Sunteți pe pagina 1din 24

1.

PRINCIPIUL AEROFOTOGRAFIERII
La nivelul diferitelor detalii se produc interactiuni intre energia primita de la o sursa si materie, in special energia TERMICA de la insasi obiectul ce se inregistreaza.

ENERGIA PRIMITA DE LA O SURSA

<<<------>>>

MATERIE

Radiatiile electromagnetice, dupa ce trec de atmosfera, ating platforma de detectie (avion fotogrammetric) unde sunt receptionate de un captor (camera aerofotogrammetrica). Undele captate ajung la un senzor (filmul). Transformarea undelor electromagnetice din electroni se realizeaza pe baza unor Fotodetectori Detectori termali

Cuplul captor-senzor se regaseste pe platforma aeriana de detectie si reprezinta cuplul camera-film.

platforma de detectie (avion fotogrammetric)

captor (camera aerofotogrammetrica)

atmosfera

detaliu

2. CARACTERISTICILE EMULSIILOR FOTOGRAFICE


a) SENSIBILITATEA a.1) generala depinde de: -marimea granulelor - deschiderea obiectivului - natura detaliului a.2) cromatica b) COEFICIENTUL DE CONTRAST SI LATITUDINE FOTOGRAFICA Se deduc dupa curba de inegrire specifica fiecarui material fotosensibil

log ( 1/T )

A D2

dmax

DENSITATEA

D1

dmin

1 2

EXPUNEREA

log ( Et )

DC CB BA

SUBexpunere expunere NORMALA SUPRAexpunere

L = latitudinea fotografica C = contrastul E = intensitatea fluxului luminos t = timpul expunerii T = transparenta imaginii dupa developare

Daca durata expunerii difera => difera luminozitatea

Ii = luminia incidenta pe emulsie It = lumina transmisa de emulsie O = opacitatea D = densitatea (Inegrirea)

= COEFICIENTUL DE CONTRAST

In functie de se disting:
1. 2. 3. Emulsii moi Emulsii normale Emulsii dure

< 0.8 0.8 < < 1 1<

Daca detaliile de pe teren au contrast slab, se alege o emulsie normala.

= LATITUDINE FOTOGRAFICA
Indica capacitatea emulsiei de redare corecta a peisajelor cu difierenta mare de luminozitate.

S < L expunerea poate diferi fara probleme S = L expunere necorespunzatoare (subexpunere sau supraexpunere) S > L vor fi falsificate contrastele din zonele extreme

3. FOTOREDRESATOARE
ASIGURA FORMAREA IMAGINILOR CLARE SI IN SCARA CONSERVA CONGRUENTA RAZELOR din momentul expunerii, la care conditia de

scara se realizeaza usor, conditia de claritate are limitari CU FASCICULE MODIFICATE la care razele proiectate sunt proiective cu fasciculele

din momentul expunerii o o Cu planul obiectivului ORIZONTAL Cu planul obiectivului INCLINABIL

Patru puncte de pe fotograma se suprapun cu corespondentele raportate la plan. Conditia ca 3 puncte sa NU FIE COLINIARE.

lampa

port cliseu

obiectiv (prisma)
planul obiectivului

manset a

CAMERA CLARA

4. RIDICARI AEROFOTOGRAMMETRICE

EXPEDITIVE
Fotograma Mozaicul Fotoschema Stereocartoteca

LA SCARA
Fotoplanul Ortofotoplanul Planul restituit

5. UNDELE ELECTROMAGNETICE

UNDA ELECTROMAGNETICA

purtatoarea de informatie

Corp electronic ( e- )

Corp magnetic

Schimbarea in timp a marimii sau directiei uneia dintre aceste doua componente conduce la generarea de radiatie electromagnetica. Raze Raze X U.V. I.R microunde FM AM frecv. joasa

V
400

V
(milimicroni)

R
700

Unda electromagnetica este definita de urmatoarele proprietati: c = x viteza (c) frecventa () lungime de unda () amplitudine (a) Cele mai folosite unde electromagnetice sunt cele din spectrul VIZIBIL si cel INFRAROSU (apropiat si termal).

6. SURSELE DE RADIATII
A) SOARELE - principala sursa de energie => principala sursa de radiatii

SOARE

PAMANT

70% din radiatiile emise de soare ajung la Pamant

I = emisivitatea soarelui

T = temperatura 6000 K

Cantitatea de radiatii ce atinge suprafata Pamantului depinde de unghi, astfel: ORIZONT a) 4% U.V. b) 50% I.R. c) 46% Vizibile AZIMUT a) 72% I.R. b) 28% Vizibile

B) PAMANTUL - emite radiatii semnificativ mai mici decat Soarele deoarece T este mai mica - radiatiile emise de catre Pamant se inregistreaza in I.R. C) SURSE ARTIFICIALE , cum ar fi blitzul sau lumina fluorescenta

7. TEHNICI SI ETAPE DE AEROFOTOGRAFIERE


1) FOTOGRAFIC - cea mai veche - foloseste camera si film ce inreg. intr-un domeniu spectral 2) DIGITAL - foloseste camera digitala si un tablou de fotocelule - imaginile se prelucreaza cu softuri specializate 3) IR TERMIC - foloseste camere termale - rezultatul se numeste TERMOFOTOGRAMA - se bazeaza pe emisia termala a corpurilor 4) MULTISPEC 5) SIST. RADAR - foloseste mai multe benzi spectrale DIFERITE - foloseste senzori ACTIVI - emite pulsuri inspre obiecte, pulsuri care se intorc la emitator

8. FOTOGRAMA
1. TERESTRA - luate cu fototeodolitul - centrul de prespectiva este punctul de statie al fototeodolitului

F O f h

2.1. Cu axa verticala

f O h

2. AERIANA

2.2. Cu axa jos-oblica

f O h

2.3. Cu axa inalt-oblica

9. ELEMENTE DE ORIENTARE ALE FOTOGRAMEI

1) orientare INTERIOARA - Punctul principal (PP) determinat de unirea indicilor de referinta - Distanta principala (dP) determinata de distanta focala - se obtin in urma calibrarii foarte precise a camerei

2) orientare EXTERIOARA - Coordonate spatiale (X, Y, Z) - Unghiuri de inclinare (, , k) - = inclinarea - = inclinarea - k = rotirea stanga <-> dreapta fata <-> spate in jurul axei | | | rotatia primara rotatia secundata rotatia tertiara

10. SCARA FOTOGRAMMELOR

scara aproximativa a fotogramei


Imagini la aceeasi scara se obtin adaptand inaltimea de zbor ( h ) la distanta focala ( f ).

Determinarea scarii in 2 puncte folosind diferenta de cota (se determina in zona de lucru).

=> =>

=>

=>

11. DEPLASAREA PUNCTELOR PE FOTOGRAMA


Pozitia se determina in sitem rectangular ( x , y ).

- directia de zbor este de obicei


100O

N->S E->V

PP fotograma

x directia de zbor

XP = coordonata teren xP = coordonata imagine

Daca axa de fotografiere nu este verticala, apar probleme in citirea fotogramei. - inclinarea fotogramei => vedere oblica

EROARE DE DEPLASARE fata de I inspre I - diferenta de nivel => diferenta de scara

EROARE DE DEPLASARE fata de N inspre exteriorul fotogramei - in N nu exista deplasare ( N este normala la suprafata, proiectata pe fotograma )
normala la suprafata r0 N

R P0 R0 P plan median

12. DISTORSIUNI PE FOTOGRAMA


MODIFICAREA POZITIEI UNUI OBIECT, DATORATA PERSPECTIVEI CENTRALE.

A)

Cauzate de de film Cauzate de de ref. atmosferica Cauzate de de lentile

| | |

SCHIMBA CARACTERISTICILE PERSPECTIVEI CENTRALE

B)

Cauzate de curbura Pamantului Cauzate de inclinarea terenului

| |

NU SCHIMBA CARACTERISTICILE PERPECTIVEI CENTRALE

B
r0

r0

O atmosfera R0 R0 R0 R R

DISTORSIUNI LA LENTILE

- Radiale - Tangentiale ( perpendiculare pe cele radiale si sunt f mici)

13. STEREOGRAMA
2 fotograme luate din puncte diferite dar care asigura o acoperire de 50% a aceleiasi suprafete
P P

P0 F1 F2

P0

O1

O2

P 3D

14. CLASIFICAREA STEREOGRAMELOR


1. TERESTRE 2. AERIENE - se cunoaste centrul de perspectiva - coordonatele pct. statie

- nu se cunoaste centrul de perspectiva daca nu exista sistem GPS / IMU

15. FORMAREA IMAGINII OPTICE

Cu ajutorul lentilelor obiectivilor Lentila = mediu transparent ce refracta lumina Lentila - convergenta - divergenta In cazul fotogrammetriei, cand obiectele fotografiate se afla la o foarte mare distanta fata de obiectiv, se folosesc lentile convergente

16. OBIECTIVI FOTOGRAMMETRICI


Formeaza imaginea pe fotograma astfel incat sa se respecte PERSPECTIVA CENTRALA Sunt de calitate superioara pentru a reda foarte clar si bine DETALIILE FINE Trebuie sa respecte trei conditii: - putere mare de rezolvare (rezolutie) pt redarea detaliilor fine - sa asigure riguros perspectiva centrala - sa aiba un randament ridicat - sa fie luminosi Respectarea acestor conditii duce la diminuarea aberatiilor si fotograme cat mai corecte Caracteristicile obiectivilor fotogrammetrici sunt: 1) Puterea de rezolvare (rezolutie) 2) Metricitatea imaginii (redarea corecta) 3) Distributia luminii 4) Campul obiectivului 5) Luminozitatea

1) PUTEREA DE REZOLVARE - exprimata in linii/mm - capacitatea de redare a detaliilor fine cu contrast slab - intervalul minim intre care se pot distinge doua linii este data de urmatoarea relatie

= lungimea de unda r = deschiderea obiectivului - erorile cresc de la centru spre exterior

2) METRICITATEA IMAGINII - preluarea de imagini clare pentru executarea de masuratori metrice corecte pe aceasta - respecta relatia
P m a a m P1

- erorile radiale se maresc dinspre centru spre exterior - erorile tangentiale sunt slabe

M creste , creste 3) DISTRIBUTIA LUMINII

M creste , scade

- I = intensitatea luminii iregistrate - I = intensitatea pct. mijlociu - = unghiul de inregistrare


I

4) CAMPUL OBIECTIVILOR - reprezinta unghiul de proiectie ( suprafata vizibila captata ) - in functie de camp, exista tipuri de obiectivi fotogrammetrici a) mici: b) normali: c) mari: d) f. mari: 5) LUMINOZITATEA - capacitatea de a reda imagini LUMINOASE si INTUNECATE in aceleasi conditii de lumina - reprezinta de cate ori este cuprins diametrul diafragmei in distanta focala a) luminosi: b) putin luminosi: n < 4 sau 5 n>9 <50 50 70 70 100 >100

17. ABERATII
Aberatiile sunt imperfectiuni de exactitate si claritate a imaginii. Pentru a avea cat mai putine imperfectiuni, respectiv aberatii, se respecta urmatoarele conditii: - 1 punct din teren are ca reprezentant 1 punct pe imagine - punctul imagine sa se afle pe un plan perpendicular pe axa optica - pozitia punctelor in teren sa fie egala cu pozitia punctelor pe imagine 1. ABERATIA CROMATICA - se obtine prin descompunerea spectrului luminii albe - se obtin imagini cu diferite culori pe margine - se rezolva prin cromatizarea lentilelor 2. ABERATIA DE SFERICITATE - reflexia diferita la margine fata de mijlocul fotogramei - depinde de indicele de refractie si curbura lentilelor - nu se poate elimina in totalitate nici macar pt. punctele aflate in centrul fotogramei 3. DISTORSIA - razele incidente fac unghiuri mari cu axa optica de fotografiere

IMAGINE CORECTA

IMAGINE SECURE

IMAGINE BUTOI

18. MATERIALE FOTOSENSIBILE


Materialele fotosensibile utilizate se numesc EMULSII FOTOGRAFICE EMULSIILE FOTOGRAFICE sunt formate din: - straturi sensibile la lumina, formate din cristale aflate intr-o gelatina - cristale - halogenura - argint - cu cat cristalele sunt mai mici cu atat sensibilitatea este mai mare - suportul acestor emulsii fotografice le reprezinta filmul sau sticla

suport transparent

cristale

gelatina

- nu trebuie sa aiba deformatii - trebuie sa conserve imagina Caracteristicile emulsiei fotografice: 1) SENSIBILITATEA GENERALA 2) SENSIBILITATEA CROMATICA 3) PUTEREA DE SEPARARE (CURBA DE INEGRIRE SPECIFICA)

CURBA DE INEGRIRE
log ( 1/T )
A D2

dmax

DENSITATEA

D1

dmin

1 2

EXPUNEREA

log ( Et )

19. FOTOGRAFII
FOTOGRAFIEREA SE BAZEAZA PE TEORIA TRICROMA

ALB

ROSU

VERDE

ALBASTRU

ADITIA CULORILOR

SUBSTRACTIA CULORILOR

Fotografierea in straturi se realizeaza prin introducerea de amidon in straturile de cristale 1) Imagini COLOR - RosuVerdeAlbastru (ortocromatice) - Alb / Negru 2) Imagini in INFRAROSU - reda detalii pe care ochiul liber nu le vede in conditii slabe de lumina ( nightVision ) - TERMOFOTOGRAME - INFRAROSII 3) Imagini SPECTROZONALE - reda detalii ce se inregistreaza in 2 zone distincte ale spectrului
zona 1 zona 2

- folosite la FOTOINTERPRETARE - folosite la CARTOGRAFIERE

(pancromatice)

-preluate cu camere I.R. Termale -preluate cu camere I.R. Normale si emulsii infracromatice

300

500

600

800

4) Imagini MULTISPECTRALE - reda detalii ce se inregistreaza in mai multe zone distincte ale spectrului - se folosesc doar la fotointerpretare

20. VEDEREA STEREOSCOPICA


MONOCULARA ( un singur ochi )

Distinge doar directii Distinge profunzimi doar la obiecte apropiate.

- acomodare: - modificarea diametrului pupilei pentru formarea unei imagini clare pe retina - unghi minim: - distinge detalii la un unghi minim de 45 secunde - distanta: - distinge cel mai corect obiecte aflate la 25 cm de ochi

BINOCULARA ( doi ochi )

Distinge imagini in relief (3D) Fiecarui ochi i se prezinta o imagine diferita a aceluiasi obiect.
P d P Q Q d2 1 2

d1

ochi stang
b 1 Q P Q 2 ochi drept P

Cand PX ---> 0 , vederea in adancime dispare. De aceea, vederea binoculara este limitata la 500m.

21. VEDEREA SPATIALA CU AJUTORUL FOTOGRAMELOR


Pentru a realiza vederea spatiala, fotogramele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie preluate din puncte diferite - fiecare ochi trebuie sa vada imaginea redata de alta fotograma - directiile de observare sa se intalneasca in acelasi plan
1 2 FS
2 3 1 3

3 1 FD FS OD OS OD 2
1 2 3 1 2 3

FD

OS

ORTOSCOPIC

PSEUDOSCOPIC

22. OBTINEREA EFECTULUI STEREOSCOPIC


Efectul stereoscopic se obtine in doua moduri, prin doua procedee. PROCEDEUL STEREOSCOPIC - se foloseste un stereoscop cu oglinda ce mareste baza vizuala ( b )
Ochi stang Ochi drept oglinzi

Fotograma 1

a1 b1 A

a2 b2

Fotograma 2

PROCEDEUL ANAGLIFELOR

- se folosesc doua fotograme de culori complementare ex: efectul 3D realizat cu Rosu si Albastru

23. REPERAJUL FOTOGRAMMETRIC


Prin REPERAJ se face LEGATURA intre FOTOGRAMA si TEREN.

- reperajul se realizeaza cu ajutorul unor REPERI FOTOGRAMMETRICI - REPERII FOTOGRAMMETRICI sunt puncte care exista in teren inaintea preluarii fotogramei, determinate prin metode topografice clasice si usor de recunoscut

pentru FOTOGRAMA se folosesc: 4 reperi + 1 de control pentru STEREOGRAMA se folosesc: 3 reperi + 1 de control

- se folosesc si puncte de legatura pentru a executa reperaj pe mai multe fotograme


Fotograma 3 1 3 10 4 11 6

2 Fotograma 1

Fotograma 4 Fotograma 2

Fotograma 5

Punctele 8, 9, 10, 11 sunt puncte de legatura Se face legatura intre Fotograma 1 si Fotograma 5 (punct comun pct. 4)

REPERAJ NATURAL - exista puncte remarcabile in teren (intersectii, colturi de cladiri) - sunt identificate pe fotograma, intepate cu acul iar pe spate se incercuieste intepatura si se scrie descrierea acelui reper fotogrammetric

REPERAJ ARTIFICIAL - punctele sunt create anterior preluarii fotogramei, in zone lipsite de detalii naturale - se folosesc cercuri, cruci, prelate si alte forme usor de recunoscut, din piatra, vopsea, etc. - dupa ce sunt materializate in teren, le sunt determinate coordonatele prin metode topografice clasice si sunt urmarite in timpul zborului aerofotogrammetric pentru a le prinde in fotograme

24. AEROFOTOGRAFIEREA
Activitatea de preluare a fotogramelor din aer pentru cartografiere sau cercetare. Aerofotografierea presupune, in prealabil, un proiect de aerofotografiere. Ridicarile aerofotogrammetrice se executa in trei moduri: - pe puncte

- pe benzi

Olt

Oltet

Olt

Oltet DN 1

- pe siruri de benzi

25. CAMERE AEROFOTOGRAMMETRICE ANALOGICE


1) formatul fotogramei: - mici: - normale: - mari: 2) tipul inregistrarii: - obisnuite - banda - panoramic 3) unghiul de camp vizual: - mic: - normal: - mare: - f. mare: 4) dupa scop: - cartografiere - recunoastere 5) obiectiv: - fix - interschimbabil 6) nr. obiectivi: - unul singur - mai multi 7) domeniu spectral: - monobanda - multibanda - multispectral < 50 50 70 70 100 > 100 18 x 18 23 x 23 30 x 30

26. AVIOANE FOTOGRAMMETRICE


Avioanele fotogrammetrice sunt avioane care indeplinesc urmatoarele cerinte: - autonomie mare de zbor ( > 5h ) - sa ajunga la hZBOR foarte repede ( mai repede de 10 minute ) - sa aiba stabilitate ridicata - emisia de gaze sa NU fie in dreptul obiectivului - pilotul sa aiba vizibilitate in fata si in lateral - sa existe spatiu pentru instrumentele fotogrammetrice - sa poata sa decoleze si sa aterizeze pe orice tip de teren

27. PROIECTAREA LUCRARILOR AEROFOTOGRAMMETRICE


Se intocmeste un plan de aerofotografiere scara 1:25000 Se alege directia de zbor ( N S sau E V ) Apoi se calculeaza elementele necesare efectuarii zborului 1) SCARA MEDIE - Nf = scara fotogrammei ce va fi preluata - c = coeficientul de randament - NP = scara planului redactat 2) STABILIREA ZONEI - se stabileste in [ha] - ex: o fotograma 1:30000 , 30 x 30 = 9000 ha 3) INALTIMEA DE ZBOR

4) INALTIMEA RELATIVA

5) SUPRAFATA MEDIE
l

6) TIMPUL DE EXPUNERE

tTRENARE = timpul maxim de expunere

7) TIMPUL DE ASTEPTARE
b

8) BAZA DE FOTOGRAFIERE - p = procentul de acoperire longitudinal 9) BAZA DE FOTOGRAFIERE - q = procentul de acoperire transversal 10) NR. DE BENZI SI NR. DE FOTOGRAME

28. CALITATEA FOTOGRAMEI


1) acoperirea longitudinala min 60% 2) acoperirea transversala min 30% 3) unghiul de inclinare a axului < 3O 4) neparalelism intre baza si fotografie > 5O 5) diferenta intre hMEDIU si hCALCULAT < 5% 6) pentru calitate, se executa:

7) nr. de fotograme calculate in proiect = nr. de fotograme obtinute in urma zborului


r P
f FILM r

PO

FOTOGRAMA

f O

P1

29. REDRESAREA FOTOGRAMEI


TRANSFORMAREA fotogramei INCLINATE in fotograma NADIRALA (aceeasi sup. de nivel) PERSPECTIVA CENTRALA (PC) se transforma in PERSPECTIVA ORTOGONAL PARALELA (POP) 1) o transformare de scara pentru terenul aproape orizontal 2) o transformare de scara si o dilatare a imaginii pentru terenul accidentat A. REDRESAREA GRAFICA - cu puncte, pe principiul geometriei proiective - sunt putin precise B. REDRESARE NUMERICA - daca se cunosc elementele de orientare ale fotogramei C. REDRESARE OPTICO-GRAFICA - transformari coliniare - copiere pe cale grafica D. REDRESARE OPTICA - transformari in acelasi timp pe toate punctele - se folosesc fotoredresatoare ce indeplinesc - conditia de scara - conditia de claritate | | CAMERA CLARA

30. PRECIZIA FOTOREDRESARII

f d N h

P1 e

h P0 N0

N R1

R0 h R

- pentru rezolvare se modifica distanta d prin cresterea h ZBOR