit legii sau prin natura lor,
sunt de uz sau interes public, se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare. La stabilirea
limitelor imobilelor, aparţinând titularilor cadastrelor de specialitate, se ţine seama de
prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecărui domeniu de activitate.
48
Categoriile de folosinţă ale terenurilor
Prin categorie de folosinţă a terenurilor se înţelege un sistem de clasificare a terenurilor în

funcţie de utilizarea lor şi de necesităţile cadastrului de înregistrare organizată a datelor.
Categoria de folosinţă a unui teren este determinată de destinaţia economică a acestuia care se
stabileşte în mod natural sau în mod artificial, de către posesorul terenului.
Indiferent de destinaţia lor, terenurile care compun fondul funciar se împart, din punct de
vedere al folosinţei, într-un număr de 13 categorii de folosinţă. Pentru fiecare categorie s-a
stabilit în mod convenţional câte un cod sau simbol, utilizat atât la evidenţierea categoriei
a terenurilor pe planurile şi hărţile cadastrale, cât şi la fişierele cu datele de intrare şi de ieşire
din cadrul sistemului informaţional al cadastrului general.
În grupa folosinţelor agricole se încadrează cinci categorii de folosinţă :
Arabil (A). Prin terenuri arabile se înţeleg acele suprafeţe care se ară în fiecare an sau la
mai mulţi ani o data (2-6 ani) şi sunt cultivate cu plante anuale sau perene: cereale,
leguminoase pentru boabe, plante furajere, legume, flori şi altele. În categoria de folosinţă
arabil sunt incluse un număr de opt subcategorii de folosinţă.
Păşuni (P). Sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial prin
reînsămânţări la 15-20 de ani o dată şi care se folosesc pentru păşunatul cadrul animalelor. În
categoriei de folosinţă păşuni se includ păşunile curate, păşunile cu împăduritepomi, păşunile
şi păşunile cu tufărişuri şi mărăcinişuri.
Fâneţe (F). Sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial prin
însămânţări şi reînsămânţări, exploatate prin cosirea ierbii. În cadrul folosinţă categoriei de
fâneţe se înregistrează fâneţele curate, fâneţele cu pomi, fâneţele fâneţele cu împădurite şi
tufărişuri şi mărăcinişuri.
Vii şi hamei (V). În categoria de folosinţă vie sunt incluse terenurile plantate cu viţă- de-
vie, în care intră viile altoite şi indigene sau nobile, viile hibride, plantaţiile de hamei şi
pepinierele viticole.
Livezi (L). Livezile cuprind terenurile plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi în care se
includ livezile clasice, livezile intensive şi superintensive, plantaţiile cu arbuşti fructiferi,
pepinierele pomicole și plantaţiile cu duzi.
În grupa folosinţelor neagricole se încadrează un număr de opt categorii de folosinţă.
49
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (PD). În aceasta categorie se încadrează

terenurile acoperite cu păduri, cele destinate împăduririi, cele destinate nevoilor de cultură,
producţiei şi administraţiei silvică, perdelele de protecţie, tufărişurile şi mărăcinişurile.
În cadrul terenurilor acoperite cu ape şi ape cu stuf se disting două categorii de

folosinţă:
Ape curgătoare (HR). În această categorie intră fluviul Dunărea, braţele şi canalele din
Delta Dunării, cursurile de apă, pârâurile, gârlele şi alte surse de ape cu denumiri locale.
Ape stătătoare (HB). La această categorie de folosinţă se includ şi apele amenajate în

mod special pentru creşterea peştelui, precum şi suprafeţele cu ape stătătoare de mică
adâncime, unde creşte trestia şi papura şi alte tipuri de vegetaţie specifică în regim amenajat
sau neamenajat.
Drumuri (DR). Sunt terenurile ocupate de drumuri de interes naţional (autostrăzi drumuri
expres, drumuri naţionale europene, drumuri naţionale principale, drumuri naţionale
secundare), drumuri de interes judeţean, drumuri de interes local (drumuri comunale şi
vicinale), străzile din localităţile urbane şi cele din localităţile rurale (străzi principale şi
secundare).
Căi ferate (CF). În această categorie se încadrează terenuri ocupate de căi ferate simple,
duble şi înguste, triaje.
Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi (C) şi (CC). Sunt terenurile cu diverse utilizări
şi destinaţii, cum ar fi clădiri, curţi, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere,
exploatări miniere şi petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri
pietruite, terase, debuşee, grădini botanice şi zoologice, parcuri, cimitire, pieţe, rampe de
încărcare, fâşia de frontieră, locuri de depozitare, precum şi alte terenuri care nu se încadrează
în nici una din categoriile de folosinţă prevăzute la punctele anterioare.
Terenuri neproductive (N). În această categorie se includ toate acele suprafeţe de teren care
nu produc venit cadastral şi care nu se pot transforma în terenuri productive prin amenajări
eficiente datorită unor procese de degradare excesiva. Astfel, se pot enumera terenurile cu
nisipuri zburătoare, stâncării, bolovănişuri şi pietrişuri, râpe, ravene, torenţi, sărături cu crusta,
mocirle şi smârcuri, gropi de împrumut şi cariere, halde.
Identificarea destinaţiilor construcţiilor: înregistrarea construcţiilor cu caracter permanent

în fişa datelor cadastrale se face folosind drept criteriu de departajare destinaţia.
50
Astfel, se disting următoarele destinaţii ale construcţiilor însoţite de codurile acestora:
- Construcţii de locuinţe (CL);
- Construcţii administrative şi social-culturale (CAS);
- Construcţii industriale şi edilitare (CIE);
- Construcţii anexe (CA).
3.3 Preluarea în fază de birou a datelor obţinute din măsuratori, calculul

suprafeţelor şi al distanţelor dintre punctele de pe conturul imobilului
În baza elementelor unghiulare şi liniare obţinute prin măsurători topografice se va

proceda la prelucrarea în fază de birou în vederea determinării poziţiei planimetrice a punctelor
de pe conturul imobilului şi a parcelelor.
În vederea unei bune organizări a calcului suprafeţelor, precum şi pentru a putea asigura
verificări ale caculelor în permanenţă, acestea se desfăşoară în următoarea succesiune a
etapelor de lucru:
- Calculul suprafeţei intravilanului şi extravilanului din cupinsul teritoriului administrativ;
- Calculul suprafeţelor sectoarelor cadastrale:
- Calculul suprafeţelor imobilelor;
- Calculul suprafeţelor parcelelor.
Suprafaţa teritoriului din planul de proiecţie STEREO-70 se calculeză prin procedeul

analitic pe baza coordonatelor rectangulare plane ale tuturor punctelor de hotar, stabilie în
cadrul etapei de delimitare cadastrală în baza următoarei relaţii:
n
2* S   xi ( yi 1  yi 1 ) (3.1)
i 1
Distanţele dintre punctele de pe conturul imobilului se calculează analitic din
coordonatele cunoscute ale punctelor de pe contur. Se menţionează ca aceste distanţe sunt
necesare a fi trecute în planul de amplasament şi delimitare a imo bilului.
51
3.4 Numerotarea cadastrală
Numerotarea cadastrală constă în atribuirea, după un algoritm de lucru bine definit, de

numere de ordine unităţilor teritoriale cadastrale din cuprinsul unui teritoriu administrativ,
separat pentru intravilan şi extravilan. Aceste numere de ordine, denumite „numere
cadastrale”, individualizează fiecare unitate teritorială cadastrală în cadrul unui teritoriu
administrativ, făcând legătura dintre planul cadastral, registrele cadastrale şi înregistrările din
Cartea Funciară .
În cadrul sistemului informaţional al cadastrului numărul cadastral constituie atributul

principal de legătură logică dintre baza de date grafice şi baza de date alfanumerice.
Operaţia de numerotare cadastrală se execută în următoarea succesiune a etapelor de

lucru:
- numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale;
- numerotarea cadastrală a corpurilor de proprietate;
- numerotarea cadastrală a parcelelor.
Numerotarea cadastrală a corpurilor de proprietate
Corpurile de proprietate se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n începând de la Nord

- Vest spre Sud - Est separat pentru intravilan şi extravilan.
Bunurile imobile care reprezintă detalii liniare cum ar fi apele curgătoare, canalele,
digurile, căile ferate, drumurile clasate, se numerotează separat în cadrul fiecărui intravilan,
respectiv extravilan. Astfel, detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată
lungimea lor, în cadrul fiecărui intravilan şi un singur număr cadastral în extravilan şi pe
tronsoane create prin intersecţia cu alte detalii liniare respectându-se următoarea ierarhie:
- căile ferate întretăiate de ape;
- drumurile naţionale întretăiate de ape şi căi ferate;
- drumurile judeţene întretăiate de ape, căi ferate şi drumuri naţionale;
- drumurile comunale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale şi drumuri
judeţene;
- drumurile de exploatare întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale, drumuri
judeţene şi drumuri comunale.
52
În cazul proprietăţilor izolate care nu au fost incluse la delimitare în suprafaţa

intravilanelor, corpurilor de proprietate se numerotează în cadrul extravilanului. Dacă la
încheierea numerotării se constată omiterea unor bunuri imobile, acestora li se vor atribui
numere în continuarea numerotării din intravilan sau, după caz, din extravilan.
Dacă un corp de proprietate sau părţi din acesta îşi schimbă proprietarul, fiecare parte
va fi numerotată cu un număr cadastral nou în continuarea ultimului număr de la numerotarea
cadastrală. Se va evita situaţia atribuirii unui bun imobil a unui număr cadastral vechi, acesta
rămânând în baza de date a cadastrului, la istoricul bunului imobil respectiv.
Numerotarea cadastrală a parcelelor
Parcelele se numerotează separat în cadrul corpurilor de proprietate din care fac parte.
Astfel, acestea se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n urmate de simbolul categoriei de
folosinţă, începând cu categoria de folosinţă curţi-construcţii.
În cazul modificării configuraţiei parcelelor componente ale unui corp de proprietate prin
schimbarea categoriei de folosinţă datorită comasării, dezmembrării, divizării, alipirii sau
schimbării destinaţiei acestora, numerele cadastrale se modifică astfel:
- comasare-dezmembrare: dispariţia numerelor cadastrale ale parcelelor a căror

categorie de folosinţă a fost încorporată sau s-a desprins de bunul imobil;
- divizare-alipire, schimbare destinaţie: apariţia numerelor cadastrale noi ale

categoriilor de folosinţă concrete, în continuarea ultimului număr de parcelă existent în cadrul
bunului imobil Pentru suprafeţele de teren ocupate de proiecţiile la sol ale construcţiilor
permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinţă curţi-construcţii li se va atribui litera
„C” urmată de o cifră de la 1 la n.
53
3.5 Întocmirea documentației cadastrale propriu–zise necesară

înscrierii în Cartea Funciară a imobilului
Conţinutul documentaţiei cadastrale necesară înscrierii în Cartea Funciară a imobilului este

următoarea:
a) Borderou;
b) Dovada achitării tarifului, dacă este cazul;
c) Cererea de recepţie și înscriere;
d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale
persoane fizice/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din
care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărții funciare, dacă este
cazul;
g) Certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul
respectiv;
h) Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
i) Inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate,
j) Calculul analitic al suprafeţelor;
k) Memoriul tehnic;
l) Fişa imobilului;
m) Planul de amplasament și delimitare;
n) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
o) Fișierul .cpxml.
54
1
ANEXA NR. 1.1
Nr. de înregistrare/data………………………………….…../2017
BORDEROU
• Adresa imobilului: U.A.T. Piatra Neamţ

Adresă imobil
Nr. CF/
Strada Număr Nr./
Localitate Scara Etaj Ap. Nr. cad (IE)
(Tarla) (Parcelă) bloc
Cetatea
Piatra Neamţ Neamtului 116 - - - - E
• Proprietar/i:
Nume Prenume CNP/CUI/CIF
Eşanu Gh. Gheorghe 1 5 0 0 1 0 2 2 7 0 6 1 1
Persoană autorizată:
Nume Prenume CNP/CUI
Eram Elena 2 9 2 0 8 0 3 2 7 0 0 2 1
 • Număr pagini documentaţie: ____15_____________________________________

 • Numarul de ordine al documentaţiei din registrul de evidenţă a lucrărilor: 001/2017
 • Conţinutul documentaţiei:
□ borderou;
□ dovada achitării tarifului;
□ formularele tipizate de cereri şi declaraţii;
□ certificat fiscal;
□ copii ale actelor de identitate ale proprietarilor;
□ copie a extrasului de carte funciară, după caz;
□ originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
□ memoriu tehnic;
□ plan de amplasament şi delimitare;
□ releveele construcţiilor;
□ plan de încadrare în zonă.
Semnătura şi ştampila
ERAM ELENA
Serviciu achitat cu chitanţa nr. Data Suma Cod serviciu
001 10.08.2017 1120 2.1.1.
55
2
ANEXA 1.2
OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ NEAMŢ
BIROUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ROMAN
Nr. de înregistrare ………..………………………………..……
CERERE DE RECEPŢIE ŞI ÎNSCRIERE
Subsemnatul Eşanu Gh. Gheorghe, legitimat(ă) cu CI/BI seria NT nr. 277684, CNP 1500102270611,
domiciliat în municipiul Piatra Neamt, str. Cetatea Neamtului, nr. 116 jud. Neamt, bloc -, ap. -, tel./fax ..-…
e-mail ..-…., împuternicesc persoana fizică autorizată Eram Elena, conform contract/angajament /convenție
nr.…001.....data....10.08.2017....., pentru înregistrarea documentației la O.C.P.I. şi vă rog să dispuneți:
I. OBIECTUL RECEPŢIEI:
- prima înscriere
- actualizare informaţii cadastrale:
- înscriere/radiere construcţii
- modificarea limitei de proprietate
- modificarea suprafeţei imobilului
- actualizare categorii de
folosinţă/destinaţii - repoziţionare
- alte informaţii tehnice cu privire la imobil
- documentaţia de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt
UAT - documentaţie de atribuire număr cadastral
- documentaţie pentru dezlipire/alipire teren -
documentaţie de prima înregistrare UI
- documentaţie pentru apartamentare
- documentaţie pentru dezlipire/alipire UI -
documentaţie pentru reapartamentare -
documentaţie pentru mansardare
- documentaţie pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate
- documentaţie pentru reconstituirea cărţii funciare pierdute, distruse sau sustrase
II. OBIECTUL ÎNSCRIERII:

- intabularea * …… teren cu construcții …………………………………………………………………...........................................
- înscrierea provizorie ** ……………………………………………………………………………………......................................
- notarea *** ………………………………………………………………….……………………………………………….............
- radierea **** …………………………………………………………………………………………………………………………
IMOBILUL: UAT Piatra Neamt
Adresă imobil
Nr. CF/
Strada Număr
Localitate Bloc Scara Etaj Ap. Nr. cad (IE)
(Tarla) (Parcelă)
Piatra Neamţ Cetatea Neamtului 116 - - - - E
ACTUL JURIDIC care justifică cererea, anexat în original sau în copie legalizată : Titlul de proprietate nr. 18366/23.03.2017, Certificat fiscal
nr. 10390CRF din 17.07.2017.
Solicit comunicarea răspunsului:
□ prin poştă
□ la sediul biroului teritorial
□ fax nr…………………….
(persoană autorizată)
ERAM ELENA
Serviciu achitat cu chitanţa nr. . ***** Data Suma Cod serviciu

001 10.08.2017 1120 2.1.1.
56
3
ANEXA NR. 1.3

DECLARAŢIE
Subsemnatul(a), EȘANU Gh. GHEORGHE , domiciliat(ă) în municipiul Piatra Neamţ,
str. Cetatea Neamţului, nr. 116, bloc_-_, ap_-_, legitimat(ă) cu CI/BI seria NTnr. _126590_, CNP
1500102270611, prin prezenta declar pe propria răspundere, în calitate de
proprietar/posesor/persoană interesată al imobilului situat în municipiul Piatra Neamţ, str. Cetatea
Neamţului, nr.116, jud. Neamţ, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal, cu privire la falsul în
declaraţii, că:
✓
 am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, în vederea întocmirii documentaţiei
cadastrale;
✓
am fost informat(ă) şi solicit înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară  a
suprafeţei rezultate din măsurători de 5000 mp, comunicată de persoana autorizată;
□ am fost informat(ă) şi sunt de acord cu poziţionarea incertă a imobilului şi a consecinţelor ce
decurg din acest lucru;
□ am adus la cunoştiinţa tuturor proprietarilor informaţiile mai sus menţionate, aceştia fiind de
acord cu întocmirea documentaţiei şi înregistrarea ei la O.C.P.I.
✓
află în litigiu, cu imobilul ID __-__, nr. dosar ___-__, instanţa
imobilul nu se află în litigiu / se
____-____, obiect ____-_____.
Îmi asum întreaga răspundere pentru punerea la dispoziţia persoanei autorizate Eram Elena,
autorizaţie categoria B, serie NT , nr.1234 a următoarelor acte doveditoare ale dreptului de
proprietate: Titlu de proprietate nr. 18366/23.03.2017 în vederea identificării limitelor bunului
imobil măsurat, pentru executarea documentaţiei cadastrale, participând la măsurătoare.
Data: august/2017
Proprietar Semnătura şi ştampila

… EȘANU Gh. GHEORGHE …… ERAM ELENA
(semnătură)
57
acte
58
59
60
7
INVENTAR DE COORDONATE
Puncte de drumuire- stații
Sistem de proiecție: STEREO -70
Nr pct X (m) Y (m)

1001 445445.8923 354465.3890
1002 445441.0599 354448.5765
101 445439.7671 354437.9256
1003 445404.4830 354456.5180
1004 445389.0120 354479.7330
Puncte de detaliu
Nr. Pct X (m) Y (m) Nr. Pct X (m) Y (m) Nr. Pct X (m) Y (m)
8 608523.104 604589.385 42 608541.582 604647.575 54 608677.287 604746.622
1 608507.518 604602.387 43 608542.939 604649.453 55 608712.563 604768.029
33 608511.312 604607.45 46 608552.566 604661.473 70 608614.098 604687.549
34 608513.737 604610.105 47 608557.405 604666.673 72 608588.797 604665.828
93 608519.629 604617.664 48 608572.325 604680.592 74 608571.579 604650.584
36 608525.954 604625.968 50 608594.905 604696.45 75 608566.7 604646.304
37 608527.687 604628.546 51 608609.304 604705.814 78 608557.299 604635.619
38 608529.188 604630.753 52 608646.136 604728.393 81 608546.941 604621.813
39 608533.323 604636.651 53 608660.191 604736.843 83 608543.383 604616.736
40 608535.066 604638.518 60 608721.43 604753.055 15 608532.911 604601.796
41 608536.613 604640.268 64 608719.46 604751.823 22 608524.53 604591.244
44 608548.102 604655.729 66 608678.837 604727.617
45 608549.876 604657.664 69 608625.395 604695.059
Întocmit,
Eram Elena
61
8
CALCULUL SUFRAFEȚELOR
Suprafața imobilului măsurat s-a calculat analitic în baza coordonatelor cunoscute de pe
conturul acestuia folosind formula:
n
2S   X i (Yi 1  Yi 1 )
i 1
8 608523.104 604589.385 42 608541.582 604647.575 54 608677.287 604746.622
1 608507.518 604602.387 43 608542.939 604649.453 55 608712.563 604768.029
33 608511.312 604607.45 46 608552.566 604661.473 70 608614.098 604687.549
34 608513.737 604610.105 47 608557.405 604666.673 72 608588.797 604665.828
93 608519.629 604617.664 48 608572.325 604680.592 74 608571.579 604650.584
36 608525.954 604625.968 50 608594.905 604696.45 75 608566.7 604646.304
37 608527.687 604628.546 51 608609.304 604705.814 78 608557.299 604635.619
38 608529.188 604630.753 52 608646.136 604728.393 81 608546.941 604621.813
39 608533.323 604636.651 53 608660.191 604736.843 83 608543.383 604616.736
40 608535.066 604638.518 60 608721.43 604753.055 15 608532.911 604601.796
41 608536.613 604640.268 64 608719.46 604751.823 22 608524.53 604591.244
44 608548.102 604655.729 66 608678.837 604727.617
45 608549.876 604657.664 69 608625.395 604695.059
Suprafața măsurată = 5000 mp
C1 INVENTAR DE C2 INVENTAR DE C3 INVENTAR DE

COORDONATE COORDONATE COORDONATE
Nr. Nr. Nr.
X (m) Y (m) X (m) Y (m) X (m) Y (m)
Pct Pct Pct
11 604592.996 608523.324 14 604601.352 608530.726 28 604604.525 608516.782
12 604593.534 608524.77 13 604601.175 608530.971 29 604605.023 608516.258
14 604601.352 608530.726 24 604606.417 608526.116 31 604607.408 608513.657
24 604606.417 608526.116 86 604612.373 608533.045 32 604608.399 608512.739
23 604605.998 608523.112 85 604613.207 608533.999 27 604611.858 608515.761
10 604597.151 608518.241 84 604615.479 608537.733 26 604612.299 608518.213
9 604599.132 608517.77 20 604613.891 608539.841 30 604603.581 608516.086
S=63 mp 21 604609.539 608537.239 S=33 mp
S=66 mp
62
MEMORIU TEHNIC
1. Adresa imobilului: județul Neamț, intravilanul municipiului Piatra Neamț, str. Cetatea
Neamțului, nr. 116.
2. Tipul lucrării: înscrierea imobilului trenului și a construcțiilor în Cartea Funciară .
3. Prezentarea situației din teren: după consultarea actelor de proprietate puse la dispoziție
de beneficiar, s-a efectuat localizarea și identificarea limitelor imobilului, care a fost făcută
în prezența proprietarului. S-au efectuat măsurătorile de teren necesare întocmirii anexelor
în conformitate cu Regulamentul 700/2014.
4. Imobilul teren cu construcții care face obiectul prezentei documentații este
situat în, intravilanul municipiului Piatra Neamț, str. Cetatea Neamțului, nr. 116, tarla 6 și se
compune din parcela 64/2 si 2, fiind amplasat la aproximativ 500 m, pe partea dreaptă a
străzii secundare, de intersecția cu strada Principală, în sens de deplasare spre centrul
orașului.
Date referitoare la construcții:
C1 - Locuintă pe fundație din beton, pereți din lemn și acoperiș tip șarpantă din tablă,
compusă din: trei camere, 2 holuri, baie și beci la demisol. Imobil fără certificat de
performanță energetică, edificată în anul 1950. S(desf.)= 63mp.
C2 - Grajd fără fundație, pereți din lemn și chirpici, acoperiș cu plăci de azbociment.
Imobil fără certificat de performanță energetică, edificată în anul 1950. S(desf.)= 66mp.
C3 - Bucatărie de vară, pe fundație din piatră, pereți din lemn, iar acoperișul tip
șarpantă din tablă, cu două camere. Imobil fără certificat de performanță energetică,
edificată în anul 1950. S(desf.)= 33mp.
4. Situatia juridică a imobilului:
Imobilul ce face obiectul lucrării (teren) a fost atribuit în proprietate prin Titlul de
proprietate nr. 18366 din 23.03.2017, iar construcțiile au fost edificate fără Autorizație de
construire în anul 1950. S-a preluat limita cu NC 8996.
63
10
5. Operaţiuni topo-cadastrale efectuate:
a. Metode şi aparate folosite la măsurători:

Măsurătorile topografice s-au efectuat cu staţia totala de tip PENTAX V 227N cu
precizia de 7cc și GPS RTK Stonex S8 II.
b. Sistemul de coordonate: STEREO ‟70;
c. Descrierea punctelor topografice noi determinate în cadrul lucrării:
Punctele noi au fost materializate pe teren prin ţăruşi metalici amplasaţi conform schiţei de
reperaj în apropierea imobilului măsurat.
Coordonatele punctelor pe conturul exterior al construcţiilor au fost determinate analitic pe

baza măsurătorilor efectuate pe traseul poligonal.
Coordonatele punctelor de sprijin a măsurătorilor au fost determinate prin metoda GPS.
d. Prelucrarea datelor:
Prelucrarea datelor şi trasarea planului de situaţie s-a făcut cu ajutorul programelor de calcul
specializate pentru lucrările topografice şi prin intermediul programelor care permit
determinarea analitică a elementelor prin algoritmi de calcul, aplicând formulele de calcul
specifice din topografie şi geodezie.
Data întocmirii Semnătura şi ştampila

Iulie 2017 Eram Elena
64
11
ANEXA NR. 1.4

FIŞA IMOBILULUI
Adresa imobilului: INTRAVILANUL MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT, STR. CETATEA NEAMTULUI, NR 116 Nr. cadastral __________________
A. TEREN
SITUATIA DIN ACTE SITUATIA ACTUALA
Proprietar Cotă Act de proprietate Identificator Suprafaţă din acte Intravilan/Extravilan Categorie Intravilan/Extravilan Categorie Suprafaţă
parte (mp) I/E de I/E Tip imprejmuire de măsurată
nr parcela/ folosinta folosinta
Esanu Gh. 1/1 Nr. 18366 din 64/2 5000 I CC I CC 502
Gheorghe 23.03.2017 A Imobilul este A 4498
imprejmuit pe 3 laturi
Total 5000 Total 5000
65
B. CONSTRUCTII
SITUATIA DIN ACTE SITUATIA ACTUALA
Proprietar Cotă Act de proprietate Suprafaţă Descrierea Destinatia Descrierea construcţiei Suprafata
parte din acte construcţiei construcţiei construita la
(mp) sol (mp)
Esanu Gh. 1/1 Certificat fiscal nr. 63 C1 CL Locuintă pe fundație din beton, pereți din lemn și 63
Gheorghe 10390CRF din acoperiș tip șarpantă din tablă, compusă din: trei
17.07.2017. camere, 2 holuri, baie și beci la demisol. Imobil fără
certificat de performanță energetică, edificată în anul
1950.
66 C2 CA Grajd fără fundație, pereți din lemn și chirpici, 66
acoperiș cu plăci de azbociment. Imobil fără certificat
de performanță energetică, edificată în anul 1950.
33 C3 CA Bucatărie de vară, pe fundație din piatră, pereți din 33

lemn, iar acoperișul tip șarpantă din tablă, cu două
camere. Imobil fără certificat de performanță
energetică, edificată în anul 1950.
502 502
Notă: imobil fără identificare cu Cartea Funciară veche. Inspector

Confirm introducerea imobilului în baza de date integrată și atribuirea numărului cadastral
Persoana autorizată Semnătura şi parafa
Eram Elena Data: 10.07.2017
Confirm executarea măsurătorilor la teren, corectitudinea întocmirii documentației Data____________________________
cadastrale și corespondența acesteia cu realitatea din teren
Semnătura și ștampila Ştampila BCPI
66
PAD
67
PLAN INCADRARE
68
69
Capitolul III
CADASTRALE NECESARĂ A DEZLIPIRII
IMOBILULUI
3.1 Întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înscrierii in cartea
funciară a dezlipirii imobilului
În vederea înscrierii în Cartea Funciară a loturilor noi create ca o urmare a parcelării

suprafeţelor de teren, se procedează la întocmirea documentaţiilor cadastrale de dezlipire.
Din punct de vedere ethnic, dezlipirea este operaţiunea de împărţire a unui imobil înscris în
Cartea Funciară în mai multe suprafeţe egale sau inegale care ulterior se vor înscrie în cărţi
funciare distincte.
Documentaţia cadastrală de dezlipire conţine:
a. Borderou;
b. Cerere de solicitare informaţii si convenţii;
c. Cerere de receptie a documentaţiei de dezlipire;
d. Declaraţie pe propria raspundere cu privire la înstrainarea şi identificarea imobilului;
e. Extras de carte funciară pentru informare;
f. Memoriu tehnic;
g. Planul de amplasament şi delimitare a imobilului întocmit la scara 1:200 pana la 1:5000
cu propunerea de dezlipire;
h. Planul de amplasament şi delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire;
i. Masuratori efectuate in reteaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea detaliilor
topografice prin meode clasice sau tehnologie GPS(carnet de teren);
j. Calculul suprafeţelor;
k. Descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de îndesire şi ridicare;
l. Dovada plaţii şi tarifelor pentru înscrierea în cartea funciară;
m. Certificat de urbanism pentru dezlipire.
Nota: 1. Documentaţia cadastrală de dezlipire a imobilului va conţine piesele de la punctele

a,b,c,d,f,g,h.
2. Planul de amplasament şi delimitare pentru lotul 1 se va întocmi la scara 1:1000.
71
1
Anexa 2.1
Nr. de înregistrare/data……………………./2017
BORDEROU
• Adresa imobilului: U.A.T. Piatra Neamţ

Adresă imobil
Nr. CF/
Strada Număr Nr./
Localitate Scara Etaj Ap. Nr. cad (IE)
(Tarla) (Parcelă) bloc
Cetatea
Piatra Neamţ Neamtului 116 - - - - E
• Proprietar/i:
Nume Prenume CNP/CUI/CIF
Eşanu Gh. Gheorghe 1 5 0 0 1 0 2 2 7 0 6 1 1
Persoană autorizată:
Nume Prenume CNP/CUI
Eram Elena 2 9 2 0 8 0 3 2 7 0 0 2 1
 • Număr pagini documentaţie: ____15_____________

 • Numarul de ordine al documentaţiei din registrul de evidenţă a lucrărilor: 002/2017
 • Conţinutul documentaţiei:
□ borderou;
□ dovada achitării tarifului;
□ formularele tipizate de cereri şi declaraţii;
□ certificat fiscal;
□ copii ale actelor de identitate ale proprietarilor;
□ copie a extrasului de carte funciară, după caz;
□ originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
□ memoriu tehnic;
□ plan de amplasament şi delimitare;
□ releveele construcţiilor;
□ plan de încadrare în zonă.
ERAM ELENA
Serviciu achitat cu chitanţa nr. Data Suma Cod serviciu
001 10.08.2017 1120 2.1.1.
72
2
ANEXA 2.2
Nr. de înregistrare ………..……
CERERE DE RECEPŢIE ŞI ÎNSCRIERE
Subsemnatul Eşanu Gh. Gheorghe, legitimat(ă) cu CI/BI seria NT nr. 277684, CNP
1500102270611, domiciliat în municipiul Piatra Neamt, str. Cetatea Neamtului, nr. 116 jud.
Neamt, bloc -, ap. -, tel./fax ..-… e-mail ..-…., împuternicesc persoana fizică autorizată Eram
Elena, conform contract/angajament /convenție nr.…001.....data....10.08.2017....., pentru
înregistrarea documentației la O.C.P.I. şi vă rog să dispuneți:
I. OBIECTUL RECEPŢIEI:
- prima înscriere
- actualizare informaţii cadastrale
- înscriere/radiere construcţii
- modificarea limitei de proprietate
- modificarea suprafeţei imobilului
- actualizare categorii de folosinţă/destinaţi
- repoziţionare
- alte informaţii tehnice cu privire la imobil
- documentaţia de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt AT
- documentaţie de atribuire număr cadastral
- documentaţie pentru dezlipire/alipire teren
- documentaţie de prima inregistrare UI
- documentaţie pentru apartamentare
- documentaţie pentru dezlipire/alipire
- documentaţie pentru reapartamentare -
documentaţie pentru mansardare
- documentaţie pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate
- documentaţie pentru reconstituirea cărţii
funciare pierdute, distruse sau sustrase
II. OBIECTUL ÎNSCRIERII:

- intabularea * …… teren cu construcții ………………………………………………………………
- înscrierea provizorie ** ………………………………………………………………………………
- notarea *** ………………………………………………………………….……………………….
- radierea **** …………………………………………………………………………………………
IMOBILUL: UAT Piatra Neamt
Adresă imobil
Nr. CF/
Strada Număr
Localitate Bloc Scara Etaj Ap. Nr. cad (IE)
(Tarla) (Parcelă)
Piatra Neamţ Cetatea Neamtului 116 - - - - E
ACTUL JURIDIC care justifică cererea, anexat în original sau în copie legalizată : Titlul de proprietate nr. 18366/23.03.2017, Certificat
fiscal nr. 10390CRF din 17.07.2017. Solicit comunicarea răspunsului:
□ prin poştă
□ la sediul biroului teritorial
□ fax nr…………………….
(persoană autorizată)
ERAM ELENA
Serviciu achitat cu chitanţa nr. . ***** Data Suma Cod serviciu

002 10.08.2017 60 2.2.1.
73
3
ANEXA NR. 2.3

DECLARAŢIE
Subsemnatul(a), EȘANU Gh. GHEORGHE , domiciliat(ă) în municipiul Piatra

Neamţ,
str. Cetatea Neamţului, nr. 116, bloc_-_, ap_-_, legitimat(ă) cu CI/BI seria NT, nr. _126590_,
CNP 1500102270611, prin prezenta declar pe propria răspundere, în calitate de
proprietar/posesor/persoană interesată al imobilului situat în municipiul Piatra Neamţ, str.
Cetatea Neamţului, nr.116, jud. Neamţ, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal, cu privire la
falsul în declaraţii, că:
✓
 am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, în vederea întocmirii documentaţiei
cadastrale;
✓
am fost informat(ă) şi solicit înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a
suprafeţei rezultate din măsurători de 5000 mp, comunicată de persoana autorizată;
□ am fost informat(ă) şi sunt de acord cu poziţionarea incertă a imobilului şi a
consecinţelor ce decurg din acest lucru;
□ am adus la cunoştiinţa tuturor proprietarilor informaţiile mai sus menţionate, aceştia
fiind de acord cu întocmirea documentaţiei şi înregistrarea ei la O.C.P.I.
✓
imobilul nu se află în litigiu / se află în 
litigiu, cu imobilul ID __-__, nr. dosar ___-__,
instanţa ____-____, obiect ____-_____.
Îmi asum întreaga răspundere pentru punerea la dispoziţia persoanei autorizate Eram Elena,
autorizaţie categoria B, serie NT , nr.1234 a următoarelor acte doveditoare ale dreptului de
proprietate: Titlu de proprietate nr. 18366/23.03.2017 în vederea identificării limitelor bunului
imobil măsurat, pentru executarea documentaţiei cadastrale, participând la măsurătoare.
Data: august/2017
Proprietar Semnătura şi ştampila

… EȘANU Gh. GHEORGHE …… ERAM ELENA
(semnătură)
74
4
INVENTAR DE COORDONATE
Puncte de detaliu
8 608523.104 604589.385 42 608541.582 604647.575 54 608677.287 604746.622
1 608507.518 604602.387 43 608542.939 604649.453 55 608712.563 604768.029
33 608511.312 604607.45 46 608552.566 604661.473 70 608614.098 604687.549
34 608513.737 604610.105 47 608557.405 604666.673 72 608588.797 604665.828
93 608519.629 604617.664 48 608572.325 604680.592 74 608571.579 604650.584
36 608525.954 604625.968 50 608594.905 604696.45 75 608566.7 604646.304
37 608527.687 604628.546 51 608609.304 604705.814 78 608557.299 604635.619
38 608529.188 604630.753 52 608646.136 604728.393 81 608546.941 604621.813
39 608533.323 604636.651 53 608660.191 604736.843 83 608543.383 604616.736
40 608535.066 604638.518 60 608721.43 604753.055 15 608532.911 604601.796
41 608536.613 604640.268 64 608719.46 604751.823 22 608524.53 604591.244
44 608548.102 604655.729 66 608678.837 604727.617
45 608549.876 604657.664 69 608625.395 604695.059
Întocmit,
Eram Elena
75
5
CALCULUL SUFRAFEȚELOR
Suprafața imobilului măsurat s-a calculat analitic în baza coordonatelor cunoscute de pe
conturul acestuia folosind formula:
n
2S   X i (Yi 1  Yi 1 )
i 1
Pentru lotul 1:
Nr.Pct. X[m] Y[m] Nr.Pct. X[m] Y[m]

1 608507.52 604602.39 37 608527.69 604628.55
2 608492.12 604615.02 38 608529.19 604630.75
3 608491.31 604614.01 39 608533.32 604636.65
4 608483.74 604604.77 40 608535.07 604638.52
5 608522.82 604572.82 41 608536.61 604640.27
6 608530.63 604581.82 42 608541.58 604647.58
8 608523.1 604589.39 43 608542.94 604649.45
9 608517.77 604599.13 44 608548.1 604655.73
10 608518.24 604597.15 45 608549.88 604657.66
11 608523.32 604593 46 608552.57 604661.47
12 608524.77 604593.53 47 608557.41 604666.67
13 608530.97 604601.18 48 608572.33 604680.59
14 608530.73 604601.35 49 608584.1 604689.48
15 608532.91 604601.8 50 608594.91 604696.45
20 608539.84 604613.89 72 608588.8 604665.83
21 608537.24 604609.54 74 608571.58 604650.58
22 608524.53 604591.24 75 608566.7 604646.3
23 608523.11 604606 78 608557.3 604635.62
24 608526.12 604606.42 81 608546.94 604621.81
25 608521.09 604609.77 83 608543.38 604616.74
26 608518.21 604612.3 84 608537.73 604615.48
27 608515.76 604611.86 85 608534 604613.21
28 608516.78 604604.53 86 608533.05 604612.37
29 608516.26 604605.02 87 608529.93 604614.75
31 608513.66 604607.41 90 608602.92 604677.95
32 608512.74 604608.4 91 608590.51 604693.61
33 608511.31 604607.45 93 608519.63 604617.66
34 608513.74 604610.11 94 608524.06 604606.93
36 608525.95 604625.97 96 608519.97 604607.73
76
6
Pentru lotul 2:
Nr. X Y Nr. X Y
Pct. [m] [m] Pct. [m] [m]
9 608517.8 604599.1 53 608660.2 604736.8
10 608518.2 604597.2 54 608677.3 604746.6
11 608523.3 604593 55 608712.6 604768
12 608524.8 604593.5 60 608721.4 604753.1
23 608523.1 604606 64 608719.5 604751.8
24 608526.1 604606.4 66 608678.8 604727.6
25 608521.1 604609.8 69 608625.4 604695.1
26 608518.2 604612.3 70 608614.1 604687.5
27 608515.8 604611.9 84 608537.7 604615.5
49 608584.1 604689.5 85 608534 604613.2
50 608594.9 604696.5 90 608602.9 604678
51 608609.3 604705.8 91 608590.5 604693.6
52 608646.1 604728.4 94 608524.1 604606.9
Întocmit,
Eram Elena
77
7
ANEXA NR. 2.4
MEMORIU TEHNIC
1. Adresa imobil: Intravilan Mun Piatra Neamt, Str. Cetatea Neamtului, nr. 116,
Jud.Neamt.
2. Tipul lucrării: Intocmirea documentatiei cadastrale de dezmembrare în doua loturi a

documentației cadastrale cu NCP 63679 - imobil situat in Intravilan Mun Piatra
Neamt, Str. Cetatea Neamtului, nr. 116, Jud.Neamt.
3. Scurtă prezentare a situaţiei din teren : : Intocmirea documentatiei cadastrale de

dezmembrare în doua loturi a documentației cadastrale cu NCP 63679, curti constructii
și arabil. Imobilul este intabulat in Cartea Funciară cu nr. 63679 . Proprietarul a prezentat
ca act : Extras de carte funciara 63679 - nr. 37589/02.08.2017 - pentru suprafața de
5000 mp.
4. Operaţiuni topo-cadastrale efectuate: Pentru executarea planului de amplasament şi

delimitare a bunului imobil s-au preluat datele din documentația anterioară cu NC 63679.
Suprafetele celor doua loturi , a fost calculata analitic din coordonatele punctelor de contur
determinate in sistemul de proiectie stereografic 1970.
Data întocmirii : 29.08.2017 Semnătura şi ştampila

Eram Elena
78
Capitolul IV
ELEMENTE DE ORGANIZARE A LUCRĂRILOR
DE CADASTRU
79
Capitolul IV Elemente de organizare a lucrărilor de cadastru
4.1 Aspecte teoretice privind organizarea lucrărilor de cadastru
Lucrările de măsurători terestre se desfăşoară în întreprinderi specializate în cadrul

Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã (ANCPI), Oficiului Judeţean de
Cadastru şi Publicitate Imobiliarã (OJCPI), primãrii, întreprinderi de construcţii consulting –
engineering sau în întreprinderi mici, tip SRL care prestează servicii specializate pentru persoane
fizice sau juridice.
Folosirea cu eficienţă a tuturor resurselor materiale şi umane în procesul de executare a
măsurătorilor terestre, impune îmbunătăţirea continuă a formelor şi metodelor de organizare şi
conducere a acestor lucrări.
Organizarea ştiinţificã a proceselor de muncã presupune un complex de mãsuri tehnice,

organizatorice şi economice interdependente care se referã la:
• definirea sarcinii de muncã, a conţinutului ei pentru fiecare executant, individual sau

colectiv, corespunzător obiectivelor planificate;

• proiectarea unei metode de muncã care sã conducă la un nivel optim al
productivităţii muncii ĩn condiţiile reducerii gradului de obosealã al executantului;

• stabilirea timpului real de execuţie a normei de muncã.
În cadrul proiectului curent, documentaţia tehnico-economică s-a întocmit utilizând

indicatorului “ Norme de timp pentru operaţiile necesare realizării lucrărilor şi prestării
serviciilor de specialitate în cadrul Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie
şi Teledetecţie O-2007” şi catalogul de preţuri notat în ţara noastră cu litera “O”.
Normele de timp se referă la execuţia şi verificarea lucrărilor precum şi la prestarea
serviciilor de specialitate pentru care Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie
şi Teledetecţie (CNGCFT) are atribuţii să desfăşoare activităţi în conformitate cu H.G.
1210/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Ele sunt exprimate în ore medii
convenţionale (OMC) pe baza cărora se pot stabili valori orientative de referinţă ale operaţiior de
realizare a lucrărilor premergătoare, lucrărilor ofertelor/ contractelor/ comenzilor/ solicitărilor/
temelor de studii şi ale serviciilor prestate.
Normele “O” de timp de muncă conţin informaţii despre timpii necesari executării
fiecărei etape a lucrări, calificarea şi numărul de persoane necesar realizării lucrării etc.
Echipa topografică este formată din personal T.E.S.A. de specialitate (tehnician,
subinginer, inginer) şi muncitori de diferite categorii.
80
Devizele şi lucrările de plată se întocmesc pe categorii de lucrări în conformitate cu

normele de timp de muncă şi a tarifelor din cataloagul de preţuri.
Indicatorul normelor de deviz cuprinde următoarele capitole:

Capitolul A – Documentare, proiectare, recunoaşterea terenului
Capitolul B - Construcţii de semnale geodezice
Capitolul C – Borne, stâlpi, picheţi
Capitolul D – Repere, mărci
Capitolul E – Măsurători terestre
Capitolul F – Operaţii speciale în cadrul măsurătorilor terestre
Capitolul G – Calcule
Capitolul H – Cartografierea planurilor şi hărţilor
Capitolul I – Operaţii special în cadrul lucrărilor de cartografiere
Capitolul J – Fotogrammetrie
Capitolul K – Operaţii speciale în cadrul lucrărilor fotogrammetrice
Capitolul M – Operaţii speciale în cadrul lucrărilor de cadastru
Capitolul N – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
Capitolul O – Cercetare
Capitolul P – Verificarea lucrărilor
Capitolul R – Servicii furnizate de CNGCFT
4.2 Antemăsurătoarea privind execuţia lucrărilor de teren şi de birou
Antemăsurătoarea este piesa scrisă prin care se determină cantităţile de lucrări din fiecare
articol necesar a se executa la o categorie de lucrări din cadrul unui obiect.
Documentaţia tehnico-economică are ca piesă de bază antemăsurătoarea care se întocmeşte
pentru fiecare categorie de lucrări distinctă în parte. Aceasta reprezintă evaluarea cantitativă a
proceselor aferente realizării categoriei de lucrări, înscrise în ordine tehnologică.
Antemăsurătoarea reprezintă cuantificat volumul lucrărilor putându-se întocmi pe părţi de lucrări
incluse în obiect sau pe întregul obiect.
Antemăsurătoarea stă la baza întocmirii listelor cu cantităţi de lucrări aferente fiecărei
categorii de lucrări. Cantităţile de lucrări se stabilesc corespunzător fiecărui articol de lucrare în
unitatea de măsură corespunzătoare acestuia (m, m2, m3, kg, t, buc, mii buc., etc.). Cantităţile de
81
lucrări astfel stabilite se grupează pe capitole de lucrări, pe categorii de lucrări şi obiecte de

construcţii. Specific lucrărilor de măsurători terestre este normativul O_2007.
În cadrul proiectului curent s-au extras din indicatorul normelor de deviz O_2007 indicativele
lucrărilor, care sunt cuprinse în următoarele capitole:
- Capitolul A : Documentare, proiectare, recunoaşterea terenului;
- Capitolul E : Măsurători terestre;
- Capitolul G : Calcule
- Capitolul H: Cartografierea planurilor şi hărţilor;
- Capitolul P : Verificarea lucrărilor;
Concomitent cu realizarea antemăsurătorii s-a întocmit şi formaţia de muncă pentru
efectuarea lucrărilor (tabelul 4.1).
4.3. Devizul estimativ al lucrărilor
Devizul pe categorii de lucrări reprezintă piesa scrisă a documentaţiei tehnico- economice

cu ajutorul căreia se evaluează valoric volumul lucrărilor. Prin intermediul acestuia se determină
valoarea fiecărei categorii de lucrări pe baza consumurilor de resurse din articolele de lucrări şi a
preţurilor unitare ale acestor resurse.
Devizul se elaborează pe baza listelor cu cantităţile de lucrări aferente fiecărei categorii,
pe capitole şi subcapitole de lucrări anterior.
Valoarea devizul pe categorii de lucrări, rezultă din însumarea valorilor totale ale
cheltuielilor directe corespunzătoare pentru fiecare categorie de resurse (materiale, manoperă,
utilaj, transporturi) la care se adaugă valoarea corespunzătoare cheltuielilor indirecte şi
respectiv profit.
Calculul se face tabelar preluând tabelul întocmit la antemăsurătoare la care se adăugă

două coloane:
- valoarea manoperă pe oră (20-40 ron/oră);
- totalul pentru fiecare activitate în parte şi rezultă din multiplicarea numărului de ore
aferent activităţii cu preţul pe oră.
După parcurgerea tuturor etapelor la capătul tabelului se face o recapitulaţie a devizului
care cuprinde cheluielile generale:
- cheltuieli directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaj, transport);
82
- alte cheltuieli directe, determinate de taxe datorate de către agentul economic

(executantul) potrivit prevederilor legale în vigoare (CAS, şomaj, sănătate, fond risc
şi alte cheltuieli de aceeaşi natură);
- cheltuieli indirecte - cheltuieli de interes general şi de execuţie a lucrărilor;
cheltuieli administrativ-gospodăreşti, cheltuieli neproductive;
- profit - se stabileşte pe fiecare unitate de execuţie, pe baza analizelor privind eficienţa şi
rentabilitatea unităţii în condiţiile de piaţă liberă şi/sau de conjunctura economico-
financiară a perioadei, şi nu în ultimul rând, de marja de risc pe care şi-o asumă.
În cadrul proiectului current, devizul pe categorii de lucrări s-a întocmit pentru lucrări de lungă
durată, într-o monedă favorabilă; iar alături de acesta s-a întocmit şi recapitulaţia devizului
Tabelul 4.1 Extras forţă de muncă
Nr.crt. Profesie/Meserie Nr.executanţi
1 Inginer geodez 1
2 Economist 1
3 Tipograf 1
4 Muncitor topo 2
83
Denumirea lucrării: Intocmirea documentației tehnice cadastrale pentru prima înscriere în Cartea Funciară a unui imobil situat în municipiului Piatra Neamt
Antemăsurătoare (lista de lucrări)
Nr. Simbol
Denumirea completa a activitatii Cantitate U.M. N.T. Timp(ore)
crt. Activitate
1 2 3 4 5 6 7
1 OA1Bc Pregătirea și derularea contractelor de execuție 0.0035 km2 20 0.07
Lucrări topografice, planuri topografice și parcelare la scara 1:1000
2 OA4 Proict pentru rețeaua de sprijin, îndesire și ridicare 5 Punctul 0.1 0.50
3 OA6d Proiect pentru executarea lucrărilor topografice la scara 1:1000 0.0035 km2 25 0.09
4 OA16eI Recunoașterea terenului în lucrările topografice din localități 0.35 Hectarul 1.6 0.56
5 OE3Ab Măsurători combinate în puncte radiate 72 Punctul 0.32 23.04

observația
6 OE3Bb Măsurători combinate în drumuiri poligonometrice cu aparate electronice 6 0.33 1.98
combinată
Măsurători cu tehnologie GNSS - Puncte geodezice GPS determinate prin metode
7 OE4B 4 Punctul 0.5 2.00
cinematice
8 OG1Ac Calculul distanțelor din măsuratori cu aparatura de măsurat prin unde 18 Distanța 0.1 1.80
9 OG2B Calculul orientărior 3 Operația 0.2 0.60
10 OG3Aa Calculul coordonatelor prin metode topo-geodezice a punctelor radiate 73 Punctul 0.2 14.60
Calculul coordonatelor prin metode topo-geodezice a punctelor de stație în
11 OG3Ab 1 Punctul 0.04 0.04
drumuire
12 OG10A Calculul suprafețelor prin metode analitice 42 Punctul 0.04 1.68
13 OH2C Editarea planurilor de amplasament și delimitare la scara 1:1000 12.4 dm2 0.25 3.10
14 OH3Bc Imprimarea planurilor și hărților la copiator prin plotare 2 Foaia de plan 2.4 4.80
15 OP2 Verificarea lucrărilor topografice, planurilor topografice și parcelare 1 Lucrare 0.4 0.40
TIMP TOTAL 55.26
Data: August 2017 Întocmit : ERAM ELENA
84
Denumirea lucrării: Intocmirea documentației tehnice cadastrale pentru prima înscriere în Cartea Funciară a unui imobil situat în municipiul Piatra Neamt,
str. Cetatea Neamtului, nr. 116
Devizul pe categorii de lucrări (estimare costuri)
Nr. Simbol Pret Total

Denumirea completă a activității Cantitate U.M. N.T. Timp(ore)
crt. Activitate manoperă activitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 OA1Bc Pregătirea și derularea contractelor de execuție 0.0035 km2 20 0.07 1.4
Lucrări topografice, planuri topografice și parcelare la scara 1:1000
2 OA4 Proict pentru rețeaua de sprijin, îndesire și ridicare 5 Punctul 0.1 0.50 10
3 OA6d Proiect pentru executarea lucrărilor topografice la scara 1:1000 0.0035 km2 25 0.09 1.75
4 OA16eI Recunoașterea terenului în lucrările topografice din localități 0.35 Hectarul 1.6 0.56 11.2
5 OE3Ab Măsurători combinate în puncte radiate 72 Punctul 0.32 23.04 460.8
Observația
6 OE3Bb Măsurători combinate în drumuiri poligonometrice cu aparate electronice 6 0.33 1.98 39.6
combinată
Măsurători cu tehnologie GNSS - Puncte geodezice GPS determinate prin
7 OE4B 4 Punctul 0.5 2.00 40
metode cinematice 20
8 OG1Ac Calculul distanțelor din măsurători cu aparatura de măsurat prin unde 18 Distanța 0.1 1.80 36
9 OG2B Calculul orientărior 3 Operatia 0.2 0.60 12
10 OG3Aa Calculul coordonatelor prin metode topo-geodezice a punctelor radiate 73 Punctul 0.2 14.60 292
Calculul coordonatelor prin metode topo-geodezice a punctelor de stație în
11 OG3Ab 1 Punctul 0.04 0.04 0.8
drumuire
12 OG10A Calculul suprafețelor prin metode analitice 42 Punctul 0.04 1.68 33.6
13 OH2C Editarea planurilor de amplasament și delimitare la scara 1:1000 12.4 dm2 0.25 3.10 62
Foaia de
14 OH3Bc Imprimarea planurilor și hărților la copiator prin plotare 2 2.4 4.80 96
plan
15 OP2 Verificarea lucrărilor topografice, planurilor topografice și parcelare 1 Lucrare 0.4 0.40 8
85
Nr. Valoare
Recapitulatie deviz Calculatie
Crt. (lei)
Total OMC x(20-40)
1 Manopera directă 1105.2
lei/ OMC
2 Materiale 10-30% din1 110.52
3 C.A.S. 19.5% din1 215.50
4 Contribuție somaj 2% din 1 22.10
5 C.A.S.S. 6% din1 66.31
6 Fond de risc 0.611 % din 1 6.75
7 Fond garantare somaj 0.25% din 1 2.76
8 Total costuri (cheltuieli) directe 1+2+3+4+5+6+7 1529.10
9 Costuri (cheltuieli) regie 5-20% din8 76.45
10 Costuri (cheltuieli) generale 15-30% din 8 305.82
11 Total costuri (cheltuieli) generale directe 8+9+10 1911.37
12 Profit 10-20 % din 11 238.92
13 Toatal costuri (cheltuieli) generale 11+12 2150.29
14 T.V.A. 24 % din 13 516.07
15 Total costuri (cheltuieli) lucrare 13+14 2666.36
Data: August 2017 Întocmit : ERAM ELENA
86
CONCLUZII
CONCLUZII
Proiectul de diplomă a avut ca și obiectiv realizarea documentației tehnice cadastrale pentru

prima înscriere a unui imobil situat în intravilanul satului Livadia, comuna Baru, județul Hunedoara,
acesta având o suprafață de 5000 mp, fiind în proprietatea lui Eșanu Gheorghe, conform Titlului de
proprietate nr. 18366/23.03.2017.
Într-o primă fază s-au executat măsurători pe teren cu stația totală PENTAX V 227N și GPS
RTK Stonex S8 II, ca mai apoi să se treacă la prelucrarea datelor procurate pentru obținerea unei
precizii de determinare a coordonatelor punctelor ce se încadrează în toleranțe.
S-a întocmit documentația tehnică cadastrală de primă înscriere a imobilului și documentatia
cadastrală de dezmembrare în doua loturi a imobilului din tema de proiect, în conformitate cu noile
prevederi din Ordinul nr. 700 din 9 iulie 2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare,
recepție și înscriere în evidențele de cadastru și Carte Funciară.
În final s-a realizat documentația tehnico-economică a lucrării, ce cuprinde
antemăsurătoarea pe categorii de lucrări și devizul aferent acestor categorii, rezultând valoarea
finală a lucrării de 1102 RON.
87
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. MOCA V. - Proiecții Cartografice – Note de curs, Iași 2014

2. MOVA V. –Topografie și Cadastru Agricol ,Editura Didactică și Pedagogică, București 1999.
3. HOGAȘ H. – Cadastru 1 –Note de curs, Iași 2014
4. POPIA A. –Topografie 1- Note de curs, Iași 2013
5. NISTOR GH. – „ Topografie – lucrări practice” , Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2001
6. BOFU C. ,CHIRILĂ C. – Sisteme Informaționale Geografice. Cartografierea și editarea hărților.
7. PROCA GABRIELA – „ Managementul lucrărilor de geodezie şi cadastru”, 2010
8. Normativul O – Norme de timp pentru operaţiile necesare realizării lucrărilor şi prestării
serviciilor de specialitate în cadrul centrului naţional de geodezie, cartografie, fotogrammetrie şi
teledetecţie” , 2007
9. Ordinul nr. 700 din 9 iulie 2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și
înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară.
http://en.paperblog.com/guidelines-for-real-time-kinematic-rtk-surveying-1186769/
88
ANEXE
89
ANEXA 1 Măsurători GPS
Antenna Solution
Xrms Yrms Hrms StartTime EndTime
Height Type
2.4765 0.013 0.008 0.017 RTKInt 7/7/2017 12:45 7/7/2017 12:45
2.4765 0.01 0.007 0.014 RTKInt 7/7/2017 12:46 7/7/2017 12:46
2.4765 0.012 0.008 0.017 RTKInt 7/7/2017 12:47 7/7/2017 12:47
2.4765 0.013 0.008 0.017 RTKInt 7/7/2017 12:48 7/7/2017 12:48
2.4765 0.012 0.009 0.018 RTKInt 7/7/2017 12:50 7/7/2017 12:50
90
ANEXA 2 Carnetul de teren
Nr. pct X (m) Y (m) Z (m) Cod

1, 604602.387, 608507.518, 375.911, 84
2, 604615.021, 608492.115, 375.748, 82
3, 604614.013, 608491.313, 375.570, 1
4, 604604.772, 608483.744, 375.641, 3
5, 604572.817, 608522.816, 376.269, 3
6, 604581.824, 608530.626, 376.154, 1
7, 604582.502, 608531.165, 376.271, 84
8, 604589.703, 608522.848, 376.031, 84
9, 604599.132, 608517.770, 375.710, 12 2
10, 604597.151, 608518.241, 375.714, 12 2
11, 604592.996, 608523.324, 375.775, 12 2
12, 604593.534, 608524.770, 375.831, 12 2
13, 604601.175, 608530.971, 377.391, 12
14, 604601.352, 608530.726, 377.607, 12
15, 604600.177, 608531.064, 375.703, 81
16, 604607.824, 608536.913, 375.523, 81
17, 604609.306, 608538.219, 375.721, 12
18, 604613.395, 608541.008, 375.773, 12
19, 604613.498, 608540.786, 375.754, 82
20, 604613.891, 608539.841, 375.453, 12
21, 604609.539, 608537.239, 376.383, 12
22, 604593.349, 608525.788, 375.947, 81
23, 604605.998, 608523.112, 375.538, 12 2
24, 604606.417, 608526.116, 375.581, 12 2
25, 604609.769, 608521.091, 375.850, 12
26, 604612.299, 608518.213, 376.073, 12
27, 604611.858, 608515.761, 376.069, 12
28, 604604.525, 608516.782, 376.860, 12
29, 604605.023, 608516.258, 377.735, 12
30, 604603.581, 608516.086, 376.198, P
31, 604607.408, 608513.657, 376.867, 12
32, 604608.399, 608512.739, 376.217, 12
33, 604607.450, 608511.312, 375.812, 82
91
34, 604610.105, 608513.737, 377.189, 82
35, 604618.225, 608520.076, 295.392, 82
36, 604625.968, 608525.954, 295.155, 82
37, 604628.546, 608527.687, 295.056, 82
38, 604630.753, 608529.188, 295.135, 82
39, 604636.651, 608533.323, 295.128, 82
40, 604638.518, 608535.066, 295.162, 82
41, 604640.268, 608536.613, 295.512, 82
42, 604647.575, 608541.582, 296.603, 82
43, 604649.453, 608542.939, 296.854, 82 L
44, 604655.729, 608548.102, 297.519, 82
45, 604657.664, 608549.876, 297.774, 81
46, 604661.473, 608552.566, 298.005, 81
47, 604666.673, 608557.405, 298.885, 81
48, 604680.592, 608572.325, 301.641, 88
49, 604689.482, 608584.103, 302.934, 88
50, 604696.450, 608594.905, 303.379, 88
51, 604705.814, 608609.304, 303.301, 88
52, 604728.393, 608646.136, 303.236, 88
53, 604736.843, 608660.191, 303.632, 88
54, 604746.622, 608677.287, 303.738, 88
55, 604769.204, 608714.500, 304.455, 88
56, 604794.624, 608696.543, 305.044, 88
57, 604796.378, 608697.564, 304.450, 1
58, 604797.443, 608699.845, 304.256, 3
59, 604755.931, 608725.403, 304.432, 3
60, 604754.840, 608723.680, 304.475, 87
61, 604737.973, 608727.655, 304.227, 87
62, 604727.605, 608739.406, 304.584, 88
63, 604730.642, 608742.561, 304.483, 3
64, 604752.917, 608720.746, 304.426, 87
65, 604740.257, 608699.522, 303.959, 87
66, 604726.585, 608676.256, 303.579, 87
92
67, 604707.155, 608644.228, 303.232, 87
68, 604695.347, 608624.988, 303.088, 87
69, 604695.285, 608624.932, 303.054, 88
70, 604688.361, 608614.806, 302.846, 88
71, 604679.045, 608603.251, 302.543, 88
72, 604663.599, 608586.405, 302.331, 88
73, 604663.604, 608586.394, 302.332, 88
74, 604655.282, 608576.398, 301.419, 88
75, 604646.306, 608566.285, 298.888, 82
76, 604639.504, 608559.798, 298.140, 82
77, 604640.749, 608560.815, 297.682, 82
78, 604636.282, 608557.212, 297.575, 81
79, 604632.440, 608554.239, 297.167, 81
80, 604626.222, 608549.576, 295.513, 81
81, 604623.803, 608547.975, 295.272, 81
82, 604618.612, 608544.222, 295.114, 81
83, 604616.563, 608542.858, 295.711, 82
84, 604615.479, 608537.733, 295.870, 12
85, 604613.207, 608533.999, 296.781, 12
86, 604612.373, 608533.045, 297.555, 12
87, 604614.747, 608529.926, 295.337, 84
88, 604614.870, 608528.126, 295.967, T
89, 604612.822, 608526.330, 296.023, T
90, 604610.410, 608526.381, 295.768, 84
91, 604614.404, 608524.250, 295.993, T
92, 604616.522, 608526.091, 295.754, T
93, 604617.664, 608519.629, 295.297, 82 84
94, 604606.926, 608524.059, 295.468, CASA
95, 604600.236, 608512.429, 295.807, CAMIN
96, 604607.732, 608519.973, 297.041, 12 T
97, 604614.438, 608520.562, 295.317, CAMIN
93
Încărcarea fişierelor pe Platforma Eterra 3
a. Prima înscriere în Cartea Funciară
94
b. Dezmembrare imobil

Lucrare de Diploma ERAM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Diploma ERAM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI’’ DIN IAŞI

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICE

Aprobat: Şef Catedră, Șef. Lucr. Dr. Ing. Chirilă Constantin

1. Tema proiectului: Întocmirea documentației tehnice cadastrale de primă înscriere în Cartea

2. Termen de predare: 10.02.2018

3. Elemente iniţiale pentru proiect:

4. Conţinutul notei explicative de calcul, cu sumarea subtemelor care vor fi dezvoltate:

5. Denumirea materialului grafic conţinut in proiect:

Data eliberarii temei: 17.02.2015

Îndrumător proiect Student,

Capitolul II. Realizarea bazei topo-geodezice 15

Capitolul III. Întocmirea documentaţiei tehnice cadastrale necesară înscrierii imobilului

Capitolul IV. Elemente de organizare a lucrărilor de cadastru 66

Întocmirea documentației tehnice cadastrale de primă înscriere în Cartea Funciară a unui

În vederea înscrierii în Cartea Funciară a unui imobil situat în intravilanul municipiului

Eram Elena, studentă în anul IV, Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria

5. Situația juridică a imobilului

- Titlu de proprietate nr. 18366/23.03.2017.

6. Elementele iniţiale ale proiectului

- Planul de încadrare în zonă la scara 1: 5 000;

- Inventarul de coordonate ale punctelor determinate prin măsurători clasice și

B. Executarea pe teren a măsurătorilor şi culegerea

- calculul coordonatelor punctului de staţie din drumuiri 101;

- calculul coordonatelor punctelor de detaliu prin metoda radierii;

- calculul suprafețelor s-a făcut prin procedeul analitic

D. Normativele şi normele tehnice care vor sta la baza

- Atlasul de semne convenţionale pentru planuri topografice la scările 1: 2000,

- Normativul O-Norme de muncă unificate pe economie pentru lucrări de geodezie,

E. Metode și aparate de lucru

- Metoda cinematică în timp real.

- Metoda drumuirii planimetrice desfăşurate.

- Raportarea automată a coordonatelor punctelor de pe conturul imobilului cu

- Staţia totală PENTAX V 227 N;

- GPS RTK Stonex S8 II

- Laptop Acer ASPIRE 5334 sistem de operarea Windows 7.

1.1 Elementele caracteristice de bază ale proiecţiei azimutale

Sistemul de proiecţie stereografic-1970 se bazează pe principiile sistemului de proiecţie

în planul proiecţie stereografice 1970, prin coordonatele rectangulare plane origine

Figura 1.1 Punctul central al proiecţiei stereografice-1970

Figura 1.2 Sistemul de axe de coordonate plane Stereo – 70

Coeficientul de revenire la scară – utilizat pentru transformarea inversă a

1.2 Încadrarea pe foi de plan a obiectivului

Hărţile şi planurile topografice sunt reprezentări grafice convenţionale pe care se prezintă

În funcţie de scara la care au fost întocmite, se definesc următoarele categorii de hărţi

economicã a zonei. Scările uzuale la care se întocmesc planurile topo-cadastrale de

marcat hotarele administrative, limitele intravilanelor şi sectoarele cadastrale cu

Tabelul 1.1 Schema împărţirii foilor de hartă şi de plan

1 1:1000000 1 - - 4o00‟00” 6o00‟00” L-35

1:100 000 1 L-35-41

Nr. 116, jud. Neamţ 1:2 000 1 L-35-41-B-b-3-IV-1

Figura 1.3 Încadrarea obiectivului pe foi de plan în proiecția Stereo -70

REALIZAREA BAZEI TOPO-GEODEZICE

2.1 Consideraţii teoretice privind baza topo-geodezică a lucrărilor topografice

Principalul scop al măsurătorilor topografice îl constituie redactarea planurilor topografice şi

Ridicarea topografică presupune:

Elementele topografice ale terenului:

DAB  A0  B 0  AB ' (2.3)

Figura 2.1 Elementele topografice ale terenului

2.2 Metode de îndesire a reţelelor de sprijin

Pentru a întocmi planurile şi hărţile topografice, se aleg pe suprafaţa terestră o serie de

Criterii de clasificare a reţelelor geodezice:

3. Reţea geodezică constransă – în acest caz întervin un număr suplimentar de elemente

2. Reţea compactă de triangulaţie sau reţea de suprafaţă – nu creează golurile existente;