Curs-Managementul Datelor Digitale Pentru Cadastru Si Carte Funciara PDF

PROGRAM DE STUDIU: MASTERAT
SPECIALIZARE: MANAGEMENTUL ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE ÎN

CONTEXTUL DEZVOLTĂRII RURALE
MANAGEMENTUL DATELOR DIGITALE

PENTRU
CADASTRU ȘI CARTE FUNCIARĂ
Note de curs
Cosmin – Alin POPESCU George POPESCU
Editura AGROPRINT
TIMISOARA
CUPRINS
CAPITOLUL 1. EVOLUȚIA ȘI ROLUL CADASTRULUI

6
DIGITAL
1.1. Trecut, prezent și perspective în cadastru 6
1.2. Obiectivele și funcțiile cadastrului 11
1.2.1. Partea tehnică 13
1.2.2. Partea economică 14
1.2.3. Partea juridică 14
1.3. Carte funciară 16
1.3.1. Conținutul cărților funciare 16
1.3.2. Înscrierile ce se realizează în cartea funciară 21
1.3.2.1. Înscrierea provizorie 21
1.3.2.2. Intabularea 23
1.3.2.3. Notarea 23
1.4. Structura lucrărilor de cadastru 27
1.4.1. Inregistrarea sporadică 27
1.4.2. Înregistrarea sistematică 28
30
CAPITOLUL 2. FONDUL FUNCIAR AL ROMÂNIEI
2.1. Generalități 30
2.1.1. Definiție 30
2.1.2. Date statistice de bază 31
2.1.3. Administratia publică 32
2.1.4. Activitatea juridică 33
2.1.5 Structura fondului funciar al Romaniei
2.2. Categorii de terenuri 35
2.2.1. Terenuri cu destinatie agricolă (TDA) 35
2.2.2. Terenuri cu destinatie forestiera (TDF) 36
2.2.3. Terenuri aflate permanent sub apă (TDH) 37
2.2.4. Terenuri aflate în intravilan (TDI) 38
2.2.5. Terenuri cu destinatie specială (TDS) 39
2.3. Categorii de folosință 41
2.3.1. Categorii de folosinta agricole (A).) 42
2.3.2. Categorii de folosință forestiere (F) 43
2.3.3. Categorii de terenuri cu ape și ape cu stuf (H) 44
2.3.4. Categorii de drumuri (DR) si căi ferate (CF)
45
2.3.5. Categorii de terenuri cu construcții (C ) 46
2.3.6. Categorii de terenuri degradate și neproductive (N) 46
CAPITOLUL 3. PROCESUL DE ÎNREGISTRAREA

47
SISTEMATICĂ A IMOBILELOR ÎN SISTEMUL
INTEGRAT DE CADASTRU ŞI CARTE FUNCIARĂ
3.1. Evoluţia înregistrării sistematice 47

3.2. Elementele de bază ale lucrărilor de cadastru sistematic 51
3.2.1. Principalele etape ale procesului de înregistrare
51
sistematică
3.2.2. Scopul şi obiectivele lucrărilor de înregistrare
53
sistematică
3.2.3. Influenţa factorilor legislativi asupra activităţii ANCPI 54
3.2.4. Instituţiile implicate in derularea procedurilor 55
3.2.5. Beneficiarii cadastrului sistematic 57
3.3. Principiile lucrărilor sistematice de cadastru 59
3.4. Aspecte sociale cu incidenţă in desfăşurarea lucrărilor de
60
inregistrare sistematică
CAPITOLUL 4. METODE ȘI ETAPE DE LUCRU IN

CADRUL PROIECTULUI DE INREGISTRARE 66
SISTEMATICĂ A IMOBILELOR
4.1. Realizarea raportului preliminar 66
4.1.1. Scop şi obiective 68
4.1.2. Analiza documentelor digitale și analogice colectate 66
4.1.3. Recunoaşterea terenului; estimarea volumului de
70
măsurători şi precizarea modului de realizare a acestora
4.2. Metoda de integrare şi preluare date prin scanare,
73
georeferențiere, integrarea informaţiilor și măsurători topografice
4.2.1 Realizarea reţelei de sprijin şi ridicare 73
4.2.2. Măsuratori topografice de precizie 77
4.2.3. Măsurători expeditive 79
4.2.4. Actualizarea planurilor cadastrale 79
4.3. Digitizarea limitelor tarlalelor/sectoarelor 80
4.4. Corelare planurilor de carte funciară cu cărţile funciare
83
existente
4.5. Stabilirea programului lucrărilor 84
4.5.1. Metode generale şi organizare 85
4.5.2. Persoane responsabile pentru fiecare flux de execuţie 86
4.5.3. Ordinea şi programarea activităţilor 86
4.5.4. Planul principalelor activităţi 87
4.6. Sistemul de asigurare a calităţii in cadastru 88
4.6.1. Filosofia generală a calităţii in cadastru 89
4.6.2. Controlul calității 91
4.6.3. Monitorizarea şi raportarea lucrarilor 92
4.7. Evaluarea riscurilor 95
CAPITOLUL 5. APLICAȚII SOFTWARE DE SPECIALITATE

99
PENTRU PRELUCRAREA DATELOR CADASTRALE
5.1. Realizarea suportului grafic - aplicaţia GIS NetSetCad 99
5.1.1. Componenţa unui Sistem Informatic Geografic 101
5.1.2. Avantajele utilizării GIS pentru integrarea proiectului 102
5.1.3. Harta vector şi structura straturilor 102
5.1.4. Tipuri de straturi utilizate în proiectul de inregistrare
109
sistematică
5.1.5. Structura ierarhică a Sistemului Informatic Geografic 111
5.1.6. Aplicaţia GIS - NetSetCad 112
5.2. Etapele creării unui proiect la nivel de U.A.T. 113
5.2.1. Transferul fisierelor de tip .XML în aplicatia NetSetCad 114
5.2.2. Definirea limitei U.A.T. şi a sectoarelor cadastrale 115
5.2.3. Analiza şi verificarea topologiei 118
5.2.4. Completarea datelor textuale legate de imobile şi
120
proprietari
5.2.5. Generarea fișierelor tip .CGXML şi a registrelor
123
cadastrale
5.3. Folosirea unei aplicații de tip Web Cad Gen 130
5.3.1. Pagina de export date 130
5.3.2. Pagina de management fișiere 134
5.3.3. Generarea datelor în format digital și analogic 136
CAPITOLUL 6. PUBLICITATEA IMOBILIARĂ 140

6.1. Noţiunea şi sistemele de publicitate imobiliare 144
6.1.1. Noţiunea de publicitate are două sensuri din perspectiva
144
analizei juridice.
6.1.2. Sistemele de publicitate imobiliară în dreptul român 145
6.2. Sistemul de publicitate prin cărţile funciare 147
6.2.1. Caracterizare generală şi reglementare. 147
6.2.2. Structura şi obiectul cărţii funciare 150
6.2.3. Principiile cărţilor funciare 153
6.2.4. Efectele înscrierilor în cărţile funciare 157
6.2.5. Acţiunile de carte funciară 158
6.3. Rolul şi locul A.N.C.P.I şi O.C.P.I. în sistemul publicităţii
161
imobiliare
CAPITOLUL 7. LUCRĂRI DE SPECIALITATE ȘI

DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE GESTIUNE A BAZELOR
164
DE DATE FOLOSITE LA ÎNREGISTRAREA
SISTEMATICĂ
7.1. Analiza limitei de U.A.T. și a intravilanelor componente 164
7.2. Campania de informare publică 165
7.2.1. Planul de activități pentru Campania de Publicitate 168
7.2.2. Faza I a Campaniei de Publicitate 169
7.2.3. Faza II a Campaniei de Publicitate 169
7.3. Informaţii puse la dispoziţia prestatorului 170
7.3.1. Identificarea deţinătorilor și colectarea actelor 173
7.3.2. Analiza datelor analogice şi digitale primite de la Oficiul
176
de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – baza cartografică
7.4. Prelucrarea bazei de date 183
7.4.1. Digitizarea şi vectorizarea planurilor și a hărților 184
7.4.2. Delimitarea sectoarelor cadastrale 184
7.4.3. Numerotarea cadastrală 187
7.4.4. Determinarea suprafeţelor 190
7.5. Întocmirea şi recepţia documentelor tehnice ale cadastrului 194
7.6. Publicarea şi actualizarea documentelor tehnice 197
7.7 Deschiderea cărţilor funciare şi incheierea lucrărilor de
199
înregistrare sistematică
BIBLIOGRAFIE
MANAGEMENTUL DATELOR DIGITALE PENTRU CADASTRU SI CARTE FUNCIARĂ
CAPITOLUL I
EVOLUȚIA ȘI ROLUL CADASTRUULUI DIGITAL
1.1. Trecut, prezent și perspective în cadastru

Cadastrele se referă întotdeauna la teren, iar intr-o transpunere
metaforică a relației omului cu pământul, putem spune că: ”pământul nu
aparține omului; omul aparține pământului, iar aceste lucruri sunt legate ca
sângele care unește o familie”.
Imediat după ce omul s-a stabilit și a început agricultura, a fost necesar să se
arate cumva cine controlează terenurile și cine ar putea fi impozitat pe
proprietate. Acesta a fost începutul dezvoltării vechi de secole a exploatării
terenurilor care a condus la crearea unui cadastru. Agricultura a legat poporul
de pământ. Sistemul feudal predominant în Europa îl urmărea. Numai
Revoluția Industrială a rupt legătura fizică puternică cu pământul, a făcut
terenul o marfă și a creat piețele funciare. Terenul a fost transformat în capital
în bilanț. Cadastrele au făcut posibilă această dezvoltare. Reconstrucția după
cel de-al doilea război mondial, creșterea economică puternică și creșterea
populației au făcut necesară planificarea utilizării terenurilor, atât regionale,
cât și urbane. Acest lucru a dus rapid la îngrijorarea cu privire la starea
mediului și calitatea acestuia. Mai multe informații au fost necesare privind
terenul și utilizarea sa. Încă o dată, cadastrele au jucat un rol semnificativ în
specificarea obiectivelor măsurătorilor pentru toate regiunile care au nevoie de
protecție. În ultimele două decenii, importanța cadastrului ca bază pentru
sistemele LIS și GIS a crescut și astfel a contribuit la o mai bună gestionare a
mediului și nu numai. Cadastru în diferite țări interpretează termenul
"cadastru" în moduri diferite. În acest context, nu este necesar pentru a intra în
detaliu pentru a defini cadastrele. Este suficient să spunem că, cadastrele
înregistrează anumite interese umane, atât publice, cât și private, în ceea ce
6
privește fiecare zonă de teren. Aceste date privind interesele umane pot include
informații despre proprietarul unei parcele, datele geometrice (coordonate,
hărți), utilizarea terenurilor etc. Datele cadastrale pot fi utilizate pentru a
susține tranzacțiile funciare, piețele funciare, asistență în administrarea
diverselor sectoare ale economiei, cum ar fi cum ar fi agricultura, protecția
mediului, pescuitul, silvicultura, locuințele, gestionarea terenurilor și zonarea,
utilitățile publice și transportul.
Cadastrele s-au dezvoltat în același mod ca și administrarea terenurilor. La
început, pământul era un obiect de utilizare, apoi sa transformat într-o marfă și
capital de schimb și, în final, într-un obiect de planificare și protecție.
Administrarea terenurilor și cadastrele au urmat aceste tendințe. Sistemul a
achiziționat mai multe straturi pentru a satisface noile cerințe. Informațiile
conținute în cadastru colectate numai din anchetele cadastrale nu mai erau
suficiente, iar pentru a îndeplini noile așteptări, contextul de date al cadastrului
trebuia extins. Sunt esențiale datele privind utilizarea terenurilor, drepturile și
restricțiile, cum ar fi zonarea, zonele protejate de mediu, monumentele istorice
etc.
Cadastrul ca promotor al dezvoltării și creșterii economice, economistul
peruvian, Hernando de Soto, a studiat acest subiect în articolul său din 1993
din The Economist intitulat " The Missing Ingredient ". De Soto s-a întrebat:
Oare de ce numai 25 din cele 189 state mondiale au ajuns la statutul țărilor cu
economie de piață dezvoltate, deși țările în curs de dezvoltare au primit
finanțări în valoare de miliarde de dolari?! Răspunsul lui De Soto este
"formalizarea" drepturilor de proprietate. Trebuie stabilit un sistem în care sunt
înregistrate obiecte de proprietate (cadastru), dreptul proprietății în sine este
înscris în evidențe, iar societatea garantează drepturile proprietarului dacă
cineva încearcă să ia ilegal proprietatea de la proprietarul de drept. Doar atunci
când proprietarul știe că proprietatea sa este sub controlul său, are interesul să
7
lucreze pentru acesta, să investească în acesta și să obțină un împrumut

împotriva ipotecii, îmbunătățind calitatea acesteia. În țările dezvoltate cu
economie de piață, această dezvoltare a necesitat secole. A devenit evidentă și,
prin urmare, nu este ușor să se perceapă importanța acesteia.
Cadastrele reprezintă o parte esențială a acestei dezvoltări. Pe de altă parte,
această realizare poate duce, de asemenea, la concluzii incorecte. Mulți experți
din domeniul terenurilor vor să sublinieze importanța cadastrului ca piloni de
bază ai societății și ca premisele necesare pentru economia de piață. De multe
ori subliniază, de asemenea, de Soto, că trebuie înființat un sistem cadastral
modern pentru a promova dezvoltarea.
Un sistem cadastral funcțional este o consecință mai degrabă decât o cauză. În
țările inspirate de De Soto, dezvoltarea generală a produs, din necesitate, un
sistem cadastral funcțional, nu invers. Sistemul cadastral este un instrument și
un mijloc, nu scopul în sine. Cele mai multe probleme legate de proprietatea
funciară nu sunt soluționate de inspectorii de teren. Într-o viziune personală,
fiecare bucată de pământ este împărțită în unități cadastrale, iar acestea nu
trebuie să fie descrise drept soluții la o problemă. Drepturile de utilizare a
terenurilor și restricțiile sunt descrise în propriul sistem.
Până în prezent, în România, conform ultimelor analize, referitoare la
situatia centralizată a lucrarilor de cadastru pentru intabularea terenurilor şi
construcţiilor, dintr-un total de 3.181 Unități Administrativ - Teritoriale (UAT-
uri), până la data de 01.11.2018 au fost finalizate lucrări de înregistrare
sistematică în 57 UAT-uri situate în 20 județe, acestea reprezentând un număr
de 529.502 imobile cu suprafața aferentă de 348.981,95 ha.
Ţinand cont de faptul că cea mai mare parte a imobilelor inscrise in
Cartea funciară sunt in intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale, cu
pondere mare in mediul urban, reiese faptul că in mediul rural şi cu precădere
zona de extravilan este deficitară la capitolul publicităţii imobiliare.
8
Fig. 1.1 Stadiul PNCCF - UAT
In acest context, intr-un mod logic şi oportun, a fost aprobat Programul

naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) 2015 - 2023, ce are drept
scop lucrativ "înregistrarea sistematică a imobilelor în sistemul integrat de
cadastru şi carte funciară la nivel naţional", aşa cum este menţionat în
Hotărârea Guvernului nr. 294/2015, publicată în Monitorul Oficial nr.
309/2015, finanţarea fiind asigurată din veniturile proprii ale ANCPI.
PNCCF 2015 – 2023 este coordonat de către ANCPI, având ca obiecti
aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (11) din Legea cadastrului şi a publicităţii
imobiliare nr. 7/1996, parcurgand urmatoarele etape:
- realizarea campaniilor de informare a cetăţenilor şi conştientizare
publică;
- identificarea imobilelor şi a deţinătorilor acestora;
- executarea măsurătorilor cadastrale;
- preluarea actelor juridice de la proprietari/posesori;
- integrarea, prelucrarea datelor, întocmirea documentelor cadastrale şi
afişarea publică a acestora;
9
- înregistrarea şi soluţionarea eventualelor cereri de rectificare înaintate

de către proprietari/posesori;
- operaţiunea de actualizare a documentelor cadastrale şi deschidere a
cărţilor funciare.
Pe lângă activiăţile enumerate mai sus, corelat cu acestea sau pentru
optimizarea etapelor de lucru din domeniu, sunt prezentate o serie de acţiuni
conforme unui plan de acţiuni anual aprobat de către Consiliul de administraţie
al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Acţiunile aprobate spre finanţare sunt:
1. Măsurători cadastrale în derulare în cadrul lucrărilor de înregistrare
sistematică, in prezent, pentru 181 UAT-uri situate în 41 de județe,
reprezentând un număr estimat de 1.910.636 imobile cu o suprafață estimată
de 1.156.887,56 ha şi alte operaţiuni pentru derularea procesului de
înregistrare sistematică a proprietăţilor;
2. Activităţi de geodezie, cartografie, topografie şl fotogrammetrie, care
implică întocmirea de ortofotoplanuri în unităţile administrativ-teritoriale din
mediul urban: scara 1:500 şi scara 1:1000, respectiv mentenanţa şi dezvoltarea
ROMPOS;
3. Activităţi (campanii) de informare şi conştientizare a cetăţenilor prin
editarea şi distribuirea unor materiale de informare şi conştientizare a
publicului referitor la înregistrarea sistematică a proprietăţilor, corelate cu
realizarea de campanii de informare publică;
4. Dezvoltarea şi mentenanţa sistemelor informatice prin creşterea capacităţii
de stocare a datelor, mentenanţa sistemelor informatice şi instruirea de
specialişti pentru utilizarea sistemelor informatice;
5. Conversia în format digital a documentelor analogice

6. Dotarea cu tehnică de calcul şi de stocare a datelor
10
7. Alte activităţi rezultate din derularea Programului Naţional de Cadastru

şi Carte Funciară, de genul celor menţionate mai jos:
- servicii de inventariere şi arhivare
- organizare unor seminarii cu implicarea reprezentanţilor autorităţilor
locale
- servicii de comunicaţii
- instruirea personalului de specialitate implicat în domeniul înregistrării
sistematice
- realizarea controlului calităţii lucrărilor de înregistrare sistematică
- monitorizarea socială a grupurilor vulnerabile în cadrul înregistrării
sistematice
- dotări specifice implementării PNCCF 2015 – 2023.
Prin finanțarea alocată în anul 2018 (Finanțarea IV), din fondurile
proprii ale ANCPI, conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului
nr. 35/2016, pentru cele 1.340 UAT-uri eligibile, au fost semnate 37 contracte
de servicii între unitățile administrativ-teritoriale și persoane fizice sau juridice
autorizate, reprezentând 51.014 imobile cu o suprafață de 34.115,01 ha.
Fig. 1.2 Finanțarea IV – 2018-2020
1.2. Obiectivele și funcțiile cadastrului

Cadastru digital are ca obiectiv principal evidența, măsurarea,
inventarierea, gestiunea și actualizarea sistematică a tuturor imobilelor și
rețelelor edilitare din intravilanul localităților (suprafața construită a unei
localități), sub aspect tehnic și economic, respectând datele de bază din
cadastrul general.
Sistemul cadastral digital conține baza de date necesară pentru
conturarea strategiilor de dezvoltare ale localităților, în crearea unui sistem de
impozitare corect, în conservarea fondului natural și construit protejat,
11
reprezentând un instrument pentru realizarea unui management eficient al

administrației locale precum și în procesul de informare, debirocratizare și
transparență decizională.
La rândul lor, formațiunile statale, oricare, oriunde și oricând ar fi
existat ele, și-au întemeiat existența instituţiilor pe sisteme de taxe și impozite
percepute de la proprietarii de bunuri imobile, între care cel mai important bun
este cel funciar, adică pământul. Astfel, statul este interesat să dețină o evidenţă
corectă și exactă asupra bunurilor imobile, terenuri și construcţii, atât din punct
de vedere al întinderii și al calităţii acestora, cât și al identităţii proprietarilor
de drept asupra acestora, pentru ca, prin sistemul de legi sau acte normative, să
dimensioneze corect și să direcționeze exact taxele și impozitele strict necesare
subzistenței bugetare a instituţiilor statale.
Atât din partea statului, cât și din partea cetățeanului contribuabil, a apărut
astfel, interesul pentru crearea unui sistem de înregistrare și evidență a
bunurilor imobile, prin care să fie instituite raporturi corecte între cele două
părți interesate.
Datele tehnice, economice și juridice necesare acestui sistem de
evidență sunt obținute prin acțiunea corelativă a disciplinelor: măsurători
terestre, pedologia, evaluarea economică și dreptul civil, a căror aplicare se
numește cadastru.
În concordanță cu funcțiile care le îndeplinește, cadastrul general cuprinde trei
parti si anume: partea tehnică, partea economică și partea juridică. Fiecare
parte la rândul său este legata de discipline diferite, în cadrul cărora ele se
dezvolta si se perfectionează. Pentru realizarea tuturor etapelor de lucrări care
definesc lucrarea în ansamblu ei de CADASTRU GENERAL, este necesară o
colaborare a specialistilor cadastrali cu specialisti din domeniile aratate mai
inainte, dar specialistilor cadastrali le revine rolul de aansambla părțile
componente ale cadastrului tehnic si economic si de a coordona desavârsirea
12
documentelor finale ale cadastrului general. Este de la sine inteles că, pentru
organizarea si realizarea sistemelor de cadastru de specialitate este necesară o
conlucrare strânsă cu specialiștii din domeniile diverse si anume, cu agronomii
pentru cadastru agricol, cu silvicultorii pentru cadastrul silvic, cu urbanistii
pentru cadastrul imobiliar-edilitar etc.
1.2.1. Partea tehnică a cadastrului, cuprinde lucrări de geodezie,
topografie, fotogrammetrie și cartografie, inclusiv culegerea unor date
descriptive-atribute privind imobilele, care se soldează cu obținerea planurilor
cadastrale si calculul suprafetelor si a registrelor cadastrale;
Partea sau funcția tehnică a cadastrului general este definita in Legea
privind cadastrul general si publicitatea imobiliara:
- Functia tehnica a cadastrului general se realizează prin determinarea
de baza de masuratori a pozișiei, configurației si marimii suprafetelor
terenurilor pe categorii de folosinta si proprietarii, precum si ale
construcțiilor”.
Din cele aratate mai sus, rezultă că partea tehnică a cadastrului general
cuprinde toate operatiunile tehnice geodezice, topografice, fotogrammetrice si
cartografice care concura la realizarea masuratorilor de teren si calcule
finalizate cu determinarea spatiala (grafica sau numerica) a punctelor care
definesc suprafetele imobilelor, corpurilor de proprietate si a unitatilor
teritorial-administrative.
Unele dintre operațiile tehnice generate de nevoia pentru cadastrul general
sau comune si altor activitati tehnico-economice, cum ar fi operațiile aferente
retelelor geodezice de triangulatie si nivelment, cele aferente intocmirii
planului topografic de baza al tarii sau planurilor de baza ale oraselor etc., iar
altele sunt proprii numai cadstrului general.
Avându-se în vedere ca unele dintre datele si documentele tehnice
geodezice, topografice, fotogrammetrice si cartografice elaborate pentru
13
nevoile altor activitati tehnico-economice sunt comune sau se pot folosi

integral sau partial in activitatea de cadstru general, in Legea privind cadastrul
general si publicitatea imobiliara se prevede obligativitatea pentru agentii
economici care detin sau executa astfel de documentatii, sa le puna la dispozitie
si institutiilor de cadastru judetene.
1.2.2. Partea economică, ce are ca obiectiv evaluarea bunurilor
imobiliare, în functie de bonitarea cadastrală, respectiv de potentialul productiv
al solului si cartarea constructiilor, evaluare ce stă la baza unei impozitări
corecte
Partea sau funcția economică a cadastrului general este aceea care
evidențiaza valoarea economică a bunurilor imobiliare (a imobilelor).
Obiectivul stabilirii valorii economice a imobilelor este legat nemijlocit de
stabilirea in mod echitabil a obligatiilor fiscale (in principal a impozitelor si
taxelor asupra imobilelor).
Pentru terenurile agricole, valoarea economică se stabileste cu ajutorul
bonitarii cadastrale. Prin bonitarea cadastrala a terenurilor agricole se stabileste
de fapt gradul de fertilitate, potentialul productiv al solului si in final, venitul
net cadastral la unitatea de suprafata.
Lucrările de bonitare cadastrală a construcțiilor se executa pe baza datelor
privind: structura construcției (de rezistența), materialului de constructie de
baza, destinatie etc.
Normele tehnice de conținut si documentațiile specifice pentru lucrarile de
bonitare cadastrala a terenurilor agricole ca si pentru bonitarea cadastrala a
constructiilor, se emit de catre ministerele care tuteleazț aceste activități.
1.2.3. Partea juridică, ce urmareste situatia de drept a terenurilor si a
constructiilor, este mai putin reprezentativă pentru cadastru. Singurele aspecte
juridice se refera la întocmirea unor acte si documentatii administrative si la
stabilirea posesorului de fapt (nu de drept), care fructifică imobilul; dreptul
14
real de proprietate urmeaza sa se consfintească ulterior prin înscrierea în cartea

funciară.
Partea juridică a cadastrului general, potrivit prevederilor din noua
legislație se constituie ca o activitate neinglobată în cea de cadastru, dar care
se realizeaza numai pe baza datelor din cadastrul general și dupa introducerea
cadastrului general pe intreg teritoriul administrativ (al comunei, orașului sau
municipiului). Singura problema de natura juridică ce se urmareste și se
consemnează în procese de executare a lucrărilor de cadastru (în partea
tehnică) se rezumă la stabilirea posesorului de fapt, iar nu de drept, al
imobilului la data introducerii cadastrului general.
Ca atare, persoana se înscrie in registrele cadastrale numai cu calitatea
sa de posesor care fructifica imobilul si care poate avea sau nu si dreptul real
de proprietate.
Raportul juridic în care se afla detinatorul de fapt fața de imobilul
înscris în cadastru se stabileste numai prin sistemul de publicitate imobiliara
oficial care la noi in tara îl reprezintă cartea funciară. De mentionat totodată
că, cele doua activități - cea a cărtilor funciare de catre judecatoriile teritoriale,
iar cadastrul general de catre oficiile de geodezie si cadastru judetene.
1.3. Cartea funciară

Cartea funciară cuprinde următoarele elemente: descrierea imobilelor
și ȋnscrieri referitoare la drepturile imobiliare reale, notificări referitoare la
drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au
legatură cu imobilele respective [37].
Cartea funciară constituite punctul central al raporturilor juridice
integrale şi exacte a imobilelor, proprietatea persoanelor fizice şi juridice din
aceeași localitate ca unitate administrative-teritorială, comună, oraş,
municipiu.
15
Cartea funciară dă siguranța deplină transmiterii bunurilor imobile şi

consolidează proprietatea privată imobiliară, garantând operațiunile juridice
privind circulația juridică a imobilelor, înlesnind introducerea terenurilor în
circuitul civil.
Cărțile funciare reprezintă un sistem de publicitate imobiliară real şi
complet prin care drepturile reale imobiliare se constituie, transmit, modifică
sau se sting și are sarcina de informații complete și sigure asupra condițiilor de
drept privind obiectul acestor drepturi.
Cărțile funciare sunt un sistem de publicitate real întrucât se bazează
pe indentitate topografică a bunurilor și sunt un sistem complet deoarece
realizează publicitatea integrală a transmiterii bunurilor imobile.
1.3.1. Conținutul cărților funciare
Titlul cărții funciare cuprinde următoarele elemente: numărul cărții

funciare și denumirea unității administrativ-teritoriale în care este situat
imobilul respectiv (fig. 1.7) și are scopul de a separa cărțile funciare între ele,
de a le individualiza [23].
Partea I (Foaia de avere)
Partea I cuprinde descrierea imobilului cu indicarea numărului de
ordine şi cel cadastral al imobilului conform numerotării imobilelor din planul
cadastral, suprafața (fig. 1.7), iar Anexa la Partea A, cuprinde planul imobilului
cu vecinătăţi, geometria parcelei, descrierea imobilui, inventarul de
coordonate (fig. 1.4).
16
Fig. 1.3 Foaia de avere
Fig. 1.4 Anexa 1 la Foaia de avere

În antet se menționează numărul cărții funciare, ca şi în partea A:
a) numărul cadastral şi cel de ordine al imobilului
b) suprafaţă imobilului, care se obţinine prin măsurători cadastrale, categoriile
de folosinţă, destinaţia şi după caz, construcţiile (fig. 1.5).
Prin regulamentul aprobat prin ordin comun al Ministrului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale şi al Directorului general al Agenţiei Naţionale, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1, se stabileşte scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol şi schimbarea categoriei de
folosinţă a imobilelor situate în extravilan.
Fig. 1.5 Anexa 1 la Foaia de avere- Date referitoare la teren
17
c) planul imobilului care cuprinde descrierea imobilului, acesta "constituie

anexa la Partea I a cărţii funciare şi este întocmită conform regulamentului
aprobat prin ordin cu caracter normativ emis de către directorului general al
Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care se publică în
Monitorul Oficial al României" .
Partea a II-a (Foaia de proprietate)

Partea a II-a cuprinde înscrierile privitoare la proprietate adică dreptul
şi documentele pe care se întemeiază acesta proprietate. În antet se
menționează numărul cărții funciare, ca în partea A (fig. 1.6).
Fig. 1.6 Foaia de proprietate
Partea a II-a are următorul conținut:

1. Numărul curent - reprezintă numărul de ordine la care se face trimiterea de
la Partea A sau Partea B și sub care s-a făcut operaţiunea
2. Numele proprietarului - se scrie în detaliu pentru a îndepărta orice
suspiciune referitoare la identitatea acestuia; la persoană fizică se scrie numele,
prenumele iar la persoană juridică, se înscrie denumirea acesteia.
18
Operaţiunea poate cuprinde [61]:

- actul/faptul juridic pe baza căruia se constituie titlul dreptului de
proprietate, precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază
acest drept;
- strămutările proprietăţii;
- dreptul de concesiune, dreptul de administrare şi dreptul de folosinţă,
cu titlu gratuit, corespunzătoare proprietăţii publice;
- servituţile constituite în folosul imobilului;
- drepturile personale, faptele juridice sau alte raporturi juridice, precum
şi acţiunile şi elementele privitoare la proprietate;
- recepţia propunerii de dezmembrare sau de comasare şi respingerea
acesteia, respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere, în cazul
imobilelor cu carte funciară deschisă;
- interdicţii de înstrăinare, dezmembrare, grevare, închiriere, comasare,
demolare, construire, restructurare şi amenajare; obligaţiile de a nu face;
- clauza de inalienabilitate a imobilului, potrivit Art. 628 alin. (2) din
Codul Civil şi clauza de insesizabilitate, potrivit Art. 2.329 alin. (3) din
Codul Civil;
- orice modificări, îndreptări sau însemnări care s-ar face în titlu, în
Partea I sau în Partea a II-a a cărţii funciare, referitoare la înscrierile
făcute [36].
3. Observații
În partea B se înscriu servituțiile în favoarea imobilului pentru a fi
observate şi luate în considerare, iar cele stabilite în sarcina imobilului se
înscriu în partea C.
Partea a III-a (Foaia de sarcini)

Partea a III-a cuprinde înscrieri cu privire la sarcinile ce revin
proprietarului sau imobilelor (drepturi reale principale - dezmembrăminte ale
19
dreptului de proprietate: usufruct, abitație, uz, superficie şi drepturi reale -

ipoteci, servituți în sarcina imobilului, privilegii, fapte juridice, urmăriri
imobiliare etc), referitoare la imobilele înscrise în partea A.
În antet se menţionează numărul cărţii funciare, ca în partea A. Această
parte este alcătuita din trei rubrici (fig. 1.7):
1. Numărul curent - numărul de ordine sub care a fost înregistrată operaţiunea
și la care se face trimitere de la celelalte părți;
Fig. 1.7 Foaia de sarcini
2. Cuprinsul, înscrieri privitoare la sarcini asupra imobilelor din partea A [61]:

- dezmembrămintele dreptului de proprietate: dreptul de superficie, uz,
uzufruct, servituţile în sarcina fondului aservit, abitaţie, ipoteca şi privilegiile
imobiliare, precum şi cesiunea de creanţă şi locaţiunea;
a. faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi
acţiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;
b. sechestrul, urmărirea silită a imobilului sau a veniturilor sale;
c. orice modificări, îndreptări sau însemnări care s-ar face cu privire la
înscrierile făcute în această parte.
3. Observații - orice schimbare adusă vreunei înscrieri în cartea funciară se
evidenţiază prin sublinierea vechii înscrieri și prin trecerea, în rubrică
observații, a numărului de ordine sub care s-a operat înscrierea nouă.
20
1.3.2. Înscrierile ce se realizează în cartea funciară

Înscrierile în cartea funciară sunt:
- intabularea
- înscrierea provizorie
- notarea.
Condiţiile, cazurile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite
de către Codul Civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară este
reglementată prin legislaţia în vigoare şi de regulamentul aprobat prin ordin cu
caracter normativ al directorului general al ANCPI [61].
Dreptul de proprietate "dar şi celelalte drepturi reale asupra unui
imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial
sau a certificatului de moştenitor, încheiate de către un notar public, a
hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de
autorităţile administrative" [86], atunci când legea prevede aceasta, prin care
s-au constituit sau transmis în mod valabil.
Drepturile reale înscrise în baza unor acte juridice în care părţile au
stipulat rezilierea sau resoluţiunea pe baza unor pacte comisorii se radiază:
a. în baza unei declaraţii în formă autentică a părţilor;
b. în baza unei încheieri întocmite în formă autentică prin care notarul public
constată îndeplinirea pactului comisoriu;
c. în baza hotărâri judecătoreşti irevocabile [61].
1.3.2.1. Înscrierea provizorie
Înscrierea provizorie se mai numește și prenotare, este înscrierea care

strămută, constituie, modifică sau stinge un drept real afectat de o condiție
suspensivă sau dacă se înscrie o hotărâre judecătorească care nu este definitivă
și irevocabilă.
21
Înscrierea provizorie este privită ca o înscriere condiționată, având în

vedere faptul că efectul ei depinde de producerea unei justificări sau a unui fapt
ulterior.
Înscrierea provizorie este "acea varietate de înscriere în cartea
funciară care produce efecte sub condiția și în măsura justificării ei" [40].
Înscrierea provizorie reprezintă acea înscriere care se face numai în
cazurile expres prevăzute de legislaţia în vigoare, numai de actele de
reglementare primară emise de Parlament sau de Guvernul României, respectiv
legi în sens formal, Ordonanțe de Urgență ale Guvernului [60].
Este necesară înscrierea provizorie în situaţiile în care, "la momentul în
care se solicită, dreptul real imobiliar nu poate fi intabulat, iar ulterior, când
înscrierea va dobândi caracter definitiv, transformându- se intabulare, va
avea data şi rangul din momentul înscrierii provizorii" [87].
Principalul scop al înscrierii provizorii este acela "de a conferi
persoanei interesate certitudine cu privire la dreptul sau şi de a-l apăra de o
eventuală intabulare a aceluiaşi drept de către o tertă persoană" [87].
"În cazul imobilelor ai căror proprietari sau alţi deţinători nu pot fi
identificaţi cu ocazia efectuării din oficiu a lucrărilor de cadastru, dreptul de
proprietate se va înscrie provizoriu în favoarea unităţii administrativ-
teritoriale" [87].
Astfel, dreptul de proprietate va putea fi intabulat ulterior, la cerere, în
baza unei documentaţii care trebuie să cuprindă [61]:
a. identificarea imobilului în planul cadastral, operaţiune care are drept scop
dovedirea faptului că imobilul din actul de proprietate corespunde cu cel din
planul cadastral;
b. actul prin care este atestat dreptul de proprietate;
c. certificatul pe baza căruia se atestă faptul că imobilul este înregistrat în
evidenţele fiscale sau dacă este cazul, în registrul agricol, eliberat de către
22
primarul unităţii teritorial-administrative în care este amplasat imobilul

respectiv.
Înscrierea provizorie devine opozabilă terţilor cu rangul determinat de
cererea de înscriere, sub condiţie şi în măsură justificării ei.
Justificarea unei înscrieri provizorii îşi "extinde" efectul asupra tuturor
înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea ei; nejustificarea unei
înscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei şi a tuturor
înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea acesteia [39].
1.3.2.2. Intabularea
Intabularea reprezintă înscrierea prin care se săvârşeşte, cu titlu

definitiv, începând de la data înregistrării cererii, constituirea, strămutarea,
modificarea sau stingerea unui drept imobiliar real [75].
Intabularea nu necesită justificări ulterioare fiind o înscriere definitivă.
Înscrisul original în vederea intabulării necesită următoarele:
- să aibă putere doveditoare deplină potrivit dreptului comun
- să îndeplinească cerințele de validitate ale actului juridic
- să precizeze numele părţilor
- să diferențieze imobilul sau dreptul real asupra căruia se face înscrierea
- să existe o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba
romană.
Are ca efect "opozabilitatea faţă de eventualii titulari de drepturi reale
imobiliare cu același obiect care nu au efectuat această operațiune sau au
efectuat-o ulterior, în cazul a două sau mai multe acte juridice succesive
pentru care nu s-a cerut înscrierea în cartea funciară a actului juridic de
dobândire, constituire, recunoaştere, stingere, modificare și de transmisiune a
unor drepturi reale imobiliare" [34, 77].
23
Dobânditorul anterior al dreptului de proprietate sau al altui drept real

asupra unui imobil printrun act juridic, "poate cere instanței judecătorești să
acorde înscrierii sale rang preferențial față de înscrierea efectuată de un
dobânditor ulterior cu titlu gratuit sau care a fost de rea credință la data
încheierii actului, dacă actele au același obiect și provin de la același autor"
[34, 76].
Intabularea reprezintă "înscrierea definitivă a unui drept real imobiliar
în cartea funciară" [86] şi are loc după definitivarea lucrălilor de cadastru întro
unitate administrativ-teritorială precum o comună, aceasta având "un caracter
definitiv şi cert, spre deosebire de înscrierea provizorie care necesită
justificări ulterioare şi de notare care consemnează în principal drepturi
personale sau alte raporturi juridice care se interferează cu imobilele înscrise
în cartea funciară şi care pot suferi modificări frecvente" [23, 86].
Dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt [64]:
- dreptul de superficie
- dreptul de uzufruct
- dreptul de uz
- abitația
- dreptul de servitute.
Drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică sunt
[64]:
- dreptul de administrare
- dreptul de concesiune
- dreptul de folosință cu titlu gratuit.
Drepturile reale de garanție sunt:
- dreptul de ipotecă
- privilegiile imobiliare.
Obiectul intabulării vizează întregul imobil.
24
Dreptul de proprietate "se intabulează asupra întregului imobil sau pe

cote-părți, în cazul coproprietății" [87]. În ultimul caz, se vor nominaliza
coproprietarii și cota cuvenită acestora, în situaţia în care aceasta este
determinată [64].
1.3.2.3. Notarea
Notarea reprezintă "înscrierea drepturilor personale, a drepturilor de

creanţă, a faptelor sau a raporturilor juridice care au legătură cu imobilele
cuprinse în cartea funciară în scopul asigurării opozabilităţii faţă de terţi"
[86] (fig. 1.8). Astfel, notarea este "o caracteristică a drepturilor de creanţă,
având în vedere că drepturile reale pot fi doar intabulate sau înscrise
provizoriu" [86].
Fig. 1.8 Notarea în cartea funciară
Notarea poate fi definită ca "înscrierea prin care actele, faptele juridice

sau raporturile juridice privitoare la drepturile personale, la starea sau
capacitatea persoanelor, în legătură cu imobilele din cartea funciară devin
opozabile față de terți sau sunt înscrise cu efect de informare" [24, 87].
25
Notarea se realizează, fie la cererea persoanelor interesate, fie din

oficiu, însă numai în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare.
În cazul cererilor de notare a unor drepturi, fapte ori raporturi juridice
pentru care, în legislaţia în vigoare nu este prevăzută formalitatea de publicitate
a notării, se vor respinge [64].
Publicitatea imobiliară, "ca sistem de înscriere în acte publice a
drepturilor reale imobiliare ale proprietarilor, are la bază documentația
cadastrală a unei localități" [67, 84].
În ţara noastră, publicitatea imobiliară este legiferată prin Cartea
funciară care reprezintă unitatea de bază a sistemului.
Informațiile provenite din înregistrarea sistematică, din cadastrele de
specialitate şi cele din publicitatea imobiliară, reprezintă "proprietatea publică
a statului fiind astfel accesibile, contra cost, persoanelor fizice și juridice. Fac
excepție cele privind siguranța națională și alte cazuri reglementate prin
legislația în vigoare. În același spirit, conform legii, sistemul informațional al
cadastrului și publicițății imobiliare se integrează în sistemul național de
informatizare al României" [67, 84].
Sistemele cadastrale s-au dezvoltat de-a lungul timpului în întreaga
lume pe baza unor modele cu specific naţional sau regional, sub forme diferite,
răspunzând unor nevoi diferite, putându-se deosebi: sisteme cadastrale cu
funcţii fiscale, sisteme de gestiune şi administrare teritorială, planificare
urbană, protecţia mediului, sisteme cadastrale multiscop, sisteme de carte
funciară.
Totuşi, cadastrul are drept funcţii de bază reprezentarea parcelei şi
stabilirea proprietarului.
În prezent pentru Sistemul Informaţional al Cadastrului existent în
România este specifică dezvoltarea neuniformă a unor componente din cadrul
sistemului.
26
1.4. Structura lucrărilor de cadastru

1.4.1. Inregistrarea sporadică
Înregistrarea sporadică a unui imobil în sistemul integrat de cadastru se

poate efectua la cerere, în cazul persoanelor interesate sau a instituțiilor,
conform legii.
Înregistrarea sporadică se realizează având la baza următoarele
documente:
- dovada faptului juridic sau actului de dobândire a dreptului [64];
- certificat fiscal eliberat de autoritatea competentă - primărie [64];
- documentaţia cadastrală recepţionată pentru deschiderea cărții funciare
recepţionate;
- dovadă privind plata taxelor pentru recepţia şi înscrierea în cartea
funciară [59].
În lipsa actelor de proprietate, persoanele interesate (pentru
uzucapiunea extratabulară, art. 930 Cod Civil sau pentru condițiile uzucapiunii
prevăzute de Codul Civil din 1864), pot solicita notarea posesiei pe baza
următoarelor acte:
- documentaţia tehnico - cadastrală;
- declaraţie pe proprie răspundere în formă autentică, ce atestă faptul că
a avut în posesia imobilului timp de 3 ani;
- certificat eliberat de către primărie din care reiese faptul că a fost
efectuată procedura de publicare a documentaţiei tehnico - cadastrală.
Înregistrarea sporadică a unui imobil presupune întocmirea unei
documentaţii cadastrale care va fi realizată pe cheltuiala persoanei solicitante
interesate şi va fi depusă la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în
scopul avizării tehnice, fără a se atribui număr cadastral.
27
1.4.2. Înregistrarea sistematică
Înregistrarea sistematică reprezintă "procesul prin care se realizează

translatarea situaţiei reale a tuturor imobilelor aflate pe teritoriul României,
întrun sistem informatic unitar, având ca scop gestionarea eficientă a
informaţiilor privitoare la acestea" [83].
Informaţiile privind imobilele de pe teritoriul României, care se
translatează în sistemul informatic sunt de natură juridică, economică şi
tehnică.
Informaţiile de ordin tehnic se obţin ca urmare a determinării
suprafeţei, poziţiei şi configuraţiei imobilelor, a destinaţiei şi categoriei de
folosinţă a acestora, precum şi a construcţiilor.
Informaţiile de ordin economic se determină pe baza elementelor
tehnice ale imobilelor, având ca scop stabilirea unei valori reale de impozitare
pentru acestea.
Informaţiile de ordin juridic au în vedere "identificarea
proprietarilor/posesorilor tuturor imobilelor, precum şi înscrierea în cartea
funciară a dreptului de proprietate şi/sau a altor drepturi reale, în baza actelor
translative sau constitutive de drepturi" [83].
Procesul privind înregistrarea sistematică se realizează la nivelul
comunelor (unităţi administrativ-teritoriale), pe sectoare cadastrale.
Cadrul legal:
- Legea Cadastrului şi a Publicităţii Imobiliare nr. 7/1996, republicată
[61]
- Ordinul nr. 534/2001 al Ministrului Administraţiei Publice, privind
aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului, modificat
[91, 59];
- Ordinul nr. 601/2008, al directorului general al A.N.C.P.I. privind
aprobarea Protocolului-cadru de colaborare încheiat între Agenţia
28
Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi unităţile

administrativ-teritoriale pentru realizarea cadastrului;
- Ordinul nr. 844/2010, al directorului general al A.N.C.P.I., ordin pentru
aprobarea Regulamentului privind înscrierea din oficiu în cartea
funciară după finalizarea lucrărilor de cadastru.
29
CAPITOLUL II.
FONDUL FUNCIAR AL ROMÂNIEI
2.1 . GENERALITĂȚI
2.1.1. Definiție
Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse între

granițele țării indiferent de categoria de folosință și de proprietar. Conform
Legii 18/1991
“ Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlu pe baza caruia
sunt deținute sau de domeniul public sau privat din care fac parte, constituie
fondul funciar al României “
2.1.2. Date statistice de bază
Populatia României
19.542.303 milioane
44% Populația urbana
56% Populația rurală
30
2.1.3. Administratia publică
Administrația publică este condusă la nivel central prin guvern iar la nivel
județean și local (municipiu, oraș, comună) prin consilii locale alese. Ca
reprezentant în teritoriu, guvernul numește un prefect ce coordonează
activitatea primariilor, la rindul lor primarii indeplinesc hotaririle consiliilor
locale, iar Consiliul Judetean ales urmarește respectarea normelor legale si
constitutionale de catre acestea.
Împărţirea administrativă
Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul României are o

organizare administrativă pe comune, oraşe şi judeţe.
31
Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este

formată dintr-unul sau mai multe sate şi este condusă de un consiliu local şi un
primar ales. România are 2 685 de comune însumând 13 285 de sate, respectiv
cu o medie de cinci sate pe comună.
Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un

primar ales. Oraşele mai importante pot fi declarate municipii. România are
263 de oraşe, dintre care 82 sunt municipii.
Judeţul este unitatea administrativă condusă de un consiliu judeţean şi

un prefect. Consiliul judeţean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de
judeţe plus municipiul-capitală Bucureşti, care are un statut similar cu acela de
judeţ. Un judeţ are, în medie, o suprafaţă de 5800 km.p. şi o populaţie de 500
000 de locuitori.
Din 263 de oraşe, 25 au peste 100 000 de locuitori. La 1 ianuarie 2015,

primele 10 mari orase (municipii), din punct de vedere al numarului de
persoane cu domiciliul in localitatea respectiva, au fost: Bucuresti (2103346),
Iasi (357192), Timisoara (333613), Cluj-Napoca (322108), Constanta
(319168), Craiova (307022), Galati (305805), Brasov (291195), Ploiesti
(234969) si Oradea (223237).
2.1.4. Activitatea juridică
 Activitatea juridica se desfasoară la nivel național organizată în cadrul a :

 179 de competente teritoriale in fiecare funcționind o judecatorie cu un
Birou de Carte funciară și Birouri notariale publice ;
32
 41 de tribunale, respectiv câte unul in fiecare județ ;

 15 Curti de Apel, la cite una fiind arondate mai multe județe ;
 Curtea Supremă de Justiție .
2.1.5. Structura fondului funciar al Romaniei
Distribuția terenurilor din tara noastră, respectiv clasificarea

acestora, se poate face dupa mai multe criterii. Din punctul de vedere al
cadastrului general interesează, în mod deosebit doar anumite structuri ale
fondului funciar.
33
 Dupa formele de relief, din suprafata totala a tarii, 31 % reprezinta

munti, peste 800 m. inaltime, 36 % dealuri si podisuri intre 200-800 m.
si 33 % campii sub 250 m. altitudine;
 Dupa utilizarea (destinatia) terenului, din intreg teritoriul national

fondul agricol ocupa 63,0%, fondul forestier 26,7 %, iar terenurile cu
alte destinatii (localitati, cai de comunicatie, ape, s.a.m.d) 10,3 %
 Dupa forma de proprietate in fondul funciar al Romaniei se disting

terenuri cu regimuri juridice proprii :
34
- proprietate publică ce aparține numai statului si unitătilor

administrativ-teritoriale, suprafetele constituind in ansamblu
domeniul public de interes national sau local ;
- proprietate privată detinută de persoane fizice, persoane
juridice de drept privat, precum si statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale,. aceste ultime categorii constituind
domeniul privat al statului.
 Categoriile de folosință a terenurilor din România sunt distribuite în

functie de conditiile naturale, definite in general de relief respectiv
altitudinea si in mai mică masură latitudinea si longitudinea .
2.2. CATEGORII DE TERENURI

Terenurile s-au diferentiat, în timp, prin termeni care încearca sa
arate fie “destinatia” lor, de teren agricol, padure, drum, constructie, ape, etc.
fie “modul de folosință “, respectiv pe sectoare de activitate, după criterii
economice. O astfel de clasificare a terenurilor, împreuna cu codificarea lor,
suprima descrierea ceruta de cadastru si facilitează identificarea acestora in
sistemul informational adoptat.
În prezent, la noi se distind “ cinci categorii de terenuri”, fiecare cu o
sfera largă în care sunt incluse mai multe “categorii de folosinta”. Dupa cum
se vede aceeasi folosință se poate regasi, evident, în doua sau mai multe
categorii de terenuri.
În cele ce urmeaza “categoriile” amintite mai sus vor fi prezentate, pe scurt,
in conformitate cu prevederile Legii nr. 18/91 a Fondului funciar, republicată.
2.2.1. Terenuri cu destinatie agricolă (TDA)
„Fondul funciar agricol cuprinde ansamblul suprafețelor, respectiv
terenurilor agricole direct productive (arabil, vii, livezi, pepiniere agricole,
plantatii de hamei și duzi, fantete, pasuni, sere, solarii), precum si cele cu
vegetatie forestiera neincluse in amenajamentele silvice, cele acoperite cu
35
constructii si izolatii agrozootehnice, amenajarile piscicole și îmbunătățirile

funciare, drumuri tehnologice, depozite și platforme, terenurile neproductive
ce urmează a fi incluse în cadastrul agricol, s.a.m.d.
Cadastrul agricol are drept obiect fondul funciar agricol. Introducerea
lui presupune o organizare teritorială de perspectivă, care sa-i asigure o mai
mare stabilitate chiar in condițiile proprietatii private, iar documentația
cadastrală ar cuprinde:
Informatii generale, ce sunt utile cadastrului general respectiv
posesorul, sectorul cadastral, nr. Topografic al parcelei, categoria de
folosință, suprafață, clasa de calitate, venitul net cadastral ;
Informații speciale, necesare conducerii procesului de producție
(clima, relieful, solul), a lucrărilor agrotehnice (lucrări de amenajare –
desecări, irigații, bonitarea, eroziunea) si date economice (accesibilitatea,
starea drumurilor, productivitatea medie, cheltuieli, venituri).
2.2.2. Terenuri cu destinatie forestiera (TDF)

Fondul forestier este constituit din pădurile și terenurile afectate
împaduririlor sau care servesc nevoilor de cultură, protectie si administratie
forestieră.
Acesta este definit la rândul sau, ca “ sistem unitar de norme tehnice,
economice și juridice privind amenajarea, cultura exploatarea, protectia și paza
padurilor” (Legea 26/96). Regimul silvic se aplica obligatoriu intregului fond
forestier national indiferent de natura dreptului de proprietate si de calitatea
proprietarului.
Amenajamentele silvice sunt documentatii complexe in care se
inventariaza, se descriu si se reprezinta pe planuri toate terenurile din fondul
forestier, cu multiple elemente specifice dintre care unele stau la baza
cadastrului de specialitate. Aici se prevad totodată și măsurile tehnico-
36
economice si juridice menite sa asigure continuitatea forestieră, sporirea

producției și productivitatii pădurilor, folosirea lor ratională și ameliorarea
functiei de productie.
Cadastrul fondului forestier, are ca punct de plecare datele din aceste
amenajamente, care cuprind : planuri și hărti amenajistice (ca aspect tehnic),
descrierea statiunii si arboretelui in cadrul unui sistem de clasificare propriu
(partea economica), descrierea hotarelor, dreptul de administrare operativă a
ocolului (ca parte juridică). Documentațiile se revizuiesc din 10 în 10 ani, când
se reactualizează cea mai mare parte a elementelor componente. Cadastrul
fondului forestier preia doar o parte din aceste date complexe și le pregateste
în vederea furnizării lor cadastrului general.
2.2.3. Terenuri aflate permanent sub apă (TDH)

Fondul apelor cuprinde suprafețele acoperite, în permanență sau in
cea mai mare parte a anului, de ape stătătoare (lacuri, bălți, marea teritorială)
sau curgatoare (fluvii, râuri, pâraie). În legea fondului funciar aceste terenuri,
aflate permanent sub ape, sunt nominalizate prin albiile minore ale cursurilor
de apă, cuvele lacurilor la nivelul maxim de retenție, fundul apelor maritime
interioare si al mării teritoriale.
Apele în ansamblul lor au o importantă economică deosebită luând în
considerare diversele întrebuintări pe care le ofera : piscicultura, producerea
de energie electrică, navigație, irigație, alimentare a centrelor populate, a
industriilor si a complexelor agrozootehnice, etc. Delimitarea , folosirea si
protecția apelor este reglementată la noi, prin Legea 8/1974 care îi poarta
numele ; hotarele lor se stabilesc de comisii mixte ale Ministerului Mediului și
ale Cadastrului general.
Acțiunea a fost precedată de clasificarea retelei hidrografice prin
introducerea unui mod simplu de notare a cursurilor de apă și realizarea unui “
37
sistem de referintă cadastral “ sub forma unei “axe de kilometrare” încadrata

in reteaua geodezică. Pe baza unei “inventarieri primare”, intocmita pe teren si
redata pe fise si schite, se tine “evidența cadastrală” cu înregistrarea noilor
obiective și a modificșrilor survenite în timp. Informatiile se sintetizează în
tabele și harti grupate pe obiective cadastrale in “Atlasul apelor din Romania”.
2.2.4. Terenuri aflate în intravilan (TDI)

Conform prevederilor legale în aceasta categorie intra “toate terenurile
indiferent de categoria de folosință situate in perimetrul localităților urbane
si rurale ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform
legislatiei in vigoare”. Față de aceasta formulare, se impun unule recizii si
anume :
 Terenurile cu construcții cuprind, în mod evident, intravilanele
localităților în ansamblu deci inclusiv suprafețele folosite
actualmente în scopuri agricole sau/și silvice ;
 Construcțiile din extravilan fac parte, după caz, din fondul agricol,
fondul forestier sau al terenurilor cu destinație specială ;
 Regimul juridic al terenurilor cu constructii, in spiritul Legii 18/91,
este diferit de cel ocupat de constructiile agricole, silvice sau
destinate altor activitati, deoarece ele sunt sortite locuintelor,
constructiilor administrative si social-culturale;
 Construcțiile industriale, incluse și ele in aceasta categorie, urmează
a fi scoase în afara perimetrelor ce cuprind zonele de locuit.
Cadastrul fondului imobiliar-edilitar, din intravilan, se întocmește în aceleași
condiții tehnice, prin metode numerice si cu mare precizie, stabilite de
cadastrul general. Intravilanul comunelor sau al satelor se consideră ca un
sector cadastral si se numeroteaza intotdeauna la inceput. Orasele la rândul lor,
care se extind pe suprafete mari si au un numar însemnat de unităti elementare,
38
se constituie ca teritorii cadastrale separate, ca enclavă în teritoriul general al

lor.
Terenurile virane din intravilan, chiar dacă pe moment sunt cultivate, au
regim economic și juridic diferit de extravilan. Suprafețele respective fiind
destinate constructiilor sunt mai valoroase, iar evaluarea, in vederea
impozitarii, se face dupa alte criterii si nu dupa bonitarea terenului, considerată
ca element de baza la cele din extravilan; în marile orașe valoarea terenurilor
poate fi, mai mare chiar decât a construcției existente.
Construcțiile propriu-zise se inventariază odată cu terenurile care le
determină la rândul lor situatia juridică. Ca marime se are in vedere doar
suprafața ocupată de construcție, valoare ce interesează cadastrul general si
cartea funciară. Pe fișe separate se înscriu alte informatii (materiale
constructive, vârsta, starea stilul) care servesc serviciilor de sistematizare,
agentiilor de asigurări, ș.a.m.d.
2.2.5. Terenuri cu destinatie specială (TDS)

Legea fondului funciar include in aceasta categorie terenurile folosite
pentru transporturi(rutiere, feroviare, navale și aeriene cu toate suprafețele
aferente), pentru construcții si instalatii (hidrotehnice, termice, de transport al
energiei electrice și gazelor naturale, de telecomunicații), în exploatările
miniere și petroliere (cu carierele și haldele de orice fel), pentru nevoile de
apărare, precum și plajele, rezervațiile, monumente ale naturii, ansamblurile
si siturile arheologice, s.a.m.d
Caracteristicile acestor terenuri, care servesc producției și protejează
anumite valori naturale sau istorice, sunt variate astfel :
 Numărul lor este nelimitat, lista fiind deschisă în funcție de nevoile
societății, generatoare și de alte activități ce se desfasoară pe
scoarta terestră;
39
 dispersarea lor pe intreg teritoriu national, ocupând suprafețe

restrânse cu excepția drumurilor, căilor ferate și rezervatiilor
naturale (Delta Dunării, Retezat), ce servesc si unor scopuri
productive si/sau protectiei mediului ambiant;
 marea majoritate sunt proprietate de stat, în afara circuitului civil
și de regulă nu sunt încluse în cartea funciară. Unitătile în cauza se
înscriu în tabele anexe, în cărti funciare speciale, sau sunt cuprinse
în cadastrele de specialitate;
 reprezentarea pe harta cadastrala se face prin contur fară estimări
cadastrale, deoarece imobilele fiind proprietate de stat sunt scutite
de impozite.
Terenurile folosite pentru transporturi sunt cele mai numeroase din
această categorie și au trei destinații principale fiind ocupate de:
 caile ferate, ce cuprind suprafețele acoperite cu linii, stații,
cantoane, remize, etc., precum și zonele de protectie a liniilor.
Toate se delimitează de comisii speciale, se reprezintă prin contur,
iar în interiorul lor, S.N.C.F.R. ține evidenta obiectivelor conform
Legii 12/1930, modificată în Legea 987/41 privind funcționarea
“Cărtilor funciare centrale pentru cai ferate si canale” cu sediul
la Cluj – Napoca;
 transporturile rutiere, respectiv cele înscrise in Legea 13/74 care
definește și clasifica drumurile si Legea 43/75 care stabileste
latimea lor. Cadastrul și cartea funciară a drumurilor care se
introduc abia dupa modelul S.N.C.F.R., sunt de real folos pentru
administrarea si gospodărirea lor. Pe harțile cadastrului general
drumurile se reprezintă prin traseul și ampriza lor, inclusiv zonele
de protecție ;
40
 transporturile aeriene, înglobând aeroporturile, aerodromurile cu

instalațiile aferente și terenuri auxiliare, reglementate de Codul
aerian al României. Decretul nr. 516/1953 prevede ca :”toate
mijloacele aeronautice civile ale Romaniei, inclusiv terenurile,
construcțiile și instalatiile la sol sunt proprietate de stat”.
Aeroporturile militare, la rândul lor, fac parte din terenurile
destinate apărării naționale.
2.3. CATEGORII DE FOLOSINȚĂ

Categoria de folosință este o caracteristică a terenurilor definită de
utilizarea lor concretă. Acest atribut al parcelei, individualizat printr-un cod,
serveste implicit nevoilor cadastrului general asigurând o înregistrare ordonată
a tuturor suprafețelor, contribuind la întocmirea cărții funciare inclusiv la
evaluarea terenurilor. Ca noțiune fundamentală a cadastrului ea nu mai este
partajată ; practic însă, categoriile de folosință se împart uneori și în
subcategorii necesare la stabilirea măsurilor agrotehnice.
Efectiv, categoriile de folosință au aparut și s-au diversificat în decursul
timpului în funcție de cerintele oamenilor. Daca pamântul nu a fost folosit
inițial ca pașune s-a trecut ulterior la cultivarea terenurilor cu mâl adus de ape
și apoi la destelenirea unora noi, constituind astfel o categorie de folosință
aparte, “arabilul”. Cu timpul, pe baza unor cereri tot mai variate, agricultura a
început să producă pentru piata iar în cadrul terenurilor au aparut noi
subdiviziuni : vii, livezi, culturi de hamei etc.Categoriile de folosință s-au
diversificat asadar conform cerințelor tot mai variate ale pieței, dar se mentin
sub control pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.
41
2.3.1. Categorii de folosinta agricole (A).

Terenurile cu destinație agricola include cinci categorii de folosință,
pentru care se prezinta succint principalele caracteristici .
 Arabilul cuprinde terenuri ce se ară in fiecare an sau la mai mulți ani
(2-6) si care sunt cultivate cu plante anuale sau perene : cereale,
leguminoase pentru boabe, plante tehnice și industriale, plante medicinale
și aromate, legume sau zarzavaturi, flori, plante furajere ș.a.
 Pașunile sunt terenurile inierbate sau ințelenite, in mod natural sau
artificial prin reînsămânțări periodice, la 15-20 de ani folosite pentru
pașunatul animalelor.
 Fânetele cuprind terenuri inierbate sau ințelenite, in mod natural sau
artificial, prin însămânțările la 15-20 de ani, de pe care iarba se cosește
pentru fîn.
 Viile include terenurile plantate cu “vii hibride” (producatori direți) sau
“nobile”, culturi de hamei cu o agrotehnica asemanatoare și pepinierele
viticole. In alte țări ( Germania) hameiul este o subcategorie a arabilului iar
viile sunt încadrate la “ alte categorii de folosință”.
 Livezile sunt plantații cu pomi si arbuști fructiferi, având ca
subcategorii livezi clasice (cu culturi intercalate, înierbate, pure), intensive
42
și superintensive (de mare densitate, cu coroane dirijate si mecanizarea

lucrarilor de întreținere si recoltare), plantații de arbuști fructiferi (zmeura,
agrișe, coacaze), de duzi, pepiniere pomicole s.a.
 Ca elemente suplimentare la aceste terenuri reținem:
 Deosebirea dintre pășuni și fânețe este dată de modul in care se
valorifică iarba. Ele pot deveni alternativ una sau alta, dar sunt și
pășuni propriu-zise (cele montane) respectiv fânețe (cele joase,
umede);
 O serie de subcategorii sunt asemănătoare distingându-se, atit
pășuni, cât și fânețe curate, împădurite, cu pomi fructiferi, cu
tufărișuri, etc;
În țările occidentale alături de fânețe se înregistreaza și pajistile iar
pășunile montane cu jnepenișuri se consideră zone valoroase de
protecție a solului pentru retenția apei ;
 Terenurile agricole din intravilan, ca anexe ale construcțiilor, se
înregistrau împreuna cu acestea toate sub un singur nr. Topografic,
spre exemplu “ casa, curte și grădină” impozitul plătindu-se ca pentru
teren de construcții. În cadastrul nou, care se introduce în prezent,
parcelele din cadrul corpurilor de proprietate se înscriu separat.
2.3.2. Categorii de folosință forestiere (F)

În acest caz nu este vorba de fondul forestier care, in ansamblu, cuprinde
și alte categorii de folosință. Efectiv, aici se regăsesc terenurile împădurite in
prezent, in mod natural sau prin plantații, precum si cele care au fost și vor fi
acoperite cu vegetație forestiera.
43
 Pădurile sunt terenuri acoperite cu arbori și arbuști forestieri,

destinate producției materialului lemnos și protecției mediului ambiant sau a
îndeplini în exclusivitate o funcție de protecție. În această categorie intră si
plantațiile tinere, lăstărișurile, pădurile tăiate, doborâturile de vânt și pădurile
parc.
 Perdelele de protecție, ca benzi ordonate de plantații silvice sau
silvo-pomicole, servesc la protejarea culturilor agricole, a căilor de
comunicație, a asezărilor omenești, adisgurilor, cu rol antierozional, de
stabilitate a nisipurilor zburătoare etc.
 Tufărișurile și mărăcinișurile, respectiv suprafețele acoperite cu
vegetatie arbustivă (jnepi, ienupăr, cătină) au, in general, rol de protecție contra
eroziunii solului pe terenuri în pantă. Acolo unde acestea invadează pășunile
sau/și fânețele ele sunt lichidate prin lucrări de curățire.
 Răchităriile, sunt suprafețe special amenajate pentru producerea
materialului de împletituri, iar pepinierele silvice pentru material săditor
necesar regenerarii pădurilor.
2.3.3. Categorii de terenuri cu ape și ape cu stuf (H)

În general aici sunt cuprinse suprafețele ocupate permanent cu ape si
cele acoperite temporar care după retragerea acestora nu pot avea altă folosință
din cauza excesului permanent de umiditate.
 Apele curgatoare inclusiv fluviul Dunărea, râurile, pâraiele, gârlele și
apele mici, a căror suprafață se considera albia minoră, din mal în mal, deci
inclusiv prundișurile surpate de viiturile mari.
 Apele stătătoare, respectiv lacurile și bălțile naturale cu sau fără trestiișuri
și păpurișuri, a căror limită se înregistrază pe linia nivelului mediu.
 Apele amenajate piscicol, se referă la suprafețele ocupate cu heleștee și
păstrăvării, canale deschise de irigații, desecări, aducțiune și transport.
44
 Apele cu stuf sunt de fapt terenuri acoperite permanent cu ape de mică

adâncime unde cresc trestiișuri si păpurișuri.
 Marea teritoriala este dată de o fâșie lata de 12 mile marine spre larg, dusă
la 22224 m. (1 mila marină = 1852,20 m.), măsurată de la linia de bază a celui
mai mare reflux de-a lungul țărmului. Suprafața mării interioare este cuprinsă
între țărmul mării și aceeași linie de bază.
2.3.4. Categorii de drumuri (DR) si căi ferate (CF)

În aceste doua categorii se consideră terenurile ocupate de căile de
transport terestre, cu zonele legale definite de ampriza lor, inclusiv cele
ocupate cu cantoane, depozite si gări. Din punct de vedere funcțional și al
administrației, căile de comunicații rutiere se clasifică în mai multe
subcategorii, în conformitate cu Ordonanța Guvernului Nr. 43/97 și regimul
lor juridic.
 Drumurile pot fi de interes național respectiv autostrăzi, drumuri expres și
naționale europene, principale și/sau secundare. Urmează cele de interes
județean care leagă capitalele de județ, municipiile, orașele, porturile,
aeroporturile stațiunile balneoclimaterice și obiectivele importante între ele și
cele de interes local respectiv comunale si vicinale. Ultimele, care nu au un
caracter permanent, nu se înregistrează separat ci se atribuie parcelelor vecine
proporțional cu suprafața lor.
 Străzile din localități urbane precum și din cele din localități rurale
(principale, secundare), cu denumiri și numerotări specifice.
 Căile ferate simple, duble și înguste, cu terenurile și construcțiile
aferente (gări depouri, magazii, triaje și altele).
45
2.3.5. Categorii de terenuri cu construcții (C )

Suprafețele din aceste categorii sunt numeroase fiind ocupate cu construcții
sau curți și construcții (locuințe, fabrici, uzine, școli, silozuri, etc.), amenajări
de interes social sau economic (parcuri, cimitire, terenuri de sport, pajiști și
ștranduri, piețe și târguri), cariere și exploatări miniere sau petroliere,
amenajările contra eroziunii malurilor (diguri, taluzuri pietruite), fâșiile de
frontieră, precum și cele care nu se încadrează în categoriile anterioare (tab.2).
2.3.6. Categorii de terenuri degradate și neproductive (N)

Aici sunt incluse suprafețe cu procese excesive de degradare, practic fără
vegetație, respectiv nisipuri mișcătoare, stâncării, bolovănișuri, pietrișuri, râpe,
ravene și torenți, mocirle și smârcuri, halde de steril, gropi de împrumut, etc .
Aceste terenuri nu produc nici un venit cadastral și nu pot fi transformate ca
suprafețe productive decât prin amenajări costisitoare și greu de justificat.
Notă generală : În normele tehnice de lucru, privind introducerea

cadastrului general în țara noastră, sunt prezentate categoriile de folosință, ce
urmează a fi înregistrate cu caracteristicile lor, simboluri, suprafețe minime de
reținut, etc.
46
CAPITOLUL III
PROCESUL DE ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ A IMOBILELOR

ÎN SISTEMUL INTEGRAT
DE CADASTRU ŞI CARTE FUNCIARĂ
3.1. Evoluţia înregistrării sistematice

Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară este "un sistem unitar şi
obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, a tuturor imobilelor de
pe teritoriul României" [86]. Aşadar, scopul acestui sistem este inregistrarea
informaţiilor tehnice, economice şi juridice referitoare la imobil şi asigurarea
publicităţii drepturilor reale imobiliare [62].
Înregistrarea sporadică:
- proces îndelungat – se desfăşoară la cerere
- costuri ridicate pentru cetăţeni
- nu este eficient pentru zonele rurale – legile proprietăţii nefinalizate
- nu este obligatorie identificarea proprietăţilor prin documentaţii
cadastrale în zonele Decretului – Lege 115/1938 (Transilvania).
Înregistrarea sistematică:
Fig. 3.1. Înregistrarea sistematică a imobilelor (2005-2015)
47
Fig. 3.2. Înregistrarea sistematică a imobilelor (2016)
48
Fig. 3.4. Înregistrarea sistematică a imobilelor (2005 - 2018)
ADMINSISTREAREA
PERFORMANTĂ
A TERENURILOR
PENTRU
CRESTEREA
PRODUCTIVITĂȚII
ÎMBUNĂTĂȚIREA
SISTEM STRATEGIEI
FUNCIARE
PERFORMANT
DE ÎNREGISTRARE
A TERENURILOR
AGRICOLE
Fig. 3.5 Efectul pozitiv al înregistrarii sistematice
49
Înregistrarea sistematică:
- proces rapid – se desfăşoara planificat
- gratuit pentru cetăţeni
- eficient în zonele rurale pentru finalizarea legilor proprietăţii
- rezolvă problema localizării proprietăţilor în zonele de aplicare a
Decretului – lege 115/1938 (zona de carte funciară veche)
- efectul constitutiv de drepturi al înscrierilor subsecvente efectuate în
cărţile funciare deschise în urma înregistrării sistematice la nivel de
UAT.
Obiective:
- realizarea documentaţiei cadastrale pentru înregistrarea sistematică
gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară
- în cazul succesiunilor nedezbatute, în cadrul înregistrării sistematice se
vor elibera de către notarii publici certificate de moştenitor.
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este instituţia
responsabilă de implementarea programului. Pentru realizarea programului se
vor organiza în cadrul ANCPI şi în cadrul OCPI compartimente de înregistrare
sistematică – estimat 600 de persoane.
Prin OUG nr. 8/2014, incepând cu data de 1 septembrie 2014, ANCPI
este finanţată din subvenţii acordate de la bugetul de stat şi venituri proprii. care
se utilizează pentru subvenţionarea activităţilor cuprinse în programul naţional
de cadastru şi carte funciară.
Programul naţional se aprobă prin hotarâre a Guvernului.
50
3.2. Elementele de bază ale lucrărilor de cadastru sistematic
3.2.1. Principalele etape ale procesului de înregistrare sistematică
Principalele etape ale procesului de înregistrare sistematică

sunturmătoarele [83]:
• "Organizarea şi desfăşurarea campaniei publicitare la nivel

naţional şi local". Prin campania publicitare se realizează informarea la nivel
naţional şi local având în vedere importanţa procesului de înregistrare
sistematică, beneficiile pe care le aduce comunităţii și obiectivele acestui
proces.
• "Realizarea lucrărilor premergătoare procesului de înregistrare
sistematică". Această etapă cuprinde, la nivelul fiecărui oficiu teritorial,
constituirea bazelor de date ce vor cuprinde toate informaţiile existente
referitoare la imobilele din unitatea administrativ-teritorială. Bazele de date
astfel realizate vor fi puse la dispoziţia prestatorului având ca scop prelucrarea
informaţiilor şi realizării fişelor de interviu. Fişa de interviu a bunului imobil
va fi completată și actualizată ca urmare a informaţiilor obţinute în urma
lucrărilor de teren.
• "Derularea lucrărilor de specialitate la nivelul procesului de
înregistrare sistematică". În această etapă se realizează colectarea datelor
tehnice şi juridice ale tuturor imobilelor ca urmare a interviurilor desfăşurate
în teren de către echipe mixte alcătuite din reprezentanți ai prestatorului,
oficiului teritorial de cadastru și publicitate imobiliară respectiv şi a primăriei.
Cu ajutorul informaţiilor obţinute din teren şi a celor preluate de la Oficiul
Teritorial de Cadastru și Publicitate Imobiliară se întocmesc documentele
tehnice (tabelul 3.1) necesare procesului de înregistrare sistematică.
51
Tabelul 3.1
Documente tehnice
Tipul documentului Observații

Indexul alfabetic al proprietarilor La nivel de sector cadastral
Registrul cadastral al imobilelor La nivel de imobil
Planul cadastral La nivel de U. A. T
Documentele tehnice vor fi verificate de oficiul local ca apoi urmând a

fi publicate.
• "Publicarea documente tehnice ale procesului de înregistrare

sistematică". Obiectivul acestei etape este afişarea documentelor tehnice ale
procesului de înregistrare sistematică. Procedura de publicare va începe "prin
informarea în scris a cetăţenilor printrun formular adresă de înștințare cu
privire la perioada de afişare a documentelor tehnice, modalitatea de
consultare şi verificare a acestora, precum şi forma de contestare a
informaţiilor transpuse în aceste documente. Soluţionarea contestaţiilor
formulate împotriva rezultatelor publicate, vor fi rezolvate de către comisia de
soluţionare a contestaţiilor, constituită în acest scop. Comisia va analiza
fiecare contestaţie în parte şi va pronunţa o soluţie constând în admiterea sau
respingerea acesteia. Soluţia dată de comisie va fi comunicată contestatarilor
prin adresă" [83].
• "Actualizarea documentelor tehnice ale procesului de înregistrare

sistematică. În cazul admiterii contestaţiei, comisia va actualiza documentele
tehnice publicate cu datele nou obţinute. Aceste date pot fi de natură tehnică,
juridică sau erori materiale săvârşite în procesul de întocmire a documentelor".
52
• "Concretizarea documentelor tehnice rezultate în urma procesului

de înregistrare sistematică şi deschiderea cărţilor funciare". După expirarea
perioadei de soluţionare a contestaţiilor, rezultatele finale vor fi preluate de
către oficiul teritorial în vederea înregistrării imobilelor în sistemul de cadastru
şi publicitate imobiliară. Prestatorul "va pregătii baza de date constituită în
urma prelucrării fişierelor prin intermediul unei aplicaţii software de
specialitate. Toate datele vor fi exportate sub forma fişierelor .CGXML și
fișiere tip .PDF ce conţin documentele necesare care atestă proprietatea
imobilului, acestea urmând a fii importate în baza de date e-Terra. De
asemenea, documentele vor fi comunicate proprietarilor, prin filă de
comunicare" [83].
3.2.2. Scopul şi obiectivele lucrărilor de înregistrare sistematică
Obiectivele principale ale înscrierii sistematice a lucrărilor de cadastru

sunt:
• Realizarea planului cadastral a unităţii administrativ-teritoriale ce se
efectuează în urma măsurării, descrierii şi identificării, tuturor imobilelor.
Planul cadastral cuprinde "reprezentarea grafică a limitelor juridice
ale imobilelor, cu sau fără construcţii existente în unitatea administrativ-
teritorială şi ilustrează numerele cadastrale ale acestora" [83].
La nivelul unităţii administrativ-teritoriale, "organizarea lucrărilor de
înregistrare sistematică se realizează pe sectoare cadastrale respectiv planul
cadastral al unei unităţi administrativ-teritoriale este compus din planurile
sectoarelor cadastrale componente" [83].
• Deschiderea cărţilor funciare în urma identificării proprietarilor /
posesorilor de imobile şi intabularea drepturilor reale imobiliare.
53
3.2.3. Influenţa factorilor legislativi asupra activităţii ANCPI
Activitatea ANCPI, atât la nivel strategic cât şi la nivel operaţional, este

influenţată de factorii legislativi:
- Instabilitatea cadrului legislativ conex (de exemplu, cel legat de
restituirea proprietăţiilor, amenajarea teritoriului şi urbanism,
autorizarea în construcţii, exproprierile pentru cauze de utilitate publică),
împreună cu inconsecvenţa aplicării legilor şi procedurilor de
implementare a acestora;
- lacunele şi incoerenţa unor dispoziţii legale, concretizate în absenţa sau
ambiguitatea reglementării anumitor aspecte, tratarea prin aceleaşi legi
sau legi diferite a unor reglementări care privesc direct sau indirect
activitatea ANCPI;
- anularea unor reglemetări fără înlocuirea acestora cu altele adecvate,
poate crea vid legislativ care să aduca la apariţia de impedimente în
aplicarea legii, stârnind scăderea autorităţii instituţiei, concomitent cu
afectarea activităţii de bază;
- schimbările repetate efectuate asupra cadrului normativ de specialitate
poate duce la inconsistenţa reglemetărilor cu efecte directe asurea
utilizatorilor sistemului.
Cadrul legislativ
În România, sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă a imobilelor se
realizează prin cadastru şi carte funciară.
Înregistrarea sistematică a proprietăţilor imobiliare se face având ca
bază lucrările executate de specialiştii din domeniu, pe baza unor contracte de
prestări de servicii, soldate în urma desfăşurării unor licitaţii.
Autoritatea responsabilă la nivel central este ANCPI. Această instituţie
are rolul de a organiza, coordona şi monitoriza desfăşurarea activităţilor
necesare realizării cadastrului.
54
Pentru o realizare corecta a publicităţii imobiliare sunt necesare:

întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului şi deschiderea cărţilor
funciare în care se intabulează drepturile reale imobiliare, acestea reprezintă
scopul executării lucrărilor de către firmele de profil şi al persoanelor fizice
autorizate în domeniu.
3.2.4. Instituţiile implicate in derularea procedurilor
În desfăşurarea lucrărilor de cadastru sunt implicate atât autorităţile

care au un anumit rol în implementarea acestui proces, cât şi autoritățile care
contribuie efectiv la realizarea acestuia, prin prisma atribuţiilor care le revin
[79]:
 ANCPI este unica autoritate responsabilă pentru implementarea
Programului Naţional de cadastru şi carte funciară. În acest proces, ANCPI are
scopul de a elibera cerificate pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor
ca proprieari şi, dacă se impune, întocmirea documentaţiilor cadastrale,
dezbaterea succesiunilor şi înregistrarea gratuită a imobilelor.
ANCPI încheie în condiţiile legii protocoale de colaborare cu entităţi
care au resurce financiare pentru realizarea Programului Naţional. Avizează,
pentru conformitate, "specificaţiile tehnice conţinute în documentaţiile de
atribuire a contractelor de lucrări de specialitate. De asemenea, îi revine rolul
de a organiza, coordona, monitoriza şi controla desfăşurarea activităţilor
privind realizarea cadastrului" [83].
 OCPI participă la desfăşirarea lucrărilor sistematice de cadastru.
Recepţionează documentele tehnice întocmite de executantul lucrărilor,
organizează împreuna cu primăria publicarea documentelor tehnice, participă
prin intermediul reprezentanţilor desemnaţi, la soluţionarea cererilor de
rectificare sau a contestaţiilor referitoare la calitatea de posesor formulate în
urma publicării documentelor tehnice. OCPI solicită notarului public, în baza
documentelor prevăzute de lege, eliberarea certificatului pentru înscrierea în
55
cartea funciară a posesorului ca proprietar şi sesizează camera notarilor publici

cu privire la succesiunile nedezbătute. Prin biroul de cadastru şi publicitate
imobiliară în evidenţa căruia se află unitatea administrativ–teritorială, OCPI
realizează deschiderea cărţilor funciare şi asigură comunicarea documentelor
rezultate în urma înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi
carte funciară [79].
 Primaria de pe teritoriul căreia sunt situate imobilele care fac
obiectul lucrărilor de cadastru sistematic contribuie prin intermediul
primarului şi compartimentelor de specialitate la buna desfăşurare a acestora.
Conform Legii nr 7 din 1996 republicată în anul 2013, primarul unităţii
administrativ–teritoriale are obligaţia să înştinţeze prin orice mijloc de
publicitate pe deţinătorii imobilelor cu privire la obligaţiile pe care aceştia le
au în legătură cu lucrările cadastrale şi anume [2]:
- să prezinte actele de proprietate echipelor care realizează interviurile
- să participe la identificarea limitelor imobilelor
- să verifice informaţiile privitoare la imobilele pe care le deţin, în etapa
de publicare a rezultatelor.
Primăria, prin compartimentele de resort participă la lucrările de teren şi
furnizează informaţiile şi evidenţele deţinute, prin eliberarea de certificate sau
orice alte documente necesare lucrărilor de cadastru. Primarul contrasemnează
documentele tehnice cadastrale, anterior recepționării lor de către OCPI, în
vederea însuşirii tuturor datelor cu privire la terenuri şi construcţii pentru
eliminarea proceselor administrative de emitere a unor certificate confirmative.
Secretarul primăriei are, potrivit legii, obligaţia de a comunica camerei
notarilor publici, în a cărei circumscripţie teritorială a avut ultimul domiciliu
defunctul, o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale în vederea
dezbaterii succesiunilor nedeschise şi după caz eliberarea certificatului de
moştenitor ori de legatar.
56
Autorităţile locale, inclusiv poliţia, participă la aplanarea stărilor

conflictuale, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor care le sunt
sesizate şi rezolvarea acestora.
 Prefectura în raza căreia sunt situate unitătile administrativ-
teritoriale pe a căror suprafaţă se desfăşoară lucrările sistematice de cadastru
colaboreză în vederea realizării acestora. În calitate de reprezentant al
guvernului în teritoriu, prefectura "are atribuţii de a asigura realizarea la
nivelul judeţului a obiectivelor de interes naţional şi de îndeplinire a
obiectivelor prevăzute în programul naţional" [79, 83].
3.2.5. Beneficiarii cadastrului sistematic
Prin intermediul documentelor sistemului cadastral se asigură o bază

de informare şi documentare, aproape în timp real, pentru următoarele
categorii de utilizatori şi beneficiari:
- instituţiile administraţiei publice centrale şi locale
- organele statisitice (INS)
- instituții, societăţi sau regii (care au în patrimoniul lor imobile)
- organele juridice (instanţele)
- mediul de afaceri
- cetăţenii – proprietari, posesori, persoane fizice.
Din perspectiva dezvoltării socio-economice a localităţilor, cadastrul este
util în procesul decizional, de urmărire a stabilităţii economice şi siguranţei
juridice [2].
În ceea ce priveşte utilizarea documentelor cadastrale pentru rezolvarea
unor probleme sau îndeplinirea unor obligaţii la nivelul consiliilor de
administraţie publică locală şi judeţeană pot fi menţionate următoarele
beneficii:
57
- autorizarea pentru construcţii în perimetrele localităţilor

- delimitarea hotarelor comunale şi ale loclalităţilor, precum şi
delimitarea islazurilor şi paşunilor comunale, care se dau în arendă sau
în folosinţă
- completarea registrelor agricole cu date certe privind suprafeţele (în
cazurile în care nu există măsuratori exacte)
- folosirea ca suport de date pentru stabilirea taxelor şi impozitelor locale
pe terenuri şi clădiri, conform Codului fiscal şi Normelor metodologice
de aplicare.
Registrul agricol este mijlocul de evidenţa primară care se ţine în format
digital şi analogic la nivelul primăriilor. El are un caracter economic
predominant, pornind de la o bază declarativă, cu riscurile şi precizia ei.
Cadastrul general şi sistemele informaţionale de specialitate se
realizează pe baza măsurătorilorşi evaluărilor executate prin metode exacte,
riguroase, având un caracter tehnic şi economic [2].
Este semnificativă şi existenţa caracterului său juridic, şi anume
obligaţia specialistului în cadastru de a indentifica proprietarul, posesorul
parcelei şi al construcţiei, cu ocazia măsurătorilor. Caracterul economic constă,
pe de o parte, în evidenţierea destinaţiei categoriilor de folosinţă a parcelelor,
iar pe de altă parte, a elementelor necesare stabilirii valorii economie a
bunurilor imobile.
Astfel în ceea ce priveşte caracterul tehnic, acesta rezidă în
evidenţierea următoarelor principale lucrări de cadastru general înterprinse la
nivelul unităţilor administrativ-teritoriale:
- marcare pe teren a limitei intravilanelor
- stabilirea şi marcarea pe teren a hotarelor
58
- măsurarea tuturor parcelelor din cuprinsul unităţilor administrativ-

teritoriale specificându-se destinaţia, categoria de folosinţă şi
proprietarul sau posesorul acestora
- datele pentru terenurile cu diferite destinaţii, situate în intravilan sau
extravilan, furnizate de sistemele informaţionale specifice.
În prezent, cadastrul reprezintă, sub aspectul asimilării tehnicilor de
vârf, una dintre cele mai vechi discipline, cu cea mai mare dinamică a creşterii
parametrilor calitativi.
Beneficiile înregistrării sistematice:
- creşterea siguranţei circuitului civil al proprietăţilor
- creşterea economică
- reducerea costurilor tranzacţiilor
- asigură permisele dezvoltării rapide a proiectelor de infrastructură
- dezvoltarea pieţei creditului ipotecar.
3.3. Principiile lucrărilor sistematice de cadastru

Principiile procesului de înregistrare sistematică sunt [83]:
• Principiul gratuităţii înregistrării tuturor imobilelor. Înregistrarea
în sistemul de cadastru şi în cartea funciară a imobilelor identificate se
realizează în mod gratuit, de către autorităţile desemnate în acest scop [79].
Astfel se creează oportunitatea de înregistrare a imobilelor a căror proprietari
sunt persoane cu venituri modeste, care în condiţiile înregistrării la cerere ar fi
fost obligaţii să suporte cheltuieli substanţiale.
• Principiul înregistrării integrale a imobilelor dintro unitate
administrativ-teritorială. Prin realizarea procesului de înregistrare sistematică
se vor inventaria toate imobilele din unitatea administrativ- teritorială,
respectiv se vor evidenţia proprietarii sau posesorii acestora.
59
Principalul obiectiv este înregistrarea în masă, cu cheltuieli reduse, în

timp scurt, iar ca urmare "precizia limitelor imobilelor va putea fi îmbunătăţită
prin lucrări ulterioare de actualizare" [83].
• Principiul oficialităţii procesului de înregistrarea sistematică a

imobilelor se desfăşoară din oficiu, în conformitate cu prevederile legislaţiei
în vigoare şi este realizat de către autorităţile competente, fără a fi necesară o
cerere în acest scop.
• Principiul efectului de opozabilitate al înscrierilor în cărţile

funciare presupune faptul că, de la data deschiderii cărţilor funciare, se
operează prezumţia cunoaşterii înscrierii de către cei care au dobândit sau
publicat un act având acelaşi obiect [79].
3.4. Aspecte sociale cu incidenţă în desfăşurarea lucrărilor de inregistrare

sistematică
Procesul de înregistrare sistematică priveşte toţi deţinătorii de imobile
dintro unitate administrativ-teritorială, acest fapt presupune participarea lor la
acest proces şi deci implicarea în cadrul activităţilor care se desfăşoară, atât în
teren cât şi în etapa de publicare a rezultatelor. Astfel, cetăţenii (beneficiarii)
sunt solicitaţi să colaboreze cu echipele care colectează datele din teren prin
indicarea limitelor proprietăţilor, prin furnizarea informaţiilor referitoare la
identificarea imobilelor pe care le deţin și prin prezentarea actelor juridice care
le atestă drepturile de proprietate asupra imobilelor [79, 83].
În etapa de publicare a rezultatelor acţiunii, este foarte important ca
deţinătorii imobilelor să analizeze și să consulte documentele publicate şi
valideze, deci să se pronunţe asupra veridicităţii informaţiilor prezentate. Toate
aceste aspecte, presupun, din partea posesorilor sau a cetăţenilor implicaţi, atât
discernământ şi capacitate de înţelegere şi de analiză, cât și capacitate de
decizie.
60
În cadrul comunităţilor care fac obiectul înregistrării sistematice, pot

exista persoane care, datorită situaţiei civile a acestora sau stării de sănătate în
care se află, să fie împiedicate în exprimarea drepturilor privitoare la imobilele
pe care le deţin. În cadrul campaniei locale de publicitate ce se va desfăşura, "se
vor folosi toate modalităţile de realizare a comunicării: audio, video, mesaje
tipărite, care să asigure posibilitatea înţelegerii de către toate categoriile de
persoane a mesajului privind procesul de înregistrare a imobilelor" [83].
Categoriile de persoane defavorizate pot fi [79]:
- persoanele condamnate la pedepse cu privare de libertate;
- persoanele analfabete;
- persoanele în etate, care prezintă disabilităţi de vedere, auz,
locomotorii, etc;
- persoanele cu handicap;
- rromii, datorită lipsei actelor de proprietate, lipsei actelor de identitate,
lipsei certificatelor de căsătorie ca umare a căsătoriilor cutumiare,
condiţiei de subordonare a femeii în comunităţile rome;
- minorii;
- persoanele puse sub interdicţie;
- persoanele care nu cunosc limba română, din categoria minorităţilor
etnice.
Soluţii pentru participarea persoanelor defavorizate:

1. Persoanele condamnate la pedepse, private de libertate - aceste persoane
"pot fi reprezentate de către soţ/soţie sau de către părinţi, după caz. În lipsa
acestora se va solicita administraţiei locului în care persoana execută
pedeapsa, facilitarea deplasării unui notar la locul detenţiei în vederea numirii
prin procură a unui mandatar, care să reprezinte interesele condamnatului"
[83].
61
2. Persoanele analfabete - în cadrul campaniilor publicitare locale "se vor face

anunţuri ca atât în etapa de culegere a datelor din teren, cât şi în cea de
publicare a rezultatelor, persoanele analfabete să fie însoţite de rude sau
persoane de încredere care să le dea informaţiile necesare" [83].
3. Persoanele în vârstă - sunt acele persoane care nu se pot deplasa sau prezintă
un handicap fizic, "persoane care vor fi însoţite de membrii familiei sau de
către întreţinători (dacă există contracte de întreţinere). În lipsa acestora se
va apela la serviciile unui asistent social din cadrul serviciului public de
Asistenţă Socială sau la numirea unui curator, în funcţie de situaţia concretă"
[83].
4. Persoanele cu handicap - sunt acele "persoane care datorită unor afecţiuni
fizice, mentale sau senzoriale, nu pot desfăşura în mod normal activităţi
cotidiene, fiind necesare măsuri de protecţie pentru recuperarea acestora,
integrarea şi incluziunea lor socială. Pentru a se asigura participarea cu
drepturi egale a acestor persoane la procesul de înregistrare sistematică,
primăria va analiza situaţia persoanelor cu handicap aflate în evidenţa
serviciului public de asistenţă socială şi va face cercetări pentru identificarea
şi a altor persoane din acestă categorie, care nu sunt înregistrate. Aceste
cazuri vor fi evidenţiate întrun raport, care va cuprinde datele de stare civilă
ale persoanelor cu handicap, domiciliul acestora, numele şi prenumele
îngrijitorilor / însoţitorilor/asistenţilor sociali, după caz, precum şi domiciliul
acestora, organizaţia din care fac parte. Datele menţionate vor fi sintetizate şi
aduse la cunoştinţa echipelor de lucru, înaintea începerii lucrărilor în teren.
Primăria va informa Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului din subordinea Consiliului Judeţean şi organismele care
funcţionează la nivel local pentru persoanele cu handicap, cu privire la
acţiunea ce se va desfăşura la nivelul comunei şi va stabili cu fiecare în parte
62
modalitatea concretă de ajutorare în proces a persoanelor cu disabilităţi"

[83].
Situaţia persoanelor cu handicap trebuie tratată în mod diferit, în
funcţie de statutul acestor persoane [83]:
- "persoane care posedă certificat de încadrare întrun grad de handicap
- în acţiunile ce se desfăşoară, vor fi însoţite de persoanele desemnate
în mod legal să le acompanieze, respectiv însoţitori, asistenţi sociali,
asistenţi personali
- persoane care prezintă un handicap, dar care nu deţin certificat de
încadrare întrun grad de handicap - vor fi asistate de către membrii
familiei sau de către cei care- i îngrijesc; în lipsa acestora asistarea va
fi asigurată de către un asistent social din cadrul serviciului public de
Asistenţă Socială; persoanele cu handicap, care nu locuiesc în
localitatea de la locul situării imobilului vor fi reprezentate de către
rude sau de către reprezentantul legal desemnat să exercite drepturile
persoanei cu handicap".
În toate cazurile în care vor fi implicate persoane cu handicap, va fi
solicitată prezenţa unui asistent social din cadrul serviciului public de asistenţă
socială.
5. Rromii - în comunele cu populaţie de etnie romă, primăria va face cercetări
cu privire la [83]:
- identificarea persoanelor de etnie romă şi a domiciliului acestora;
- situaţia actelor de proprietate a acestora şi stabilirea titlului de deţinere
a imobilelor;
- existenţa actelor de identitate, certificatelor de naştere, certificatelor de
căsătorie.
Culegerea datelor va fi efectuată de către reprezentanţi ai primăriei,
care vor fi însoţiţi de către un expert local al rromilor. Experţii locali pentru
63
rromi, "se află în subordinea birourilor judeţene pentru rromi, organizate în

cadrul prefecturilor şi reprezintă principalii mediatori între comunităţile
locale de romi şi autorităţile administraţiei publice locale. Aceste persoane au
ca atribuţii organizarea, planificarea, coordonarea şi desfăşurarea pe plan
local a activităţilor pentru îndeplinirea obiectivelor cu privire la comunităţile
rrome. Implicarea lor în desfăşurarea activităţilor este astfel necesară şi poate
asigura colaborarea eficientă cu persoanele de etnie rromă" [83]. Când nu
este posibilă prezenţa unui expert, "se va apela la o persoană cunoscătoare a
problemelor rromilor, delegată sau agreată de către rromii din comunitate,
care să-i reprezinte în relaţia cu primăria" [83].
"Persoanele de etnie rromă care deţin imobile pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale şi nu au acte de identitate, vor fi ajutate să urmeze
procedura de obţinere a acestora. În cazul în care nu există documentele
prevăzute de lege pentru obţinerea actului de identitate (certificate de naştere,
certificate de căsătorie, dovada domiciliului), se va urma procedura prevăzută
de art. 27 alin. 1 lit. c) şi d) coroborat cu art. 19 alin. 1) ale Ordonanţei de
Urgenţă nr. 97/2005, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de
identitate ale cetăţenilor români. Prin această procedură se pot obţine cărţi
de identitate provizorii, care au valabilitate maxim un an de zile. În toate
aceste activităţi primăria va solicita implicarea expertului local sau a
persoanei desemnate de către comunitatea rromă" [83].
6. Minorii în vârstă de până la 14 ani, "care deţin imobile în proprietate vor fi
reprezentaţi de către părinţi. În cazul în care părinţii minorului sunt decedaţi,
decăzuţi din drepturile parentale, puşi sunt interdicţie, dispăruţi,
reprezentarea minorului se va face de către un tutore numit de către
Auroritatea tutelară din cadrul administraţiei publice locale" [83].
Minorii care au vârsta peste 14 ani, îşi vor exercita singuri drepturile,
cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.
64
7. Persoanele puse sub interdicţie - în scopul protejării intereselor şi

drepturilor persoanelor care "nu au discernământ din cauza alienaţiei mintale
sau din cauza debilităţii mintale, acestea vor fi reprezentate de tutorii
desemnaţi de autoritatea tutelară de la domiciliul acestora. În situaţia lipsei
tutorelui, se va solicita autorităţii tutelare numirea pe perioada derulării
procesului a unui curator" [83].
8. Persoanele din categoria minorităţilor etnice care nu cunosc limba română
- persoanele care "deţin imobile supuse înregistrării sistematice şi care nu
cunosc limba română, vor fi asistate de către rude care pot asigura traducerea
sau de către angajaţi ai primăriei cunoscători ai limbii respective. Primăria,
care are evidenţa persoanelor de altă etnie şi care cunoaşte situaţia acestora,
va asigura în cadrul primăriei personal calificat pentru rezolvarea acestor
cazuri. Dacă este posibil şi situaţia concretă o impune, se va apela la serviciile
unui interpret autorizat" [83].
Complexitatea sistemelor de evidenţe din domenii diferite de activitate,
care stau la baza băncilor de date necesare analizei evoluţiei în economia de
piaţă conduc la necesitatea realizării sistemelor informaţionale specifice pe
domenii de activitate.
65
CAPITOLUL IV
METODE ȘI ETAPE DE LUCRU IN CADRUL PROIECTULUI DE

INREGISTRARE SISTEMATICĂ
A IMOBILELOR
4.1. Realizarea raportului preliminar

Raportul Preliminar reprezintă documentaţia în care contractorul
identifică şi expune soluţiile tehnice, detalierea din punct de vedere tehnic a
fiecărei operaţiuni, volumul de lucrări etapizate şi pe tipuri de operaţiuni,
modul de alocare a resurselor umane şi oricare alte informaţii relevante pentru
evaluarea soluţiei tehnice propuse.
Raportul Preliminar descrie metodologia pe care echipele o vor folosi
pentru executarea proiectului şi prezintă planul de gestionare a proiectului ce
va fi urmat pe parcursul proceselor de implementare.
Raportul Preliminar este primul livrabil al proiectului şi conţine
strategia companiilor J.V. cu privire la planul de lucru al proiectului, soluţia
tehnică aleasă spre dezvoltare pe parcursul lucrărilor, precum şi:
- concluziile în urma cercetărilor pe teren
- analiza tuturor datelor digitale şi analogice
- cuantificarea volumelor de muncă, a resurselor tehnice şi umane
- studiu privind posibilitatea de a folosi documentaţie, produse
cartografice şi cadastrale existente
- descrierea sistemului informaţional creat pentru integrarea tuturor
datelor existente şi pentru suportul procesului de înregistrare
sistematică
- controlul calităţii interne pentru datele produse
- planul de achiziţii
- analiza părţilor interesate şi a planului de comunicare
66
- planul de gestionare a resurselor umane

- planul de acţiune pentru campania de informare
- riscuri şi atenuarea acestora
- sistemul de asigurare a calităţii
- planul pentru implementarea măsurilor tehnice, pentru a asigura
protecţia datelor cu caracter personal.
Schiţa sectoarelor cadastrale reprezintă anexa Raportului Preliminar (fig.
4.1), pentru fiecare UAT, elaborată la o scară de 1:10.000, şi include:
- limitele UAT
- limitele componentelor intraurbane
- limitele şi numerotarea sectoarelor cadastrale
- ortofotoplanul.
Fig. 4.1 Schita sectoarelor cadastrale Comuna Sînandrei, judeţul Timiş [35]
67
4.1.1. Scop şi obiective
Scopul realizării Raportului Preliminar este:

- învestigarea zonelor pentru fiecare comună şi satele acestora
- clarificarea situaţiilor datelor tehnice în O.C.P.I. – identificarea
erorilor, cantităţii şi calităţii arhivelor fizice (inclusiv hărţi, planuri,
titluri de proprietate, registre)
- determinarea nevoilor logistice la O.C.P.I. şi în locaţia primăriilor
- identificarea stării restituirii proprietăţilor, numărul de titluri de
proprietate eliberate, disputele în instanţă în legătură cu limitele U.A.T.
- identificarea părţilor implicate, a nevoilor acestora, arhivelor acestora
(planuri, hărţi), legate de commune
- identificarea zonelor protejate, zonelor turistice, infrastructura comunei
(şosele, electricitate, conducte de transport combustibil)
- evaluarea profilului economic al comunei bazat pe ocupaţia locuitorilor
- identificarea problemelor potenţiale în comunicarea cu populaţia,
provocate de dizabilităţi, analfabetism, vorbitori de limbi minoritare,
persoane în vârstă, etc, care ar putea avea o influenţa asupra
procedurilor de intervievare
- identificarea conflictelor sociale în legătură cu minorităţile etnice, alte
instituţii de stat sau provocate de relocări involuntare
- identificarea riscurilor proiectului
- stabilirea unei conexiuni între autorităţile de stat şi echipele pentru o
înţelegere comună a obiectivelor proiectului şi a beneficiilor pentru
comunităţi, pentru creştere economică şi investiţii viitoare.
În Raportul Preliminar, contractorul va include în mod obligatoriu
următoarele elemente [80]:
- evaluarea datelor preluate de la O.C.P.I.
68
- informaţii referitoare la recunoaşterea terenului; estimarea volumului

de măsurători şi modul de realizare a acestora
- descrierea soluţiilor tehnice, precum şi proiectarea sectoarelor
cadastrale la nivelul U.A.T.
- sistemul de asigurare a calităţii
- evaluarea riscurilor
- programul lucrărilor, respectiv metodele generale, organizarea, ordinea
şi programarea activităţilor; programul va fi detaliat pentru fiecare
U.A.T., în ceea ce priveşte resursele umane şi tehnice implicate în
diferite etape de producţie, persoane responsabile pentru fiecare flux de
producţie, etc.
- planul principalelor activităţi
- raportul de analiză privind derularea campaniei de informare locală şi
planul de acţiune aferent
- autorizaţia pentru prelucrarea datelor cu caracter personal conform
Legii nr 677/2001 şi planul cu măsurile tehnice privind asigurarea
protecției datelor personale.
În perioada precizată de contractor, la teren, în scopul completării
fişelor de interviu se vor afla concomitent minim 12 persoane, din care: două
persoane autorizate de către A.N.C.P.I. cu categoria C precum şi o persoană cu
studii juridice/autorizată de către A.N.C.P.I. cu categoria C. Tot pentru această
perioadă, contractorul va completa zilnic un formular. Formularul va fi semnat
de un reprezentant al Primăriei/O.C.P.I. Formularele vor fi anexate Raportului
de progres lunar.
Fişierele cgxml din eşantion vor fi făcute numai cu respectarea
formatului şi a regulilor de verificare şi validare [80].
Imobilele pentru care vor fi generate fişierele. Cgxml vor forma o zonă
compactă. Codul SIRUTA utilizat va fi cel al unui U.A.T. din lotul licitat.
69
Datele conţinute în fişiere pot fi reale sau fictive. Proiectarea sectoarelor

cadastrale va fi efectuată în cadrul „Planului cu propunerea sectoarelor
cadastrale” la nivelul U.A.T., tipărit la scara 1:10000 şi va conţine: limitele
U.A.T.; limitele intravilanelor componente; limitele şi numerotarea sectoarelor
cadastrale;ortofotoplanul [79].
Sectorul cadastral poate fi definit ca unitatea de suprafaţă delimitată de
elemente liniare, stabile în timp, precum şosele, ape, canale, diguri, căi ferate
etc. La stabilirea sectoarelor cadastrale contractorul va utiliza: limitele U.A.T.
puse la dispoziţie de O.C.P.I., ortofotoplanul, planurile topografice/cadastrale
scara 1:2000, 1:5000 sau 1:10.000, planul cadastral de ansamblu scara
1:10000, etc. [54]. Eventualele corecţii ale limitei UAT se vor realiza numai
cu aprobarea prealabilă a O.C.P.I. Limitele care definesc sectoarele cadastrale
nu vor intersecta limitele de imobile. Contractorul va realiza stabilirea limitelor
sectoarelor cadastrale și numerotarea sectoarelor cadastrale. Elementele de
infrastructură care definesc sectoarele cadastrale vor fi grupate în sectorul
cadastral “0” [79].
Proiectarea şi reprezentarea sectoarelor cadastrale sunt operaţiuni
executate, pe de o parte pentru a facilita localizarea imobilelor pe planul
cadastral, iar pe de altă parte, pentru gestionarea cât mai eficientă a informaţiile
grafice conţinute [79].
Raportul Preliminar face parte din "prima livrare" fiind necesară
aprobarea sa de către A.N.C.P.I., înainte de începerea efectivă a lucrărilor.
Valea Nu a fost
IV L-34-79-A-b -
Mănăştur identificată
Borna este amplasată în sudul
Livezile localităţii Orţişoara (~2500m
IV L-34-79-A-b deteriorată
Mici de intravilanul localităţii) în
imediata apropiere a DN69
Valea Borna este amplasată în
IV L-34-79-B-a bună
Zorilor vestul localităţii Seceani
70
(~1800m de intravilanul
localităţii)
Borna este amplasată în nord-
estul localităţii Seceani
Seceani IV L-34-79-B-a bună (~1600m de intravilanul
localităţii) în imediata
apropiere a DC49
Orţişoara foarte Biserica se află în intravilanul
IV L-34-79-A-b
Biserică bună localităţii Orţişoara
Corneşti L-34-79-A-d foarte Biserica se află în intravilanul
IV
Biserică bună localităţii Corneşti
Seceani foarte Biserica se află în intravilanul
IV L-34-79-B-a
Biserică bună localităţii Seceani
Fig. 4.2 Amplasarea punctelor din reţeaua geodezică în UAT Orţişoara [35]
După analizarea datelor și în urma identificării zonelor care neceită

ridicări tpografice, s-a realizat o rețea geodezica care a fost determinată
utilizând tehnologia GPS.
71
Pentru realizarea acestei rețele s-au executat următoarele lucrări topo-

geodezice:
1. Măsurători GPS prin metoda statică pentru îndesirea rețelei de
sprijin; rețeaua a fost îndesită din punctele geodezice cuprinse în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
Puncte geodezice din rețeaua națională GPS de clasă A
Nr.
Denumire Clasa B[m] L[m] He[m]
crt.
STATIA PERM. 45°51'16. 22°10' 37.
1 A 216, 4898
FĂGET 42753"N 78289"E
STATIA PERM. 46°10'23. 21°20'40.
2 A 167, 684
ARAD 51004"N 51052"E
STATIA PERM. 45°46'47. 21°13'51.
3 A 154, 7278
TIMIȘOARA 65271"N 46281"E
Măsurătorile s-au executat prin metoda statică cu ajutorul a 3 receptori

de dublă frecvență de tip Leica. Folosind ca referințe punctele din rețeaua
geodezică națională (Făget, Arad și Timișoara) s-au determinat 12 puncte noi
în aria localităților Orțișoara, Cornești, Călacea, Seceani, puncte care
formează rețeaua geodezică de îndesire (foto 3.2).
Foto 4.3 Bornă din rețeaua de sprijin [35]
72
Prelucrarea datelor s-a efectuat cu soft-ul LEICA GEO OFFICE

COMBINED, Versiunea 8.10 produs de către firma LEICA din Elveţia. Precizia
impusă la procesarea datelor în acest caz este de 5 cm +/- 2 ppm. Punctele din
rețeaua geodezică de îndesire au fost determinate din trei vectori.
2. Măsurători GPS prin metoda RTK (Real Time Kinematic) pentru
îndesirea rețelei de sprijin.
Ridicările topografice RTK s-au efectuat cu ajutorul a 3 receptoare
Leica GPS 1200 – 1 stație de referință și 2 rovere mobile. Pentru fiecare sesiune
de ridicări topografice RTK s-a montat stația de referință pe o bornă din rețeaua
geodezică și o altă bornă a fost ocupată cu receptorul, pentru a compara
coordonatele RTK nou obținute ale bornei cu coordonatele anterioare
determinate (fig. 4.4).
Fig. 4.4 Rețeaua de ridicare [35]

Diferenţele de coordonate au fost maxim de 1 - 2 cm pe X, Y şi H după
maxim 10 secunde de ocupare.
Realizând un studiu privind traseele pe care a urmat să le parcurgă
drumuirile de poligonometrie (rețeaua de ridicare) s-a stabilit amplasarea a
207 puncte (dintre care 12 au fost determinate static).
Materializarea punctelor s-a facut cu borne din beton, borne Feno și
buloane metalice (foto 4.4).
73
Foto 4.4 Materializarea punctelor [35]
Atât la amplasarea bornelor din beton cât și la amplasarea bornelor

Feno și a buloanelor de fier s-a ținut cont de următoarele criterii:
- să fie accesibile indiferent de condiţiile meteorologice;
- conservarea punctului să fie asigurată pe timp îndelungat;
- să fie vizibilitate de la 15 g peste orizont;
- să nu se afle în apropierea suprafețelor reflectorizante care afectează
semnalul și produc fenomenul numit „multipath” (reflexie multiplă);
- să nu existe instalaţii electrice de putere mare în apropierea staţiilor sau
relee de emisie;
- punctele de bază care se determină să poată fi utilizate în lucrările
ulterioare;
- amplasarea bornelor la limita parcelelor cadastrale pentru a evita
distrugerea acestora de către echipamentele agricole.
4.2.2. Măsuratori topografice de precizie
Pentru determinarea conturului imobilelor s-au executat ridicări

topografice cu stația totală pentru frontul stradal și măsurători GPS în spatele
74
grădinilor. În cazul ambelor etape s-a folosit o listă comună de coduri (tabelul
3.3).
Tabelul 4.3
Lista codurilor folosite în cadrul campaniei de teren
Cod Semnificație Cod

1 Punct de stație
2 Limită proprietate
3 Construcție
3.1 Construcție în interiorul imobilului
2.3 Construcție pe limita de proprietate
4 Frântură
În această etapă s-a folosit metoda cinematică RTK prin unde radio. S-
au folosit 3 aparate GPS Leica 1200 din care unul s-a montat pe o bornă
determinată static, în mod referință iar cu celelalte două rovere mobile s-au
determinat puncte în interiorul cvartalelor.
Măsurătorile GPS pentru determinarea conturului imobilelor s-au
efectuat cu precădere în partea din spate a grădinilor, unde s-au măsurat
limitele de proprietate materializate prin garduri și frânturile imobilelor.
După efectuarea măsurătorilor în sectoarele de intravilan, a urmat etapa
descărcării aparatelor și de prelucrare a datelor care au avut ca rezultat punctele
necesare pentru delimitarea imobilelor.
75
Fig. 4.5 Radierea punctelor din stația SIN21 [35]
Pentru determinarea contururilor imobilelor și a sectoarelor cadastrale

pe intravilan, s-au efectuat ridicări topografice cu ajutorul stației totale. S-a
staționat cu aparatul pe punctele din rețeaua de sprijin, orientarea s-a facut tot
pe aceste puncte, iar ulterior s-au radiat punctele necesare determinării
geometriei imobilelor șielementele din construcții aflate la frontul stradal. (fig.
3.7).
La ridicarea detaliilor planimetrice limitele imobilelor s-a determinat
la jumătatea grosimii gardului, cu excepţia cazurilor în care cei doi proprietari
vecini au indicat altă limită. Pentru construcţiile situate la frontul stradal s-au
determinat limitele la nivelul solului.
De asemenea datorită dotării cu dispozitiv laser a stației totale TCR 802
folosite în proiect, s-au radiat și colțurile clădirilor care nu se aflau la frontul
stradal.
La sfârșitul fiecărei zile în funcție gradul de ocupare a memoriei
aparatului, a urmat o nouă etapă de descărcare a aparatelor realizată și în cazul
stației totale tot cu softul Leica Geo Office Combined.
76
În urma descărcării aparatelor și a prelucrării datelor au rezultat

punctele necesare delimitării imobilelor și poziționării construcțiilor.
4.2.3. Măsurători expeditive
În cadrul proiectului, pentru încadrarea construcțiilor în interiorul

imobilelor și pentru determinarea geometriei lor s-au executat măsurători
topografice expeditive.
Pentru realizarea interviului în teren, echipele contractorului au avut,
pe lângă dotarea tehnică necesară şi următoarele documente [80]:
- ortofotoplanul sau planul cadastral scara 1:2000 (sau la scări mai mari
pentru zona de intravilan);
- planul cu reprezentarea tarlalelor şi a sectoarelor cadastrale, utile
pentru identificarea primară a imobilelor în zona extravilană;
- fişa de interviu pre-completată;
- alte planuri.
Contractorul a generat o fişă de interviu pentru fiecare imobil, dar şi
pentru fiecare unitate individuală componentă a unei construcţii condominiu
[80].
Măsurătorile expeditive s-au executat cu echipe formate din doi
operatori utilizând rulete de 10 m și 50 m sau distomate și au avut ca scop
transpunerea construcțiilor în cadrul imobilelor, stabilirea destinației
construcțiilor și de asemenea stabilirea limitei de delimitare a categoriilor de
folosință din interiorul unui imobil.
Pentru o poziționare cât mai corectă a construcțiilor în cadrul
imobilelor, cel puțin două colțuri ale unei construcții trebuie poziționate față
de limita imobilului, față de o altă construcție fixată anterior sau fața de un alt
reper fix.
77
Pe lângă distanțele necesare poziționării construcțiilor, pe schiță se mai

trec dimensiunile la sol ale construcțiilor, numărul sectorului cadastral, vecinii
imobilului, datele referitoare la destinația construcțiilor sau la delimitarea
curții de grădină și numărul poștal.
În cadrul proiectului de înregistrare sistematică și implicit și în schițele
realizate în teren s-au luat în considerare numai construcțiile cu caracter
permanent.
În perioada precizată de contractor în scopul complectării fișelor de
interviu pe teren s-au aflat minim 12 persoane din care: o persoană cu studii
juridice și două persoane autorizate de către ANCPI cu categoria C.
După încheierea etapelor de măsurare și dupa ce s-au descărcat
aparetele, s-a trecut la prelucrarea măsurătorilor finale. În această etapă s-au
construit cu ajutorul aplicației AutoCad, produsă de firma Autodesk, toate
imobilele din intravilanul comunei Orțișoara, de asemenea s-au construit și
construcțiile rezultate din schițe care pe urmă au fost transpuse în cadrul
imobilelor.
Pentru construirea limitelor imobilelor, au fost necesare ridicările
efectuate cu stația totală la fronturile stradale, determinările GPS executate în
partea din spate a grădinilor și au mai fost folosite planurile cadastrale și
Ortofotoplanul zonei.
La construirea limitelor imobilelor s-a ținut cont de codurile folosite în
cadrul campaniei de teren urmărindu-se în special codul 2 (limită proprietate).
Ulterior construiri unui imobil, conform schițelor executate în teren
(fig.4.6), în interiorul acestuia se amplasează construcțiile. Acestea se
poziționează conform distanțelor notate pe schiță sau în cazul celor aflate la
frontul stradal, în funcție de măsurătorile topografice executate cu stația totală.
78
Pe lângă aspectele amintite mai sus, pentru o poziționare cât mai

corectă a construcțiilor, s-au mai folosit elemente de perpendicularitate și
paralelism, precum și ortofotoplanul zonei pentru verificare.
Fig. 4.6 Schiță realizată în teren [35]
4.2.4. Actualizarea planurilor cadastrale
După încheierea etapei de amplasare a elementelor din schițe în cadrul

imobilelor, s-a trecut la o nouă etapă și anume la întocmirea planului în format
digital, pentru viitoarele etape din proiect. Astfel conform caietului de sarcini
79
s-a lucrat pe Layere (fig. 3.9) unde s-au folosit diferite culori și linii pentru a
evita suprapunerile și pentru a ușura munca operatorilor.
Pe planuri, au fost evidențiate și problemele apărute în urma cazurilor
în care proprietarii nu au fost de acord cu efectuarea ridicărilor topografice sau
limita dintre două imobile nu a fost materializată în teren pentru a putea fi
determinată.
Fig. 4.7 Layer-ele folosite la întocmirea planului [35]
Odată cu încheierea acestei etape pe sectoarele de intravilan, a luat

sfârșit în mare parte și etapa de lucrări topografice.
4.3. Digitizarea limitelor tarlalelor/sectoarelor

1. Determinarea tarlalelor şi sectoarelor
Precizia care urmează să fie obţinută va corespunde "preciziei grafice
a scări planului, luând în considerare o eroare grafică de 0,2 mm. Pentru
asigurarea unei precizii uniforme a întregului plan cadastral, elementele
digitizate vor fi ajustate şi verificate prin măsurători topografice ale punctelor
caracteristice ale tarlalei sau sectorului (cel puţin patru puncte caracteristice
80
pentru fiecare tarla sau sector)" [87]. Aşa cum s-a cerut, pentru zonele cu
pante sub 20% determinarea limitelor tarlalelor/sectoarelor se va face în zonele
intravilane şi extravilane prin digitizare din fotografii ortografice. Pentru zone
cu panta mai mare de 20% determinarea limitelor sectoarelor/tarlalelor se va
face în zonele intravilane şi extravilane prin intermediul măsurătorilor
topografice [64].
2. Determinarea limitelor proprietăţilor imobiliare
Precizia care trebuie asigurată este cea corespunzătoare planului la
scara 1:5000 pentru zonele extravilane şi pentru plan la scara 1:2000 pentru
zonele intravilane. Limitele proprietăţilor imobiliare pentru care s-a realizat
P.A.D., în cadrul înregistrării sporadice, vor fi menţionate în planul cadastral.
În cazul în care există diferenţe între datele P.A.D. şi situaţia de pe teren,
Asociaţia va propune o soluţie care va fi analizată de către echipa de proiect
O.C.P.I. În cazul în care O.C.P.I. nu este de acord cu propunerea
Contractorului, O.C.P.I. va indica contractorului soluţia în scris, cât mai repede
cu putinţă.
3. Pentru zona intravilană
Imobilul înconjurat este un imobil ale cărui limite sunt materializate
prin intermediul unor elemente stabile în timp (spre exemplu garduri),
identificabile în mod clar. Limitele proprietăţilor imobiliare înconjurate vor fi
determinate: prin vectorizarea planurilor cu evaluarea acestora şi actualizare
pe teren, în zonele în care se găsesc planuri cadastrale/topografice sau
ortofotoplan la scara 1:2000 sau la scara mai mare; prin verificări topografice
în alte situaţii [80]. În cazul proprietăţilor imobiliare care nu sunt înconjurate,
limitele sunt preluate din planurile pentru parcelă. În cazul construcţiilor,
punctele definitorii vor fi determinate prin măsurători topografice, conturul
acestora va face parte din fişa de interviu.
81
Lăţimea străzilor, drumurilor publice şi aleilor vor fi stabilite în cadrul

limitelor proprietăţilor imobiliare. Detaliile liniare (şosele, străzi, alei, căi
ferate, baraje, râuri, etc.) sunt proprietăţi imobiliare şi vor fi înregistrate în mod
corespunzător în planul cadastral.
4. Pentru zona extravilană
Pentru zonele în care se află planuri parcelare: în format vectorial,
realizate în Sistem Stereografic 1970, limitele proprietăţilor imobiliare vor fi
preluate şi integrate în planul cadastra, în cazul în care acestea reflectă situaţia
din documente şi de pe teren sau realizate în sisteme de coordonate locale sau
alte sisteme de coordonate, poziţionarea planului parcelei se va face în Sistem
Stereografic 1970. Dacă, după poziţionare se observă faptul că proiecţia
parcelei reflectă situaţia din documente şi de pe teren, limitele proprietăţilor
imobiliare vor fi incluse în planul cadastral; în format raster, va fi georefernțiat
iar limitele proprietăţilor imobiliare vor fi determinate prin vectorizare în plan
şi vor fi plasate în planul cadastral, dacă acestea reflectă situaţia de pe teren şi
din documente.
Dacă nu există planuri ale parcelelor sau dacă acestea sunt incorecte,
vor fi refăcute. Aceste planuri vor fi înaintate pentru aprobare către Comisia
Locală pentru aplicarea legilor proprietăţii. Numai după aprobarea acesteia,
planurile vor fi integrate în planul cadastral. Dacă suprafaţa întregii tarlale este
mai mică decât suprafaţa rezultată din suma tuturor suprafeţelor din titlurile de
proprietate pentru toate parcelele din acea tarla, suprafaţa fiecărei parcele va fi
redusă în proporţie cu suprafaţa acesteia astfel încât să se realizeze o închidere
completă a suprafeţelor din întreaga tarla, iar dacă suprafaţa întregii tarlale este
mai mare decât suprafaţa rezultată din suma tuturor suprafeţelor din titlurile de
proprietate pentru toate parcelele din acea tarla, surplusul tarlalei va fi afişat
drept suprafaţă de rezervă pentru comitetul agricol imobiliar local iar poziţia
acesteia va fi stabilită de către comitetul local.
82
Proprietăţile imobiliare aflate în litigiu sau care prezintă o suprapunere

a titlurilor vor fi subliniate cu o culoare distinctă.
Pentru zonele în care se află planuri parcelare în format raster, acestea
vor fi georeferentiate iar limitele proprietăţilor imobilizare vor fi determinate
prin vectorizare în plan şi vor fi plasate în planul cadastral, dacă acestea reflectă
situaţia din documente şi de pe teren [12].
4.6. Corelare planurilor de carte funciară cu cărţile funciare existente

Operatorii vor scana și georeferenţia hărţile de carte funciară întocmite
la scară.
De asemenea, hărţile concretuale vor fi scanate şi arhivate pe sate în
ordinea numerotării planşelor. Fişierele astfel rezultate, vor conţine în
denumire numele satului, numerele planşelor şi intervalul numerelor
topografice de pe planşe.
Operatorii vor folosi hărţile de carte funciară pentru identificarea
imobilelor în teren, precum şi pentru stabilirea limitei intravilanului fiecărui
sat component al comunei.
Operatorii vor folosi hărţile de carte funciară şi în situaţiile în care nu
există alte elemente de identificare în teren a imobilelor (P.A.D.-uri întocmite
în sistem local şi care nu pot fi identificate în teren, P.A.D.-uri suprapuse, etc).
Astfel, se va forma un folder pentru fiecare comună în parte, care va conţine
fişierele arhivate pe sate.
În vederea completării informaţiilor din hărţile de carte funciară,
operatorii vor putea folosi hărţile silvice, planurile topografice, ortofotoplanul.
Ca urmare a introducerii acestor informații grafice în baza de date electronică,
precum și ca urmare a realizării conversiilor cărților funciare, legătura între
imobilele reprezentate pe hărțile de carte funciară și cărțile funciare convertite
se va stabili în baza numărului topografic și se va urmări totodată istoricul
83
aferent imobilelor, în condițiile în care modificările suferite de imobilele

reprezentate pe hărțile de carte funciară au fost operate doar în cărțile funciare
– parte textuală, fără actualizarea concomitentă a planurilor de carte funciară.
Ca urmare a determinării legăturii între numerele topografice care
identifică imobilele reprezentate pe harta de carte funciară și determinarea
numerelor de carte funciară care prezintă situația la zi a imobilelor, doar din
punct de vedere textual, cu urmărirea istoricului acelor imobile, operatorii vor
continua corelarea informațiilor consemnate astfel în fișele de interviu pre-
completate prin confruntarea acestora cu informațiile pe care le vor obține în
urma efectuării interviurilor în teren. Ulterior, fiecărui imobil din aferent
comunei în cauză i se va atribui un identificator electronic unic, prin
numerotarea automată. În momentul realizării interviurilor la teren, echipele
vor avea, pe lângă dotarea tehnică necesară şi următoarele documente [80]:
- fişa de interviu pre-completată, care va conține, după caz și numărul
topographic
- ortofotoplanul sau planul topografic/cadastral pentru intravilan
- planul cu reprezentarea tarlalelor şi a sectoarelor cadastrale utilizate în
scopul identificării primare a imobilelor din extravilan.
Astfel, ca urmare a desfășurării interviurilor, operatorii vor realiza
totodată și corespondența dintre numerele topografice și actualele
identificatoare electronice, unice la nivelul fiecărui U.A.T., în funcție de
situația reală care va fi consemnată în teren [29].
4.5. Stabilirea programului lucrărilor

4.5.1. Metode generale şi organizare
Pentru o bună desfăşurare a lucrării se va face o repartizare cât mai

eficientă a resurselor umane şi tehnice în etapele de producţie. Vom avea în
vedere utilizarea următoarelor resurse:
84
1. Resurse tehnice:
- staţii totale: 2 bucăţi
- receptori GPS – dublă frecvenţă: 3 bucăţi
- staţii grafice: 3 bucăţi
- plotter A0: 1 bucată
- fotocopiator: 2 bucăţi
- software-uri pentru procesarea datelor: 3 bucăţi
2. Resurse umane:
- responsabil manager proiect: 1 persoană
- responsabil coordonator echipe teren: 1 persoană
- controlul intern al calităţii: 1 persoană
- controlul extern al calităţii: 1 persoană
- personal cu studii juridice: 1 persoană
- personal implicat în campania publicitară: 12 persoane
- echipe măsurători GPS: 3 persoane
- echipe măsurători staţii totale: 6 persoane
- echipe măsurători expeditive şi completare fişe de interviu: 12 persoane
- personal responsabil cu publicitatea: 2 persoane
- responsabil lucrări de birou: 1 persoană
- personal lucrări de birou: 4 persoane.
4.5.2. Persoane responsabile pentru fiecare flux de execuţie
Fluxul de producţie este separat la nivel logic în două categorii:

- la nivel local (U.A.T.) – campanile de informare, culegere date,
interviuri, măsurători topografice, etc
- la nivel central, la sediul contractorului – activităţi comune tuturor
U.A.T.-urilor – integrare date folosind aplicaţia software, coordonare
activităţi, etc.
85
4.5.3. Ordinea şi programarea activităţilor
Pentru programarea şi stabilirea ordinii activităţilor ce urmează să se

desfăşoare în cadrul fiecărui flux de producţie s-au avut în vedere:
- suprafaţa din intravilan ce urmează a fi măsurată
- numărul de imobile din intravilan
- suprafaţa din extravilan ce urmează a fi măsurată.
Ordinea activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul lucrării este:
- realizarea campaniei publicitare ~ 2 săptămâni
- colectare şi integrare date ~ 19 săptămâni
- interviuri pe teren ~ 19 săptămâni
- întocmirea reţelei de sprijin şi ridicare - teren ~ 1 săptămână, birou ~ 1
săptămână
- măsurători topografice în intravilanul localităţilor - 2 echipe x 10
ha/zi/echipă = 20 ha/zi – măsurători cu staţia totală
- măsurători topografice în extravilanul localităţilor - 3 persoane x 100
ha/zi/persoană = 300 ha/zi – măsurători cu receptori GPS
- măsurători topografice expeditive în intravilanul localităţilor inclusiv
culegerea de date şi informaţii - 3 echipe (3 persoane/echipă) x 10
imobile/zi/echipă = 30 imobile/zi – măsurători expeditive
- colectarea actelor de proprietate ~ 19 săptămâni
- integrarea datelor din teren şi generarea fişierelor .cgxml ~ 19
săptămâni
- publicarea documentelor tehnice şi soluţionarea cererilor de rectificare
- actualizarea documentelor tehnice.
86
4.5.4. Planul principalelor activităţi
Pentru a exemplifica noţiunile prezentate, va fi expus studiu de caz

UAT Orţişoara, judeţul Timiş. Planul principalelor activităţi este sintetizat în
tabelul 3.4.
Tabelul 4.4
Planul principalelor activităţi
Nr. Nr. Nr. zile

Locul Perioada
Activitate persoane calendar
crt. desfăşurării calendaristică
alocate istice
09.07.2012 –
1 Realizare campanie Satele 141 26.11.2012
12
publicitară aparţinătoare 26 14.01.2013 –
08.02.2013
2 Colectare şi integrare 06.08.2012 –
Teren 12 131
date 14.12.2012
3 Realizare măsurători 23.07.2012 –
Teren 10 75
topografice 05.10.2012
4 06.08.2012 –
Interviuri pe teren Teren 12 131
14.12.2012
Identificarea
graniţelor
5 23.07.2012 –
proprietăţilor Teren+birou 10 131
30.11.2012
imobiliare şi
ridicările topografice
6 Colectarea actelor de 06.08.2012 –
Teren 2 131
proprietate 14.12.2012
Integrare date din
7 20.08.2012 –
teren şi generare Birou 5 131
28.12.2012
fişiere cgxml
8 Realizare documente 24.12.2012 –
Birou 5 24
tehnice 17.01.2013
Publicare documente
9 11.03.2013 –
tehnice şi soluţionare Primăria 3 25
04.04.2013
cereri de rectificare
10 Actualizare 23.05.2013 –
Birou 3 12
documente tehnice 06.06.2013
87
4.6. Sistemul de asigurare a calităţii in cadastru

Asigurarea calităţii întrun proiect, presupune asigurarea calităţii pentru
fiecare proces şi subproces în parte. Acest lucru înseamnă, în egală masură, o
foarte bună cunoaştere a sarcinilor pe care fiecare le are de îndeplinit în cadrul
proiectului.
Scopul managementului calităţii în cadrul proiectului este de a se
asigura că rezultatele predate ale proiectului sunt adecvate scopului. Dacă
rezultatele nu sunt potrivite scopului există posibilitatea ca obiectivele fixate
ale proiectului sa nu fie atinse, dar într-o măsură mult mai mică. Se vor asigura
predări corecte prin dezvoltarea criterilor de calitate special pentru rezultate şi
prin asigurarea că toate procesele de management al proiectului sunt conduse
întro manieră profesională.
Managementul calităţii întrun proiect sporeşte siguranţa şi reduce riscul de
eşuare a proiectului. Acesta implică un proces pentru managementul schimbărilor
şi problemelor care apar pe durata producerii rezultatelor.
După şi în timpul fiecarei etape, pentru fiecare activitate a proiectului
va exista un proces practic pentru controlul şi asigurarea calităţii pentru a
realiza predări adecvate. Pentru fiecare activitate există stadii propuse pentru
controlul calităţiiaşa cum se specifică în planul de management al proiectului.
Acest plan al calităţii managementului cuprinde următoarele măsuri pentru
controlul calităţii:
- controlul calității (fig. 4.9)
- asigurarea calității.
88
Fig. 4.9 Controlul calității

Având stabilit un standard de calitate la care sa ne raportăm, controlul
calităţii (fig. 4.9) constă în monitorizarea tuturor proceselor, în special a
ieşirilor şi la raportarea acestora la standardul prestabilit. Monitorizarea ne va
permite identificarea din timp a neconformităţilor.
În general, un management al calităţii aplicat în proiecte, va avea
prestabilit şi acţiunile care vor trebui întreprinse în cazul neconformităţilor.
4.6.1. Filosofia generală a calităţii in cadastru
Filosofia calităţii trebuie să reflecte intenţiile şi abordarea generală care

urmează să fie puse în practică cu privire la calitate pe tot parcursul proiectului.
Nivelul abordării calităţii trebuie să reflecte şi să se bazeze pe filozofia
asociaţiei [81].
S-a decis implementarea unui sistem de asigurare a calității în
activitatea proprie a societăţii în acord cu hotărârea conducerii asociaţiei
împreuna cu toţi membrii asociaţiei şi personalului desemnat cu
responsabilităţi în cadrul societăţii.
89
Principalul obiectiv este acela de a realiza lucrări de înaltă calitate, în

conformitate cu cerințele clienţilor, cu legislația în vigoare pentru segmentul
de activitate şi în acelaşi timp în condiţii de eficienţă şi profitabilitate pentru
asociaţie. Acest lucru se realizează acordând o deosebită importanţă tuturor
cerinţelor şi opiniilor exprimate de părţile interesate [81].
Pentru a satisfice toate cerinţele tot personalul societăţii este implicat
în procesul de asigurare, dezvoltare şi îmbunătăţirea permanentă a sistemului
de management al calităţii, în scopul satisfacerii cerinţelor.
Însuşirea şi respectarea de catre toţi angajaţii asociaţiei a măsurilor
introduse, sunt esenţiale pentru menţinerea competitivităţii societăţii pe piaţă
şi de asemenea pentru satisfacerea cerinţelor materiale şi profesionale ale
personalului.
Conducerea societăţii analizează periodic politica şi obiectivele
asociaţiei în domeniul calitătii (fig. 4.10), acestea fiind actualizate şi adecvate
permanent scopurilor propuse, pentru a se raspunde prompt şi eficient
cerinţelor tuturor parţilor.
Pentru realizarea acestor obiective, managementul a hotărât stabilirea
şi menţinerea unui sistem eficient şi asigurator de asigurare a calităţii,
planificat şi dezvoltat în concordantă cu funcţiile şi responsabilităţile
desemnate [81].
90
Fig. 4.10 Obiectivele în domeniul calității
Sistemul asigură concretizarea şi determinarea în practică a

conformităţii lucrărilor efectuate, cu cerinţelecaietului de sarcini, precum şi
cele contractuale.
Eficienţa activităţii societăţii în scopul atingerii obiectivelor propuse
este asigurată de conducerea asociaţiei.
Departamentul de management va depune toate eforturile pentru
alocarea resurselor logistice necesare implementarii şi funcţionării eficiente a
sistemului calităţii adoptat.
Pentru realizarea politicii privind calitatea, au fost definite următoarele
[81]:
- stabilirea canalelor de informare optime în scopul asigurării unui flux
continu al instrucţiunilor, dispoziţiilor, înregistrărilor, datelor, etc;
- asigurarea în acord cu cerinţele impuse de proiect şi de caietul de
sarcini al lucrării asumate şi de asemenea cu legislaţia, normativele şi
91
reglementarile tehnice aplicabile, precum că echipamentele utilizate

sunt conform standardelor cerute;
- analiza regulată a sistemului manegerial, în scopul asigurării şi
menţinerii nivelului de calitate asumat de către societate;
- definirea clară a responsabilităţilor interne şi a nivelelor de competenţă.
Se elaborează un raport de calitate în care, pentru fiecare subproces
sunt stabilite următoarele elemente: datele de intrare şi datele de ieşire
(descrierea materialelor şi datelor necesare pentru iniţierea subprocesului;
descrierea materialelor şi datelor rezultate în urma efectuării subprocesului),
descrierea subprocesului, standarde de calitate (parametrii de calitate în care
trebuie să se încadreze rezultatele intermediare şi finale ale subprocesului,
aceşti parametri trebuie să corespundă celor ceruţi în caietul de sarcini),
echipamente şi programe (descrierea echipamentelor şi programelor utilizate
în cadrul subprocesului: tipul, cantitatea, întreţinerea necesară), controlul de
calitate [80] (fig. 3.12).
Fig. 4.11 Metodologii și standarde pentru controlul calitații
92
4.6.2. Controlul calității
Procesul presupune: intrări, ieşiri, resurse (umane, financiare,

materiale), un responsabil, indicatori de performanţă. Stabilirea tuturor acestor
elemente ne ajută să urmărim procesele cu o uşurinţa mai mare, astfel
minimizăm riscurile în cadrul proiectului.
Înglobarea tuturor elementelor menţionate într-un singur concept
reprezintă managementul calității totale (Total Quality Management – TQM).
Intrările pentru procesul de asigurare a calităţii sunt [29]:
- definirea specificaţilor de calitate
- planul de management al calităţii
Rezultatele controlului calităţii reprezintă înregistrările încercărilor,
verificărilor şi măsurătorilor realizate, în format comparabil pentru realizarea
evaluarilor.
Ieşirile controlului calităţii sunt [29]:
- menţinerea calităţii
- procesele de ajustare care presupun acţiuni preventive şi corective
imediate, ca urmare a rezultatelor controlului calităţii; în unele cazuri,
aceste procese se desfăşoara o dată cu procesele de control integrat al
proiectului
- corecţiile, reprezintă acţiuni de eliminare a neconformităţilor; ele intră
în categoria activităţilor neprevăzute şi reprezintă una din cele mai
frecvente termene de nerespectare a termenilor proiectului
- luarea şi implementarea deciziilor, componentele neconforme ale
activităţilor sau proceselor, identificate în timpul inspecțiilor pot fi
acceptate sau eliminate; în acest caz intervin acţiunile de corectare
- listele de control completate, care ulterior devin baza de înregistrări şi
de informaţii pentru proiect.
93
4.6.3. Monitorizarea şi raportarea lucrarilor
Monitorizarea proiectului include primirea informaţilor referitoare la

starea proiectului, la executarea unor etape ale proiectului, modalităţi de
soluţionare a eventualelor conflicte şi controlul riscurilor. Comisia de
conducere este organizaţia responsabilă cu monitorizarea proiectului.
Comitetul director nu trebuie să defăşoare nici o acţiune, excepţie făcând cazul
în care observă probleme care nu pot fi soluţionate de managementul
operațional al proiectului.
În cadrul unui proiect sunt monitorizate:
- activităţile planificate, respectarea planificării şi a standardelor
cantitative şi calitative pentru fiecare activitate
- resursele utilizate în cadrul proiectului: umane, informaţionale,
materiale, financiare şi de timp
- modul în care este condus proiectul, decizile luate, persoanele implicate
în luarea deciziilor.
Monitorizarea presupune parcurgerea următorilor paşi:
- un prim pas este strângerea permanetă a informaţiilor legate de
diferitele aspect presupuse de proiect
- al doilea pas este corelarea informaţiilor adunate pentru a ne ajuta să
vedem unde ne aflăm pe drumul către îndeplinirea obiectivelor stabilite
- în final vom folosi toate informaţiile adunate pentru elaborarea
concluziilor care să ne ajute în viitor.
Rapoartele regulate asupra stării proiectului face parte din calitatea
administrării proiectului.
Raportarea regulată trebuie să cuprindă două părţi:
- raportarea regulată asupra administrării proiectului
- raportarea regulată asupra evoluţiei proiectului.
94
Raportarea asupra administrării proiectului trebuie să cuprindă

problemele organizatorice, operaţionale şi cele formale ale proiectului.
Raportarea asupra evoluţiei proiectului trebuie să includă progresul
proiectului din domeniul proiectului.
Controlul:
- este o metodă de analiză periodică sau permanentă a unei activităţi, a
unei situaţii etc, pentru a urmării mersul ei şi pentru a lua măsuri
deîmbunătăţire sau de corectare;
- implică folosirea informaţiei ca principala componentă a controlului.
Un mod de a controla un proiect este acela ca fiecare membru al echipei
să deţină controlul asupra propriilor activităţi. Pentru ca un manager să detină
controlul la nivel macro trebuie ca acest control să fie deţinut la nivel micro.
Managerul de proiect este responsabil pentru controlul calităţii interne.
Fiecare membru al echipei care se ocupă de proiect realizează o analiză a
documentelor de intrare necesare şi întocmeşte un raport. Raportul este trimis
managerului de proiect pentru a continua cu verificarea şi a pregăti următorul
pas, care constă în pregătirea atelierului de lucru. Materialele pentru prezentare
trebuie verificate pentru eventuale erori.
4.7. Evaluarea riscurilor

Nivelul de risc poate fi:
- ridicat – 20-30% probabilitate;
- mediu – 10-20% probabilitate;
- scăzut – 10-20% probabilitate;
- lipsa de suport din partea persoanelor interesate.
Asigurarea faptului că informaţiile legate de proiect (beneficiile şi
scopurile acestuia) vor fi bine diseminate şi toate persoanele interesate
(persoane sau persoane juridice) vor oferi suportul acestora pentru
95
determinarea limitelor imobilelor şi deţinătorii sau posesorii, societatea

organizează întâlniri cu reprezentanţii persoanelor juridice, cu cetăţenii din
fiecare sat iar mesajele vor fi transmise în special la sfârşitul săptămânii, iar
interviurile de pe teren vor avea loc, pe cât posibil, în timpul vacanţelor legale.
Au fost identificate următoarele scenarii de risc:
a. Date colectate incomplet
Dacă datele necesare pentru publicarea documentelor tehnice şi pentru
deschiderea titlurilor de proprietate nu sunt bine colectate, în timpul alocat,
riscurile sunt majore: număr ridicat de contestaţii, titlurile de proprietate nu vor
reflecta situaţia reală, for fi mai multe chemări, timpi depăşiţi. Este important
să se colecteze informaţii din toate tipurile de categorii sociale, precum:
persoane care trăiesc în afara ţării, persoane de etnie rromă, persoane
analfabete, minorităţi şi alte grupuri vulnerabile în procesul de înregistrare
sistematică, persoane cu dizabilităţi. Persoanele care trăiesc în afara ţării vor fi
informate în legătură cu începutul lucrărilor de pe teren prin:
- campania de informare
- scrisori, în legătură cu începutul afişării publice.
Drepturile acestora vor fi protejate de către consultanţi juridici iar
abilitatea de comunicare va fi facilitată de către experţi în comunicare.
Persoanele interesate care trăiesc în afara comunei vor fi informate în
legătură cu începutul interviurilor pe teren prin intermediul televiziunilor
locale şi ziarelor locale şi prin intermediul scrisorilor în legătură cu demararea
afişării publice.
b. Date colectate irelevante pentru proprietari
Informaţiile în legătură cu proprietăţile aşa cum acestea sunt prezente
în titlurile de proprietate trebuie să fie bine înţelese şi interpretate în
conformitate cu realitatea de pe teren, cu declaraţiile persoanelor interesate şi
cu informaţiile colectate din diferite baze de date. În acest fel, echipele
96
societăţii, echipele de proiect ale O.C.P.I. şi echipele de proiect ale Primăriei

vor participa la sesiuni de instruire şi vor beneficia de experienţa unui
consultant juridic, în timpul interviurilor de pe teren.
c. Erori tehnice
Erorile tehnice vor fi corectate în timpul procesului de integrare a
bazelor de date, preluate din diferite surse (ROMSILVA, A.P.I.A., primăriile
din comunele înconjurătoare, etc.), informaţiile vor fi corectate în timpul
interviurilor de pe teren, iar verificarea finală va fi făcută în timpul fazei de
afişare publică.
d. Lipsa de implicare din partea autorităţilor locale
Reprezentanţii autorităţilor locale au fost implicaţi în proiect încă din
prima vizită şi vor fi invitaţi la întâlniri în momentul în care obiectivele
proiectului şi impactul acestuia (în cazul în care aceştia nu vor participa în cadrul
proiectului) vor fi dezbătute în detaliu. Aceştia vor fi informaţi, prin intermediul
scrisorilor, în legătură cu începutul afişării publice.
e. Dispute asupra proprietăţilor
Executanţii nu vor fi implicaţi în nici o formă de mediere sau rezolvare
a disputelor asupra drepturilor de proprietate sau definiţiilor imobilelor. Toate
conflictele aparente identificate în procesul de achiziţie a datelor sau datele
integrate vor fi referite către autoritatea corespunzătoare pentru rezolvare. În
măsura în care suntem implicaţi, cu măsurile necesare pentru o campanie de
publicitate şi specialiştii noştri vor crea o baza de date corespunzătoare. În
timpul afişării publice, membrii consiliului de mediere a conflictelor vor media
conflictele.
f. Lipsa titlurilor de proprietate
Deoarece există un număr mic de titluri de proprietate eliberate, multe
persoane nu deţin titlurile care să dovedească faptul că sunt proprietari. În acest
caz, pentru executant va fi aproape imposibil să completeze fişele de interviu
97
cu numele proprietarilor. În acest fel, reprezentanţii primăriei trebuie să fie

proactivi în timpul lucrărilor de pe teren pentru a finaliza procedura de
eliberare a titlurilor, iar O.C.P.I. trebuie să le redacteze cât mai curând cu
putinţă.
g. Lipsa cărţilor de identitate
Sunt mai multe persoane de etnie rromă care nu au cărţi de identitate
sau titluri de proprietate. În acest fel, reprezentanţii primăriei, agentul de poliţie
desemnat şi expertul în comunicare trebuie să coopereze pentru a-i informa pe
aceştia asupra modalităţii de obţinere a titlurilor de proprietate şi a cărţilor de
identitate, în timpul lucrărilor la acest proiect.
h. Concedii ale membrilor echipelor de proiect
Planul de management pentru acest proiect va fi adaptat şi va lua în
considerare faptul că în timpul perioadei de vară mulţi angajaţi pleacă în
vacanţe.
i. Greve
Echipa va monitoriza în mod constant acest aspect, iar reprezentanţii
A.N.C.P.I. şi O.C.P.I. vor găsi o alternativă pentru angajaţii aflaţi în grevă şi
vor adapta planul de management al proiectului.
98
CAPITOLUL V
APLICAȚII SOFTWARE DE SPECIALITATE PENTRU

PRELUCRAREA DATELOR CADASTRALE
5.1. Realizarea suportului grafic - aplicaţia GIS NetSetCad
5.1.1. Componenţa unui Sistem Informatic Geografic
Un Sistem Informatic Geografic (SIG) este un ansamblu coerent format

din:
- echipamente de calcul (hardware) şi de reţea (network)
- programe (software)
- informaţii (date)
- persoane (operatori)
- reguli şi metode de lucru (metodologie).
Componentele menţionate anterior permit gestionarea informaţiilor
descriptive cu repartiţie teritorială în directa corelaţie cu hărţile geo-
topografice ale teritoriului respectiv.
Sistemele Informatice Geografice realizează integrarea tehnologică
modernă a informaţiilor provenind de la diverse surse codificate în formate
diferite (imagini raster aeriene sau din satelit reprezentând teritorii, imagini
raster reprezentând hărţi convenţionale digitalizate prin scanare, imagini deja
vectorizate reprezentând teritorii, măsurători topografice, înregistrări în baze
de date uzuale, etc.) cu scopul analizării şi interpretării lor întrun cadru unitar,
cu referinţă spaţială.
Pornind de la definiţia Sistemelor Informatice Geografice se pot deduce
componentele principale ale unui astfel de sistem:
Echipamente:
99
- servere specializate de hărţi, date şi WEB, staţii de lucru (avansate, PC-

uri, laptop-uri, etc.), reţele locale, metropolitane, naţionale;
- periferice, precum digitizoare, scaner-e, ploter-e, instrumente
topografice;
Programe care permit:
- conversii de fişiere, conversii de coordonate, funcţii avansate de
digitizare automată şi de prelucrări de imagini;
- editarea, actualizarea şi vizualizarea hărţilor digitale, editarea şi
actualizarea bazelor de date aferente;
- întocmirea de rapoarte complexe în baza analizei tuturor informaţiilor
disponibile în sistem, modelări şi reprezentări de date sub formă
tridimensională - 3D;
- distribuţia prin Internet a hărţilor şi informaţiilor aferente;
Informaţii:
- metainformatii şi structuri de date;
- date geografice cuprinzând hărţi digitale rasterizate sau vectorizate (fig.
5.1);
Fig. 5.1 Sisteme de reprezentare a datelor spaţiale
100
- atributele elementelor grafice din baza de date internă;

- alte tipuri de date corelate din baze de date externe;
Personal de lucru pentru:
- introducerea informaţiilor în sistem;
- gestionarea hărţilor digitale;
- gestionarea bazelor de date;
- administrarea echipamentelor şi reţelelor de comunicaţii;
Reguli şi metode de lucru:
- totalitatea reglementărilor legale ce privesc utilizarea informaţiilor
geografice;
- protocoale de colaborare şi utilizare în comun a informaţiilor;
- metodologii de prelucrare şi actualizare a informaţiilor din sistem.
5.1.2. Avantajele utilizării GIS pentru integrarea proiectului
Dintre avantajele utilizării Sistemelor Informatice Geografice în

analiza spaţiului geografic, deci a tuturor componentelor mediului
înconjurător, pot fi menţionate:
- precizia sporită a reprezentărilor grafice şi a calculelor aferente;
- o foarte bună organizare şi structurare a datelor pe criteriul poziţiei lor
geografice;
- o mai mică redundanţă a informaţiilor stocate;
- posibilitatea actualizării facile a datelor, precum şi inter-
schimbabilitatea informaţiilor;
- reproducerea cu uşurinţă, precisă şi nelimitată, a informaţiilor grafice
(multiplicarea unei hărţi digitale oricând şi în oricâte exemplare, la
scară şi în formatele alese de beneficiar);
- analize complexe, obţinute în timp scurt şi prezentarea intuitivă a
rezultatelor.
101
5.1.3. Harta vector şi structura straturilor
Pentru gestionarea eficientă a hărţilor vectoriale (fig. 5.2), acestea sunt

grupate în hărţi înrudite ataşate unui anumit proiect NetSET.
Fig. 5.2 Harta vectorială și straturile componente
O hartă vectorială este compusă dintr-unul sau mai multe straturi

(layer-e). Obiectele de acelaşi tip sunt organizate întrun singur strat. Exemple
de straturi ar putea fi: clădiri, străzi, adrese. Un strat poate fi asemănat cu o
bucată de sticlă pe care se desenează obiectele de acelaşi tip. De exemplu, pe
o bucată de sticlă se pot desena limitele comunelor unui judeţ. Pe altă bucată
de sticlă se pot desena localităţile din cadrul acelui judeţ. La sfârşit, prin
suprapunerea celor două bucăţi de sticlă se poate observa grafic apartenenţa
localităţilor faţă de comunele judeţului respectiv.
102
În sistemul vector, harta este construită din puncte și linii, fiecare punct
și extremităţile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). Acestea
pot forma arce, suprafeţe, volume.
Sistemul vectorial se bazează pe trei primitive grafice (primitiva grafică
este cel mai mic element reprezentabil grafic utilizat la crearea și stocarea unei
imagini vectoriale și recunoscut ca atare de sistem), respectiv:
Punctul – folosit pentru caracteristici geografice care pot fi cel mai
bine exprimate de un singur punct de referinţă (fig. 5.3). Punctele pot fi, de
asemenea utilizate pentru a reprezenta zone expuse la scară mică.
Fig. 5.3 Sistemul vectorial - primitive grafice [56]
Linia sau polilinia este utilizată pentru caracteristici liniare, cum ar fi

râuri, drumuri, căi ferate etc. (fig. 5.3). Ca și în cazul punctului, la scară mică
poliliniile pot fi reprezentate cu ajutorul caracteristicei liniare.
Poligonul este utilizat pentru reprezentarea caracteristicilor digitale
care acoperă o anumită zonă de pe suprafaţa Pamântului (fig. 5.3). Aceste
caracteristici pot include lacuri, limite de parcuri, limite de orașe, clădiri, etc.
103
Fiecare dintre aceste geometrii sunt “legate” la un rând întro bază de

date care reprezintă atributele lor (fig. 5.4).
Fig. 5.4 Primitive grafice şi baza de date [57]
Întrun exemplu concret, o bază de date care descrie lacuri poate conţine
informaţii despre adâncimea unui lac, calitatea apei, nivelul de poluare. Aceste
informaţii pot fi folosite pentru a face o hartă care să descrie un anumit atribut
al setului de date. De exemplu, lacurile ar putea fi colorate în funcţie de nivelul
de poluare.
Diferite geometrii pot fi, de asemenea, comparate. În acest sens,
Sistemele Informatice Geografice ar putea fi folosite pentru a identifica toate
fântânile (puncte) afșate pe o raza de 1 km de un lac (poligon) cu un nivel
ridicat de poluare.
104
Modele vectoriale bidimensionale

Există două metode sau modele:
a) Spaghetti (fig. 5.5) - memorează detaliile spațiale ca perechi de
coordonate (puncte sau obiecte punctuale) sau un șir de perechi de coordonate
(linii sau obiecte liniare). Un poligon este un șir de coordonatonate ale unui
contur (al unui obiect areal).
Fig. 5.5 Modelul vectorial tip spagheti [11]
Frontiera comună la două poligoane este memorată de două ori. Aceste

mulțimi de șiruri de coordonate sunt stocate fără orice structură deosebită. Din
acest motiv:
- relațiile spațiale NU există;
- este eficientă pentru reprezentare la ploter;
- este ineficientă pentru regăsire rapidă și analiză spatială [58].
b) Topologică (Arc-Nod din graf) - folosește arce pentru a memora o
serie de puncte (perechi de coordonate) care încep din și se termină în noduri
și pot cuprinde și vârfuri sau alte puncte (puncte intermediare pentru a păstra
forma). Un nod este intersecția a trei sau mai multe arce. Pentru a înregistra
topologia sunt folosite trei tabele de date, denumite POLIGON (lista arcelor ce
sunt cuprinse în fiecare poligon), NOD (definește arcele care încep sau se
105
termină în fiecare nod) și ARC (definește relațiile nodurilor și poligoanelor

pentru fiecare arc). Ca atare:
- sunt prezente relațiile spațiale (fig. 5.6);
Fig. 5.6 Modelul topologic al datelor [58]

- este eficientă pentru regăsire rapidă și analize spațiale;
- este ineficientă pentru reprezentare la ploterul vectorial.
Codificarea topologiei datelor spatiale
POLIGON NOD ARC
Nod de Nod
olig. Arce od Arce rc ol. Stg. ol. Dr.
Start final
A a1, a5, a3 1 a1, a3, 1 N1 N2 E A

B a2, a5, 0, a6, N2 a4 a2 N2 N3 E B
C 0, a7 N3 a1, a2, a3 N3 N1 E A
D a7 N4 a5 a4 N4 N1 A A
E a6 N5 a2, a3, a5 N3 N2 A B
area outside N6 a5 a6 N5 N5 B B
map a4 a7 N6 N6 B C
a6
a7
106
Coordonate ale punctelor arcelor
rc X,Y Start X,Y Intermediare X,Y Finale
a1 40, 60 70, 60 70, 50

a2 70, 50 70, 10; 10, 10 10, 25
a3 10, 25 10, 60 40, 60
a4 40, 60 30, 50 30, 40
a5 10, 25 20, 27; 30, 30; 50, 32 70, 50
a6 30, 20 --- 30, 20
a7 55, 27 55, 15; 40, 15; 45, 27 55, 27
Fig. 5.7 Codificarea topologiei datelor spaţiale [58]
Modele vectoriale tridimensionale

Este folosită o rețea de triunghiuri oarecare - triangular irregular
network (RTO sau TIN) pentru a reprezenta datele spațiale în trei dimensiuni
(fig. 5.8).
De regulă, pentru a defini o suprafață continuă sunt determinate prin
interpolare valorile tematice Z folosind valorile Z întrun număr de puncte cu
coordonate X și Y dispuse regulat sau neregulat. Există multe căi de
interpolare, folosind funcții liniare, polinomiale sau exponențiale. Coeficienții
acestor funcții sunt calculați pe baza derivatelor de ordinele intâi și al doilea
ale funcției Z în vârfurile triunghiului și în punctele vecine (întrun domeniu
circular dat prin rază).
107
Fig. 5.8 Structura vectorială TIN [56]
O metodă obișnuită de interpolare este triangulația Delaunay. O

triangulație a unui set de puncte este triangulație Delaunay dacă și numai dacă
cercul circumscris oricăruia din triunghiuri nu conține orice alt punct în
interiorul său. Triangulatia Delaunay este mărginită de o linie poligonală
convexă. Figura duală a acestei triangulații este denumită diagrama Voronoi (sau
poligoane Thiessen). Nodurile unui poligon Voronoi coincid cu centrele
108
cercurilor circumscrise triunghiurilor Delaunay. Mediatoarele laturilor

triunghiurilor Delaunay formează laturile poligoanelor Voronoi. În acest mod,
suprafața finală este dată de un set de triunghiuri oarecare. Orice produs derivat
dintro asemenea suprafață, ca de exemplu panta, aspectul, etc, este total
dependent de calitatea acestei suprafețe interpolate [58].
5.1.4. Tipuri de straturi utilizate în proiectul de inregistrare sistematică
NetSET lucrează cu 4 tipuri de straturi fundamentale, predefinite:

Stratul de tip puncte (point) – pe acest tip de strat pot fi desenate
numai puncte (de exemplu, stratul de adrese: fiecare casă are asociat un punct
pe hartă, căruia i se asociază un text conţinând adresa casei respective);
Stratul de tip linii (line) – pe acest tip de strat pot fi desenate numai
linii, de exemplu: străzi, râuri, căi ferate, linii de tramvai;
Stratul de tip poligon (polygon) – pe acest tip de strat pot fi desenate
numai poligoane de exemplu: perimetrele clădirilor (fig. 5.9), parcelelor de
teren, etc;
Fig. 5.9 Crearea stratului Clădiri [35]
109
Stratul de tip multipunct (multipoint) – un obiect desenat pe un astfel

de strat este format din mai multe puncte considerate ca o singură entitate.
În general, fiecare obiect desenat pe un strat al unei hărţi are ataşată o
înregistrare în baza de date. Astfel, fiecărui punct de pe un strat de tip punct îi
va fi ataşată o înregistrare în baza de date şi fiecărei înregistrări îi va
corespunde un punct, în timp ce fiecărui punct de pe un strat de tip multipunct
îi va fi ataşată înregistrarea din baza de date corespunzătoare grupului de
puncte din care face parte şi fiecărei înregistrări îi va corespunde un grup de
puncte (fig. 5.10).
Fig. 5.10 Straturile proiectului
Topologia se realizează sub formă de poligon.

Imobil: topologia se realizează sub formă de poligon.
Sector cadastral: topologia se realizează sub formă de poligon. Cvartal:
topologia se realizează sub formă de poligon.
110
Limită intravilan: topologia se realizează sub formă de poligon.

Limită_UAT: topologia se realizează sub formă de poligon.
Mai există şi două seturi de tip straturi derivate din cele fundamentale
(deosebite de acestea prin terminaţiile Z şi M în denumirea tipului de strat)
necesare pentru gestionarea straturilor tridimensionale (permit introducerea
elevaţiei unui punct – coordonata z – şi/sau introducerea înălţimii unui obiect).
5.1.5. Structura ierarhică a Sistemului Informatic Geografic
Fiecare element care se află în partea superioară a figurii de mai jos

(fig. 5.11) poate conţine una sau mai multe componente aflate pe un nivel
ierarhic inferior.
Fig. 5.11 Structura ierahică
Structură ierarhică a un proiect NetSET este sintetizată în fig. 5.12.
111
Fig. 5.12 Straturile unei hărți
Astfel, un proiect poate conţine una sau mai multe hărţi, o hartă poate
conţine unul sau mai multe straturi, un strat grupează mai multe obiecte de
acelaşi tip (fig. 5.12).
5.1.6. Aplicaţia GIS – NetSetCad
Pachetul NetSET Professional este alcătuit dintro serie de module,

fiecare dedicat unor anumite tipuri de prelucrări. Toate aceste module sunt
gestionate prin intermediul ferestrei NetSET Manager, din secţiunea NetSET
Programs Suite a acesteia. Din această secţiune modulele pot fi lansate
individual.
Din aceeaşi fereastră, NetSET Manager, cu rol central în managementul
proiectelor NetSET, mai pot fi efectuate în mod direct operaţiile regăsite în
NetSET Tools.
112
Modulul NetSET Professional asigură managementul complet al

hărţilor vectoriale, codificate în format shape, care stau la baza proiectelor
NetSET.
La apelarea modulului, opţiunea NetSET Map din NetSET Manager se
deschide o nouă fereastră din care se poate alege iniţierea următoarelor
operaţii:
- crearea unui nou proiect - New Project (fig. 5.13);
Fig. 5.13 Crearea unui nou proiect [35]
- deschiderea unui proiect deja existent, prin opţiunea Browse - Open

Project;
- anularea oricărei operaţii - Quit Editor;
- deschiderea unuia dintre ultimele proiecte accesate - Recent Projects.
5.2. Etapele creării unui proiect la nivel de U.A.T.
Pentru exemplificarea noţiunilor prezentate va fi analizat ca studiu de

caz UAT Sânandrei.
113
5.2.1. Transferul fisierelor de tip .XML în aplicatia NetSetCad
Fiecărui strat de pe hartă vectorială i se ataşează un tabel în care sunt

stocate informaţii corespunzătoare fiecărui obiect aparţinând stratului respectiv
(fig. 5.14).
Fig. 5.14 Harta vectorială a fișierelor .XML - UAT Sânandrei [35]
Din bara de instrumente de lucru cu baza de date (Database Tools) pot

fi selectate următoarele funcţii:
- vizualizarea tabelului ataşat stratului activ - View all (fig. 5.15);
114
Fig. 5.15 Tabelul stratului activ [35]
- vizualizarea înregistrări aferente obiectelor selectate la un moment dat

- View selected;
- actualizarea simultană a mai multor înregistrări din baza de date -
Multiple updates;
- actualizarea câmpului din baza de date cu valori selectate dintro listă -
Combo values;
Funcţiile existente în această bară de instrumente pot fi selectate şi din
meniul Database.
5.2.2. Definirea limitei U.A.T. şi a sectoarelor cadastrale
Hărţile care au fost realizate în format “.dxf” sau care pot fi convertite
la acest format pot fi importate în NetSET 2006 cu ajutorul funcţiei Import
from. Dxf. Sunt două modalităţi de a realiza importul:
- prin importul pe straturi diferite a obiectelor care au aceeaşi culoare –
se vor importa straturile aşa cum sunt în .dxf, cu menţiunea că obiectele
de pe acelaşi strat, de culori diferite, vor fi salvate pe straturi diferite
115
- prin importul straturilor aşa cum sunt în fişierul .dxf.

Pentru a importa hărţi realizate în .dxf se accesează:
- opţiunea Import – Import from .Dxf din meniul File
- se alege fişierul .dxf care se doreşte a fi importat
- după ce s-a ales fişierul şi s-au analizat şi extras straturile va trebui
aleasă una dintre cele două modalităţi de import prezentate mai sus:
împărţirea sau nu a straturilor în funcţie de culoare
- dacă se va alege ca obiectele să fie salvate pe straturi diferite în funcţie
de culoare, atunci obiectele din fişierul .dxf, care erau pe acelaşi strat,
dacă erau de culori diferite, vor fi salvate pe straturi diferite. A nu se
face confuzie: obiectele care, în fişierul .dxf, erau pe straturi diferite,
dar au aceeaşi culoare, vor fi salvate pe straturi diferite. Împărţirea în
funcţie de culoare este valabilă doar pentru obiectele de pe acelaşi strat
dar care au culori diferite. Astfel, se vor obţine straturi cu aceeaşi
denumire ca cele din fişierul .dxf, numai că straturile împărţite în mai
multe pe baza culori obiectelor vor păstra numele şi li se vor adăuga
diferite cifre la numele stratului. Pentru varianta în care se optează ca
importul să se facă pe baza straturilor din fişierul .dxf numele straturilor
vor rămâne neschimbate. (fig. 5.16). Pentru ambele variante, numele
stratului importat va conţine şi tipul lui: va avea în finalul numelui fie
un _T pentru straturile de tip Point/Text sau _L pentru straturile de tip
Line.
116
Fig. 5.16 Straturile fișierelor .dxf [35]
În tabelul din fereastră de mai sus câmpurile semnifică:

- Exp – câmpurile bifate vor fi importate;
- OrigName – semnifică numele stratului aşa cum este specificat în
fişierul .dxf;
- TypeExp – semnifică tipul stratului; acesta poate fi schimbat, cu
observaţia că va trebui să se ţină cont şi de obiectele pe care le conţine;
- NewName – este noul nume sub care va fi importat din fişierul .dxf;
acesta poate fi schimbat cu oricare alt nume.
Straturile vor fi, mai întâi, generate întro anumită locaţie care va fi
specificată cu ajutorul butonului Browse, după care acestea vor putea fi
adăugate la harta curentă prin apăsarea butonului Add Existing Layer.
După crearea bazei de date textuale, la care se poate raporta cea grafică
prin introducerea de date din sistemul eTerra în formatul electronic .Cgxml,
similar formatului .Cpxml utilizat în cadastrul sporadic, se importă hărţile
realizate în .dxf succesiv astfel: limita U.A.T. Sînandrei și sectoarele cadastrale
(fig. 5.17).
117
Fig. 5.17 Limită U.A.T. și limite sectoare Sînandrei [35]
5.2.3. Analiza şi verificarea topologiei
Apelabila din meniul Analysis - Topology (fig. 5.18) afişează fereastra

de dialog de mai jos din care se aleg opţiunile pe care modulul de topologie să
le caute.
Fig. 5.17 Modulul de topologie [35]
Aceste opțiuni sunt:
118
Identical Object – prezintă cazul în care întrun layer topologic corect

nu este permis să avem obiecte identice (adică unul peste altul, nu ca formă)
Short Objects – prezintă cazul în care de la editare, conversie sau alte
manevre asupra layer-elor pot apărea “greşeli” cum sunt obiectele foarte mici.
De exemplu, pe un layer de tip stradă nu poate fi o stradă de 1 mm dacă ordiul
de mărime al majorităţii obiectelor este de zeci de metri
Intersections – prezintă cazul în care două linii nu au voie să se
intersecteze. Se poate crea o conjuncţiune dar acolo fiecare linie are un capăt,
altfel este topologic incorect.
Overshots – prezintă cazul în care sunt liniile care au nişte prelungiri
foarte mici (tot un fel de intersecţii dar linia nu se prelungeşte foarte mult) peste
altă linie.
Undershots – prezintă cazul în care sunt liniile ale căror capete ar trebui
să ajungă pe altă linie pentru a fi în continuitate dar există o mică deplasare.
Connectivity – prezintă cazul în care capetele a două linii sunt foarte
apropiate, ar trebui să formeze un nod dar nu sunt unite.
Toate aceste anomalii sunt găsite (în funcţie de ce am selectat în caseta
de dialog expusă anterior) în funcţie de toleranţa care o setăm în dreapta sus.
Putem să le corectăm automat, bifând Correct sau doar să le vizualizăm bifând
View, pentru a le corecta manual ulterior.
Mai jos avem un exemplu în care în dialogul de erori am selectat un
“undershot”, iar pe hartă a fost "localizată" eroarea (fig. 5.18).
119
Fig. 5.18 Eroare de topologie [35]
5.2.4.Completarea datelor textuale legate de imobile şi proprietari
Software-ul GIS NetSetCad nu era prevăzut cu câmpurile necesare

procesului de Înregistrare Sistematică, aplicația Cad Gen fiind ulterior atașată,
servind la generarea CGXML-urilor și rapoartelor cu formatul specific
Înregistrării Sistematice.
Toate fişierele tip .XML importate de la ANCPI și vizualizate cu
această aplicație reprezintă cărții funciare desfășurate în format electronic cu
sau fără parte grafică ce pot fii modificate corespunzător caietului de sarcini și
legilor în vigoare care prevăd procesul de Înregistrare Sistematică.
Datele completate la secțiunea Parcele sunt corelate cu datele
referitoare la teren a unei cărții funciare din Anexa 1, la Partea 1.
Secțiunea Parcele cuprinde următoarele câmpuri:
- Nr parcelă;
- Folosința;
- Suprafața măsurată;
- Intravilan;
- Valoare impozitare;
- Număr topo;
120
- Număr tarla;
- Număr parcelă tarla;
- ID eTerra;
- Mențiuni (fig. 5.19)
Fig. 5.19 Completarea datelor în secțiunea Parcele [35]
Datele referitoare la construcții care se înscriu întro carte funciară în

Anexa 1 la Partea 1 pot fi modificate din secțiunea Clădiri ce cuprinde
următoarele câmpuri:
- Adresă
- Număr corp
- Denumire
- Suprafața construită
- Suprafața construită CGXML
- Suprafața desfășurată
- Suprafața desfășurată CGXML
- Acte
- Suprafață acte
- Destinație
121
- Bloc
- Număr nivele
- Descriere nivele
- Număr unități
- Valoare impozitare
- ID eTerra
- Număr carte funciară
- Număr topo
- Mențiuni
- Părți comune
- Apartamente (fig. 5.20).
Fig. 5.20 Completarea datelor în secțiunea Clădiri [35]
Înscrierile ce se realizează în cartea funciară în partea a doua, la foaia

de proprietate și partea a treia, la foaia de sarcini pot fi vizualizate și modificate
la secțiunea Înscrieri teren (fig. 5.21). Aceată secţiune oferă următoarele
posibilități:
- adăugarea sau ștergerea înscrierilor ce pot cuprinde intabulări sau
notări
122
Fig. 5.21 Completarea datelor în secțiunea Înscrieri teren [35]
- modificarea datelor legate de proprietate sau sarcini în câmpurile: tip

înscriere, tip drept, mențiuni drept, text notare, act, mod dobândire, tip
cotă indiviză, cotă indiviză, tip monedă, valoare, mențiuni, parte carte
funciară, poziție parte carte funciară, număr și dată cerere
- adăugarea, ștergerea sau modificarea proprietarilor sau posesorilor
- selectarea entităţilor care fac obiectul înscrierilor.
După completare datelor necesare a imobilului pentru actualizarea
cărții funciare acestea se salvează și se validează (fig. 5.22), aplicația fiind
prevăzută cu un sistem de verificare care oferă ca răspuns o fereastră cu un
mesaj care cuprinde numărul imobilului ce se dorește a fi verificat și mențiunea
că imobilul corespunde validărilor curente, în cazul în care imobilul este
completat corespunzător sau afișează câmpurile care nu au fost completate
corect sau necompletate.
5.2.5. Generarea fișierelor tip CGXML şi a registrelor cadastrale
Fişierele de tip .Cgxml sunt similare fişierelor de tip .Cpxml şi

reprezintă formatul electronic standard de reprezentare a informaţiilor
cadastral-juridice, textuale şi grafice, corespunzătoare unui teren (inclusiv a
parcelelor, construcţiilor şi unităţilor individuale ce se găsesc pe acestea) care
123
fac obiectul înregistrării în evidenţa cadastrală şi de publicitate imobiliară

administrată de ANCPI.
Genearea fișierelor de tip .Cgxml se realizeză din meniul principal –
CadGen - Export CGXML, în care acestea se pot genera la nivel de imobil, la
nivel de sector sau la nivel de UAT. Pentru vizualizarea datelor fără un
program GIS se poate utiliza aplicația Windows - Notepad în acesta va fi
desfășurat sub formă de coduri (fig. 5.23).
Fig. 5.23 Generarea fișierelor tip .CGXML [35]
Structura informaţiilor:
<? Xml version="1. 0" encoding="UTF- 8"? >
<CGXML>
<Address>
<ADDRESSID>2231</ADDRESSID>
<SIRSUP>158010</SIRSUP>
<SIRUTA></SIRUTA>
<INTRAVILAN>false</INTRAVILAN>
<DISTRICTTYPE></DISTRICTTYPE>
<DISTRICTNAME></DISTRICTNAME>
<STREETTYPE></STREETTYPE>
<STREETNAME></STREETNAME>
<POSTALNUMBER></POSTALNUMBER>
<BLOCK></BLOCK>
124
<ENTRY></ENTRY>
<FLOOR></FLOOR>
<APNO></APNO>
<ZIPCODE></ZIPCODE>
<DESCRIPTION></DESCRIPTION>
<SECTION></SECTION>
</Address>
<Address>
<SIRUTA>54984</SIRUTA>
<INTRAVILAN>true</INTRAVILAN>
<STREETTYPE>AL</STREETTYPE>
<STREETNAME>CASTANILOR</STREETNAME>
<POSTALNUMBER>5</POSTALNUMBER>
<BLOCK></BLOCK>
<ENTRY>2</ENTRY>
<FLOOR>2</FLOOR>
<APNO>16</APNO>
<ZIPCODE>400341</ZIPCODE>
<SECTION></SECTION>
</Address>
<Address>
<SIRUTA>158029</SIRUTA>
<INTRAVILAN>true</INTRAVILAN>
<STREETTYPE></STREETTYPE>
<STREETNAME></STREETNAME>
<POSTALNUMBER></POSTALNUMBER>
<BLOCK></BLOCK>
<ENTRY></ENTRY>
<FLOOR></FLOOR>
<APNO></APNO>
<ZIPCODE>307305</ZIPCODE>
<SECTION></SECTION>
125
</Address>
<Deed>
<DEEDID>14309</DEEDID>
<DEEDNUMBER>1706/2004</DEEDNUMBER>
<DEEDTYPE>ACT_NOTARIAL</DEEDTYPE>
<AUTHORITY></AUTHORITY>
<NOTES></NOTES>
<FILEID>1</FILEID>
<VALUECURRENCY></VALUECURRENCY>
<VALUEAMOUNT></VALUEAMOUNT>
</Deed>
<FileDescription>
<FILENAME>101833_IE402579. CGXML</FILENAME>
<EXPORTDATE>2013- 02- 06T16: 06: 22</EXPORTDATE>
<FILEVERSION>3. 0 export</FILEVERSION>
<OPERATIONTYPE>GENERAL_CADASTRE</OPERATIONTYPE>
<LICENSEDNAME></LICENSEDNAME>
<LICENSENUMBER></LICENSENUMBER>
<FILEID>1</FILEID>
</FileDescription>
<Land>
<LANDID>101833</LANDID>
<CADSECTOR>157</CADSECTOR>
<MEASUREDAREA>6500</MEASUREDAREA>
<PARCELLEGALAREA>6500</PARCELLEGALAREA>
<ISNEW>true</ISNEW>
<FILEID>1</FILEID>
<NOTES></NOTES>
<E2IDENTIFIER>402579</E2IDENTIFIER>
<PAPERCADNO>A695/1/3/13</PAPERCADNO>
<PAPERLBNO>3026</PAPERLBNO>
<TOPONO></TOPONO>
<CADGENNO>101833</CADGENNO>
</Land>
<Parcel>
<PARCELID>1848</PARCELID>
<NUMBER>1</NUMBER>
<MEASUREDAREA>6500</MEASUREDAREA>
<USECATEGORY>A</USECATEGORY>
126
<INTRAVILAN>false</INTRAVILAN>
<TITLENO>46222/16</TITLENO>
<LANDPLOTNO>695/1/3</LANDPLOTNO>
<PARCELNO>13</PARCELNO>
<NOTES></NOTES>
<E2IDENTIFIER>1</E2IDENTIFIER>
<PAPERCADNO></PAPERCADNO>
<PAPERLBNO></PAPERLBNO>
<TOPONO></TOPONO>
<CADGENNO>1</CADGENNO>
</Parcel>
<Person>
<PERSONID>1</PERSONID>
<FIRSTNAME>OLAR</FIRSTNAME>
<ISPHYSICAL>true</ISPHYSICAL>
<LASTNAME>MARIA</LASTNAME>
<IDCODE>2620831120663</IDCODE>
<PREVIOUSLASTNAME></PREVIOUSLASTNAME>
<FATHERINITIAL></FATHERINITIAL>
<CITIZENSHIPCOUNTRY>RO</CITIZENSHIPCOUNTRY>
<IDCARDTYPE>CI</IDCARDTYPE>
<IDCARDSERIALNO>KX</IDCARDSERIALNO>
<IDCARDNUMBER>656129</IDCARDNUMBER>
<NOTES>casat cu</NOTES>
<FILEID>1</FILEID>
<REGISTRATIONID>4037</REGISTRATIONID>
</Person>
<Person>
<PERSONID>2</PERSONID>
<FIRSTNAME>OLAR</FIRSTNAME>
<ISPHYSICAL>true</ISPHYSICAL>
<LASTNAME>CORNEL</LASTNAME>
<IDCODE>9999999999999</IDCODE>
<PREVIOUSLASTNAME></PREVIOUSLASTNAME>
<FATHERINITIAL></FATHERINITIAL>
<CITIZENSHIPCOUNTRY>RO</CITIZENSHIPCOUNTRY>
<IDCARDTYPE></IDCARDTYPE>
<IDCARDSERIALNO></IDCARDSERIALNO>
<NOTES>bun comun</NOTES>
<FILEID>1</FILEID>
127
</Person>
<Points>
<POINTID>1</POINTID>
<IMMOVABLEID>101833</IMMOVABLEID>
<NO>0</NO>
<X>207167. 533</X>
<Y>501861. 276</Y>
</Points>
<Points>
<NO>1</NO>
<X>207154. 247</X>
<Y>501860. 315</Y>
</Points>
<Points>
<NO>2</NO>
<X>207179. 497</X>
<Y>501397. 366</Y>
</Points>
<Points>
<NO>3</NO>
<X>207179. 517</X>
<Y>501397. 012</Y>
</Points>
<Points>
<NO>4</NO>
<X>207183. 216</X>
<Y>501386. 081</Y>
</Points>
<Points>
<NO>5</NO>
<X>207183. 094</X>
128
<Y>501372. 533</Y>
</Points>
<Points>
<NO>6</NO>
<X>207183. 752</X>
<Y>501368. 494</Y>
</Points>
<Points>
<NO>7</NO>
<X>207194. 374</X>
<Y>501369. 173</Y>
</Points>
<Points>
<NO>8</NO>
<X>207167. 533</X>
<Y>501861. 276</Y>
</Points>
<Registration>
<REGISTRATIONTYPE>INTAB</REGISTRATIONTYPE>
<RIGHTTYPE>PROPRIETATE</RIGHTTYPE>
<RIGHTCOMMENT>CUMPĂRARE</RIGHTCOMMENT>
<NOTES></NOTES>
<DEEDID>14309</DEEDID>
<TITLE>CONVENŢIE</TITLE>
<QUOTATYPE>FRACTION_QUOTA</QUOTATYPE>
<INITIALQUOTA>1/1</INITIALQUOTA>
<ACTUALQUOTA>1/1</ACTUALQUOTA>
<VALUECURRENCY>Fictiv</VALUECURRENCY>
<VALUEAMOUNT>0</VALUEAMOUNT>
<COMMENTS> (provenită din conversia CF
3026)
</COMMENTS>
<LBPARTNO>2</LBPARTNO>
<POSITION>1</POSITION>
129
<APPNO>30304</APPNO>
<APPDATE>2008- 03- 12T00: 00: 00</APPDATE>
</Registration>
<RegistrationXEntity>
<REGISTRATIONXENTITYID>4724</REGISTRATIONXENTIT
YID>
</RegistrationXEntity>
</CGXML>
5.3. Folosirea unei aplicații de tip Web Cad Gen
5.3.1. Pagina de export date
Aplicaţia WEB CADGEN este parte a pachetului de instrumente

informatice pentru migrarea datelor provenite din Cadastrul General în
sistemul integrat de Cadastru şi Carte Funciară eTerra.
Cadastrul General este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă
tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării.
O lucrare de Cadastru General este un proiect desfăşurat pe o anumită perioadă
de timp şi are ca scop culegerea, validarea, corelarea, agregarea şi livrarea către
beneficiar a datelor tehnice şi juridice proprii evidenţei de Cadastru General.
Beneficiarul este partea juridică care contractează servicii de realizare
a lucrărilor de Cadastru General; în situaţia curentă, ANCPI este beneficiarul
lucrărilor de Cadastru General.
Furnizorul este partea juridică ce oferă servicii de realizare a lucrărilor
de Cadastru General, efectuează măsurătorile, culegerea de date, validarea şi
corelarea acestora pentru a livra beneficiarului un pachet complet de date
cadastrale pe zona contractată (lot).
130
LOT-ul reprezintă mulţimea imobilelor care îndeplinesc cumulativ

următoarele condiţii: aparţin de acelaşi UAT; între geometriile imobilelor nu
există spaţii; între geometriile imobilelor nu există suprapuneri.
U.A.T.-ul este unitatea administrativ-teritoriala reprezentantă de
comună, oraş şi municipiu, identificată unic la nivel naţional prin codul
SIRUTA.
Furnizorul poate să extragă din baza de date eTerra toate informaţiile
corespunzătoare unui U.A.T., unui set de imobile selectate, pentru care
urmează să se întocmească lucrările de Înregistrare sistematică (fig. 5.24).
Acesta va prelucra în sistemul propriu de producţie datele extrase şi restul de
informaţii culese din teren şi va genera un nou set de date actualizat.
Fig. 5.24 Pagina de export date pentru furnizor [35]
Aplicaţia WEB, parte a instrumentului de migrare a datelor în Cadastrul

General, permite extragerea de date din sistemul eTerra în formatul electronic
.Cgxml, similar formatului .Cpxml utilizat în cadastrul sporadic.
Furnizorul are obligaţia ca datele rezultate în urma lucrărilor de
Cadastru General să fie predate către ANCPI în formatul electronic .Cgxml.
131
Pagina de export date reprezintă pagina prin care se pot exporta datele
cadastrale din sistemul eTerra corespunzătoare zonelor (lot-urilor) asignate
furnizorului respectiv, după anumite criterii de căutare/filtrare (fig. 5.25).
Datele exportate în format .CGXML servesc furnizorului pentru realizarea
lucrărilor de Cadastru General.
Fig. 5.25 Pagina de export date pentru furnizor [35]
Există trei posibilităţi de export:

- prin selecţie;
- prin căutare
- întregul U.A.T. selectat.
Datele exportate sunt salvate şi pot fi accesate ulterior prin intermediul
paginii de management fişiere.
Secţiunea Cautarea după Elemente permite filtrarea imobilelor din
baza de date eTerra după anumite criterii de filtrare (Adresa: Judeţ; Oraş/
Comună/ Municipiu și Tip de căutare: modificate de la. . , etc).
132
Se apăsă butonul “Caută” şi se va afişa mai jos în pagină lista cu

imobilele care corespund criteriilor de căutare.
Panel-ul Rezultat căutare va afişa rezultatele acţionarii butonului
Caută după ce s-au stabilit criteriile de căutare.
Butonul Export imobile selectate se va activa în urma unui proces de
căutare şi după selectarea a minim o valoare din lista de imobile ce reprezintă
rezultatul căutării. Prin apăsarea acestui buton se va exporta în pachet .ZIP,
fişierele .CGXML corespunzătoare selecţiei de imobile.
Butonul Export imobile rezultate se va activa în urma unui proces de
căutare care a returnat cel puţin un imobil şi va exporta în pachet .ZIP, fişierul
.CGXML corespunzător imobilului rezultat al căutării (fig. 5.26).
Fig. 5.26 Conținutul unui raport .html de export date pentru furnizor [35]
Butonul Export toate imobilele din UAT va exporta toate imobilele din
UAT-ul selectat în pachet .ZIP, fişierele .CGXML corespunzătoare tuturor
imobilelor din U.A.T.-ul respectiv.
Secţiunea „Căutarea după Adresă” permite căutarea imobilelor din
baza de date eTerra după date ale adresei: Nr. CAD hârtie; Nr. TOPO hârtie;
133
Judeţ – lista de judeţe pentru selecţie; Oraş/Comună/Municipiu – lista de UAT-

uri pentru selecţie; Intravilan/extravilan: căsuţa de selectare intravilan sau
extravilan; Localitate – lista de localităţi pentru selecţie; Artera – nume strada;
Nr. Poştal; Nr. Tarla; Nr. Parcelă; Tipul de căutare: începând cu, exact, etc.
Se apasă butonul „Caută” pentru activarea căutării imobilelor în baza
de date eTerra, după criteriile introduse.
Panel-ul Rezultat căutare va afişa rezultatele căutării după acţionarea
butonului Caută şi după ce s-au stabilit criteriile de căutare: lista cu imobilele
care corespund criteriilor de căutare. Dacă se apasă butonul „Caută” fără ca
vreun criteriu să fie introdus în câmpurile de mai sus, va apărea un mesaj de
atenţionare că cel puţin un criteriu trebuie introdus pentru ca să poată începe
căutarea.
5.3.2. Pagina de management fișiere
Toate datele rezultate în urma lucrărilor de Cadastru General sunt

predate de furnizori către ANCPI în format .Cgxml, fişiere care au fost în
prealabil verificate/validate de aceştia prin intermediul instrumentului WEB
CADGEN pus la dispoziţie de ANCPI.
ANCPI utilizează o aplicaţie Desktop pentru validarea datelor primite
de la furnizori, atât din punct de vedere tehnic (geometrie/grafică şi date
textuale/descriptive) cât şi juridic (datele privind proprietatea şi alte relaţii
juridice). Datele validate ca fiind corecte sunt „promovate” pe stratul activ de
imobile a sistemului eTerra.
Sistemul Informatic eTerra gestionează informaţiile tehnice şi juridice
legate de Proprietatea Imobiliară în cadrul OCPI/BCPI-urilor, cât şi la nivel
central, în ANCPI.
Principalele obiective ale aplicaţiei WEB CADGEN sunt:
134
- eficientizarea şi automatizarea procesului de furnizare date existente în

sistemul integrat eTerra către executanţii de lucrări de Cadastru
General pentru a putea fi actualizate şi integrate în setul de date livrat
la terminarea lucrărilor de Cadastru General
- eficientizarea şi automatizarea procesului de validare/verificare fişiere
.Cgxml cu date cadastrale şi de carte funciară, rezultate în urma
lucrărilor de Cadastru General
- standardizarea documentelor de lucru: format standard al
fişierelor „purtătoare” de date cadastrale (extrase din eTerra şi predate
către eTerra)
- securizarea informaţiei
- urmărirea evenimentelor în sistem.
Aplicatia WEB CADGEN este destinată furnizorilor de lucrări
cadastrale pentru a le facilita accesul la datele existente din cadastrul sporadic
pe zona de interes şi pentru a le permite validarea/verificarea fişierelor
rezultate din sistemul propriu de producţie, înainte de a le inainta ANCPI ca
livrare în cadrul proiectului de cadastru general.
Datele cadastrale extrase din eTerra de către furnizorul autentificat în
sistem sunt structurate sub forma unor foldere definite prin data exportului şi
SIRUTA din care acestea fac parte, sub forma: aaaallmm_hhmi_SIRUTA
(unde aaaa - reprezinta anul; ll - reprezintă luna; mm - reprezintă luna; hh -
reprezintă ora; mi - reprezintă minutul când s-a făcut exportul; SIRUTA -
reprezintă codul SIRUTA al localităţii de pe care s-a făcut exportul). Datele
sunt salvate în format comprimat .ZIP, iar pentru exporturi mai mari de 1000
de fişiere CP acestea sunt împărţite în pachete de 1000 de fişiere având ca sufix
în cadrul numelui fişierului .zip numărul pachetului, spre exemplu:
aaaallmm_hhmi_siruta_N.zip.
135
Fişierele. ZIP sunt însoţite de 2 rapoarte: unul xls şi unul .html prin care
se pot identifica obiecte exportate în respectiva sesiune (fig. 5.27).
Fig. 5.27 Pagina management fişiere ale furnizorului [35]
La selectarea unui fișier din partea dreaptă a paginii, în partea stângă

vor fi afişate fişierele conţinute în interiorul fișierului respectiv:
- arhiva de tip .zip cu toate CGXML-urile corespunzătoare UAT-ului
respectiv
- un raport .xls care conţine lista cu toate imobilele exportate în
respectiva sesiune
- un raport .html care conţine lista cu toate imobilele exportate în
respectiva sesiune.
Prin apăsarea pe numele fişierului, se va deschide fişierul selectat
pentru vizualizarea conţinutului.
5.3.3. Generarea datelor în format digital și analogic
„Puterea” unui Sistem Informatic Geografic nu rezidă doar în afişarea

grafică a informaţiilor, ci şi din organizarea lor în înregistrări ataşate fiecărui
obiect desenat pe hartă.
136
Practic, fiecare strat de pe hartă are ataşat un tabel de genul celor care
intră în componenţa bazelor de date uzuale.
Pentru a putea exploata la maximum informaţiile din cadrul unui GIS
este necesară organizarea acestora în rapoarte în care acestea să fie prezentate
sintetic, pentru a putea atrage atenţia asupra anumitor situaţii pertinente din
punct de vedere al luării deciziilor.
Utilitatea unui raport se dovedeşte prin:
- filtrarea informaţiilor cerute – se vor obţine numai acele informaţii care
sunt necesare şi nu toate înregistrările din tabelele asociate straturilor
- posibilitatea obţinerii de informaţii agregate pe baza unor câmpuri
numerice
- cuplarea informaţiilor aparţinând mai multor straturi şi afişarea lor întro
manieră unitară
- listarea informaţiilor filtrate.
Un raport este rezultatul afişării, cel mai adesea în formă tabelară, a
unor date.
Pentru generarea rapoartelor precum fişa bunului imobil, registrul
cadastral al proprietarilor și indexul alfabetic al deținătorilor am utilizat
extensia Map CadGEN (fig. 5.28).
137
Fig. 5.28 Generarea rapoartelor [35]
Fişa bunului imobil se poate genera prin selecţia imobilului din hartă
NetSETCAD (fig. 5.29), cu posibilitatea de a genera fișa, atât la nivel de imobil
prin opțiunea "selectate din hartă" sau la nivel de UAT prin selectarea opțiunii
"toate elementele". Ea permite afişarea informaţiilor despre imobilele sub
formă tabelară.
Fişa bunului imobil conţine informaţiile din imagine, referitoare la
structură imobilului, în plus faţă de informaţiile aferente Cadastrului General.
Fig. 5.29 Generarea fișei bunului imobil [35]
138
Pentru a genera rapoarte privind registrul cadastral al parcelelor şi

proprietarilor am utilizat extensia MapCadGen.
Registrul cadastral al imobilelor și al deținătorilor este alcătuit din
următoarele părți:
- decrierea imobilului: date teren - ID, adresă imobil, număr cadastral,
număr CF, suprafață, număr tarla, număr parcelă, număr top, suprafață
parcelă, categorie folosință, intravilan/extravilan; date construcții -
identificator construcție, cod grupă destinație, suprafață construită,
număr niveluri, număr CF, construcție cu acte
- proprietatea/posesia: titularul/dreptul posesiei, proprietar, data nașterii,
domiciliu/sediu, cotă parte, entităţi asociate, mod de dobândire, act
juridic
- sarcini/dezmembrăminte: titular, tipul sarcinii sau al
dezmembrămintelor dreptului de proprietate, entităţi asociate, tip act,
număr act/dată, emitent, valoare ipotecă
- notări, procese, interdicții: titular, notare, entităţi asociate.
Deoarece registrele cadastrale reprezintă "documentaţia de bază a
lucrărilor de Cadastru General Funciar, în care se înscriu datele tehnice,
economice şi juridice pentru fiecare parcelă, fiind întocmite la nivelul
comunelor, oraşelor şi municipiilor, scopul principal al indexului alfabetic al
proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a
fiecărui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este
documentul care face legătura între registrul cadastral şi al parcelelor şi
registrul cadastral al proprietarilor. În indexul alfabetic al proprietarilor se
înscriu următoarele date: numărul de ordine; numele și prenumele
proprietarului; codul numeric personal al persoanelor fizice sau codul unic de
înregistrare al persoanelor juridice; identificatorul; planșa; sectorul
cadastral; adresă și suprafața imobilului" [90].
139
CAPITOLUL VI
PUBLICITATEA MOBILIARĂ
Cunoscută la noi prin formele cele mai folosite, respectiv “Cartea

funciară” și “Registru de transcripțiuni si inscriptiuni”, publicitatea imobiliară
reprezintă un instrument de garantare și de apărare a drepturilor asupra
imobilelor prin înregistrarea lor in evidențe puse la dispoziția tuturor.
În sensul general al noțiunii, “publicitatea imobiliară, este un sistem de
înscriere in acte publice, pe baza documentației din cadastrul general, a
drepturilor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași localitate
“În acest mod se aduce la cunoștință publică starea materială a terenurilor și
clădirilor preluată din cadastru (mărimea, calitatea ș.a.) precum și titularii
drepturilor reale si actele juridice legate de aceste imobile.
Scopul urmărit de publicitatea imobiliară este asadar să garanteze
siguranța, evidența și opozabilitatea față de terți a actelor juridice prin care se
constituie, se transmit sau se sting drepturile reale imobiliare. Sistemul trebuie
să ofere celor interesati posibilitatea de a cunoaște situația juridică a imobilelor
asigurând astfel protecția împotriva cumpărării unui imobil înstrainat anterior de
proprietar, afectat de un dezmembramânt al dreptului de proprietate (uzufruct,
abitație, superficie, etc), sau grevat de ipoteci si privilegii.
Legislatia actuală prevede că, prin introducerea cadastrului, “regimul de carte
funciară” să se extindă la nivelul întregii țări, înlocuind astfel sistemul “
Registrului de transcripțiuni și inscripțiuni” existent in provinciile Vechiului
Regat.
Dreptul obiectiv prevede pe de o parte conţinutul juridic şi mijloacele
de apărare împotriva oricăror încălcări practice posibile, reglementând statica
drepturilor patrimoniale, totodată prevede modurile de dobândire, modificare
140
şi stingere a acestor drepturi în temeiul legii sau prin acte juridice pe de altă
parte, realizând dinamica drepturilor patrimoniale.
Cu alte cuvinte statica vizează existenţa şi păstrarea drepturilor

patrimoniale valabil dobândite, iar dinamica vizează circulaţia acestor drepturi
de la naştere până la stingerea lor realizându-se prin aceasta circuitul juridic
patrimonial.
Securitatea juridică statică şi cea dinamică se află într-o relaţie de determinare.

Fiecare titular al drepturilor subiective de natură patrimonială are nevoie de
ocrotirea juridică a drepturilor sale, adică de securitatea juridică statică,
precum şi de încrederea în operaţiunile juridice în care se pot dobândi drepturi
patrimoniale adică securitatea juridică dinamică, aceasta fiind o dublă protecţie
legală.1
Mijloace de realizare a securităţii juridice statice şi dinamice a drepturilor

patrimoniale constau în totalitatea mecanismelor, actelor şi procedeelor prin
care se asigură protecţia acestor drepturi. Prin caracterul lor acestea sunt de
două feluri: mijloace preventive şi mijloace represive.
Mijloacele preventive sunt: forma actelor juridice şi publicitatea operaţiunilor

juridice referitoare la drepturile patrimoniale. Mijloacele represive cuprind
sancţiunile juridice de ordin civil, penal, administrativ prevăzute de lege pentru
nesocotirea sau încălcarea drepturilor civile.
Forma actelor juridice este acea condiţie extrinsecă, generală şi după caz, mai
mult sau mai puţin esenţială care se referă la modalitatea de exteriorizare a
voinţei juridice, săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice concrete. În
dreptul actual forma actelor juridice este guvernată de principiul
consensualismului conform căruia simpla manifestare de voinţă este nu numai
141
necesară, ci şi suficientă pentru ca actul juridic să ia naştere în mod valabil din

punct de vedere al formei sale.
Principiul consensualismului statuat de art.1295 C.civil nu funcţionează în

mod absolut, dreptul civil cuprinzând o serie de excepţii:a) forma ad
validatem sau ad solemnitatem este cerută pentru însăşi validitatea actului
juridic a cărui nerespectare atrage după sine consecinţa sancţionării cu
nulitatea absolută a actului; b) forma ad probationem cerută doar pentru dovada
actului juridic, a cărei nerespectare nu atrage nulitatea actului, lipsa formei
scrise sau autentice ci crează doar dificultăţi în probarea acestuia; c) forma
cerută penrtu opozabilitatea faţă de terţi a cărei nerespectare nu atrage după
sine nevalabilitatea actului ci numai inopozabilitatea, adică ineficacitatea care
îl îndreptăţeşte pe terţ să-l ignore, penrtu motivul că nu I-a fost adus la
cunoştinţă în formele stabilite de lege.
Publicitatea este tocmai mijlocul juridic eficient prin care actul înscriindu-se
în registre publice prevăzute de lege, prin îndeplinirea integrală a cerinţelor.
Ele sunt însă autonome, cu scopuri distincte nu se suprapun şi nu se exclud
reciproc.2 Publicitatea este necesară pentru anumite acte juridice să fie
cunoscute în privinţa raporturilor juridice pe care le consacră. De exemplu:
contractul de vânzare-cumpărare privind un imobil încheiat în formă autentică,
este pe deplin valabil, dar pentru a asigura opozabilitatea lui şi că în realitate
cumpărătorul este proprietarul actul, acel contract trebuie supus formelor de
publicitate legală.
Probele publicităţii drepturilor reale se pune în mod diferit după cum este vorba
de bunuri mobile sau de bunuri imobile.
În cazul bunurilor mobile nu se simte necesitatea publicităţii, pentru că

circuitul civil rapid la care sunt supuse ar fi stânjenit de existenţa unor
formalităţi de publicitate. În materia mobilelor posesiunea valorează titlul
142
conform art. 1909 C.civil, ca atare posesiunea care este un fapt material “la
vedere” înlocuieşte formalismul publicităţii care în cazul lor este special şi
limitat.3
În cazul bunurilor imobile, publicitatea nu este numai necesară dar şi

materialmente posibilă datorită aşezării fixe a bunurilor prin natura sau
destinaţia lor şi totodată utilă pentru asigurarea certitudinii circuitului juridic
prin informaţiile precise pe care le poate oferi.
Publicitatea imobiliară este un mojloc tehnic, eficient şi adecvat de natură să

realizeze securitatea juridică stică prin faptul că atestă existenţa drepturilor
imobiliare a persoanelor fizice şi juridice cât şi securitatea juridică dinamică
prin informarea celor interesaţi referitoare la situaţia juridică reală a imobilelor.
Publicitatea imobiliară la rândul său nu este integrală şi nici nu poate fi, pentru
că o parte din modurile de dobândire cum sunt uzucapiunea, accesiunea, fiind
fapte juridice în sens strict nu sunt susceptibile în timpul realizării lor de
publicitate, iar transmiterea succesorală operează pe data deschiderii
succesiunii dar operaţiunile se fac ulterior.
Rolul publicităţii imobiliare depinde de sistemul de publicitate adoptat de

legislaţia respectivă.
 Obiectivele de bază urmărite prin publicitatea imobiliară sunt multiple, cu

efecte importante, benefice pentru activitatea economică și socială deoarece :
 Asigură accesul liber la informatii certe, importante, privind situația
juridică a terenurilor și construcțiilor și implicit circulația normală a
acestora
 Ofera garanția dreptului si faptelor înscrise care sunt respectate,
devenind opozabile “erga-omnes”, respectiv tuturor ;
143
 Dezvoltă piață imobiliară prin încurajarea tranzacțiilor și acordării de

credite având în vedere că ipotecile sunt garantate ;
 Generează un climat de linște socială intrucât importante surse de
conflicte sunt anulate .
În concluzie, publicitatea imobiliară se dovedeste și ea un element de prim
ordin pentru dezvoltarea unei economii de piață reale, absența ei devenind o frână
în calea reformelor și transformărilor spre care tindem.
Institutia publicității imobiliare este organizată în subordinea MAI, iar
lucrările se execută de către “ Birourile de Carte Funciară” ale judecătoriilor,
pentru teritoriile administrative arondate acestora. La baza generalizării
sistemului stau documentațiile cadastrale finale, furnizate de Oficiile Județene de
Cadastru (OJCGC), după avizarea și dispunerea introducerii lor.
6.1. Noţiunea şi sistemele de publicitate imobiliare.

6.1.1. Noţiunea de publicitate are două sensuri din perspectiva analizei
juridice.
În sensul său larg publicitatea desemnează acele modalităţi prin care
anumite acte sau operaţiuni juridice sunt aduse la cunoştinţa publicului ori
realizate în locuri publice cu sau fără participarea publicului, dar cu scopul de
a fi cunoscute şi de a-şi asuma efectele. Legiile şi alte acte normative se publică
în Monitorul oficial al României, actele administrative se publică în presa
locală, se afişează la locuri anume stabilite; unele acte se încheie în locuri
publice pentru a se asigura accesul şi intervenţia celor interesaţi (licitaţii,
celebrarea căsătoriei, tranzacţii la bursă), anumite operaţiuni juridice sunt
transcrise sau evidenţiate în registre publice (registrul comerţului, registrul
portului unde sunt înregistrate navele, cărţile funciare, etc).
În sensul restrâns al publicităţii imobiliare aceasta desemnează totalitatea

mijloacelor juridice prevăzute de lege prin care se evidenţiază situaţia
144
materială şi juridică a imobilelor în mod publci pentru a da ocrotire deplină

securităţii statice şi dinamice a circuitului civil, referitor la bunurile imobile.
6.1.2. Sistemele de publicitate imobiliară în dreptul român.

Datorită condiţiilor istorice în care poporul român s-a format şi a trăit
în mai multe provincii istorice sunt aplicabile legislaţii diferite.
Realizarea statului naţional unitar a fost înfăptuită succesiv în etape istorice

succesive, marcate de vicisitudini şi ocupaţii străine, iar organizarea statlă şi
cadrul juridic au fost marcate de incoerenţă şi dezinteresul factorilor de putere
încă din perioada modernă (sec. XIX) şi până astăzi.
Din aceste cauze şi din alte raţiuni deşi au existat preocupări ale legiuitorului,
după Marea Unire din 1918, nu s-a reuşit unificarea integrală a sistemului
legislativ, fapt ce face ca pe teritoriul ţării noastre să fi existat mai multe
sisteme de publicitate imobiliară:
a) sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni, reglementat de

codul civil, codul de procedură civilă, Legea 603/1943, aplicabil pe
cea mai mare parte a teritoriului naţional, mai precis în localităţiel din
provinciile istorice care au intrat în componenţa României – Vechea
ţară – înainte de Unirea de la 1 decembrie 1918.
b) sistemul cărţilor funciare, reglementat de codul civil austriac, Legea

nr. 115/1938, Legea nr. 241/1947, existent în acele regiuni care au
făcut parte din fostul Imperiul Austriac (Transilvania, Banat,
Bucovina de Sud).
145
c) aşa zisul sistem intermediar al cărţilor de publicitate funciară,

reglementat de Decr. 242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr.
115/1938, aplicabil la un număr restrâns de localităţi ale judeţului Ilfov
şi în mun. Bucureşti.
La aceasta se adaugă realitatea unui fapt istoric incontestabil, acel al

Decr. nr. 163/1946, privind aşa-zisele cărţi de evidenţă funciară. Ele au fost
înfiinţate cu scopul de a înlocui cărţile funciare distruse, sustrase sau pierdute
în timpul ocupaţiei Ungariei hortyste, pentru unele localităţi din Transilvania.
Publicitatea imobiliară viitoare în dreptul român se întemeiază pe Legea

cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, care a reglementat structura
generală a două instituţii distincte însă interferente: instituţia tehnică a
cadastrului şi instituţia juridică a noilor cărţi funciare.
Instituţia cadastrului are în vedere efectuarea unor lucrări tehnice

topografice, care să realizeze un cadastru general al ţării iar prin instituţia
cărţilor funciare se urmăreşte întocmirea unui sistem real şi unic de publicitate
imobiliară pentru întreaga ţară şi astfel să fie împlinit dezideratul multor
generaţii de jurişti, ca printr-un sistem unic să fie înlocuite toate sistemele de
publicitate existente în dreptul român actual.
Legea nr. 7/1996, foloseşte denumirea de cărţi funciare, însă în realitate este
vorba de noi cărţi funciare, altele decât cărţile funciare actuale, aflate în
aplicare în Transilvania, adică se vor întocmi cărţi funciare valabile pentru
întreaga ţară. Pe măsura finalizării lucrărilor cadastrale şi a registrelor de
publicitate imobiliară a unui judeţ, precum a noilor cărţi funciare, urmează să
fie înlocuite toate cele trei sisteme actuale de publicitate imobiliară (art. 72 al.
2 şi 3 din Legea nr. 7/1996). Acest aspect a fost anticipat de art. 98 al. 2 din
Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar care prevede că până la o nouă
146
reglementare se aplică actualele prevederi legale în materia publicităţii

imobiliare.
Registrele de publicitate imobiliară, indiferent de sistemul căruia îi aparţin se

ţin în prezent la Judecătorii pe lângă care este organizat biroul de carte
funciară.
6.2. Sistemul de publicitate prin cărţile funciare.
6.2.1. Caracterizare generală şi reglementare.
Inconvenientele semnalate în sistemul publicităţii imobiliare prin registrele de

transcripţiuni şi inscripţiuni sunt în cea mai mare parte înlăturate şi se asigură
o certitudine superioară, prin sistemul cărţilor funciare care – fiind un sistem
de publicitate imobiliară – se bazează pe identificarea topografică (cadastrală)
a imobilelor şi realizează publicitatea imobiliară şi deplină (completă) a
transmisiunilor şi constituirilor de drepturi reale imobiliare.
Sistemul de publicitate al cărţilor funciare este un sistem real de publicitate

aparţine legislaţiilor germanice spre deosebire cum am văzut de sistemul
publicităţii personale consensualiste, adoptat sub influenţa codificării franceze
napolioniene.
Cărţile funciare numite tradiţional cărţi funduoare reminiscenţă încă vie

datorată tradiţiei juridice şi are originea în cuvântul latinesc fundus, fond care
înseamnă proprietate asupra pâmântului. După încorporarea Transilvaniei la
Imperiul austriac şi edictarea Diplomei Leupoldinei de la 1781, considerată şi
prima lege fundamentală, pentru această provincie istorică au fost introduse
treptat cărţile funciare (funduare): în anul 1794 în localităţile grăniţăreşti
supuse dreptului austriac (zona Năsăudului, ţinuturile zis secuieşti) denumite
în termenii Cancelariei aulice de la Viena Landtafel –Patent; în anul 1870 în
celelalte localităţi de “drept autriac” ale Ardealului, iar din 1855 în zonele
147
Banat, Crişana, Satu Mare şi Maramureş, supuse până atunci dreptului

obişnuielnic transmis prin tradiţiile populaţiei autohtone româneşti peste care
s-a suprapus sau a convieţuit cu acesta dreptul local ungar. Sub aspect legislativ
regimul funciar a fost reglementat de Codul civil austriac de la 1811,
ordonanţele emise la 1794, 1855 şi 1870, precum şi legiuirile locale.
În Bucovina ocupată de austrieci la 1812 prin Legea din 1873 se adoptă un

model similar bazat pe sistemul germanic.
După Marea Unire înfăptuită al 1 decembrie 1918, s-a încercat extinderea

sistemului cărţilor funciare pe întraga ţară. Consiliul Dirigent format la Sibiu
şi apoi după preluarea administrativă a Transilvaniei la 2 aprilie 1920 la
Coroana României a fost menţinut sistemul în Transilvania. Prin Legea nr.
93/1933 s-a urmărit realizarea unui cadastru modern la nivelul întregii ţări
bazat pe instituţai cărţilor funciare care era superioară sistemului din vechiul
regat, oamenii politici şi remarcabili jurişti ai vremii urmărind unificarea
unitară într-un sistem real de publicitate pentru România în graniţele ei de
atunci.
Din păcate, obiectivele stabilite la nivel de deziderat pentru că lucrările se

desfăşurau foarte lent (în raport cu lucrările cadastrale în timp record pe
teritoriul Transilvaniei şi Ungariei ordonată de împăratul Iosif al II-lea în anul
1786 care au fost finalizate în numai trei ani). Ele au fost abandonate în
preajma celui de-al doilea râzboi mondial din cauza evenimentelor tragice care
se întrezăreau. Românai nu a reuşit nici până în prezent realizarea unui cadastru
naţional şi nici să introducă un sistem unitar de carte funciară ceea ce ar
corespunde pe deplin atributului de stat naţional unitar prevăzut de art. 1 din
Constituţie.
Prin două legi diferite, nr. 23/1933 şi nr. 115/1938 s-a materializat încercarea
de a realiza un cadastru şi o carte funciară moderne, care nu au fost finalizate
148
pentru că nu s-a întocmit cadastru general al ţării. În lipsa cadastrului naţional

Decr. lege nr. 115/1938 a putut fi pus în aplicare numai în Transilvania, Banat
şi Bucovina, unde s-a şi realizat. În Transilvania Legea nr. 115/1938 pentru
unificarea dipoziţiilor privitoare la cartea funciară a fost concepută ca o lege
de aplicare generală privind cărţile funciare din Vechea Ţară şi regimul de
carte funciară din Transilvania.
Acest act normativ (Legea nr.115/1938), putea fi pus în aplicare numai în

Transilvania (unde existau condiţiile tehnice ale hărţilor topografice şi cărţile
funciare), unde s-a realizat în măsură limitată prin Decr.Lege nr.389/1943,
numit de extindere a legislaţiei civile şi comerciale în România de peste
Carpaţi care a menţinut o parte a legislaţiei funciare locale, iar ulterior
prin Legea nr.241/1947, în totalitate, înlocuindu-se toate legile ordonanţele şi
regulamentele locale privitoare la cărţile funciare. Prin aceasta s-a asigurat
aplicarea unei reglementări unitare complete şi moderneasupra cărţilor
funciare în teritoriile din Transilvania şi Bucovina unde şi-a găsit
materializarea Decr.Lege nr.115/1938.
Decr.Lege nr.115/1938 este caracterizat şi conceput ca o lege de aplicaţie

generală la nivelul întregii ţări şi să realizeze unificarea legislativă într-o
manieră completă şi modernă.
Legiuitorul său a păstrat sistemul de publicitate mai sigur existent în

Transilvania însă a ţinut seama de progresele altor legislaţii în domeniu şi
experienţa sistemului aplicat în Alsacia şi Lorena după anexarea lor la 1871 de
Germania, precum şi faptul demonstrat prin aceasta a compatibilităţii
principiilor dreptului francez cu principiile de carte funciară.5
Prin sistematizarea sa logică şi prin conţinut, Legea nr.115/1938, a constituit

un instrument util şi a uşurat activitatea instanţelor de carte funciară şi mai apoi
a fostelor notariate de stat care au funcţionat în aceste teritorii.
149
Dispoziţii ale sale sunt preluate, precum şi unele sistematizări, principii,

noţiuni, reglementări în Legea nr.7/1996 pentru preluarea şi aplicarea în viitor
a acestei ultime legi, între ele există corelaţii importante. Nu au fost preluate
reglementări privind felul şi regimul înscrierilor, precum şi efectul constitutiv
de drepturi reale al înscrierilor care exprimând în bună măsură superioritatea
cărţilor funciare, face ca Legea nr.7/1996 să constituie un regres faţă
de Decr.Lege nr.115/1938, chiar dacă este o revanşă inutilă a adepţilor
principiilor consensualismului şi al libertăţii contractuale contra partizanilor
principiului riguros al publicităţii absolute în materia transmiterii şi constituirii
de drepturi reale imobiliare.6
În aplicarea noilor reglementări ale Legii nr.7/1996 sunt de avut în vedere

următoarele aspecte: a) Decr.Legenr.115/1938 îşi restrânge considerabil
aplicabilitatea întrucât toate transmisiunile şi constituirile de drepturi reale
trebuie să se facă în noile cărţi funciare; b) felul înscrierii diferă în noile cărţi
funciare, iar nu şi regimul de carte funciară aplicabil care este unul singur, cel
reglementat de Legea nr.7/1996; c) Legea nr.7/1996, este aplicabilă treptat,
odată cu întocmirea şi finalizarea lucrărilor cadastrale, iar în regimul de
aplicabilitate al Decr.Lege nr.115/1938(în zonele de carte funciară) rămâne
aplicabilă aceasta din urmă şi va fi scoasă treptat din vigoare odată cu
finalizarea lucrărilor cadastrale şi întocmirea noilor cărţi funciare.
În această succesiune se fac două categorii de înscrieri: cu caracter definitiv (în

localităţile în care este pus în aplicare cadastrul general) şi cu caracter
nedefinitiv (în localităţile unde nu există sau nu sunt definitivate lucrările
cadastrale).
6.2.2. Structura şi obiectul cărţii funciare
Ele sunt întocmite, numerotate pe localităţi. Imobilele din aceeaşi

localitate alcătuiesc registrul funciar al acelei localităţi.
150
Cuprinsul fiecărei cărţi funciare constă din titlul acesteia şi trei părţi
numerotate cu cifre romane.
Titlul cărţii cuprinde: numărul cărţii respective şi denumirea localităţii unde se

găseşte imobilul, pentru superficie, dacă este cazul să cuprindă şi menţiunea
acelui drept.
a) planul cuprinde toate parcelele dintr-o localitate cu arătarea

numărului topografic al fiecăreia.
b) înscrisurile privitoare la înscrieri constituie proba drepturilor înscrise

în cartea funciară. Un exemplar din înscrisul oficial sau copii certificate
(legalizate după acesta) se va reţine în arhiva biroului de carte funciară.
c) registrul de intrare este utilizat pentru înregistrarea tuturor cererilor

de solicitare a înscrierilor. Ordinea înregistrării stabileşte şi rangul înscrierilor
făcute în cartea funciară.
La fiecare judecătorie se ţine în mod obligatoriu şi completate la zi: repretorii

alfabetice; repertorii de parcelare, alte registre şi condici de evidenţă prevăzute
de lege.
Obiectul cărţii funciare denumit în literatura juridică şi obiectul

drepturilor tabulare îl constituie înscrierile făcute în cartea funciară,
adică drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară, precum şi în
cazuri prevăzute de lege, drepturile de creanţă, actele, faptele şi
raporturile juridice în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară.
Drepturile tabulare sunt raporturi de drept care izvorăsc sau se

dobândesc prin înscrierea în cartea funciară.
Obiectul drepturilor tabulare îl constituie corpul funciar care

poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele (art. 12).
151
Cartea funciară mai cuprinde aşadar şi drepturile de creanţă, faptele şi

raporturile juridice în legătură cu drepturile înscrise în cartea funciară.
În art. 11 al legii sunt arătate drepturile tabulare sau drepturile reale înscrise în
cartea funciară: a) dreptul de proprietate; b) dreptul de superficie; c) dreptul de
uzufruct, uz, abitaţiune şi servitute; d) dreptul de ipotecă. Este de precizat că
după cum se observă mai întâi din această enumerare lipsesc ipotecile, apoi
enumerarea nu poate fi considerată limitativă deoarece prin legi speciale au
fost recunoscute ca drepturi reale, legea sau hotărârea judecătorească au dispus
înscrierea lor (ex. dreptul de administrare, dreptul de concesionare, dreptul de
folosinţă asupra terenurilor agricole, art. 19 şi 74 din Legea nr. 18/1991, art.
17 din Decr.-lege nr. 61/1990).
Corpul funciar care constituie obiectul drepturilor tabulare (art. 11 şi 12) este
o unitate economică care devine prin înscriere o entitate juridică în care
operaţiunile juridice se fac de regulă cu privire la întreg corpul funciar. Corpul
funciar are un asau mai multe parcele cadastrale fie prin natura imobilului, fie
prin voinţa proprietarului; dacă sunt mai multe se notează cu cifre romane.
Un corp funciar poate fi modificat la cererea proprietarului

prin alipiri sau dezlipiri. Au loc practic alipiri atunci când două sau mai multe
parcele se unesc într-un singur corp funciar sau prin adăugirea unei parcele la
un corp existent. Au loc dezlipiri când se desparte o parcelă de un corp funciar
ori se micşorează întinderea unui corp funciar.
În legătură cu operaţiunile de alipire şi de dezlipire, în sensul arătat se

săvârşesc fie transcrieri (când o parcelă se trece dintr-o carte funciară în alta)
fie reînscrieri (când se dezlipeşte o parcelă şi se trece în aceeaşi carte funciară
ca un corp de sine-stătător).
152
6.2.3. Principiile cărţilor funciare.
Aceste principii sunt menite să asigure şi să justifice superioritatea

sistemului real de publicitate în raport cu orice sistem de publicitate personală
şi realizarea securităţii juridice a circuitului civil imobiliar.
În cuprinsul Decr-lege nr. 115/1938 nu există nici un text care să evoce

principiile care cârmuiesc sistemul cărţilor funciare, însă ele rezultă din
întreaga economie a textelor care le cuprinde. Dacă literatura juridică de
specialitate şi jurisprudenţa sunt unanime în ce priveşte desprinderea
principiilor cărţilor funciare, nu există un punct de vedere unitar cu privire la
numărul şi denumirea acestora.9
Urmează a fi enumerate câteva dintre principiile mai importante care

concurează funcţionalitatea sistemului cărţilor funciare şi acceptate în general
de doctrină.
a) Principiul publicităţii integrale întemeiat pe faptul că sistemul

cărţilor funciare este un sistem real şi completde publicitate imobiliară
deoarece evidenţa se ţine pe imobile iar nu pe persoane şi totodată asigură
publicitatea integrală a transmisiunilor şi constituirilor de drepturi reale
imobiliare. Cu excepţiile deja arătate, toate aceste operaţiuni sunt supuse
înscrierii în cartea funciară precum şi evidenţierea tuturor schimbărilor sau
modificărilor care intervin prin alipire, dezlipire, dezmembrare de parcele, etc.
Ca atare principiul publicităţii integrale a cărţilor funciare este acea regulă care
supune înscrierii în cartea funciară toate actele şi faptele juridice translative
sau constitutive de proprietate şi alte drepturi reale imobiliare, operaţiuni
materiale, precum şi drepturi personale, faptele sau alte raporturi juridice în
legătură cu imobile cuprinse într-o anumită carte funciară.
153
b) Principiul efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale al

înscrierii de carte funciară. Este prevăzut de art. 17-18 din legea cărţilor
funciare potrivit căreia drepturile reale cu privire la imobile pot fi constituite
modificate sau stinse numai prin înscrierea lor în cartea funciară. Prin aceasta
se înţelege că înscrierea dă naştere, modifică sau stinge drepturi reale şi le face
opozabile faţă de terţi. Drepturile reale asupra imobilelor vor fi constituite sau
strămutate numai după ce au fost înscrise în cartea funciară. Drepturile reale se
vor stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în cartea funciară cu
consimţământul şi în contra titularului.
În sistemul cărţilor funciare orice operaţiune juridică prin care se tinde

la translaţia sau constituirea de drepturi reale imobiliare se compune din 3
operaţiuni juridice succesive: a) dintr-un act obligaţional – ius ad rem
– (contract de vindere-cumpărare, donaţie, schimb, etc) care dă naştere
obligaţiei de trasmitere sau constituire a dreptului real care formează obiectul
cuprinsului său; b) dintr-un act real – ius in rem – de întocmirea formalităţilor
şi de predarea bunului prin care partea care şi-a asumat o obligaţie consimte
prin înscrisul dat ca acel drept să fie întabulat în cartea funciară; c) înscrierea
efectivă a dreptului real, care se naşte în momentul înregistrării oficiale a
cererii la birou de carte funciară a instanţei competente. Simpla existenţă a
convenţiei se plasează în tărâm obligaţional şi nu operează prin ea însăşi
tranferul sau constituirea dreptului real. Raportul obligaţional rezultat din
încheierea convenţiei este un drept de creanţă el fiind opozabil doar debitorului
care rămâne ţinut de obligaţia asumată prin convenţie, acea de predare a
bunului şi a înscrierilor necesare pentru întabulare.
Momentul strămutării sau constituirii dreptului real este unic – înscrierea

efectivă – şi caracterizează acest principiu. Prin aceasta se realizează
concordanţa dintre starea tabulară şi situaţia juridică a imobilului în cauză.
154
De la acest principiu există şi câteva excepţii (art. 26): în cazul drepturilor reale
dobândite prin succesiune, accesiune, vânzare silită, expropriere pentru cauză
de utilitate publică, când dobândirea are loc independent de înscriere.
Excepţiile sunt de strictă interpretare enumerarea este limitativă la

textul art.26 şi la alte dispoziţii legale de rang egal (art.19, 23, 74 din
Legea nr.18/1991; art.14 din Legea nr.213/1998, Legea nr.15/1990). Ele sunt
numite şi drepturi extratabulare, adică drepturi reale care se dobândesc fără
înscriere în cartea funciară.
c)Principiul legalităţii, care presupune că înainte de a se dispune

înscrierea prin încheiere, judecătorul de carte funciară are dreptul şi obligaţia
să verifice legalitatea titlului sau a actului prezentat spre a folosi ca bază pentru
înscrierea în cartea funciară.
Principiul legalităţii comportă două aspecte: legalitatea formală şi legalitatea

materială, adică verificarea dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea
întruneşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege şi este apt pentru a
fi transcris.
d) Principiul oficialităţii care derivă din principiul legalităţii se

constituie în obligaţia legală pe care o are judecătorul delegat de caret funciară
de a verifica din oficiu cererea de înscriere, actele care o însoţesc, valabilitatea
şi actualitatea titlului. O cerere introdusă nu se poate completa cu înscrisuri
noi, dacă ea este incompletă, sau înscrisurile nu sunt corecte, prin încheierea
motivată judecătorul va respinge cererea.
e) Principiul priorităţii este reglementat de art. 31 potrivit căruia înscrierile de

carte funciară îşi produc efectele de la data înregistrării cererilor, ordinea
înrergistrărilor le va stabili rangul.
155
Dacă mai multe cereri au fost depuse de o dată la judecătorie, drepturile de

ipotecă vor avea acelaşi rang, iar pentru celelalte se va hotărâ prin judecată.
Data înregistrării cererii în registrul de intrare va fi data înscrierii. Prin rang
tabular se înţelege efectul unei înscrieri în raport cu alte înscrieri din aceeaşi
carte funciară, în acest sens având importanţă, exclusiv data înregistrării
cererii. Rangul opţinut potrivit principiului priorităţii se numeşte rang iniţial şi
nu poate fi schimbat decât în materie de ipoteci.
f) Principiul relativităţii se bazează pe art. 19 din lege în sensul că

asigură protecţia juridică a titularului înscris în cartea funciară care se poate
face numai: a) împotriva aceluia care la data înregistrării cererii este înscris ca
titular al dreptului asupra căruia înscrierea se va face, b) împotriva aceluia care
înainte de a fi înscris şi-a grevat dreptul dacă ambele înscrieri se cer deodată.
Principiul relativităţii cuprinde acea regulă în baza căreia înscrierea unui drept
în cartea funciară se poate face numai împotriva aceluia care la înregistrarea
cererii este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi
făcută. Cel înscris este numit antecesor tabular iar cel care urmează să fie
înscris, succesor tabular.
g) Principiul forţei probante a înscrierii de carte funciară. Este u

principiu absolut şi rezultă din art. 32 şi 33 din lege constând din acea regulă
potrivit căreia cuprinsul cărţii funciare, înafara îngrădirilor şi excepţiilor legale
se consideră a fi exact în folosul acelora care şi-au înscris cu bună credinţă un
drept real în cartea funciară. În materialitatea sa publicitatea de carte funciară
atrage după sine atât un efect pozitiv cât şi unul negativ. Efectul
pozitiv însemnează că ceea ce cuprinde cartea funciară se consideră exact în
folosul celui care a dobândit imobilul. Efectul negativ însemnează în principiu
că nici un drept real nu poate exista şi nu poate fi opus devreme ce acesta nu a
fost înscris în cartea funciară.
156
Din ambele efecte rezidă puterea doveditoare absolută a înscrierilor de carte

funciară, reieşind că cel care a dobândit cu bună-credinţă, un drept real
întemeiat pe cuprinsul cărţii funciare este pus la adăpost de orice cauză de
evicţiune. Domeniul de aplicare a principiului forţei probante a înscrierii este
circumscris de lege atât sub aspectul operaţiunilor juridice care s-au efectuat
cât şi a persoanelor în folosul cărora acţionează, împletindu-se cu principiul
relativităţii (art.33,36,37 din lege). Principiul operează numai în cazul acelor
drepturi tabulare constituite prin acte juridice ce sunt efectiv înscrise în cartea
funciară. Ca atare regula conţinută de principiul publicităţii materiale nu se
aplică la: indicaţiuni de fapte privitoare la înscrieri materiale (felul culturii,
venit); faptele juridice care au existenţă independentăde înscriere
(ex.interdicţia, decesul, incendierea bunului, etc.); drepturile
personale patrimoniale a căror existenţă şi valabilitate nu sunt garantate de
înscriere, îngrădirile legale (raporturi de vecinătate, servituţi naturale şi
neaparente, etc.); excepţiile legale create de drepturile extratabulare
(succesiune, accesiune, expropriere).
În literatura juridică de specialitate au mai fost evocate şi alte principii care au

mai mică importanţă sau se desprind din cele deja arătate:
principiul materialităţii (disponibilităţii) care este un principiu general al
exercitării drepturilor civile subiective şi principiul specialităţii care trebuie să
indice persoana titularului, individualizarea imobilului şi a dreptului la care se
referă. 10
6.2.4. Efectele înscrierilor în cărţile funciare.
Efectele înscrierilor în cărţile funciare sunt strâns legate de principiile acestui

sistem de publicitate şi sunt următoarele:
a) Efectul translativ sau constitutiv de drepturi reale al întabulării şi,

atunci când este cazul, al înscrierii provizorii.
157
b) Efectul de opozabilitate faţă de terţi al notării în cartea funciară.

Consecinţele juridice ale acestui efect constau în acea că drepturile de creanţă
pot fi valorificate împotriva unor terţe persoane în măsura în care au fost
înscrise în cartea funciară. Aceste persoane sunt ţinute să respecte aceste
drepturi sau situaţii juridice şi chiar să suporte urmările negative pe care le-ar
putea reflecta. De ex.dacă un terţ cumpără bunul ignorând cu bună ştiinţă că
este ipotecat, el va suporta toate consecinţele urmăririi pornite de către
creditorul ipotecar.
6.2.5. Acţiunile de carte funciară.
Decr.-lege nr.115/1938 reglementează două acţiuni: acţiunea în

prestaţie tabulară şi acţiunea în rectificare a înscrierilor de carte funciară. La
acestea se adaugă, în opinia noastră căile de atac în justiţie ca urmare a
reorganizării serviciilor notariale ca serviciu public autonom prin
Legea nr.36/1995 şi Legea nr.7/1996 şi a Instr. de aplicare a acesteia aprobate
prin Ord.M.Justiţiei nr.2137/1997.
a) Acţiunea în prestaţie tabulară. Înscrierile de carte funciară au efect

constitutiv de drepturi în condiţiile art.17din Legea nr.115/1938. Dacă s-a
încheiat un act translativ sau constitutiv de drepturi, efectele acestuia se produc
numai dacă şi după ce a fost înscris în cartea funciară. Ca atare drepturile reale
în sistemul Decr.-legenr.115/1938, se pot constitui, transmite, modifica numai
dacă a fost înscris în cartea funciară. În acest scop, cel ce a consimţit la
constituirea, modificarea, transmiterea unui drept real imobiliar este obligat
potrivit art.22 din Legea nr.115/1938, să predea toate înscrisurile necesare
pentru întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară.
Tot astfel, potrivit art.23 din lege dacă un drept real înscris în cartea funciară
se stinge, titularul va fi obligat să predea celui îndreptăţit înscrisurile necesare
pentru radiere.
158
În cazul în care refuză să predea înscrisul necesar pentru întabulare, sau cel de
radiere a dreptului din cartea funciară, cel îndreptăţit se poate adresa justiţiei,
care va putea dispune întabularea respectiv radierea dreptului real imobiliar.
Hotărârea care se pronunţă, potrivit art.17 din Legea nr.115/1938, va înlocui
acordul de voinţă sau consimţământul celui obligat dar care refuză să îl dea.
Hotărârea va ţine loc de înscrisul în baza căruia se va face înscrierea de carte
funciară. Acţiunea în prestaţie tabulară va fi îndreptată împotriva celui care nu-
şi îndeplineşte obligaţia asumată de consimţire la constituirea, transmiterea sau
stingerea dreptului real imobiliar.
Acţiunea în prestaţie tabulară va putea fi îndreptată şi împotriva unui terţ

dobânditor înscris în cartea funciară, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
cel care cere prestaţia tabulară să fi fost în posesie la data când a contractat cu
terţul dobânditor; actul juridic în temeiul căruia se cere prestaţia tabulară să fie
anterior aceluia în temeiul căruia terţul dobânditor a fost înscris; terţul să fi
dobândit cu titlu gratuit sau să fi fost de rea-credinţă (art.25 din lege).
În practica judiciară de dată relativ recentă s-a reţinut că instanţele de judecată

au procedat corect când au pronunţat hotărâri care să ţină loc de contract apt
de a fi întabulat în cartea funciară, în baza art.22 şi 24 din Dec.-
legenr.115/1938, obiect al înstrăinării fiind un teren.11
Natura juridică a acţiunii în prestaţie tabulară este controversată, fiind

considerată într-o opinie acţiune personală, astfel că dreptul la exercitarea ei se
prescrie în termen de 3 ani, care începe să curgă de la încheierea conveţiei prin
care părţile s-au obligat să înstrăineze imobilul şi să întocmească actul necesar
întabulării.12 Într-o altă opinie, devenită majoritară, este o acţiune în realizarea
dreptului, o acţiune reală şi imprescriptibilă.13 Împărtăşim această opinie
având în vedere că acţiunea în prestaţie tabulară este o aplicaţiune particulară
în regimul cărţilor funciare, a acţiunii în revendicare. Imprescriptibilitatea
159
rezultă şi din faptul că textul art.24 din Legea nr.115/1938, nu prevede un

termen limitativ pentru introducerea ei. Dacă se introduce o cerere de radiere
a dreptului este o varietate particulară a acţiunii negatorii. În fine, operaţiunea
de înscriere, respectiv de radiere intră în conţinutul constituirii, sau dimpotrivă
al stingerii dreptului real ceea ce dă distinctivitate acestei acţiuni.
b) Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară. Acţiunea în

rectificare are menirea să pună în acord starea tabulară cu starea juridică reală
a unui imobil, prin ea se cere îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri
necorespunzătoare realităţii şi care a fost în mod greşit inserată în cartea
funciară. O asemenea acţiune poate avea ca obiect rectificarea întabulării şi a
înscrierii provizorii sau a rectificării notării. Cazurile de rectificare a unei
întabulări sunt prevăzute de art.34-40 din Legea nr.115/1938:
– dacă înscrierea sau titlul pe baza căruia s-a făcut nu au fost valabile
(ex. titlul este nul sau anulabil);
– dacă prin înscriere, dreptul a fost greşit calificat ( ex. s-a înscris o
superficie în loc de servitute);
– dacă nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris s-

au au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea (s-
a împlinit termenul extinctiv sau s-a împlinit condiţia rezolutorie).
Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată iar rectificarea va fi

făcută numai în baza hotărârii de admitere rămasă definitivă.
În legătură cu prescripţia acestei acţiuni, art.36 şi 37 din

Legea nr.115/1938 stabilesc următoarele:
– acţiunea în rectificare este imprescriptibilă, sub rezerva prescripţiei

acţiunii de fond, atunci când este introdusă de dobânditorul nemijlocit, precum
şi faţă de terţul care a dobândit cu rea-credinţă dreptul înscris în favoarea sa;
160
– acţiunea în rectificare poate fi introdusă în termen de 10 ani, faţă de

terţul dobânditor cu titlu gratuit, de bună-credinţă, care începe să curgă de la
data înregistrării cereri de înscriere a acestuia;
– împotriva terţului dobânditor cu titlu oneros, de bună-credinţă,

acţiunea în rectificare poate fi introdusă numai dacă titlu nu este valabil sau
greşit calificat (două cazuri prevăzute de art.34 din lege) aici legea prevede
termene precise: şase luni de la data comunicării către cel îndreptăţit a
încheierii prin care s-a dispus înscrierea; trei ani de la data înregistrării cereri
de înscriere a dreptului a cărui rectificare se solicită prin acţiune.
c) Rectificarea notării, este reglementată de art.39 din

Legea nr.115/1938 şi intervine în următoarele situaţii: nevalabilitatea notării,
greşita calificare a dreptului personal, faptului sau raportului juridic notat; dacă
nu mai sunt întrunite condiţiile pentru existenţa dreptului personal, faptului sau
raportului juridic, dacă notarea nu mai este conformă cu realitatea. Acţiunea în
rectificarea notării este imprescriptibilă.
6.3 Rolul şi locul A.N.C.P.I şi O.C.P.I. în sistemul publicităţii imobiliare.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliara ( A.N.C.P.I.) şi
unităţile teritoriale subordonate, Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
ale judeţelor ( O.C.P.I. ), înfiinţarea în temeiulmLegii nr 7/1996, modificată şi
republicată, aplică reglmentările legale în domeniile cadastrului, geodeziei
şicartografiei, precum şi din domeniul publicităţii imobiliare prin ordine,
norme şi instrucţiuni emise de ministrul administraţiei şi internelor, la
propunerea directorului general al A.N.C.P.I.
Împreună cu ministerele care răspund de cadastrele de specialitate
A.N.C.P.I. stabileşte metodologia privind evidenţa cadastrală tehnică,
161
economică şi juridică, înscrierea actelor şi faptelor juridice referitoare la

imobile.
La nivelui unităţilor administrativ-teritoriale-comună, oraş, municipiu-
lucrările tehnice de cadastru organizate, controlate şi recepţionate de O.C.P.I.
constau din :
stabilirea, potrivit legii şi marcareanpe teren, prin borne, a hotarelor
unităţii administrativ-teritoriale respective;
marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localităţilor potrivit
legii;
identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau în lipsa
acestora, pe baza posesiei executate sub nume de proprietar; măsurarea
tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecărei unităţi administrativ-
teritoriale, specificându-se destinaşia, categoria de folosinţă şi
proprietarului sau după caz, posesorul acestora;
înregistrarea litigiilor de hotare, în cazul neănţelegerilor intre proprietari
şi posesorii învecinaţi ;
măsurători pentru realizarea şi actualizarea planurilor cadastrale.
Registrele şi planurile cadastrale rezultate în urma introducerii sale
actualizării cadastrului general stau la baza completării sau după caz, întocmirii
evidenţei privind publicitatea imobiliară. O copie a acestora se păstrează la
biroul de carte funciară.
O.C.P.I. are obligaţia ca, în termen de 90 de zile de data definitivării
lucrătorilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritoriale-comună, oraş sau
municipui- să transmită biroului de carte funciară din a cărei rază de activitate
face parte teritoriul administrativ respectiv, evidenţa privind partidele
cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul respectiv, în vederea
întocmirii cărţilor funciare ale imobilelor.
162
Între departamentul de cadastru şi cel de publicitate imobiliară trebuie

să existe o comunicare permanentă cu privire la transmiterea reciprocă a
datelor de identificare şi modificare în structura parcelelor,poziţiei,
configuraţiei, a suprafeţei şi construcţiilor, a destinaţiei, categoriei de folosinţă
şi a valorii lor economice, precum şi a schimbărilor care intervin în situaţia
juridică a imobilelor şi a titularilor drepturilor înscrise sau rediate din cartea
funciară. În acest sens s-a încheiat şi se aplică un protocol între A.N.C.P.I. şi
Unirea Naţională a Notarilor Publici, potrivit căruia orice înscriere iniţială a
unei parcele sau modificare a naturii parcelei în cartea funciară se fac numai
sub condiţia ca să existe o documentaţie cadastrală întocmită de o persoană
fizică sau juridică autorizată de A.N.C.P.I. sau de O.C.P.I. şi avizate de
O.C.P.I., cu obligaţia aplicării prevederilor normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general, regulamentelor, ordinelor şi instrucţiunilor
tehnice emise de A.N.C.P.I.
163
CAPITOLUL VII
LUCRĂRI DE SPECIALITATE ȘI DEZVOLTAREA UNUI SISTEM

DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE FOLOSITE LA
ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ
7.1. Analiza limitei de U.A.T. și a intravilanelor componente
Oficiile de cadastru vor pune la dispoziţia prestatorilor limitele UAT-

urilor în format digital .dxf și .shp.
De asemenea, vor fi predate limitele intravilanelor componente
preluate din PUG-uri sau alte surse.
În cazul în care există litigii de hotar înregistrate în instanţă între UAT-
urile învecinate, zona de litigiu se va evidenţia printrun poligon separat. Aceste
poligoane vor fi predate prestatorului în format digital. Zonele aflate în litigiu
nu vor face obiectul proiectului.
Pentru exemplificarea noţiunilor prezentate se va face referire la
U.A.T. Sânandrei, judeţul Timiş.
Datele destinate prestatorilor ce cuprind fișiere .dxf sau .shp dețin
următoarele layer-e:
- limită_UAT_Sânandrei ce cuprinde limită U.A.T., unde den_UAT
este denumirea teritoriului administrativ Sânandrei (fig. 7.1)
164
Fig. 7.1 Limita intravilan – localitatea Covaci [35]

- intravilan_den_sat_nr ce cuprinde limita de intravilan a satului,
den_sat, iar nr. reprezintă numărul trupului de intravilan, în cazul în
care un sat are mai multe trupuri de intravilan
- zonă_în_litigiu_cu_UAT, unde UAT reprezintă denumirea unităţii
administrative cu care se află în litigiu U.A.T.- ul din proiect.
Fişierele .dxf vor cuprinde polilinii închise, iar fişierele .shp poligoane.
Dacă, în urma analizei cu prestatorii a sectoarelor cadastrale se constată mici
erori apărute la limita U.A.T.-ului Sânandrei predată de OCPI, prestatorii vor
preda un fişier .shp cu limita U.A.T.-ului corectată de comun acord cu Oficiul
de cadastru.
7.2. Campania de informare publică
Scopul campaniei publicitare a fost acela de a planifica şi implementa

acţiuni de informare adresate cetăţenilor cu privire la necesitatea întocmirii
acestei lucrări.
Întrucât aportul cetăţenilor la realizarea acestui obiectiv a fost foarte
important, a necesitat, din partea acestora capacitate de înţelegere şi analiză,
165
discernământ (raţiune) şi capacitate de decizie. Tocmai de aceea s-a realizat o

campanie publicitară de informare a publicului care să asigure îndeplinirea
acestui obiectiv.
Datorită faptului că realizarea înregistrării sistematice a cadastrului
priveşte toţi deţinătorii de imobile dintro unitate administrativ-teritorială,
participarea efectivă a acestora la procesul de implementare este nu numai
esenţială, dar şi obligatorie.
Prin urmare, se desfășoară acţiuni cu caracter insistent în scopul
colaborării locuitorilor cu echipele din teren privind furnizarea informaţiilor
despre imobilele pe care le deţin, prezentarea limitelor acestora şi punerea la
dispoziţie a documentelor care atestă dreptul de proprietate al acestora.
Campania de conştientizare a cetăţenilor s-a făcut de către consilierii
de informare cu sprijinul autorităţilor locale şi a instituţiilor de cult religios.
A fost necesară deschiderea în incinta primăriilor a unui birou de
informare unde consilierii angajaţi la procesul de înregistrare sistematică au
adus la cunoştinţa cetăţenilor necesitatea lucrărilor de cadastru. De asemenea,
au fost depuse eforturi susţinute de convingere a locuitorilor referitor la
înscrierea imobilelor în cartea funciară ceea ce reprezintă garantarea dreptului
de proprietate.
În cadrul primăriei precum şi în alte locuri de interes public s-au afişat
banner-e inscripţionate cu mesajele transmise către cetăţenii comunei şi poster-
e cu informaţii despre acest proiect.
Au avut loc două runde de întâlniri înainte de începerea lucrărilor de

specialitate la care au participat reprezentanţi ai primăriei, unităţilor de
învăţământ, dispensarului, poliţiei şi bisericilor din cadrul unităţii
administrativ-teritoriale, persoane care se bucură de notorietate şi credibilitate
în rândul locuitorilor comunei.
166
Frecvenţa apariţiilor acestora în mijlocul cetăţenilor a impulsionat

masele să se alăture echipelor din teren şi să refuze pasivitatea prin implicarea
în acest proiect.
Consilierii, împreună cu persoanele delegate să participe la aceste
întâlniri, au luat cuvântul explicând necesitatea realizării acestei lucrări şi
nevoia participării efective a tuturor locuitorilor comunei alături de echipele
care au misiunea culegerii datelor din teren.
Distribuirea materialelor informaţionale a fost făcută în locuri publice
precum: primărie, poliţie, dispensar, biserică, căminul cultural, magazine.
De asemenea au fost împărţite fiecărei gospodării pliante (fig. 7.3)
conţinând informaţii despre acest proiect.
Fig. 7.3 Pliant – campania publicitară [34]
În cadrul comunităţii au existat persoane care, datorită stării de sănătate

sau situaţiei civile nu-şi pot exprima drepturile privitoare la imobilele pe care
le deţin. Referitor la aceste categorii de persoane s-a avut în vedere în mod
diferenţiat identificarea unor soluţii care să asigure buna desfăşurare a
lucrărilor.
167
Prin urmare, acolo unde a fost necesar s-a pus la dispoziţie:

- asistent social, în cazul persoanelor cu handicap locomotor sau celor în
vârstă;
- interpret autorizat pentru limbaj mimico-gestual, în cazul persoanelor
cu deficienţe în vorbire şi auz;
- translator, în cazul persoanelor care fac parte din anumite categorii de
minorităţi etnice.
Lipsa actelor de stare civilă şi a celor de proprietate, deţinerea unor
terenuri şi construirea de imobile în lipsa documentelor necesare, fac obiectul
susţinerii noastre în vederea reglementării acestor situaţii juridice. Atunci când
proprietarii au fost persoane analfabete, s-au depus toate diligenţele ca acestea
să fie însoţite la întâlnirile cu locuitorii comunei, de către rude sau persoane de
încredere.
7.2.1. Planul de activități pentru Campania de Publicitate
În ceea ce priveşte necesitatea efectuării lucrărilor de topografie şi

cadastru din cadrul acestui proiect, s-au depus toate eforturile pentru o
informare cât mai corectă a populaţiei.
Metodele de informare au fost puse în aplicare de către personalul
implicat în această campanie de informare locală, cu sprijinul autorităţilor
locale şi a instituţiilor implicate în acest proiect. În ceea ce priveşte deschiderea
punctelor de informare, s-au amenajat unele spaţii aflate în incinta primăriilor.
Aceste spaţii vor funcţiona după un orar bine stabilit (minim 4 ore/zi) şi vor fi
dotate corespunzător.
Punctele de informare vor funcţiona în timpul lucrărilor de cadastru pe
teren şi în timpul pregătirii şi publicării documentaţiei tehnice de cadastru.
168
7.2.2. Faza I a Campaniei de Publicitate
Pentru exemplificarea noţiunilor prezentate se va face referire la

U.A.T. Sânandrei, judeţul Timiş.
Prima etapă a campaniei publicitare s-a desfăşurat în paralel cu
derularea lucrărilor de specialitate ale cadastrului. La două săptămâni de la
aprobarea raportului preliminar s-a desfăşurat prima campanie de publicitate
locală (tabelul 7.1).
Tabelul 7.1
Tipărirea şi distribuirea de pliante şi postere
Număr Fluturaşi Postere - Faza 1

Judeţ UAT
de sate (psc) (pcs)
Timiş Sînandrei 3 3,200 60
Total 3,200 60
Această campanie implică tipărirea şi distribuirea de materiale

informative în fiecare sat (tabelul 4.1).
7.2.3. Faza II a Campaniei de Publicitate
A doua fază a campaniei de informare a avut loc în timpul pregătirii

publicării documentelor tehnice de cadastru şi în timpul publicării efective.
Aceasta are ca scop evaluarea de către părţile afectate.
În timpul pregătirii publicării, s-au distribuit către cetăţeni, înştiinţări
de convocare la primărie pentru a verifica rezultatele cu privire la proprietăţile
pe care le deţin. S-au plasat postere în locuri vizibile (tabelu 7.2), acestea au
avut un conţinut diferit faţă de primele postere prezentate în prima fază a
campaniei publicitare.
169
Tabelul 7.2
Tipărirea şi distribuirea de postere
Judeţ UAT Postere - Faza 2 (pcs)

Timiş Sînandrei 60
Total 60
În această fază s-a apelat la participarea reprezentanţilor primăriei

pentru că aceştia să se implice în mod direct în procesul convocării. Populaţia
a trebuit să fie convinsă de importanţa verificării şi de posibilitatea contestării
rezultatelor în cazul în care au considerat că anumite date sunt incorecte.
În cadrul acestei etape, consultanţii împreună cu reprezentanţii
instituţiilor abilitate, au încercat să rezolve problemele şi conflictele de
mediere care pot apărea după publicarea rezultatelor.
7.3. Informaţii puse la dispoziţia prestatorului
În urma întâlnirii dintre reprezentanţii prestatorului şi comisia desemnată

de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, au fost preluate
informaţiile puse la dispoziţia prestatorului, atât în format analogic, cât şi în
format digital, fapt consemnat prin încheierea unui proces verbal de predare-
primire.
Pentru exemplificarea noţiunilor prezentate se va face referire la U.A.T.
Orţişoara, judeţul Timiş.
Datele analogice şi digitale preluate de la OCPI sunt prezentate în cele ce
urmează (tabelul 7.3) şi constituie Anexa nr 1 la procesul verbal mai sus
mentionat.
170
Tabelul 7.3
Date analogice și digitale primite de prestator [35, 79]
Judeţ: TIMIS
UAT: ORŢIŞOARA
Nr. Informaţii puse la dispoziţia
Descriere cantitate estimativă
crt. prestatorului
1 Suprafaţa totală UAT (ha) 14,563 ha
2 Suprafaţa intravilan (ha) 640,49 ha
3 Număr sate componente 4
4 Număr imobile - total 9, 642
5 Număr imobile - intravilan 1, 782
6 Număr locuitori 4, 077
Limita UAT şi intravilane
7 format digital (.dxf)
componente
Planul cadastral de ansamblu format analogic și digital (.tif
8 scara 1:10.000 cu georeferențiat)
reprezentarea tarlalelor
scara 1:5000 – digital UAT 100%
9 Ortofotoplan
acoperire
Intravilan - 100% acoperire cu planuri
cadastrale scara 1:2000
Scara 1:2000 – 6 planuri .(tif
georeferentiat)
Extravilan
10 Planuri cadastrale (număr)
- scara 1:5000 – 46 planuri (.tif
georeferentiat)
- scara 1:10000 scale- 4 planuri (.tif
georeferentiat)
Planuri carte funciara
171
Scara 1:2880 – 94 planuri (.tif

georeferențiat)
234 planuri parcelare format .dwg
150 planuri parcelare format analogic
11 Planuri parcelare (număr)
32 sectiuni 1:5000 cu 29 planuri
parcelare format analogic
2622 buc. (.xls, .pdf)
26 buc. (.xls.) titluri anulate
12 Titluri de proprietate (număr)
24 buc. (.xls) titluri duplicate
227 buc. (.jpg) titluri scanate
Date referitoare la reţeaua
13 Da
naţională geodezică
Registrul de transcripţiuni-
14 inscripţiuni (număr 0
înregistrări)
15 PAD active (număr) 1690 în format digital (jpg)
16 Cărţi funciare (număr) 0
17 cgxml files (number) 0
18 Alte documentaţii:
- documentaţii conform HG
11 - format analogic
834/1991
- cadastru imobiliar-edilitar PUG (tif)
(PUZ, PUG) 6 PUZ (dwg)
- cadastre de specialitate 0
172
19 Date preluate de la alte instituţii:

PRIMĂRIE
4 – pentru fiecare localitate din UAT,
- date din Registrul agricol
format digital (pdf)
- date din Registrul fiscal format digital (xls)
- inventarul domeniului public 4 – pentru fiecare localitate din UAT,
al comunei format digital (pdf)
- inventarul domeniului privat 4 – pentru fiecare localitate din UAT,
al comunei format digital (pdf)
- nomenclatorul străzilor 0
- dispoziţiile primarului de
restituire în natură a imobilelor format digital (.pdf)
în baza Legii nr. 10
- evidenţa deţinătorilor de
imobile cu reședința în format digital (.pdf)
străinătate
- date privind cazurile sociale format digital (.pdf)
- informaţii cu privire la
deţinătorii de imobile cu format digital (.pdf)
reşedinţa în străinătate
ROMSILVA
- planuri cu delimitarea zonelor
0
cu păduri, scara 1:5000
7.3.1. Identificarea deţinătorilor și colectarea actelor
Imobilul reprezintă "terenul cu sau fără construcţii, de pe teritoriul

unei unităţi administrativ-teritoriale, care aparţine unuia sau mai multor
proprietari şi se identifică printrun număr cadastral unic" [60, 86].
173
Realizarea cadastrului nu este privit numai ca un proces de

cartografiere a imobilelor ci şi de colectare a documentelor necesare pentru
atestarea drepturilor de proprietate sau a posesiei şi determinarea efectivă a
drepturilor de proprietate. În cadrul procesului a fost necesară o interacţiune
permanentă cu cetăţenii atât în teren cât și la domiciliul acestora. În cursul
lucrărilor sistematice de cadastru, contractorul a preluat informaţii de ordin
juridic care au fost necesare pentru identificarea deţinătorilor tuturor
imobilelor şi înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate, a posesiei
și a altor drepturi reale în baza actelor translative, constitutive sau declarative
de drepturi, precum şi în temeiul înscrisurilor care atestă exercitarea posesiei.
Pe lânga acestea, s-au înscris și alte acte și fapte juridice prevăzute de lege,
care au legătură cu imobilul [79].
Imobilul ai căror deținători sunt identificaţi poate fi deifnit ca imobil
pentru care există:
a. dreptul de proprietate, drept dovedit cu acte juridice legale ori
b. posesia, care este stabilită conform prevederilor art. 111 al Legii cadastrului
și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare [39, 79].
Contractorul va solicita şi colecta fotocopii ale actelor juridice prin care
este dovedit "dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, care conţin
modificări ale configuraţiei imobilelor sau atestă alte acte, fapte ori raporturi
juridice privitoare la imobile" [87], dacă aceste acte nu sunt menţionate în fişa
de interviu pre-completată [79].
În cazul în care s-au efectuat succesiv transmisiuni ale drepturilor reale,
pentru înregistrarea în documentele tehnice va fi suficientă prezentarea
ultimului act doveditor al drepturilor reale referitoare la imobilul respectiv.
Contractorul a împlicat în această activitate o persoană cu studii juridice, care
a analizat și interpretat actele colectate [79].
174
Fotocopiile legalizate ale documentelor au fost preluate numai dacă

acestea nu au existat în arhiva primăriei sau aoficiului teritorial de cadastru.
OCPI Timiș a predat contractorului Titlurile de Proprietate emise în baza
legilor proprietăţii, certificate pentru conformitate cu semnătură electronică
sau sub forma copiilor conforme cu originalul.
Primăria a eliberat la cererea contractorului copii legalizate ale actelor
necesare realizării documentelor tehnice. OCPI Timiș a desemnat un angajat
care a legalizat copiile actelor juridice aduse de către cetățeni. Angajatul OCPI
și-a desfășurat activitatea la biroul pus la dispoziție de primărie. În cadrul
campaniei publicitare contractorul a informat cetățenii în legătura cu
posibilitatea legalizării copiilor actelor juridice necesare înscrierii imobilelor
în mod gratuit.
Angajatul OCPI a ținut un registru cu legalizările efectuate, având
următoarele rubrici: număr înregistrare, data, numele şi prenumele
deţinătorului, domiciliul, adresa imobilului, date despre acte (tipul, numărul şi
data actului) şi observaţii.
În comunele în care nu funcţionează birouri notariale, legalizarea
fotocopiilor actelor juridice se poate realiza și de către secretarul consiliului
local, în condițiile art. 12 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale
nr. 36/1995, republicată. Aceste copii au fost folosite exclusiv în cadrul
lucrărilor sistematice de cadastru. Acest lucru a presupus participarea
deţinătorilor la acest proces, prin implicarea în cadrul activităţilor care s-au
desfășurat în teren şi în etapa de publicare a rezultatelor [81].
Astfel, cetățeni au colaborat cu echipele care au cules datele din teren,
prin furnizarea informațiilor privind identificarea imobilelor pe care le dețin,
prezentarea actelor juridice care le atestă drepturile asupra imobilelor
respective, identificarea limitelor imobilelor.
175
În etapa de publicare a rezultatelor a fost important ca deţinătorii

imobilelor să analizeze documentele publicate şi să se pronunţe asupra
corectitudinii informaţiilor prezentate [79].
Toate aceste aspecte au cerut din partea cetățenilor participare,
capacitate de analiză și capacitate de decizie.
7.3.2. Analiza datelor analogice şi digitale primite de la Oficiul de

Cadastru şi Publicitate Imobiliară – baza cartografică
Baza cartografică necesară pentru introducerea şi întreţinerea

înregistrării siatematice întro unitate administrativ-teritorială este constituită
din două părți: planul cadastral de bază şi planul cadastral de ansamblu [82].
Planul cadastral are un conţinut specific înregistrării sistematice. În
condiţiile României, un astfel de document se poate obţine în două moduri: fie
ca produs derivat din ridicările topografice în plan noi, realizate pentru planul
topografic de bază al ţării urmând o tehnologie bine pusă la punct de către
I.F.G.C.C. Bucureşti, astfel, pentru întreg teritoriul ţării rezultă reprezentări
unitare şi omogene de o precizie corespunzătoare sub forma unor foi de plan
specifice proiecţiei Stereografice 70, fie prin actualizarea planurilor existente,
care îndeplinesc condiţia de precizie impuse şi au un conţinut care prezintă
modificări apreciate ca cel mult 35 - 40 % din ansamblul teritoriului cadastral
[82]. Acest procedeu este justificat în mod special din raţionamente economice
şi de randament şi se poate realiza în mod diferit, fie pe cale clasică, pornind
de la planurile restituite fotogrammetric reambulate prin metode topofgrafice,
fie ca un plan cadastral index rezultat prin vectorizarea-digitizarea planurilor
din documentaţiile întocmite recent cu ocazia înscrierii cu caracter nedefinitiv,
a aplicării legilor proprietăţii, Hotărârea de Guvern nr. 834 din 1991 [82].
Indiferent de modalitatea abordată, planurile cadastrale pentru întreg
fondul funciar din România trebuie să corespundă, din punct de vedere al
176
preciziei şi al conţinutului, să fie realizate şi prezentate în mod unitar şi uniform

conform rigorii tradiţionale a cadastrului din România.
Conceptul de bază în ceea ce priveşte realizarea planurilor cadastrale
este forma digitală a acestora, obligatorie, sub care se poate folosi în cadrul
procesului complex, automatizat în întregime, de culegere şi prelucrarea
datelor în cadastru [31]. Evident, condiţia nu exclude prezentarea lor şi sub
formă analogică necesară utilizărilor practice.
7.3.2.1. Planul cadastral de bază
Planul cadastral de bază reprezintă piesa centrală a documentaţiei finale

şi trebuie să conţină toate elementele înregistrării sistematice necesare pentru
introducerea lui întrun teritoriu administrativ. Principalele caracteristici sunt
[82]:
- sub formă analogică, se reprezintă în proiecţiea Stereo 70, pe trapeze
cu nomenclatura oficială în România
- sub aspect numeric, planul este înregistrat în baze de date grafice
(BDG)
- scările de redactare variază în funcţie de unitatea de relief şi de unitatea
cadastrală, intravilan sau extravilan, densitatea şi complexitatea
detaliilor din centrele populate (tabelul 7.4).
177
Tabelul 7.4
Scara planurilor cadastrale de bază
Unitatea
Zona Scară Observaţii
cadastrală
Extravilan 1:5000
1:2000
Şes În funcţie de densitatea
Intravilan 1:1000
detaliilor
1:500
Extravilan 1:2000
1:2000
Deal În funcţie de densitatea
Intravilan 1:1000
detaliilor
1:500
După caz sau chiar mai
Montană şi 1:5000
mari în funcţie de
Delta Dumării 1:10000
densitatea detaliilor
Din analiza tabelului 4.4 reiese că scara este mai mică în zona deltaică,
în zonele montane şi în teritoriul extravilan, acolo unde detaliile sunt mai
puţine. Scara devine mai mare în zonele de intravilan şi creşte odată cu
creşterea gradului de acoperire a terenului. În oraşe mari – municipii şi
reşedinţe de judeţ – se ajunge chiar la scara de 1:500, scară la care se permite
redarea clară şi lizibilă a numeroaselor detalii din teren; precizia planului
cadastral de bază este mai redusă comparativ cu cea a planului topografic nou
şi variază în funcţie de procedeul de obţinere a acestuia. În cazul planurilor
obţinute prin metoda actualizării, precizia scade în raport cu modul de lucru
[82].
Planul cadastral de bază trebuie să cuprindă toate elementele necesare,
detaliile fiind redate sub o formă simplă şi clară în vederea simplificării în ceea
178
ce priveşte utilizarea lui. În acest scop se renunţa la reprezentarea reliefului

prin curbe de nivel, iar planimetria se va reda diferenţiat neglijând detaliile
nesemnificative, simbolurile fiind înlocuite prin semne convenţionale.
Elementele specifice de pe un astfel de plan sunt [82]:
- "punctele reţelei geodezice de sprijin şi de ridicare;
- limitele unor suprafeţe, respectiv ale teritoriului administrativ şi
intravilanelor cu punctele care le definesc, numerotate definitiv, ale
exploataţiilor ce administrează teritorii întinse precum cele agricole,
silvice, de transporturi, de ape, miniere, ale corpurilor de proprietate,
inclusiv al parcelelor componente sau răzleţe;
- simbolurile de identificare a categoriilor de folosinţe precum şi a
corpurilor de proprietate;
- reţeaua de căi ferate şi de drumuri de diferite categorii;
- apele curgătoare, cu sensul de scurgere şi apele stătătoare;
- construcţiile cu caracter permanent cu simbolurile aferente;
- denumirile proprii de localităţi, ape, forme de relief principale, păduri,
drumuri, străzi, obiective industriale, sociale, s.a. redate după
nomenclaturile şi atlasele în vigoare;
- codul de identificare SIRSUP al unităţii teritorial-administrative şi
pentru intravilan şi extravilan;
- scara, sistemul de proiecţie, anul de întocmire, schema de dispunere a
foilor componente la nivelul trapezelor din Stereo 70".
Prezentarea planului cadastral de bază se face obligatoriu în ambele
variante, respectiv: în formă numerică, digitală, ca înregistrare clasică pe
suport compatibil cu calculatorul, cuprinde coordonatele punctelor ce definesc
detaliile topo-cadastrale ca şi elementele calitative ale acestora redate prin
simboluri.
179
Prin implementarea unui proiect GIS informaţiile legate de planul

digital se constituie ca bază de date grafice, iar datele descriptive sau atributele
sunt înregistrate în baze de date textuale. Toate aceste date şi informaţii şi nu
numai, pot fi actualizate ulterior, prelucrate, analizate şi prezentate în funcţie
de cerinţele utilizatorilor: forma analogică, grafică, sub formă de planuri
tematice cu un anumit conţinut, se obţine automat în cadrul sistemului GIS
[82].
7.3.2.2. Planul cadastral de ansamblu
Planul cadastral de ansamblu este definit ca reprezentare analogică la

scară mică pentru a cuprinde întreg teritoriul administrativ considerat, pe un
număr cât mai mic de foi. Acesta rezultă din generalizarea planului cadastral
de bază şi redarea principalelor detalii care să permită orientarea şi să ofere o
imagine de ansamblu a intregului teritoriu. Scara de redactare este redusă,
respectiv 1:10000 şi 1:25000, eventual chiar mai mică, 1:50000
corespunzătoare planurilor de bază la scările 1:1000 respectiv 1:2000, fiind în
funcţie de suprafaţa şi forma teritoriului reprezentat [82].
Conţinutul planului cadastral de ansamblu se asigură prin selectarea
principalelor elemente de pe cuprinsul planurilor cadastrale de bază
cuprinzând:
- pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră;
- reţeaua instalaţiilor de transport – şosele, uliţi, străzi şi căi ferate;
- reţeaua hidrografică cu apele curgătoare şi lacurile inclusiv toponimia
corespunzătoare [82];
- hotarele administrative şi punctele numerotate ce le definesc;
- limitele şi denumirea intravilanelor;
- punctele din reţeaua geodezică [16].
180
În extracadrul planului cadastral de ansamblu trebuie să fie înscrise şi

unele elemente de identificare precum: denumirea teritoriului administrativ şi
a judeţului, scara de redactare pe toate planşele (înscrisă în partea de jos),
schemele de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu, cea în cauză
haşurăndu-se pentru evidenţiere, săgeata care indică nordul geografic, atunci
când reţeaua cartografică are altă orientare decât latura scurtă a planului,
insituţia şi persoanele care l-au întocmit.
7.3.2.3. Ortofotoplanul. Analiza şi stabilirea zonei de actualizat
În documentaţiile cartografice ortofotoplanul are o importanță

cantitativă, fiind realizat la scara 1:1000 pentru municipii, scara 1:2000 pentru
oraşe şi scara 1:5000 pentru comune. Unele zone sunt acoperite de diverse
seturi de ortofotoplan, realizate în patru zboruri diferite, acest lucru creând
probleme în omogenitatea mozaicului. În unele mozaicuri a fost detectat un
puternic efect de „smearing” (imagine difuză, pătată).
Este dificil de estimat amplitudinea deplasării laterale acolo unde s-a
produs efectul de „smearing” şi trebuie acordată o atenţie sporită în momentul
în care se face evaluarea acestui produs. Aceste erori au fost găsite în zonele
împădurite. Analiza acestui produs cartografic se va realiza de către ANCPI.
Scopul analizei este de a stabili zonele din extravilan sub forma unor
poligoane care nu pot fi folosite de prestator la identificarea limitelor
imobilelor. Pentru definirea acestor poligoane se va avea în vedere analiza
continuităţii detaliilor aferente infrastructurii pentru zonele care au fost
aerofotografiate în diferite perioade definindu-se 3 poligoane în zonele în care
se constată deplasări şi în zonele în care vegetaţia diferă şi nu se pot stabili
limitele proprietăţilor și analiza preciziei ortofotoplanului.
Se vor folosi date din documentaţiile de amplasament şi delimitare în
vederea înscrierii provizorie în cartea funciară, în special documentaţii
181
întocmite conform Hotărârii de Guvern nr. 834 din 1991 [4]. Se vor suprapune
fişiere de format grafic, rezultate din măsurătorile de precizie din aceste
documentaţii, pe diverse zone ale ortofotoplanului şi analizându-se precizia
care trebuie să fie în parametrii următori: scara ortofotoplanului, precizia,
rezoluţia - 1:5000 ± 1,5 m ± 50 cm, 1:2000 ± 0,6 m ± 20 cm și 1:1000 ± 0,5 m
± 15 cm.
Ortofotoplanul poate fi utilizat de contractor pentru identificarea
limitelor imobilelor numai în zonele de extravilan. Pentru zonele de intravilan
se fac măsurători topografice în teren sau se utilizează alte produse cartografice
combinate cu măsurători topografice în vederea actualizării datelor.
7.3.2.4. Analiza datelor analogice şi digitale primite de la alte instituţii
Consiliul Judeţean Timiş pune la dispoziţie următoarele:

- PUG (Plan Urbanistic General) – format digital .tif
- PUZ (Plan Urbanistic Zonal) – format digital .dwg
Primăria unităţii administrative-teritoriale luată în considerare pune la
dispozitie următoarele:
- dispoziţii de retrocedare în baza Legii 10/2001 - format digital .pdf
- domeniul privat al comunei - format digital . pdf
- domeniul public al comunei - format digital . pdf
- date privind persoanele de etnie rromă - format digital . pdf
- date privind persoanele cu handicap - format digital . pdf
- registrul fiscal al comunei - format digital . xls.
182
7.4. Prelucrarea bazei de date

7.4.1. Digitizarea şi vectorizarea planurilor și a hărților
Planurile existente, ce constituie baza materială a actualizării, se

prezintă "sub formă analogică, respectiv ca reprezentări grafice, la o anumită
scară; este cazul integral al planurilor topografice de bază, obţinute prin
restituţie fotogrammetrică" [89], dar şi al altor reprezentări care îndeplinesc
cerinţele amintite anterior.
"Întrucât înregistrarea şi prelucrarea ulterioară a datelor în cadastru
este un proces automatizat în întregime, utilizarea acestor planuri este
condiţionată, în primul rând, de aducerea lor în formă numerică, digitală. În
acelaşi timp extragerea unor detalii ale terenului înregistrate grafic sau
fotografic şi transpunerea lor pe planul actualizat, la scară, se realizează prin
vectorizare. Ambele procedee de lucru se bazează pe existenţa unor repere
comune, respectiv puncte sau detalii de poziţii cunoscute, de legătură între
cele două categorii de reprezentări dispuse convenabil spre a încadra cât mai
bine zona de lucru.
Digitizarea planului presupune obţinerea coordonatelor finale ale
punctelor care definesc detaliile topografice printro transformare liniară în
sistemul de proiecţie adoptat" [89].
"Operaţia este condiţionată, în principiu, de aparatura folosită,
aparate numite digitizoare, care, au în componenţa lor o masă de digitizare,
un computer pentru culegerea, înregistrarea şi prelucrarea datelor, un senzor
şi o interfaţă" [4].
Sistemul permite digitizare, şi deci în acest mod înregistrarea
coordonatelor punctelor caracteristice de pe plan, în varianta punct cu punct
sau în mod continuu; presupune existenţa unor puncte de coordonate cunoscute
din reţeua geodezică de sprijin situate în zona de lucru şi a unui software
corespunzător. Prin acest mecanism sunt executate operaţiile de culegere a
183
datelor numerice, stocarea, gestionarea, prelucrarea şi arhivarea acestora pe

suport magnetic.
Prin procesul de vectorizare se realizează trecerea conţinutului unei
reprezentări grafice sau fotografice, respectiv al unui plan nou sau al unei
fotograme recente pe un plan existent [89].
Elementele care definesc procesul de vectorizare sunt în principiu, o
operaţie de transpunere fină prin care se obţine planul cadastral sub formă
grafică inclusiv digitizarea respectiv deducerea coordonatelor punctelor
caracteristice care definesc detaliile topografice.
Aparatura folosită trebuie să permită orientarea imaginii noi, în acest
scop se au în vedere o serie de repere comune, care pot fi punctuale, detalii
topografice naturale.
7.4.2. Delimitarea sectoarelor cadastrale
Stabilirea sectoarelor cadastrale va fi realizată de prestator şi avizată de

OCPI. Scopul acestei operaţii este de a facilita localizarea imobilelor pe planul
cadastral şi o gestionare mai eficientă a informaţiilor grafice.
Pentru stabilirea sectoarelor cadastrale se vor folosi următoarele date
cartografice: ortofotoplanul şi hărţile scara 1:10000. În cazul în care
ortofotoplanul nu este lizibil prestatorul va întregi limitele sectoarelor
cadastrale prin măsurători în teren.
Sectorul cadastral reprezintă o diviziune tehnică cadastrală a unităţii
teritorial administrative, delimitată prin detalii liniare care nu suferă modificări
curente şi care cuprind mai multe imobile alipite (fig. 7.4). În cadrul acestei
operaţii se vor efectua stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale, numerotarea
sectoarelor cadastrale și vectorizarea limitelor sectoarelor cadastrale [80].
184
Fig. 7.4 Delimitare sectoare cadastrale în UAT. Sînandrei [35]

Stabilirea sectoarelor cadastrale şi numerotarea acestora se va face de către
prestator. Elementele de infrastructură care definesc sectoarele cadastrale vor fi
grupate în sectorul cadastral “0”. Pentru delimitarea cadastrală a hotarelor
teritoriului administrativ și a limitelor intravilanelor trebuie să se identifice
punctele de hotar administrativ și limita intravilanelor localităţilor componente.
Se materializează cu borne cadastrale punctele de hotar și se determină topografic
hotarul teritoriului administrativ. Se calculează analitic în coordonate x, y
suprafețele teritoriului administrativ și ale intravilanelor localităţilor. Se
185
numerotează pe planul cadastral sectoarele cadastrale grupuri de tarlale sau

cvartale și parcelele de teren. Se scriu numerele cadastrale în ordinea curentă a
parcurgerii lor pe plan, însoțite de simbolurile categoriilor de folosinţă a terenului.
Astfel se asigură identificarea cadastrală a imobilelor și legatura dintre
elementele care se înscriu în fișe, registre și planuri cadastrale referitoare la
suprafața, categoria de folosință și proprietarul imobilului.
Sectorul cadastral reprezintă diviziunea cadastrală a teritoriului
administrativ rezultată din gruparea mai multor tarlale cvartale sau grupuri de
parcele.
La proiectarea sectoarelor cadastrale se urmărește ca acestea să fie
delimitate de detalii liniare artificiale sigure sau limite naturale. Când punctele
sectoarelor cadastrale nu se pot stabili pe detalii permanente se recurge la
materializarea lor cu borne. Punctele și limitele nu se stabilesc pe mijlocul
căilor de comunicație ci pe una din laturile acestora.
Suprafețele sectoarelor cadastrale din extravilan vor fi de 50 - 200 ha
în zonele de șes și de 20 – 100 ha în zonele de deal, iar în intravilan de 5 – 20
ha.
Eroarea în poziţie a punctelor care delimitează sectorul cadastral nu
trebuie să fie mai mare de 15 cm pentru extravilan, iar pentru intravilan 10 cm.
Măsurătorile pentru determinarea punctelor cadastrale se fac o dată cu
măsurătorile pentru reţelele geodezice de îndesire.
Pentru fiecare punct al sectorului cadastral se va întocmi o schița de
reperaj și descrierea topografică iar întreaga reţea a poligoanelor va fi
reprezentată pe o schiță de ansamblu care va conține și punctele rețelei
geodezice și ale rețelelor ridicate.
Fiecare punct va primi ca indentificator unic un număr topografic în
cadrul teritoriului administrativ, numerotarea se va face începând din partea de
nord - vest a sectorului mergând în sens orar pe contur. După înfiinţare fiecare
186
sector cadastral va primi un număr de ordine și o denumire care se scrie pe plan

în interiorul conturului. Denumirile din intravilan se vor da după cele ale
cartierelor, străzilor mai importante sau ale obiectivelor economice sau
culturale din cuprinsul lor, iar denumirile sectoarelor din extravilan se vor da
după ale lanurilor și altor denumiri topice folosite de localnici.
7.4.3. Numerotarea cadastrală
Principala piesă a documentaţiei pentru introducerea cadastrului

general este reprezentată de planul cadastral de bază.
"Pe foile sau secţiunile care redau un anumit teritoriu administrativ
sunt reprezentate unităţile componente care primesc un număr de ordine şi li
se determină suprafaţa ca atribute elementare utilizate la identificare. În
consecinţă şi aceste etape de lucrări trebuie privite şi soluţionate cu toată
atenţia şi luând în considerare toate aspectele. Numerotarea cadastrală a unui
teritoriu administrativ presupune atribuirea şi înscrierea pe planul cadastral
a acestor numere de ordine. Operaţia vizează toate elementele componente
respectând următoarele norme generale:
- unitatea administrativ teritorială se identifică prin codul SIRSUP
extras din “Registrul permanent al unităţilor administrativ-teritoriale”
publicat de Comisia Naţională de Statistică" [82];
- "extravilanul teritoriului are codul de identificare în baza de date “1”
iar intravilanele au codul “2”, “3”, etc. în funcţie de numărul satelor
componente ale comunei" [6]
- "sectoarele cadastrale, delimitate de detalii lineare sau/şi naturale (căi
de comunicaţii, ape, diguri) care nu suferă modificări curente,
denumite anterior tarlale şi cvartale, se numerotează şi ele separat de
la 1 la n începând cu extravilanul şi continuând cu intravilanul;
187
- corpurile de proprietate, constituie din una sau mai multe parcele

alipite aparţinând aceluiaşi proprietar, se numerotează pe intravilan
eventual, de la caz la caz şi pe extravilan;
- parcelele, la rândul lor, se numerotează în mod diferit după cum sunt
componente ale unui corp de proprietate sau aparţin extravilanului"
[82].
"În principiu, numerotarea cadastrală întro unitate administrativ-
teritoriala se face “la nivel de parcelă sau corp de proprietate” plecând de la
numerotarea provizorie realizată anterior identificării proprietarilor.
Importanţa operaţiei rezultă din faptul că numerele atribuite:constituie
mijlocul de legătură dintre poziţia şi situaţia imobilului din teren cu planul
cadastral, registrele cadastrale şi înscrisurile de carte funciară, având o
durată de folosire nelimitată; asigură legătura logică între baza de date
grafice şi baza de date alfanumerice facilitând sistematizarea pe calculator a
tuturor parcelelor, pe grupe, respectiv etaje de prelucrare a datelor şi pe
întreg teritoriu administrativ în cauză; permite gruparea unităţilor de bază în
etajele sus amintite. Apartenenţa juridică şi alte caracteristici facilitează, la
rândul lor, prelucrări complexe pe calculator" [82].
Numerotarea cadastrală în extravilan
Atribuirea numerelor cadastrale în extravilan se face la nivel de parcelă,
aceasta fiind astfel individualizată în cadrul teritoriului administrativ respectiv.
Operaţia se execută pe planul parcelar, acolo unde unităţile sunt constituite şi
reprezentate prin conturul lor, urmărind numerotarea provizorie care, la
nevoie, se ajustează, cu această ocazie pentru a se ajunge la o formă definitivă
de prezentare.
"Numerotarea efectivă se face de la 1 la n, cu cifre arabe, începând cu
sectorul 1 din partea de NV a unităţii teritorial-administrative şi se continuă
spre zona de SE. În acest sens se urmăreşte reţeaua principală a căilor de
188
comunicaţie, reţeaua hidrografică şi după caz, formele de relief pentru ca

numerele cadastrale să poată fi identificate uşor. La parcelele de formă
alungită mai sunt de reţinut, în plus şi de respectat următoarele reguli
generale" [82]:
- detaliile liniare, ca apele curgătoare, canalele, digurile, căile ferate,
drumurile clasate se numerotează separat în cadrul fiecărui intravilan
respectiv extravilan;
- apele curgătoare primesc, prin excepţie, un singur număr pe toată
lungimea lor din teritoriul administrativ;
- restul detaliilor liniare se notează în procesul de numerotare a
parcelelor şi vor primi mai multe numere cadastrale, atribuite pe
tronsoanele rezultate din întretăierea lor;
- la interesecţii, unde parcelele (detaliile liniare) se suprapun, propritatea
la numerotare se menţine în ordinea: ape - H, căi ferate - CF, drumuri
naţionale – DN, drumuri judeţene – DJ, drumuri comunale - DC,
drumuri de exploatare – DE;
- la pasajele de nivel îşi menţine continuitatea reţeaua de rang superior,
respectiv drumul naţional faţă de cele judeţene sau comunale, calea
ferată faţă de drumuri, etc;
- digurile de apărare şi canalele mării au prioritate după apele curgătoare,
când nu sunt paralele cu căile de comunicaţie.
În consecinţă, rezultă că în perimetrul unui teritoriu administrativ
cadastral [82]:
- "calea ferată primeşte unul sau mai multe numere, după apele
curgătoare sau canalele care o intersectează;
- drumului naţional i se acordă un singur număr dacă străbate numai
extravilanul şi nu întâlneşte ape, canale sau căi ferate;
189
- drumurile judeţene, comunale şi de exploatare urmează în continuare

această ordine".
Prin fragmentarea şi numerotarea cadastrală separată a detaliilor liniare
se evită înscrierea de două ori în evidenţe suprafeţele porţiunilor intersectate.
Numerotarea cadastrală în intravilan
Operaţia se desfăşoară în conformitate cu instrucţiunile tehnice actuale
care prevăd printre altele [82]:
- "intravilanele unui teritoriu adimistrativ se numerotează separat,
fiecăruia atribuindu-se codul de identificare în baza de date “2”, “3”
şi în continuare câte unul pentru fiecare sat (cartier);
- iniţial se trec la numerotarea sectoarelor cadastrale şi apoi efectiv a
corpurilor de proprietate din cadrul acestora".
"Numerele atribuite de la 1 la n începând de la primul sector în
succesiunea lor normală se înscrie practic o singură dată pe plan cu cifre de
3 mm; în continuare se numerotează parcelele componente ale corpului tot cu
cifre arabe de la 1 la n dar urmate de categoria de folosinţă începând cu
construcţii, curţi” [23].
Alte recomandări, prevăzute în normative şi demne de reţinut, sunt:
străzile şi celelalte detalii liniare care delimitează sectoarele cadastrale se
înregistrează separat, constituind “sectorul zero” a cărui numerotare urmează
ordinea arătată anterior și bulevardele şi străzile principale vor avea un singur
număr cadastral, iar restul străzilor vor fi divizate pe tronsoane, suprafaţa din
intersecţie atribuindu-se celei de rang superior.
7.4.4. Determinarea suprafeţelor
7.4.4.1. Succesiunea determinărilor

Suprafeţele din cuprinsul unui teritoriu administrativ se calculează prin
metoda analitică, întro anumită succesiune, în fiecare etapă conţinutul
190
lucrărilor şi constrolul specific fiind asemănător. Ca bază şi condiţie de

constrângere se iau suprafaţa totală şi cea a componentelor sale – respectiv a
extravilanului şi ale intravilanelor – stabilite prin delimitarea cadastrală.
Controlul, ca suma ultimelor să fie egală cu prima, trebuie să fie asigurat, aşa
cum s-a arătat, întrucât punctele ce le definesc sunt, în parte, comune.
În extravilan determinările cuprind următoarele elemente [82]:
- "calculul suprafeţei sectoarelor cadastrale (tarlalelor) şi al detaliilor
liniare (drumuri, căi ferate, canale, s.a.) din coordonate;
- controlul prin suma lor care trebuie să fie egală cu suprafaţa
cunoscută a extravilanului;
- calculul ariilor parcelelor componente dintrun sector cadastral şi
compararea sumei lor cu valoarea acestuia pentru verificare.
În fiecare intravilan calculul vizează:
- determinarea suprafeţelor sectoarelor cadastrale (cvartalelor) şi al
detaliilor liniare componente, din coordonate;
- verificarea prin suma acestora care trebuie să coincidă cu aria totală
a intravilanului;
- calculul analitic al suprafeţelor corpurilor de proprietate şi controlul
lor, de asemenea pe sectorul cadastral aparţinător;
- determinarea ariilor parcelelor şi eventual a subparcelelor din cadrul
diecarui corp pe cale analitică, eventual prin planimetrare sau la
limită chiar grafic, dacă delimitările s-au făcut prin procedee simple
(cu ruleta);
- controlul în ultimele cazuri este acelaşi prin suma ariilor parcelelor
componente (eventual subparcele) care trebuie să fie egală cu cea a
corpului de proprietate sau o diferenţă tolerabilă;
191
- compensarea neinchiderilor proporţional cu mărimea parcelelor

(subparcelelor) astfel încât condiţia de egalitate de mai sus să fie
respectată".
7.4.4.2. Fișierele obținute în urma prelucrării datelor
Fișierele rezultate în urma prelucrării datelor în aplicația Autocad vor

avea extensia .dxf și fac parte din documentele tehnice ale Înregistrării
sistematice, ele fiind utilizate pentru crearea bazei de date finale din cadrul
Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (fig. 7.5).
Fig. 7.5 Sector cadastral – layer-e .dxf [35]

În cadrul prelucrării în extravilan și intravilan detaliile sunt stabilite
conform caietului de specificații tehnice și vor cuprinde următorul model de
straturi:
- ID eTerra - numărul de carte funciară nouă al imobilui
- Limită construcție - limita construcției
- Limită cvartal - limita cvartalului coincide cu limita sectorului
cadastral în intravilan
- Limită imobil - limita imobilului
- Limită sector cadastral - coincide cu limita cvartalului în intravilan
192
- Nr Postal - numărul poștal al imobilului

- Nr Cad - numărul cadastral al imobilului
- Nr CF - numărul de carte funciară veche
- Nr Corp - numărul corpului unei construcții
- Nr sector - numărul sectorului cadastral
- Nr topo - numărul topografic al imobilului.
De asemenea, alături de "registrul cadastral al imobilelor, opisul
alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor și al
altor deținători" [87] ce constituie livrări intermediare sau finale a
documentelor tehnice ale cadastrului se vor considera parte din livrare și
planurile cadastrale cât și planul cadastral de ansamblu la scara de 1:10000, în
format .dxf și .shp.
Introducerea înregistrării sistematice şi de specialitate nu se poate
efectua fără modernizarea lucrărilor, ceea ce presupune introducerea unor
tehnologii cu grad ridicat de automatizare, respectiv dotarea corespunzătoare
cu aparatură geo-topo-fotogrammetrică performantă, de mare randament și cu
precizie corespunzătoare, cu computere de diferite categorii pentru
înregistrarea și prelucrarea automată a informațiilor, inființarea unor bănci
pentru stocarea volumului imens de date, etc. [84]. Realizarea intrun timp scurt
a unor lucrări de o asemenea amploare şi complexitate necesită personal
instruit în conformitate cu cerinţele impuse, norme tehnice unitare, de nivel
corespunzător, precum şi asigurarea fondurilor necesare în raport cu volumul
și exigentele operațiilor de executat [67, 84].
193
7.5. Întocmirea şi recepţia documentelor tehnice ale cadastrului
Documentele tehnice ale cadastrului se întocmesc pe sectoare

cadastrale (fig. 7.6) şi se evidenţiază situaţia constatată de către comisia care a
desfăşurat lucrările sistematice de cadastru.
Fig. 7.6 Sectoare cadastrale - UAT Orțișoara [35]
Documentele tehnice sunt considerate temeiul înregistrării din oficiu a

imobilelor în cadastru şi în cartea funciară [64].
Primarul a contrasemnat documentele tehnice anterior recepţionării lor
de către OCPI, în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării. Prin
contrasemnarea documentelor primarul își însușește datele legate de imobile.
Recepţia se realizează de către comisia de recepţie din cadrul OCPI,
numită prin Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale şi are ca
principal scop verificarea respectării specificaţiilor tehnice menţionate în
contract.
Activităţile, livrările şi recepţiile se vor realiza conform graficului de
livrare din contract.
194
În timpul executării lucrărilor sistematice de cadastru echipa de proiect

a OCPI realizează [80]:
- îndrumarea contractorului în sensul clarificării reglementărilor tehnice,
juridice şi procedurale prevăzute în documentele contractului;
- verificarea respectării graficului de execuţie;
- verificarea modului în care sunt îndeplinite cerinţele tehnice.
Înaintea predării documentelor tehnice spre publicare, contractorul a
prezentat echipei de proiect a OCPI un exemplu din aceste documente, realizat
pe eşantion limitat la nivelul unui sector.
Fișierele trimise ca exemplu au fost prezentate în format digital și
analogic și au avut ca scop armonizarea modului de lucru al contractorului cu
cerințele OCPI. Recepţia documentelor cadastrului a presupus recepţia
cantitativă şi calitativă a lucrării.
a. Recepţia cantitativă, pentru livrarea intermediară „Documentele tehnice
ale cadastrului – copii spre publicare”
Această recepţie s-a desfăşurat în două etape:
- Etapa I
Contractorul a predat în format digital la termenul stabilit în contract
fișierele tip CGXML și .pdf - conținând fișele de interviu și documentele
aferente imobilelor.
Pentru fișierele .CGXML verificarea cantitativă a constat în verificarea
structurii și conținutului prin verificarea respectării regulilor topologice şi a
faptului că fiecare fişier de tip .cgxml are asociat un fişier ID .pdf.
Dacă mai mult de 10% din fişierele .cgxml predate ar fi conținut erori,
întreaga livrare ar fi fost returnată pentru corectare, iar contractorul ar fi
suportat penalități conform prevederilor contractului.
Fișierele .CGXML eronate au reprezentat mai puțin de 10% iar OCPI
a solicitat livrarea după corectare a imobilelor eronate. Corectarea fișierelor a
195
fost realizată în termen de 5 zile de la returnare. Daca fișierele corectate nu ar

fi fost predate în acest termen, întreaga livrare ar fi fost considerată nepredată
și ar fi fost returnată pentru a fi corectată, fapt care ar fi dus la penalități
contractorului conform prevederilor contractului.
La finalul primei etape, OCPI a transmis prin notificare scrisă
contractorului faptul că fişierele .cgxml sunt corecte din punct de vedere al
consistenţei şi topologiei, cu observaţia că analiza topologică a imobilelor care
se află la limita de UAT sau judeţ va fi realizată ulterior de către OCPI, în
cadrul etapei de recepţie calitativă a lucrării [80].
- Etapa II
În termen de 5 zile de la data comunicării adresei OCPI de constatare a
corectitudinii fișierelor, contractorul a predat restul livrabilelor prevăzute în
caietul de sarcini.
Dacă s-ar fi constatat lipsa vreunui livrabil, întreaga lucrare ar fi fost
considerată ca nepredată și ar fi fost returnată pentru corectare, iar contractorul
ar fi suportat penalităţi conform prevederilor contractului.
În cazul livrării „Documentele tehnice ale cadastrului – copii finale” s-
au actualizat numai fişierele .cgxml asociate imobilelor contestate. Excepție au
făcut cazurile în care rectificarea unui imobil a implicat modificarea și a altor
imobile, cazuri în care au fost livrate și acestea împreună cu fişierul imobilului
contestat.
b. Recepţia calitativă
Pentru livrările „Documentele tehnice ale cadastrului – copii spre
publicare” şi „Documentele tehnice ale cadastrului – copii finale”, verificarea
s-a făcut pentru cel puţin 10% din volumul total de lucrări executate. În cazul
în care s-ar fi constatat că mai mult de 10% din volumul total de lucrări
executate ar fi prezentat deficienţe, comisia de recepţie ar fi returnat
contractorului întreaga cantitate livrată pentru a fi refăcută, iar livrarea
196
respectivă ar fi fost considerată neefectuată. La finalizarea verificărilor s-a

constatat mai puțin de 10% din cantitatea livrată ca find eronată și s-a întocmit
un raport în acest sens, după care au fost corectate de către contractor în termen
de 10 zile lucrătoare, iar în cazul nerespectării termenului s-ar fi perceput
penalități [80].
În momentul în care nu au mai fost erori de corectat, datele au fost
preluate de către OCPI.
ANCPI a emis certificatul de acceptanţă a livrării pe baza procesului
verbal de recepţie semnat de comisia de recepţie a OCPI.
7.6. Publicarea şi actualizarea documentelor tehnice
În această etapă OCPI împreună cu primăria a organizat activitatea de

publicare a documentelor tehnice, au realizat transportul documentelor tehnice
la sediul stabilit penru afișare, dotărilor necesare publicării, au afișat indexul
alfabetic al deținătorilor și planurile cadastrale și parcelare. De asemenea,
contractorul a trasnmis deţinătorilor adrese de înştiinţare privind demararea
procedurii de publicare a rezultatelor cadastrului. Conform prevederilor Legii
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, perioada afişării a fost de 30
de zile. În acest termen titularii sarcinilor înscrise în registrele de transcripţiuni
şi inscripţiuni vor solicita reînnoirea înscrierii acestora [80].
OCPI a stabilit data publicării documentelor tehnice pe care a
comunicat primăriei, contractorului și ANCPI. Documentele tehnice ale
cadastrului, întocmite la nivelul unităţii administrativ-teritoriale sunt [79]:
- opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al
posesorilor și al altor deținători;
- registrul cadastral al imobilelor;
- planul cadastral și planul parcelar.
197
Cererea de rectificare a informațiilor din documentele tehnice publicate

și contestaţia cu privire la calitatea de posesor s-a putut face în cele 30 de zile
de la afișare, în scris și cu depunerea documentelor justificative.
Primirea, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de rectificare şi a
contestaţiilor s-a realizat de către comisia de soluţionare a cererilor de
rectificare. Comisia de soluţionare a cererilor de rectificare a fost compusă din
agajati OCPI numiți prin ordinul directorului general al ANCPI. Din comisie
au făcut parte doi ingineri specialiști în cadastru, un registrator și un asistent
registrator. Pe perioada de soluţionare a cererilor de rectificare reprezentanții
contractorului împreună cu reprezentantul primăriei au asigurat suportul tehnic
comisiei.
Contractorul a avut următoarele sarcini [79]:
- a pus la dispoziţia reprezentanţilor săi, pe toată perioada funcţionării
comisiei, echipamentele necesare ca aceştia să poată consulta
documentele tehnice în format digital;
- a executat măsurători topografice ale imobilelor contestate, acolo unde
a fost cazul, în prezenţa unui membru al comisiei;
- a asigurat un număr suficient de reprezentanţi pentru rectificarea
informaţiilor din documentele tehnice ale cadastrului, ca urmare a
soluţionării cererilor de rectificare.
Atribuţiile comisiei de soluţionare a cererilor de rectificare au fost:
- înregistrarea cererilor de rectificare;
- medierea conflictelor;
- acordarea lămuririlor necesare contestatarilor;
- marcarea în documentele cadastrale a imobilelor contestate;
- analiza documentelor depuse de contestatari;
- întocmirea procesului verbal de soluţionare a cererilor de
rectificare/contestaţiilor [80].
198
OCPI a soluţionat cererile de rectificare prin încheiere de carte

funciară, emisă în baza procesului verbal şi a documentelor doveditoare, în
termenul legal. Modificarea documentelor tehnice şi a fişierelor .cgxml a fost
realizată numai de către contractor. Procesele-verbale de soluţionare a cererilor
de rectificare şi documentele aferente, au fost predate contractorului.
Actualizarea fișierelor tip .pdf s-a realizat adăugând la conţinutul iniţial
al acestora, a documentelor transmise de către OCPI în urma soluţionării
cererilor de rectificare (procesul verbal de soluţionare a cererii de rectificare,
cererea, documentele doveditoare).
Contractorul a actualizat documentele tehnice ale cadastrului, în
conformitate cu procesele verbale emise în urma soluţionării cererilor de
rectificare.
Cererile de rectificare, procesele verbale de soluţionare a cererilor şi
registrul cererilor de rectificare au fost arhivate împreună cu documentele
tehnice ale cadastrului [80]. Pe baza datelor actualizate, contractorul a predat
la OCPI documentele tehnice finale în format digital şi analogic.
7.7. Deschiderea cărţilor funciare şi incheierea lucrărilor de înregistrare

sistematică
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș va deschide cărţile

funciare, în baza documentelor tehnice finale ale cadastrului la care vor fi
anexate documentele aferente.
După deschiderea cărților funciare la persoanele interesate se va
comunica:
- extrasul de carte funciară pentru informare;
- extrasul de plan cadastral;
- încheierea de carte funciară.
199
De la data deschiderii cărților funciare registrele de transcripţiuni şi

inscripţiuni, cărţile funciare şi orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate
imobiliară vor fi înlocuite pentru unitatea administrativ-teritorială, cu planurile
cadastrale şi noile cărţi funciare.
Vechile evidențe se vor păstra în arhiva biroului teritorial și vor putea
fi consultate pentru istoric.
200
BIBLIOGRAFIE
[1] Badea Gh., Cadastru general, Editura Conspress, Bucureşti, 2005

[2] Badea Gh., Cadastru, Editura Conspress, București, 2013
[3] Bărbulescu M., Deletant D., Hitchins K., Papacostea Ş., Teodor P., Istoria
României, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999
[4] Boș N., Cadastru general, Editura All Beck, București, 2003
[5] Boş N., Iacobescu O., Cadastru şi cartea funciară, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2009
[6] Ciolac Valeria, Ritt C., Popescu C., Măsurători terestre în agricultură, Editura
Mirton, Timișoara, 2001
[7] Ciolac Valeria, Popescu C., Bârlă G., Ciotlăuş Ana, Raţă Georgeta, Tehnologia
GPS în agricultură, Editura Mirton, Timişoara, 2003
[8] Dragomir P., Haret C., Moraru N., Neuner J., Savulescu C., Lucrări
topografice în Cadastru, Editura MatrixRom, București, 1995
[9] Giurescu D., Matei H., Nicolescu N., Istoria României în date, Bucureşti, 2003
[10] Heppner H., Contribuţii la istoria României şi a românilor, Cluj-Napoca, 2002
[11] Imbroane A, Moore D, Iniţiere în GIS şi teledetecţie, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj – Napoca, 1999, on-line at:
http://www.scribd.com/doc/98173449/introducere-in-gis-si-
teledetectie
[12] Ioniţă Gh., Îndrumător pentru proiect de an, Editura Litografia Universităţii
Petroşani,1998
[13] Iorga N., Observaţii şi probleme bănăţene, Bucureşti, 1940
[14] Leu, I., Budiu V., Moca V., Ritt C., Ciolac Valeria, Ciotlaus Ana, Topografie şi
cadastru, Editura Universul, Bucureşti, 2002
[15] Manea Raluca, Topografie, Editura Cartea Universitară, 2007
[16] Mihăilă M., Chirilov I., Corcodel Gh., Cadastru general şi puplicitate
imobiliară, Editura Ceres, Bucureşti, 1995
[17] Moldoveanu C., Geodezie. Noțiuni de geodezie fizică și elipsoidală,
poziționare, Editura Matrix Rom, București, 2002
[18] Munteanu I., Oancea Gh., Ostoici E., Bejan A., Probleme fundamentale ale
istoriei României, Timişoara, 1981
[19] Munteanu I, Banatul istoric 1867-1918. Aşezările. Populaţia, vol. I, Editura
Excelsior Art, Timişoara, 2006
[20] Neuner J., Sisteme de poziţionare globală, Editura Matrix Rom, București,
2000
[21] Nistor I., Istoria românilor, vol. I–II, Bucureşti, 2002
[22] Novac Gh., Cadastru general, Editura Solness, Timişoara 2005
[23] Novac Gh., Cadastru, Editura Mirton,Timișoara, 2009
[24] Olaru Gh., Mandicescu V., Cadastru funciar, Editura Ceres, București, 1978
[25] Onose D., Topografie, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2011
[26] Pascu V., Istoria modernă a românilor (1821-1918), Bucureşti, Editura Clio
Nova, 1996
[27] Pădure I., Cadastru funciar. Litografia Universităţii Tehnice din Petroşani 1995
[28] Popescu C., Popescu G., Îndrumător de lucrări practice de cadastru, Editura
Eurobit, Timişoara, 2015
[29] Proca Gabriela, Menegementul lucrărilor de cadastru, Editura Matrix ROM,
Bucureşti, 2001
[30] Tămăioagă G., Tămăioagă D., Cadastru general şi cadastrele de specialitate,
Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005
[31] Scurei E., Tudor C., Dinica T., Cadastru funciar, Sistematizarea și
organizarea teritoriului, Editura Ceres, București, 1982
[32] Scurtu I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX (1918-1948),
Bucureşti, Editura Paideia, 1999
[33] Zegheru N., Albotă M., Dicționar enciclopedic de geodezie, topografie,
fotogrammetrie, teledetecție, cartografie și cadastru, Editura Nemira,
București, 2009
[34] ••• Arhiva Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
[35] ••• Arhiva S.C. Procad S.R.L.
[36] ••• Legea numărul 7/1991, modificată de articolul I, punctul 1, din Legea
133/2012
[37] ••• Legea 7/1991,modificat de articolul I punctul 2 din Legea 133/2012
[38] ••• Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare
[39] ••• Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare
[40] ••• Ordinul nr. 700/2014 al Directorului General al ANCPI pentru aprobarea
Regulamentului de avizare, recep4ie și înscriere în evidenţele de
cadastru și carte funciară, cu modificările şi completările ulterioare
[41] ••• Ordinul nr. 1/2014 al Directorului General al ANCPI privind aprobarea
Specificaţiilor tehnice pentru lucrări de înregistrare sistematică a
imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, conţinute
în documentaţiile de atribuire a contractelor pentru lucrări de cadastru
[42] ••• http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat
[43]•••https://istoriabanatului.files.wordpress.com/2012/02/limitele-banatului.jpg
[44]•••http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/942-Banatul-Repere-
Istorice-geneza-regiunii
[45] ••• http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Banat
[46] ••• http://www.vestul.ro/stiri/5649/limitele-istorice-ale-banatului.htm
[47] ••• http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/banat/index.htm
[48] ••• http://www.banaterra.eu/romana/harti/index.htm
[49]•••http://www.academia.edu/10107750/CUPRINS_I._NOTIUNI_GENERALE
_DE_CADASTRU_I
[50] ••• http://www.ancpi.ro/pages/wiki.php?pnu=scurtIstoric
[51] ••• http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Cadastru1.pdf
[52] ••• http://ocpitimis.ro/istoric.php
[53]•••http://urbanismul.blogspot.ro/2011/03/harti-austro-ungare-ale-
transilvaniei.html
[54] ••• www.pifca-aef.ro
[55] ••• www.ancpi.ro
[56] ••• gisro.fies.wordpress.com/2014/02/g-i-s-structuridedate.ppsx
[57]•••http://www.geografie.uvt.ro/old/educatie/cursuri/cursdoc/gis/Curs_02_Re
prezentare.pdf
[58] ••• http://sig.trei.ro/part2.htm
[59] ••• http://ro.scribd.com/doc/145031655/Legea-Nr-7-1996-Actualizata-2013-
Si-Regulament
]60]•••http://www.ocpigj.ro/legislatie/PROIECT%20REGULAMENT%20COM
UN.doc
[61]•••http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_cadastrului_publicitatii_imobili
are.php
[62] ••• http://cadastru.pro/index.htm
[63] ••• Oficiul de cadastru şi publicitate Imobiliara Bucureşti, on-line at:
http://cadastrubucuresti.com/oficiul-de-cadastru-si-publicitate-
imobiliara-bucuresti-ocpi-bucuresti/
[64] ••• http://www.scribd.com/doc/290173460/Regulament-700-2014-pdf
[65] ••• http://licenta.ucoz.ro/865906applicationCadastru.doc
[66] ••• http://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/432/Cadastrul-dea-
lungul-timpului-92182.php
[67] ••• http://ro.scribd.com/doc/283806617/Curs-I-II-Cadastru-General
[68] ••• http://ro.scribd.com/doc/72682587/Curs-Cadastru
[69] ••• http://ro.scribd.com/doc/123731650/Curs-Bazele-Geometrice-ale-
Fotogrammetriei
[70]•••https://ro.wikipedia.org/wiki/Ridicarea_topografic%C4%83_iozefin%
C4%83
[71] ••• http://throughlifelightandlens.blogspot.ro/2010/09/jacul-romanesc-si-
josephinische.html
[72] ••• http://lege5.ro/Gratuit/gy2tiobsgm/hotararea-nr-294-2015-privind-
aprobarea-programului-national-de-cadastru-si-carte-funciara-
2015-2023/
[73]•••http://www.monitoruljuridic.ro/act/norme-tehnice-din-1-octombrie-
2001-pentru-introducerea-cadastrului-general-emitent-ministerul-
administratiei-publice-publicat-n-monitorul-32332.html
[74]•••http://www.ocpigj.ro/legislatie/PROIECT%20REGULAMENT%20C
OMUN.doc
[75]•••https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drepturi-
reale/capitolul-ix-publicitatea-imobiliara-si-noile-carti-funciare/
[76]•••http://www.dsclex.ro/legislatie/2006/decembrie2006/mo2006_1049a.h
tm
[77] ••• http://lege5.ro/Gratuit/gyytmmbvgq/plangere-cf-notare-somatie-
momentul-din-care-somatia-devine-opozabila-tertilor-dobanditori-
de-bunuri
[78]•••http://www.ancpi.ro/images/Stadiu_proiect_CESAR_20_03_2014.doc
x
[79] ••• http://www.cadastru-topografie-gis.ro/?page_id=104
[80]•••http://www.ancpi.ro/pages/receive.php?lang=ro&cale=Li4vaW1hZ2V
zL2xlZ2lzbGF0aWUv&file=U3BlY2lmaWNhdGlpX3RlaG5pY2
VfcHJvdG9jb2xfVUFULmRvYw==
[81] ••• http://www.scribd.com/doc/292061333/Planul-Calitatii
[82]••• http://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/432/PLANURI-
CADASTRALE-SI-CALCULUL95278.php
[83] ••• http://www.docfoc.com/cap-iv-rare-sistematica-ti
[84]•••http://www.scrigroup.com/casa-
masina/arhitectura/432/CUNOSTINTE-DE-BAZA-
CADASTRU84223.php
[85] ••• http://www.cadastru.ugal.ro/cadastru.htm
[86] ••• http://www.ancpi.ro/images/legislatie/legea7.pdf
[87] •••http://www.infolegal.ro/ce-tipuri-de-inscrieri-se-pot-face-in-cartea-
funciara/2010/12/10/
[87] ••• http://www.ocpiilfov.ro/ocpi_ilfov/Regulament_700_2014.pdf
[88] ••• http://www.primaria-sinandrei.ro/index.php/date-geografice.html
[89]•••http://www.scrigroup.com/casa-
masina/arhitectura/432/INTOCMIREA-PLANURILOR-
TOPOGRAF32168.php
[90] ••• http://documents.tips/documents/79553752-cadastru.html
[91] •••http://www.ancpi.ro/images/legislatie/ordin_nr._534_din_2001.pdf

Curs-Managementul Datelor Digitale Pentru Cadastru Si Carte Funciara PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs-Managementul Datelor Digitale Pentru Cadastru Si Carte Funciara PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROGRAM DE STUDIU: MASTERAT

SPECIALIZARE: MANAGEMENTUL ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE ÎN

MANAGEMENTUL DATELOR DIGITALE

Cosmin – Alin POPESCU George POPESCU

CAPITOLUL 1. EVOLUȚIA ȘI ROLUL CADASTRULUI

CAPITOLUL 3. PROCESUL DE ÎNREGISTRAREA

3.1. Evoluţia înregistrării sistematice 47

CAPITOLUL 4. METODE ȘI ETAPE DE LUCRU IN

CAPITOLUL 5. APLICAȚII SOFTWARE DE SPECIALITATE

CAPITOLUL 6. PUBLICITATEA IMOBILIARĂ 140

CAPITOLUL 7. LUCRĂRI DE SPECIALITATE ȘI

1.1. Trecut, prezent și perspective în cadastru

lucreze pentru acesta, să investească în acesta și să obțină un împrumut

Fig. 1.1 Stadiul PNCCF - UAT

In acest context, intr-un mod logic şi oportun, a fost aprobat Programul

- înregistrarea şi soluţionarea eventualelor cereri de rectificare înaintate

5. Conversia în format digital a documentelor analogice

7. Alte activităţi rezultate din derularea Programului Naţional de Cadastru

Fig. 1.2 Finanțarea IV – 2018-2020

1.2. Obiectivele și funcțiile cadastrului

reprezentând un instrument pentru realizarea unui management eficient al

nevoile altor activitati tehnico-economice sunt comune sau se pot folosi

real de proprietate urmeaza sa se consfintească ulterior prin înscrierea în cartea

1.3. Cartea funciară

Cartea funciară dă siguranța deplină transmiterii bunurilor imobile şi

Titlul cărții funciare cuprinde următoarele elemente: numărul cărții

Fig. 1.3 Foaia de avere

Fig. 1.4 Anexa 1 la Foaia de avere

Fig. 1.5 Anexa 1 la Foaia de avere- Date referitoare la teren

c) planul imobilului care cuprinde descrierea imobilului, acesta "constituie

Partea a II-a (Foaia de proprietate)

Fig. 1.6 Foaia de proprietate

Partea a II-a are următorul conținut:

Operaţiunea poate cuprinde [61]:

Partea a III-a (Foaia de sarcini)

dreptului de proprietate: usufruct, abitație, uz, superficie şi drepturi reale -

Fig. 1.7 Foaia de sarcini

2. Cuprinsul, înscrieri privitoare la sarcini asupra imobilelor din partea A [61]:

1.3.2. Înscrierile ce se realizează în cartea funciară

1.3.2.1. Înscrierea provizorie

Înscrierea provizorie se mai numește și prenotare, este înscrierea care

Înscrierea provizorie este privită ca o înscriere condiționată, având în

primarul unităţii teritorial-administrative în care este amplasat imobilul

Intabularea reprezintă înscrierea prin care se săvârşeşte, cu titlu

Dobânditorul anterior al dreptului de proprietate sau al altui drept real

Dreptul de proprietate "se intabulează asupra întregului imobil sau pe

Notarea reprezintă "înscrierea drepturilor personale, a drepturilor de

Fig. 1.8 Notarea în cartea funciară

Notarea poate fi definită ca "înscrierea prin care actele, faptele juridice

Notarea se realizează, fie la cererea persoanelor interesate, fie din

1.4. Structura lucrărilor de cadastru

Înregistrarea sporadică a unui imobil în sistemul integrat de cadastru se

1.4.2. Înregistrarea sistematică

Înregistrarea sistematică reprezintă "procesul prin care se realizează

Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi unităţile

Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse între

2.1.2. Date statistice de bază

44% Populația urbana

56% Populația rurală

2.1.3. Administratia publică

Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul României are o

Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este

Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un