Proiect de Diploma - Oprea Nicolae

Oprea Nicolae Liceul Tehnologic Agricol Barcanesti
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL BARCANESTI DIN JUDETUL PRAHOVA
SPECIALIZAREA TEHNICIAN CADASTRU FUNCIAR - TOPOGRAF INVATAMANT

POSTLICEAL
PROIECT DE DIPLOMA
Îndrumător :
Prof. ____________________________
Absolvent:
OPREA NICOLAE
2016
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL BARCANESTI DIN PRAHOVA
SCOALA POSTLICEALA
SPECIALIZAREA TEHNICIAN CADASTRU FUNCIAR - TOPOGRAF

INVATAMANT DE ZI
1
LUCRARI DE TEREN SI DE BIROU

NECESARE ELABORARII UNEI DOCUMENTATII CADASTRALE
PENTRU INTABULAREA SI DEZMEMBRAREA
UNUI IMOBIL IN COMUNA POSESTI
Îndrumător Licenţă:
Prof. __________________
Absolvent:
ORPEA NICOLAE
2016
2
TEMA LUCRARII
Titlul lucrării de absolvire: Lucrări de teren şi de birou necesare elaborării unei documentaţii
cadastrale pentru intabularea şi dezmembrarea unui imobil in Comuna Poseşti, Sat Târleşti, Jud.
Prahova.
1. Conţinutul lucrării:
 expunerea teoretică a metodelor de realizare a reţelei de ridicare;
 expunerea teoretica a metodelor de ridicare a punctelor de detaliu;
 măsurători de teren;
 prelucrarea măsurătorilor;
 elaborarea documentaţiei tehnice (piese scrise, piese desenate)
3
CUPRINS
Capitol Pag.
Capitolul 1– Operații preliminare 6
1.1. Cadrul legal 7
1.2. Operații pregătitoare 8
1.3. Îndesirea rețelei de triangulație prin metoda intersecției înapoi 9
Capitolul 2 – Operații de teren 15
2.1. Aparatura folosită 16
2.2. Determinarea coordonatelor rețelei de sprijin 22
2.3. Ridicarea detaliilor planimetrice 25
Capitolul 3 – Operații de calcul 28
3.1. Scopul lucrării 29
3.2. Proiectarea drumuirii 29
3.3. Compensarea drumuirii 30
3.4. Calculul coordonatelor punctelor radiate 36
3.5. Reprezentarea punctelor și întocmirea planșelor 38
3.6. Soft-ul Generare CP 39
Capitolul 4 – Calcul economic 40
Bibliografie 44
4
CAPITOLUL 1
OPERAȚII PRELIMINARE
5
1.1. Cadrul legal
Conform Ordinului nr. 634/2006 din 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind
conţinutul şi modul de întocmire a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciara,
urmatoarele tipuri de documentaţii cadastrale se pot întocmi:
a) documentaţie pentru prima înscriere;
b) documentaţie pentru dezlipire;
c) documentaţie pentru alipire;
d) documentaţie pentru înscrierea unei construcţii definitive, pe un teren înscris în cartea funciară;
e) documentaţie pentru modificarea limitei de proprietate;
f) documentaţie pentru modificarea suprafeţei;
g) documentaţie pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate;
h) documentaţie pentru reconstituirea cărţii funciare pierdute, distruse sau sustrase;
Lucrarea de față va avea în vedere o documentație de primă înscriere și o documentație pentru

dezmembrare (dezlipire). În același ordin se descrie și conținutul lucrărilor cadastrale respective.
Astfel documentaţia pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în
cartea funciară cuprinde:
a) cererea de solicitare informaţii şi convenţie;
b) cererea de recepţie şi înscriere;
c) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la înstrăinarea şi identificarea imobilului măsurat;
d) descrierea lucrărilor topografice şi geodezice;
e) plan de încadrare în zonă sc. 1:2000 - 1:5000, în mod excepţional, pentru imobilele de mari dimensiuni
admiţându-se scara 1:10000, după caz;
f) plan de amplasament şi delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, după caz;
g) extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de primar;
h) releveele sc. 1:50 - 1:500, după caz, pentru construcţiile care fac obiectul unor sarcini, construcţiile care
au mai mulţi proprietari sau la solicitarea proprietarului;
i) tabel de mişcare parcelară cu indicarea situaţiei actuale din titlul de proprietate şi a situaţiei viitoare, cu
atribuirea numărului cadastral pentru fiecare imobil din titlu;
j) măsurători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea detaliilor topografice, prin
metode clasice şi prin tehnologia GPS (Global Positioning System);
k) calculul suprafeţelor;
l) descrierile topografice ale punctelor noi din reţeaua de îndesire şi ridicare;
m) dovada plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciară;
n) actul de proprietate;
6
Documentația pentru dezlipire cuprinde:
a) cererea de solicitare informaţii şi convenţie;

b) cerere de recepţie a documentaţiei pentru dezlipire;
c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la înstrăinarea şi identificarea imobilului măsurat;
d) extras de carte funciară pentru informare;
e) descrierea lucrărilor topografice şi geodezice;
f) planul de amplasament şi delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu propunerea de dezlipire, în două
exemplare;
g) planurile de amplasament şi delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire, în două
exemplare;
h) măsurători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea detaliilor topografice, pentru
fiecare imobil ce rezultă din dezmembrare, prin metode clasice sau prin tehnologie GPS;
i) calculul suprafeţelor;
j) descrierile topografice ale punctelor noi din reţeaua de îndesire şi ridicare;
k) dovada plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciară.
Ambele tipuri de documentații se vor întocmi atât pe suport analogic cât și digital, în formate
standardizate care sa permită tipizarea și în formate care să permită accesul și transferul de date.
1.2. Operații pregatitoare
Ca pentru orice lucrare tehnică, înaintea începerii lucrărilor trebuie sa executăm anumite operații
pregătitoare:
a) Întocmirea formalităților pentru începutul lucrării (licitații, contracte);
b) Procurarea instrumentelor, materialelor și datelor necesare efectuării lucrărilor;
c) Proiectarea pe hartă a rețelei de îndesire a rețelei de triangulație de stat (stabilirea locației punctelor
noi):
- numarul și densitatea punctelor pe care le vom determina sunt în funcție de scopul și importanța
lucrării (în cazul nostru vom determina doua puncte noi).
- verificarea vizibilității între puncte. Se va realiza pe hărți la scări mari cu curbe de nivel sau cu
ajutorul profilelor topografice ale terenului.
- se va asigura ca vizele sa treacă la cel puțin 3 metri deasupra obstacolelor: clădiri, păduri,
construcții speciale, etc.
d) Recunoașterea terenului. Se va face în prezența proprietarului.
e) Marcarea și semnalizarea punctelor de îndesire, precum și executarea schiței de reperaj a acestora.
7
1.3. Indesirea rețelei de triangulație prin metoda intersecției înapoi
1.3.1.Îndesirea reţelelor geodezice – generalități
Reţelele de triangulaţie folosesc pentru determinarea coordonatelor punctelor de îndesire metoda

intersecţiilor. Această metodă este aplicată atât pentru triangulaţii geodezice de ordine superioare,
inferioare, cât şi pentru reţele locale.
Principiul de realizare a intersecţiilor este luat din geometria analitică. Se ştie ca având ecuaţiile a
două drepte de orientări cunoscute θ1 şi θ2, trecând fiecare dintre ele prin câte un punct dat A şi B de
coordonate cunoscute, se pot găsi coordonatele punctului P nou la intersecţia celor două drepte, rezolvând
sistemul de ecuaţii format.
În practica topografică, coordonatele rezultate pentru punctul P nu asigură o precizie suficientă
dacă sunt calculate dintr-o singură combinaţie de două drepte, de aceea se va aplica aceeaşi problemă la
cel puţin 2-3 combinaţii de două drepte si două puncte de coordonate cunoscute.
Din cauza erorilor inerente rezultate din procesul de măsurare si determinare a coordonatele
punctului P, acesta nu va avea aceleaşi coordonate rezultate în urma tuturor combinaţiilor (figura 1.1).
Trinughiul rezultat din această reprezentare se numeşte triunghiul erorilor. Daca diferenţa dintre valorile
rezultate în urma rezolvării sistemelor de ecuatii se incadreaza intr-o toleranta prestabilita, valoarea
coodonatelor punctului nou se va calcula prin media aritmetică a coordonatelor rezultate din combinaţiile
de calcul făcute.
8
Figura 1.1. Principiul intersecţiilor şi triunghiul erorilor
Deosebim patru tipuri de intersecţii. Toate cele patru tipuri folosesc procedeee analitice
obişnuite, adaptate la situaţii diverse întâlnite pe teren.
-Înainte (directă). Se staţionează numai în punctele vechi A, B, C şi se dau vize din ele înspre
punctul nou P, determinându-se unghiurile α, β şi γ (figura1.2).
9
Figura 1.2. Intersecţia înainte
-Înapoi. Se staţionează numai în punctul nou P şi se vizează punctele vechi A, B, C,

determinându-se unghiurile α, β şi γ (figura1.3).
10
Figura 1.3.
Intersecţia
înapoi
-
Laterală
(combinată). Se
staţionează
punctul nou P şi
cel puţin încă
unul din
punctele vechi şi
se vizează
punctele vechi
A, B, C, iar în
punctele vechi
se vizează
punctul nou P .
-Liniară. Dacă nu există instrumente pentru măsurători unghiulare , şi avem la dispoziţie
doar un instrument de măsurare a lungimilor, cu care se determină distanţele de la punctele vechi la
punctul nou. Distanţele trebuie corectate şi reduse la planul de proiecţie. Punctul P se află la intersecţia
cercurilor care au raze egale cu distantele masurate şi au centrul în punctele vechi.
1.3.2.Îndesirea reţelelor geodezice – intersecția înapoi

Principial, problema este de a găsi coordonatele unui punct nou P(X,Y) prin vize date exclusiv din
acest punct nou P spre trei puncte vechi A(XA,YA), B(XB,YB) şi C(XC,YC) - date prin coordonatele lor.
Soluţia acestei probleme a fost dată de Snellius în 1624 şi perfectată de Pothénot în 1692. Se mai numeşte
şi "Problema Pothénot" sau "Problema hărţii".
Spre deosebire de intersecţia înainte, care impunea staţionarea cu aparatul în cel puţin două puncte de
coordonate cunoscute, din care sunt vizate puncte vechi şi punctul nou ce urmează a fi determinat,
11
intersecţia înapoi presupune staţionarea exclusiv în punctul de coordonate necunoscute şi măsurarea

direcţiilor spre cel puţin trei puncte vechi (de coordonate cunoscute).
Metoda se numeşte intersecţie înapoi deoarece măsurarea direcţiilor se face în sens invers decât la
intersecţia înainte.
În teren, culegerea datelor se face mult mai comod şi mai uşor, se staţionează într-un singur punct, nu
în două sau mai multe puncte ca la intersecţia înainte.
Această metodă se aplică obligatoriu când în regiune nu există vizibilitate decât spre puncte vechi
(cruci de biserici, semnale, coşuri de fum), precum şi atunci când efectuăm măsurători de control în
drumuiri.
Trebuie menţionat că, aceste coordonate ale punctului nou sunt doar nişte coordonate provizorii. Este
recomandat a se executa mai multe măsurători decât strictul necesar, acestea fiind introduse ulterior într-
un program de prelucrare
1.3.2.1.Date initiale
Punctele vechi de coordonate cunoscute A, B şi C (figura 1.4) sunt marcate, semnalizate, au fost
recunoscute şi identificate pe teren. Punctul P este marcat şi eventual semnalizat pe teren, nu are
coordonate cunoscute, pentru el dorim să determinăm coordonatele X şi Y.
1.3.2.2.Masuratori
Sunt folosite instrumente de precizie pentru măsurarea direcţiilor din punctul P către punctele vechi A, B şi
C (figura 1.4). Cu ajutorul acestor direcţii se determină unghiurile α şi β.
Dorim să determinăm, pe baza coordonatelor punctelor vechi vizate şi a unghiurilor α şi β determinate,
coordonatele X şi Y ale punctului nou P.
12
Figura 1.4. Intersecţia simplă înapoi - procedeul Delambre.
1.3.2.3.Relatii utilizate
Ecuaţiile celor 3 drepte care trec prin punctul P şi respectiv A(XA,YA), B(XB,YB) şi C(XC,YC):
[1.1]
Se observă din figura 1.1, că:
[1.2]
Se introduc relaţiile (1.2) în relaţiile (1.1) şi se obţine:
[1.3]
Sistemul (1.3) este un sistem de 3 ecuaţii cu 3 necunoscute: tgΘAP, X şi Y. Acest sistem se poate rezolva prin
metoda substituţiei, şi după mai multe calcule se ajunge la următoarea relaţie:
[1.4]
Putem determina orientările celorlalte vize, funcţie de ΘAP şi de unghiurile α şi β :
13
[1.5]
Cunoscând orientările de la punctele vechi la punctul nou şi coordonatele punctelor vechi, prin metoda
intersecţiei simple înainte, se pot determina coordonatele punctului nou.
[1.6]
[1.7]
1.3.2.4.Coordonatele punctelor vechi

Tabelul 1.1. Coordonatele punctelor de sprijin
Denumire X [m] Y [m]

VF ZBOIULUI 416588.170 595939.426
VF USTUROIULUI 417025.855 595269.485
PRIPORU 420370.680 593245.703
POIANA RUSULUI 416698.516 594683.277
VF POIENITA 416941.034 593605.715
1.3.2.5.Directiile orizontale masurate

Tabelul 1.2. Masuratori
P.S. P.V. Direcţie [G]

VF ZBOIULUI (A) 161.7698
10002 (P) VF USTUROIULUI (B) 195.8187
PRIPORU (C) 323.0143
P.S. P.V. Direcţie [G]

POIANA RUSULUI (A’) 165.0197
10010 (P’) VF POIENITA (B’) 224.2202
PRIPORU (C’) 344.7769
1.3.2.6.Calcule
α=dir(PB) – dir(PA)= 34.0489[G]

β=dir(PC) – dir(PA)= 161.2445[G]
α’=dir(P’B’) – dir(P’A’)= 59.2005[G]
β’=dir(P’C’) – dir(P’A’)= 179.7572[G]
tg θAP= 0.517023  θAP= 387.3400[G]
14
tg θA’P’= 0.591163  θA’P’= 390.5900[G]

θBP= θAP+ α= 21.3889[G]
θCP= θAP+ β = 148.5845[G]
θB’P’= θA’P’+ α’= 49.7905[G]
θC’P’= θA’P’+ β’ = 170.3472[G]
1.3.2.7.Coordonatele punctelor noi

Tabelul 1.3. Coordonate puncte noi
Denumire X [m] Y [m]

10002 418082.131 595638.353
10010 417852.718 594511.419
15
CAPITOLUL 2
OPERAȚII DE TEREN
2.1.Aparatură folosită.
2.1.1. Prezentare aparat Leica TCR 803 Ultra:
Staţia totala folosita este de tipul TCR 803-Ultra. Aceasta face parte din seria de staţii totale TPS 800
de la firma Leica Geosystems. Aceasta este o staţie totala de precizie ridicata care uşurează foarte mult
executarea lucrărilor topografice.
Instrumentul se pretează atât la
executarea lucrărilor de cadastru cat si anumitor lucrări de topografie inginereasca care nu cer o precizie
foarte înalta. Meniul uşor de utilizat, tastatura alfanumerica si multitudinea de funcţii incluse in soft-ul
16
aparatului îl fac un instrument perfect pentru marea majoritate a lucrărilor topografice de zi cu zi.
Semnificaţia denumirii este următoarea:
TC800 – Categoria de staţii totale aparţinând firmei Leica din care face parte
3 – Precizia de măsurare a unghiurilor aparatului
R – Posibilitatea de măsurare reflectorless (cu laser)
Ultra – Dispozitiv laser R300 cu posibilitate de măsurare de pana la 500m
Figura
2.1 – Staţia totala Leica TCR 803 Ultra
2.1.2.Prezentare componente:
Figura 2.2 –
Componentele staţiei totale TCR 803
Ultra
1) Colimator
2) Raza de ghidare laser
(opţional)
3) Şurub mişcare fina verticala
4) Baterie
5) Suport baterie
6) Capac baterie
7) Ocular; Manşon de focusare reticul
8) Manşon de focusare a imaginii lunetei
9) Mâner detaşabil de transport a aparatului
10) Interfaţa port serial
11) Şurub de calare
12) Obiectiv pentru măsurarea electronica e distantei (MED); Emiţătorul razei purtătoare
13) Display
14) Tastatura
15) Nivela sferica
17
16) Tasta pornire oprire

17) Buton declanşator
18) Şurub mişcare fina orizontala
2.1.3. Axele constructive ale aparatului:
Figura 2.3 – Axele

constructive ale unei teodolit
(staţii totale)
ZA = Axa de vizare / Axa
colimatorului
Axa lunetei = linia de la reticule
pana la centrul optic al
obiectivului.
SA = Axa verticala sau principala
Trebuie să fie verticală în timpul măsurătorilor; verticalizarea ei se realizează prin calarea instrumentului
cu ajutorul nivelei torice.
KA = Axa de rotaţie a lunetei
Axa orizontala de rotaţie a lunetei
V = Ungi vertical / Unghi zenital
VK = Cercul vertical
Cu diviziuni circulare codate pentru citirea valorii unghiului vertical.
Hz = Direcţia orizontala
HK = Cerc orizontal
Cu diviziuni circulare codate pentru citirea valorii direcţiei orizontale.
18
2.1.4. Interfata
utilizator
Figura 2.4 – Interfaţa la staţia totala TCR 803 Ultra
1) Display informaţii - Câmpul măsurătorilor active.

2) Simboluri: infraroşu sau laser, stare baterie, etc.
3) Taste fixe - Taste cu funcţii specifice ataşate.
4) Taste alfanumerice
5) Taste de navigare – Controlul câmpului de măsurători , al câmpului de funcţii si al meniului principal.
6) Taste funcţionale – Li se ataşează funcţiile afişate in partea de jos a display-ului prin bara de funcţii.
7) Bara de funcţii
[PAGE] Derulează la pagina următoare atunci când un dialog conţine mai multe pagini.
[MENU] Accesează programe, setări, managerul de date, transferul de date si informaţiile despre aparat.
[USER] Tasta programabila cu funcţii din meniul [FNC].
[FNC] Acces rapid la funcţii destinate măsurătorilor.
[ESC] Părăsirea unui dialog cu întoarcerea la dialogul anterior sau întoarcerea la o opţiune anterioara in
meniu.
[ENTER] Confirma o introducere de date, trecerea la meniul următor.
2.1.5. Date tehnice, precizii:

Măsurători de unghiuri (Hz, V)
Metoda absoluta continua.
Aproximaţia de citire 1" (0.1mgon)
Deviaţia standard (ISO 17123-3) 3" (1mgon)
Telescop
Mărirea lunetei 30 x
Câmp vizual 1° 30' (26 m la 1 km)
19
Distanta minima pana la ţinta 1.7m

Reticul iluminat
Compensator
Compensator electric cu 2 axe
Precizie 1"
Măsurători de distante cu reflector -IR
Raza de măsurare cu prisma circulara GPR1 3500m
Raza de măsurare cu folie reflectoare (60 mm x 60mm) 250m
Deviaţia standard (ISO 17123-4) 5mm + 2ppm
Timpul unei măsurători < 0.5 sec
Măsurători de distante fără reflector (cu laser) -RL
Raza de măsurare: (Condiţii atmosferice standard)
PinPoint R300 (“ultra”) > 500 m (90% reflectat)
Deviaţia standard (ISO 17123-4) 5mm + 2ppm
Timpul unei măsurători (Normal/Tracking) 3 s/1 s
Mărimea punctului la 100m 12 mm x 40mm
Stocare si transfer date
Stocare interna de date: 10'000 blocuri de date
Interfaţa transfer RS232
Formate de date GSI/IDEX/ASCII/dxf/Formate definite de utilizator
Operare
Display graphic 160 x 280 pixeli,
Tastatura alfanumerica 8 linii x 31 caractere
Centrare laser
Tip punct laser, intensitate ajustabila
Precizie 1.5mm la 1.5 m înăltimea instrumentului
Corecţii aplicate automat
• eroarea datorata axei de vizare ......................................Da
• eroarea verticala de index.....................................Da
• curbura pământului ..........................................Da
• eroarea de refracţie ..................................................Da
• eroarea de inclinare .............................................Da
Condiţii de mediu
Interval de temperatura -20° C , +50° C (-4° F , +122° F)
Protejat de praf
20
Umiditate 95 %, nu condensează
Dimensiuni
Înălţime (incluzând ambaza si mâner transport): cu ambaza GDF111 360 mm ± 5 mm
Lăţime: 207 mm
Lungime: 150 mm
Greutate
Greutate incluzând bateria si ambaza 5.4 kg
Timp de operare cu bateria GEB121 aprox. 6 ore
Numărul de măsurători efectuate cu bateria GEB121 aprox. 9000
Corecţii atmosferice
Distanta afişata este corecta numai daca corecţia de scara in ppm (mm/Km) introdusa corespunde
cu condiţiile atmosferice din momentul măsurării.
Corecţia atmosferica tine cont de presiunea aerului, temperatura aerului si de umiditatea relativa.
Pentru distante măsurate cu precizia cea mai mare, corecţiile atmosferice trebuie determinate cu o
precizie de 1ppm adică:
 temperatura aerului trebuie determinata cu o precizie de 1°C;
 presiunea aerului cu o precizie de 3 milibari;
 umiditatea relativa cu o precizie de 20%.
2.2.Determinarea coordonatelor reţelei de sprijin
2.2.1.Drumuirea planimetrică
Metoda drumuirii este o metodă de îndesire a reţelei geodezice în vederea ridicării detaliilor
topografice din teren. Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţia reciprocă a punctelor este
determinată prin măsurători de distanţe între punctele de frângere şi măsurători unghiulare în punctele de
frângere ale traseului poligonal.
Când în teren s-au efectuat doar măsurători pentru stabilirea poziţiei reciproce a punctelor din
traseul poligonal, vorbim despre drumuire liberă.
21
De cele mai multe ori însă, traseul poligonal se sprijină la capete pe puncte de coordonate
cunoscute – drumuiri constrânse sau drumuiri sprijinite - care permit ca punctele de drumuire să fie
determinate într-un anumit sistem de coordonate. În această situaţie ultima latură a traseului poligonal
reprezintă o supradeterminare, care permite un control al elementelor măsurate pe teren. Controlul
elementelor măsurate devine şi mai concludent dacă în punctele de coordonate cunoscute pe care se
sprijină drumuirea se măsoară suplimentar direcţii spre alte puncte de coordonate cunoscute, care fiecare
reprezintă un alt element de control.
În funcţie de elementele de constrângere de care se dispune pe teren, dar şi a obiectivelor
topografice care trebuie ridicate se face următoarele clasificări ale drumuirilor:
2.2.1.1.Clasificarea drumuirilor în funcţie de elementele de sprijin
 drumuire liberă ( neconstrânsă )
A (X, Y, H)
502
500 501
Figura 2.5.Drumuire liberă
 drumuire constrânsă ( sprijinită la capete )
22
D (X, Y)
A (X, Y, H) 103
100
B (X, Y) 102
101
C (X, Y, H)
Figura 2.6.Drumuire constrânsă

În multe situaţii drumuirile se pot sprijini la capete pe puncte din alte drumuiri, constituindu-
se în aşa numite reţele poligonale.
D (X, Y)
A (X, Y, H) 103
100
B (X, Y) 102
101
C (X, Y, H)
200 201 202
Figura 2.7. Reţele poligonale
2.2.1.2.Clasificarea drumuirilor după forma traseului poligonal

 Drumuiri întinse
23
D (X, Y)
A (X, Y, H)
B (X, Y)
C (X, Y, H)
Figura 2.8.Drumuire întinsă
 Drumuiri închise
A (X, Y, H)
B (X, Y)
24
Figura 2.9. Drumuiri închise
După modul de constituire a traseelor poligonale se remarcă faptul că metoda drumuirii este o
metodă deosebit de flexibilă în determinarea poziţiilor punctelor din teren, fără să necesite cheltuieli
mari pentru marcarea şi semnalizarea punctelor.
2.2.2.Măsurarea laturilor drumuirii

Lungimea laturilor drumuirii se poate determina fie prin măsurare directă fie prin măsurare
indirectă. Măsurarea directă se execută cu panglici sau rulete, etalonate în prealabil şi care nu prezintă
rupturi reparate sau porţiuni lipsă. Indiferent de modul de măsurare al distanţelor, determinările se vor
face atât în sensul dus cât şi în sensul întors. În cazul măsurării directe a distanţelor, la prelucrarea
ulterioară se va folosi media celor două determinări, după ce fiecărei valori măsurate i-au fost aplicate
corecţiile pentru lungimile măsurate direct. Toleranţa admisă între cele două determinări, dacă lucrarea
se execută în teren plan cu panta până la 5g , va fi dată de relaţia:
1
T  0,004 Lkm  Lkm
7500
[2.1]
pentru extravilan, sau:
T  0,003 Lkm
[2.2]
pentru intravilan.
2.3.Ridicarea detaliilor planimetrice

2.3.1.Metoda radierii (coordonatelor polare)
Această metodă constă în determinarea, în vederea raportării pe plan, a coordonatelor punctelor de
detaliu din teren. Se foloseşte atunci când punctele sunt dispuse în jurul unui punct de coordonate
cunoscute (punct de triangulaţie sau din drumuire), la distanţă de maxim 150m (figura 2.10).
Este principala metodă folosită în ziua de azi pentru ridicarea mulţimii punctelor de detaliu. Se poate
aplica pe orice fel de teren, acolo unde este posibilă măsurarea directă sau indirectă a distanţelor. Se
execută de obicei odata cu drumuirea.
25
Figura 2.10. Metoda coordonatelor polare – drumuire cu radieri
Pentru determinarea poziţiei unui punct este nevoie de măsurarea în teren a direcţiei către punct β,
a unghiului vertical α şi a lungimii înclinate l. Din aceste măsuratori se vor calcula unghiul între direcţia
măsurată si o direcţie de referinţă (orientarea laturii) si distanţa redusă la orizont d.
Pentru obţinerea unghiurilor orizontale se masoară direcţii concomitent cu ridicarea drumuirii, într-
o singură poziţie a lunetei, în tur de orizont. Unghiurile verticale se vor măsura pe cât posibil la înălţimea
aparatului, pentru a usura reducerea la orizont a distanţelor.
26
Măsurătorile se vor efectua cu o precizie corespunzătoare scării planului care se va executa iar
pentru controlul radierii se va executa în timpul măsurătorilor o schiţă cât mai fidelă a terenului şi a
elementelor măsurate. De asemenea, tot pentru control se pot viza aceleaşi puncte din staţii diferite şi se va
verifica încadrarea diferenţei dintre măsurători într-o tolerantă prestabilită.
Orientările se transmit cu formulele:

θ12  θ A1  β A1  400 g
θ1101  θ12  β1101  400 g
[2.3]
iar lungimile înclinate să fie reduse la orizont cu relaţii de forma:
d i  li cosαi
[2.4]
Cu aceste valori, se vor calcula pentru fiecare punct în parte,creşterile de coordonate:
δ xi  d i  cosθ
δ xi  d i  cosθ
[2.5] δ hi  l i sinα i  d i tgα i
şi respectiv coordonatele rectangulare faţă de punctul de staţie din care au fost măsurate la teren:
X i  X statie  δxi
Yi  Ystatie  δyi
H i  H statie  δhi [2.6]
2.3.2.Metoda coordonatelor rectangulare
Se aplică de obicei în terenuri aproximativ orizontale, în special in localităţi ptr ridicarea
construcţiilor şi a străzilor si curţilor, luând ca axă a absciselor perpendiculare pe latura de drumuire.
Această metodă constă în a coborî perpendiculare din punctele care trebuie determinate pe o axă. Pentru
fiecare punct se masoară distanţa de la originea axei la piciorul perpendicularei si distanţa de la axa la
punct. Axa absciselor se numeşte şi axa de operaţie. Punctele de capăt ale acestei axe sunt de obicei puncte
ale drumuirii. Raportarea punctelor se face de obicei prin distanţele reduse la orizont aplicate la scara
planului pe aliniamentul raportat prin coordonate. Pentru control suma distanţelor parţiale trebuie să fie
egală cu lungimea segmentului de drumuire.
27
Figura 2.11. Metoda coordonatelor rectangulare
2.3.3.Metoda intersecţiei liniare

Mai este denumită si metoda coordonatelor bipolare liniare, sau metoda intersecţiilor de distanţe.
Constă în determinarea poziţiei planimetrice a unui punct prin intersectarea a cel puţin doua distanţe
măsurate pe teren din puncte cunoscute. Această metodă este folosită în teren aproximativ orizontal pentru
ridicarea detaliilor apropiate de staţiile drumuirii in special atunci când nu avem un aparat de măsurat
direcţii. Distanţele trebuie reduse la orizontală si corectate.
2.3.4.Metoda intersecţiei unghiulare

Se foloseşte in terenurile accidentate în care nu este posibilă măsurarea distanţelor, dar există
vizibilitate între punctele cunoscute şi detaliile ce trebuie măsurate. Pe plan poziţia punctelor de detaliu se
28
obţine prin intersecţia vizelor rezultate din raportarea unghiurilor rezultate din măsuratori. Pentru control
se masoară pe teren unde este posibil distanţe între puncte.
29
CAPITOLUL 3
OPERAȚII DE CALCUL
3.1.Scopul lucrarii
Scopul lucrării este executarea unor ridicări topografice in vederea intocmirii unei documentatii
de inscriere in cartea funciara si a unei documentatii cadastrale pentru dezmembrare a unui imobil situat
in comuna Posesti, Sat Tarlesti, T:26, P:Cc1, F2, A3, F4, Jud. Prahova.
Proprietari: Haidau Ecaterina, Haidau Lucian Gabriel si Vasile Maria.
În urma vizitei efectuate la fata locului pentru recunoaşterea terenului şi a limitelor proprietatii,
s-au solicitat de la OCPI PRAHOVA planul de încadrare în zona scara 1:5000 şi un număr de cinci puncte
fixe din reţeaua de sprijin.
Amplasamentul bunului imobil: Imobilul este amplasat în intravilan, cu acces la D.J.
102B, cu limitele materializate prin gard si următorii vecini:
30
Tabelul 3.1. Vecinataţi

NATURA
PCT.CARD. VECINI
GARDULUI
NORD PARCELA P2519 partial gard plasa
SUD D.J. 102B gard plasa
EST SULTANA C. VASILE gard lemn si plasa
OPREA C. ATENA
VEST DRUM Gard sarma
3.2. Proiectarea drumuirii

Puncte de sprijin folosite:
Tabelul 3.2. Coordonatele punctelor de sprijin
Punct X[m] Y[m]

10001 416588.170 595939.426
10002 418082.131 595638.353
10010 417852.718 594511.419
10011 420370.680 593245.703
Reţeaua de ridicare este compusă din 7 puncte topografice noi şi cele 4 puncte vechi..
Punctele topografice noi sunt materializate pe teren cu picheţi metalici sau tărusi de lemn, conform
descrierilor anexate, si sunt marcate cu vopsea roşie.
Schiţele drumuirilor şi descrierile punctelor topografice noi sunt prezentate la anexe.
3.3.Compensarea drumuirii
Tabelul 3.3. Măsurători in staţii
DISTANŢE UNGHIURI DIRECŢII DISTANŢE

PS PV ÎNCLINATE VERTICALE ORIZONTALE ORIZONTALE
197.9635
10001 397.9622 1523.996
10002 197.9629
351.335 98.64 287.7568
10003 351.341 301.3565 87.7549 351.258
351.338 98.6418 287.7559
351.342 101.3589 87.7568
10002 351.338 298.6428 287.7559 351.260
10003 351.340 101.3581 87.7564
63.293 98.7555 310.1989
10004 63.295 301.2473 110.1868 63.282
63.294 98.7541 310.1929
63.298 101.2465 110.1989
31
10003 63.293 298.7544 310.1964 63.283

10004 63.296 101.2461 110.1977
123.654 91.4728 334.6699
10005 123.649 308.526 134.6685 122.544
123.652 91.4734 334.6692
123.648 108.5265 134.6668
10004 123.644 291.4722 334.6685 122.538
10005 123.646 108.5272 134.6677
23.539 101.4572 255.9278
10006 23.542 298.5439 55.9268 23.534
23.541 101.4567 255.9273
23.541 98.5429 55.9255
10005 23.544 301.4565 255.9269 23.536
10006 23.543 98.5432 55.9262
93.165 102.4598 212.4205
10007 93.161 297.5395 12.4195 93.093
93.163 102.4602 212.4200
93.163 97.5410 12.4182
10006 93.158 302.4595 212.4199 93.091
10007 93.161 97.5408 12.4191
286.652 98.7369 287.8833
10008 286.661 301.2598 87.8864 286.600
286.657 98.7386 287.8849
286.655 101.2588 87.8833
10007 286.648 298.7352 287.8852 286.595
10008 286.652 101.2618 87.8843
173.059 96.2169 347.2836
10009 173.059 303.7798 147.2805 172.754
173.059 96.2186 347.2821
173.055 103.7783 147.2832
10008 173.059 296.2162 347.2815 172.752
10009 173.057 103.7811 147.2824
192.438 98.0612 299.4226
10010 192.449 301.9298 99.4215 192.355
192.444 98.0657 299.4221
192.441 101.9292 99.4226
10009 192.449 298.0603 299.4245 192.356
10010 192.445 101.9345 99.4236
380.9795
10011 180.9771 2818.184
380.9783
3.3.1. Transmiterea şi compensarea orientărilor.
3.3.1.1.Calculul orientărilor laturilor de sprijin
32
Y Y Y
1000210001  arctg Y1000210001  arctg Y10001  Y10002  187.3400 g
1001010011  arctg X 1000210001  arctg X 10001  Y10010
10010 10011 10011
10002  370.3472 g
X 1001010011 X 10011  Y10010
3.3.1.2.Calculul orientărilor provizorii
g
'  '   277.1330
10002  10003 10002  10001 1 g g
'  '   200  299.5695
10003  10004 10002  10003 2 g g
'  '   200  324.0410
10004  10005 10003  10004 3 g g
'  '   200  245.3007
10005  10006 10004  10005 4 g g
'  '   200  201.7945
10006  10007 10005  10006 5 g g
'  '   200  277.2603
10007  10008 10006  10007 6 g g
'  '   200  336.6581
10008  10009 10007  10008 7 g g
'  '   200  288.7978
10009  10010 10008  10009 8 g g
'  '   200  370.3525
10010  10011 10009  10010 9
3.3.1.3.Calculul neînchiderii pe orientări

e  10010
I
10011  1001010011  0.0053 g
Corecţia este:
c  e  0.0053g
3.3.1.4.Calculul corecţiei unitare

c
q    - 0.00059175 g
n
n - numărul de staţii = 9
3.3.1.5.Calculul orientărilor definitive

10002 10003  10002
'
10003  q  277.1324 g
 1000310004   10003
'
10004  2q  299.5683g
1000410005  10004
'
10005  3q  324.0393g
 1000510006   10005
'
10006  4 q  245.2983g
 1000610007   10006
'
10007  5q  201.7915 g
 1000710008  10007
'
10008  6q  277.2567 g
 1000810009   10008
'
10009  7 q  336.6539 g
 1000910010  10009
'
10010  8q  288.7930 g
CONTROL 1001010011  10010

'
10011  9q  370.3472 g
33
3.3.2. Calculul coordonatelor relative.
3.3.2.1.Calculul coordonatelor relative provizorii

x10002
'
10003  D1000210003  cos  1000210003  123.478m
x10003
'
10004  D1000310004  cos  1000310004  0.429m
x10004
'
10005  D10004 10005  cos  10004 10005  45.181m
x10005
'
10006  D1000510006  cos  1000510006  17.825m
x10006
'
10007  D1000610007  cos  1000610007  93.055m
x10007
'
10008  D10007 10008  cos  10007 10008  100.223m
x10008
'
10009  D1000810009  cos  1000810009  94.059m
x10009
'
10010  D1000910010  cos  1000910010  33.687 m
----------------------------------------------------
 x i j  229.457 m
y10002
'
10003  D1000210003  sin  1000210003  328.841m
y10003
'
10004  D1000310004  sin  1000310004  63.281m
y10004
'
10005  D1000410005  sin  1000410005  113.908m
y10005
'
10006  D1000510006  sin  1000510006  15.369m
y10006
'
10007  D10006 10007  sin  10006 10007  2.619m
y10007
'
10008  D1000710008  sin  1000710008  268.502m
y10008
'
10009  D1000810009  sin  1000810009  144.902m
y10009
'
10010  D1000910010  sin  1000910010  189.383m
----------------------------------------------------
 y i j  -1126.805m
34
3.3.2.2.Calculul corecţiilor de închidere pe coordonate
c x   x10010  x10002    xi  j  0.045m

c y   y10010  y10002    y i  j  0.130m
Corecţia totală:
c  c x2  c y2  0.138m
Calculul toleranţei:
 D 
T   0.003 D    0.573  c
 5000 
3.3.2.3.Calculul corecţiilor unitare

cx
kx   0.00003m
c y d ij
ky   0.00010m
 d ij
3.3.2.4.Calculul coordonatelor relative compensate
x1000210003  x10002
'
10003  k x * d 1000210003  123.465m
x1000310004  x10003
'
10004  k x * d 1000310004  0.427m
x1000410005  x10004
'
10005  k x * d 1000410005  45.185m
x1000510006  x10005
'
10006  k x * d 1000510006  17.824m
x1000610007  x10006
'
10007  k x * d 1000610007  93.052m
x1000710008  x10007
'
10008  k x * d 1000710008  268.531m
x1000810009  x10008
'
10009  k x * d 1000810009  144.919m
x1000910010  x10009
'
10010  k x * d 1000910010  189.402m
y1000210003  y10002
'
10003  k y * d 1000210003  328.876m
y1000310004  y10003
'
10004  k y * d 1000310004  63.287 m
35
y1000410005  y10004
'
10005  k y * d 1000410005  113.920m
y1000510006  y10005
'
10006  k y * d 1000510006  15.371m
y10006 10007  y10006

'
10007  k y * d 10006 10007  2.629m
y1000710008  y10007
'
10008  k y * d 1000710008  268.531m
y1000810009  y10008
'
10009  k y * d 1000810009  144.919m
y1000910010  y10009
'
10010  k y * d 1000910010  189.402m
3.3.3. Calculul coordonatelor absolute.
m x10003  x10002  x10002 10003  417958.666
m x10004  x10003  x1000310004  417958.239
m x10005  x10004  x10004 10005  418003.424
m x10006  x10005  x1000510006  417985.600
m x10007  x10006  x10006 10007  417892.548
m x10008  x10007  x10007 10008  417792.335
m x10009  x10008  x10008 10009  417886.400
m CONTROL x10010  x10009  x1000910010  417852.719
m y10003  y10002  y1000210003  595309.477
m y10004  y10003  y1000310004  595246.190
m y10005  y10004  y10004 10005  595132.269
m y10006  y10005  y1000510006  595116 .898
m y10007  y10006  y1000610007  595114 .270
m y10008  y10007  y10007 10008  594845.739
m y10009  y10008  y1000810009  594700.820
m CONTROL y10010  y10009  y10009 10010  594511 .418
3.4.Calculul coordonatelor punctelor radiate

Coordonatele punctelor radiate au fost calculate cu ajutorul soft-ului staţiei totale.
Formulele folosite au fost:
X PCT  X ST  DST  PCT * cos  ST  PCT
YPCT  YST  DST  PCT * sin  ST  PCT
Pct Hz V SD HD Orientare X Y
10002 -------- -------- -------- -------- 418082.131 595638.353

10001 197.96285 -------- -------- -------- 187.3400 416588.170 595939.426
36
1 76.2253 101.6598 118.772 118.732 65.6024 418143.209 595740.171

2 66.3905 104.0875 55.154 55.04 55.7676 418117.370 595680.634
3 374.3717 106.8204 13.413 13.336 363.7488 418093.363 595631.163
4 306.9173 100.2005 35.193 35.193 296.2944 418080.083 595603.220
10003 -------- -------- -------- -------- 417958.666 595309.477

10002 87.7568 -------- -------- -------- 77.1324 418082.131 595638.353
5 74.348 102.3838 49.048 49.013 63.7236 417985.101 595350.785
6 43.6012 99.4786 22.185 22.184 32.9768 417977.933 595320.500
7 335.5733 97.033 27.92 27.89 324.9489 417969.312 595283.740
10004 -------- -------- -------- -------- 417958.239 595246.190

10003 110.1989 -------- -------- -------- 99.5683 417958.666 595309.477
8 222.777 101.5832 9.504 9.501 212.1464 417948.909 595244.433
9 324.0364 104.653 5.874 5.858 313.4058 417959.462 595240.508
10 151.0733 104.7553 9.125 9.1 140.4427 417952.836 595253.560
11 121.0992 102.509 17.075 17.062 110.4686 417955.442 595263.067
12 92.2397 102.2692 16.932 16.921 81.6091 417963.056 595262.457
13 88.3659 98.7865 5.66 5.659 77.7353 417960.176 595251.553
10005 -------- -------- -------- -------- 418003.424 595132.269

10004 134.66765 -------- -------- -------- 124.0393 417958.239 595246.190
14 283.14659 95.0344 4.732 4.718 272.5182 418001.450 595127.984
15 313.17929 95.8547 6.718 6.704 302.5509 418003.692 595125.571
16 46.934293 93.8423 8.645 8.604 36.3059 418010.666 595136.914
17 82.401693 103.0349 5.48 5.474 71.7733 418005.772 595137.214
18 92.418293 96.7944 9.061 9.05 81.7899 418005.977 595140.952
19 99.743793 105.412 8.744 8.712 89.1154 418004.906 595140.854
20 101.55949 98.7728 11.099 11.096 90.9311 418004.999 595143.253
21 95.510093 98.2411 11.267 11.262 84.8817 418006.073 595143.215
22 98.103893 97.444 15.057 15.045 87.4755 418006.364 595147.024
23 118.01119 105.6701 24.365 24.268 107.3828 418000.616 595156.374
24 40.921893 91.5758 28.14 27.894 30.2935 418028.219 595145.047
25 25.480693 89.6414 26.099 25.754 14.8523 418028.480 595138.223
26 377.59469 95.3591 16.753 16.709 366.9663 418017.933 595123.983
10006 -------- -------- -------- -------- 417985.600 595116.898

10005 55.9262 -------- -------- -------- 45.2983 418003.424 595132.269
27 53.338184 98.5872 10.651 10.648 42.7103 418011.764 595123.518
28 26.563384 96.5892 11.919 11.902 15.9355 418014.955 595119.847
29 122.51638 105.9285 14.459 14.397 111.8885 418000.751 595131.045
30 136.19258 105.2478 13.839 13.792 125.5647 417998.033 595129.593
31 104.78978 104.9732 20.287 20.225 94.1619 418005.276 595137.038
32 385.45928 92.6969 20.89 20.753 374.8314 418022.576 595108.906
33 -0.141816 94.3513 24.372 24.276 389.2303 418027.353 595112.811
34 326.35168 94.4846 13.109 13.06 315.7238 418006.617 595104.235
35 241.82478 101.7753 24.566 24.556 231.1969 417981.758 595105.341
36 229.73648 103.3752 35.631 35.581 219.1086 417969.433 595106.378
37 218.99548 104.2624 37.527 37.443 208.3676 417966.304 595111.991
38 289.02578 97.3961 22.846 22.827 278.3979 417978.002 595095.373
39 289.37828 97.6632 28.18 28.161 278.7504 417994.197 595090.292
40 263.05468 100.688 31.911 31.909 252.4268 417981.737 595093.492
41 248.51858 102.03 32.682 32.665 237.8907 417976.376 595098.584
42 231.08798 102.8491 47.229 47.181 220.4601 417958.658 595101.995
43 219.64448 101.3624 68.326 68.311 209.0166 417935.797 595107.256
44 212.98408 102.3574 72.341 72.291 202.3562 417931.182 595114.223
45 207.17258 102.3889 72.66 72.609 196.5447 417930.922 595120.837
37
46 205.88738 102.9501 73.794 73.715 195.2595 417929.913 595122.382

47 174.86778 103.011 69.636 69.558 164.2399 417944.554 595153.948
48 169.33828 102.9665 70.896 70.819 158.7104 417946.985 595159.677
49 169.89278 102.7934 76.369 76.296 159.2649 417942.221 595162.454
50 170.86358 102.6113 82.542 82.473 160.2357 417936.523 595165.127
51 216.74908 101.6191 91.103 91.074 206.1212 417912.770 595108.155
52 216.09178 101.9521 83.597 83.558 205.4639 417920.173 595109.736
53 223.47178 102.0777 71.847 71.809 212.8439 417933.071 595102.509
54 195.32748 104.3312 38.907 38.817 184.6996 417965.722 595126.138
55 168.91038 104.521 45.29 45.176 158.2825 417967.605 595144.428
56 158.50078 105.6183 28.16 28.051 147.8729 417984.262 595137.385
10007 -------- -------- -------- -------- 417892.548 595114.270

10006 87.8833 -------- -------- -------- 77.2567 417985.600 595116.898
57 17.1728 101.8481 21.773 21.774 6.5462 417912.709 595122.493
58 35.2808 102.0194 17.373 17.375 24.6542 417909.831 595116.054
59 375.4338 101.3683 15.64 15.641 364.8072 417905.859 595106.057
10008 -------- -------- -------- -------- 417792.335 594845.739

10007 87.8833 -------- -------- -------- 77.2567 417892.548 595114.270
60 288.1545 99.8481 9.417 9.417 277.5279 417789.077 594836.996
61 189.9901 104.0194 10.424 10.404 179.3635 417782.470 594849.146
62 134.0428 103.3683 6.002 5.993 123.4162 417790.177 594851.424
63 70.8219 101.0666 30.994 30.99 60.1953 417810.470 594870.960
64 371.9068 96.3946 23.733 23.695 361.2802 417811.779 594832.293
10009 -------- -------- -------- -------- 417886.400 594700.820

10008 147.2832 -------- -------- -------- 136.6539 417792.335 594845.739
65 130.8144 102.5373 50.794 50.754 120.1851 417870.577 594749.161
66 104.7852 100.4391 13.103 13.103 94.1559 417887.606 594713.987
67 311.479 96.1398 19.807 19.771 300.8497 417886.671 594681.169
68 308.1499 99.1183 23.859 23.857 297.5206 417885.479 594677.100
10010 -------- -------- -------- -------- 417852.719 594511.418

10009 99.4226 -------- -------- -------- 88.7930 417886.400 594700.820
69 130.935 100.1854 22.008 22.008 120.3054 417845.536 594532.510
70 310.4641 98.521 13.832 13.828 299.8345 417852.405 594497.786
71 295.7745 102.5441 54.514 54.471 285.1449 417839.850 594458.618
72 281.3158 102.2723 68.726 68.682 270.6862 417821.926 594450.082
3.5.Reprezentarea punctelor și intocmirea planșelor
Soft-ul ales pentru reprezentarea punctelor și întocmirea planșelor desenate este AUTOCAD
LAND DESKTOP 2002. Motivul alegerii acestui soft este faptul că firma producătoare l-a conceput
plecând de la soft-ul de bază AUTOCAD 2002, dar ca un ajutor pentru firmele care lucrează în domeniul
topografiei. Acest program permite importarea datelor din teren în foarte multe formate, suportând
marea majoritate a statiilor totale existente pe piața, permite realizarea unei compensări automate
38
plecând de la carnetul de teren exportat de stațiile totale, permite crearea unor suprafețe tri-dimensionale
pe baza cărora se pot interpola curbe de nivel, și multe altele.
De asemenea interfața usor de folosit și comenzile foarte ușor de învățat recomandă Autocad ca
cea mai bună unealtă pentru crearea automatizată a planșelor necesare întocmirii lucrărilor cadastrale,
reducând substanțial timpul necesar întocmirii acestora.
Utilizarea softurilor informatice de genul Autocad este foarte importantă pentru ca acestea permit
stocarea pe suport magnetic a tuturor informațiilor si planșelor astfel create, precum și editarea lor
ulterioară și transmiterea lor. Utilizate bine aceste programe reduc timpul de întocmire a
documentațiilor, cresc randamentul lucrărilor și permit completarea cu informații ulterioare.
Figura 3.1. Interfața Autocad Land Desktop 2002
Coordonatele punctelor de stație și ale punctelor radiate se pot importa în Autocad ori prin unul
din formatele date de stația totală, ori prin crearea unor astfel de fișiere din valorile calculate prin
compensare, cu ajutorul softul-ui Microsoft EXCEL.
39
Un astfel de format trebuie sa conțină pe coloane campurile Nume Punct, Coordonata Nord,
Coordonata Est și o eventuală descriere, toate acestea separate printr-un delimitator bine definit, acesta
putând fi spațiu, virgulă, punct, TAB, etc.
Odată importate punctele se pornește la unirea acestora (crearea formei terenului si a
construcțiilor) , la calculul suprafețelor și la desenarea planșelor. Acestea se întocmesc conform
standardelor prezentate în Ordinul 634/2006 pentru aprobarea “Regulamentului privind conţinutul şi
modul de întocmire a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară” la o scară
corespunzătoare.
3.6.Soft-ul Generare CP
In procesul de întocmire documentații pentru lucrari de specialitate în domeniul cadastrului este
nevoie de obținerea unor fisiere standard pentru stocarea informațiilor din fișa corpului de proprietate și
pentru stocarea coordonatelor pe conturul acestuia.
Modulele aplicației de fața faciliteaza obținerea acestor fisiere intr-un format standard, care sa
permita încarcarea si validarea lor de catre inspectorii Oficiilor de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Modulul pentru obținerea fisierului care conține coordonatele pe contur si datele din fisa corpului de
proprietate se numeste GenerareCP.exe.Aplicația GenerareCP este destinata persoanelor fizice/juridice
autorizate sa execute lucrari de specialitate în domeniul cadastrului pe teritoriul României.Aceste fisiere
obținute prin intermediul aplicației de fața trebuiesc predate la Oficiile de Cadastru si Publicitate
Imobiliara odata cu documentația cadastrala propriu-zisa.
40
Figura 3.1. Interfața Generare CP v2.0
41
CAPITOLUL 4
CALCUL ECONOMIC
3.6.Calculul economic
LISTA DE LUCRARI NECESARE

Timp Valoare
Nr. Operaţiuni NT/UM
UM Cant consumat Materiale materiale
Crt. executate (min)
(min) (lei)
1 Recunoaşterea terenului Ampl. 30 1 30
Picheţi
2 Plantare puncte reţea Bucati 10 11 80 22
11 buc.
Parcela 20 1 20
3 Întocmire schiţe teren
Punctul 5 11 60
4 Staţie planimetrica Punctul 10 9 90
42
(electronic)
5 Radierea punctelor electronic Punctul 1 72 72
LUCRARI DE BIROU
Timp Valoare
Nr. Operaţiuni NT/UM
UM Cant consumat Materiale materiale
Crt. executate (min)
(min) (lei)
1 Schiţe de reperaj Punctul 10 11 110
Compensare reţea Grup de
2 240 1 240
planimetrica puncte
3 Calcul suprafeţe mp 5 3 15
Plan topografic
4 Dm.p. 240 1 240
1:500
6 Pregătirea lucrărilor Lucrare 240 1 240
7 Cartografiere Dm. p. 240 1 240
8 Verificare Lucrare 40 1 40
Întocmire documentaţie
9 Lucrare 120 1 120
finala
10 Multiplicare Fila 0.5 20 10
11 Arhivare Lucrare 60 1 60
Total consum de timp: 1667/60min = 28 ore medii convenţionale.

Valoarea orei medii convenţionale = salariul mediu 1200/160ore = 7,5 lei/ora.
Calculul manoperei:
Timp consumat x valoarea orei medii = 28 x 6 = 210 lei
Asupra valorii manoperei se aplica următoarele impozite şi taxe:
Contribuţia la asigurările sociale 20.8% 42lei

Contribuţia la FNUASS 0,85% 1,75lei
Contribuţia la fondul de şomaj 0.5% 1,04lei
Contribuţia la fondul de garantare Salarii 0.25% 0,54lei
Contribuţia la asigurările de sănătate 5,2% 10,24lei
Contribuţia pentru asigurări de accidente de munca 0.4% 0,92lei
Comisionul la Camera de Munca 0,75% 1,56lei
TOTAL CONTRIBUTII UNITATE 60lei
TOTAL MANOPERA 270lei
CALCUL MATERIALE
Valoare
Nr.
Materiale UM Cantitate materiale (Lei)
Crt.
(lei/buc)
1 Picheţi Buc. 11 3 33
2 Vopsea Kg. 0.01 10 0.1
3 Hârtie A4 Fila 20 0.02 0.4
43
4 Coperţi Buc. 1 1.5 1.5

5 Tonner copiator Fila 20 0.05 1
6 Cartuş imprimanta Fila 20 0.1 2
7 CD Buc 2 1 2
TOTAL MATERIALE 40lei
CHELTUIELI GENERALE :
Amortizare 4lei
Service echipamente 6lei
Telefon 12lei
Energie electrica 1lei
Cheltuieli întreţinere 4lei
TOTAL 27lei
CHELTUIELI DEPLASARE :
Transport 150lei
TAXE :
Aviz lucrare (200lei/ha) 200lei
Furnizare coordonate: 4 x 15lei 60lei
Furnizare plan 1 :5 000 40lei
TOTAL 300lei
DEVIZ ESTIMATIV :
1 Materiale 40lei
2 Manopera 270lei
3 Total 1+2 310lei
4 Cheltuieli generale+taxe 327lei
5 Cheltuieli deplasare 150lei
6 Total preţ 787lei
44
7 Profit 40% 315lei

8 Total preţ de cost 1102lei
9 TVA 24% 264,5lei
TOTAL VALOARE DEVIZ 1366,48lei
BIBLIOGRAFIE
Badea, G., Neuner, J. Instrumente si metode de masurare, Masuratori terestre, Bucuresti,

Ed. Matrix Rom, 2001
Cosarca, C. Topografie inginereasca, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2003
Cristescu, N. Topografie inginereasca, Editura didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 1978
Manolache, V. Organizarea lucrarilor de cadastru si geodezie-Masuratori terestre,

Bucuresti, Ed. Matrix Rom, 2001
Manea, R. Ghid de rezolvare a problemelor de topografie, Editia a II-a, Ed.E9,

2009
Onose, D. Topografie, Ed. Matrix Rom, 2001
Popescu, D. Topografia in constructiile civile, Bucuresti, 2009
Saracin, A. Topografie, Note de curs si aplicatii, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2005
Manual de utilizare Leica TC (R) Series, Leica Geosystems AG,

Heerbrugg, Elvetia, 2006
45

Proiect de Diploma - Oprea Nicolae

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Diploma - Oprea Nicolae

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oprea Nicolae Liceul Tehnologic Agricol Barcanesti

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL BARCANESTI DIN JUDETUL PRAHOVA

SPECIALIZAREA TEHNICIAN CADASTRU FUNCIAR - TOPOGRAF INVATAMANT

SPECIALIZAREA TEHNICIAN CADASTRU FUNCIAR - TOPOGRAF

LUCRARI DE TEREN SI DE BIROU

1.1. Cadrul legal

Lucrarea de față va avea în vedere o documentație de primă înscriere și o documentație pentru

Documentația pentru dezlipire cuprinde:

a) cererea de solicitare informaţii şi convenţie;

1.2. Operații pregatitoare

1.3. Indesirea rețelei de triangulație prin metoda intersecției înapoi

1.3.1.Îndesirea reţelelor geodezice – generalități

Reţelele de triangulaţie folosesc pentru determinarea coordonatelor punctelor de îndesire metoda

Figura 1.1. Principiul intersecţiilor şi triunghiul erorilor

Figura 1.2. Intersecţia înainte

-Înapoi. Se staţionează numai în punctul nou P şi se vizează punctele vechi A, B, C,

1.3.2.Îndesirea reţelelor geodezice – intersecția înapoi

intersecţia înapoi presupune staţionarea exclusiv în punctul de coordonate necunoscute şi măsurarea

Figura 1.4. Intersecţia simplă înapoi - procedeul Delambre.

Se observă din figura 1.1, că:

Se introduc relaţiile (1.2) în relaţiile (1.1) şi se obţine:

Putem determina orientările celorlalte vize, funcţie de ΘAP şi de unghiurile α şi β :

1.3.2.4.Coordonatele punctelor vechi

Denumire X [m] Y [m]

1.3.2.5.Directiile orizontale masurate

P.S. P.V. Direcţie [G]

P.S. P.V. Direcţie [G]

α=dir(PB) – dir(PA)= 34.0489[G]

tg θA’P’= 0.591163  θA’P’= 390.5900[G]

1.3.2.7.Coordonatele punctelor noi

Denumire X [m] Y [m]

16) Tasta pornire oprire

2.1.3. Axele constructive ale aparatului:

Figura 2.3 – Axele

1) Display informaţii - Câmpul măsurătorilor active.

2.1.5. Date tehnice, precizii:

Distanta minima pana la ţinta 1.7m

2.2.Determinarea coordonatelor reţelei de sprijin

2.2.1.1.Clasificarea drumuirilor în funcţie de elementele de sprijin

 drumuire liberă ( neconstrânsă )

 drumuire constrânsă ( sprijinită la capete )

Figura 2.6.Drumuire constrânsă

200 201 202

Figura 2.7. Reţele poligonale

2.2.1.2.Clasificarea drumuirilor după forma traseului poligonal

Figura 2.8.Drumuire întinsă

Figura 2.9. Drumuiri închise

2.2.2.Măsurarea laturilor drumuirii

2.3.Ridicarea detaliilor planimetrice

Figura 2.10. Metoda coordonatelor polare – drumuire cu radieri

Orientările se transmit cu formulele:

Figura 2.11. Metoda coordonatelor rectangulare

2.3.3.Metoda intersecţiei liniare

2.3.4.Metoda intersecţiei unghiulare

Tabelul 3.1. Vecinataţi

3.2. Proiectarea drumuirii

Punct X[m] Y[m]

Tabelul 3.3. Măsurători in staţii

DISTANŢE UNGHIURI DIRECŢII DISTANŢE

10003 63.293 298.7544 310.1964 63.283

3.3.1. Transmiterea şi compensarea orientărilor.

3.3.1.1.Calculul orientărilor laturilor de sprijin

3.3.1.3.Calculul neînchiderii pe orientări