RĂSPUNSURI FOTOGRAMMETRIE

1. Din punct de vedere matematic fotograma este o proiecţie:

centrală
2. Punctul mijlociu al fotogramei corespunde cu punctul principal în cazul
fotogramelor:
ca perspectivă centrala nadirala / nadirale (verticale)
3. Elementele de orientare exterioară ale fotogramei sunt:
Ele sunt: coordonatele x0,y0,zo ale centrului de proiectie O față de sistemul de
referință (x,y,z) și unghiurile k, φ și ω pe care le face axa de fotografiere , k este
unghiul de răsucire a axei de fotografiere, adică a fotogramei in planul ei fată de
direcția de zbor, φ este unghiul de înclinare longitudinală tot față de direcția de
zbor, iar ω unghiul de înclinare transversală. / coordonatele spatiale x,y,z ale
centrului de perspectiva O, unghiurile independente(omega,fi si k) care
determina poziția sistemului de coordinate ale fotogramei (0,x’,y’,z’) in sistemul
de coordinate fotogrametric.
4. Scara fotogramelor depinde de:
înclinarea axei de fotografiere și de gradul de accidentare a terenului / distanta
focala si inaltimea de zbor: Sc=f/h=l/L=d/D=1/N. In cadrul unei fotograme scara
este variabila progesiv cu inclinarea axei de fotografiere si cu gradul de
accidentatie al terenului.
5. Distorsiunea pe fotograme reprezintă:
o modificare a pozitiei unui obiect care schimba in imagine caracteristicile
perspectivei
6. După o stereogramă pot fi determinate elemente:
Dupa o stereograma pot fi obtinute pozitiile punctelor in spatiu, determinate
riguros, indifferent de conditiile de teren atat planimetric cat si altimetric.
7. Unghiurile , , k reprezintă, în ordine, unghiurile de rotire a
fotogramelor în jurula axelor:
sistemului de referință spațial (3 axe) / ,->x (rotirea primara), ->y (rotirea
secundara), k->z(rotirea terțiara)
/
in jurul axei X, inclinarea fotogramei in jurul axei Y,inclinarea fotogramei in jurul
axei Z
8. Punctele întâlnite pe o fotogramă faţă de care sunt redate distorsiunile şi
deplasările sunt:
-punctul principal
-nadirul
-izocentrul
9. Geometria internă a camerei folosite în ridicările aerofotogrammetrice
este definită de:
-distanta focala
-poziția punctului principal
-distorsiunile lentilelor
10. Fotograma nadirală este o fotogramă:
verticala / a carei axa de fotografiere este perfect verticala sau are o inclinare
mai mica de 3 grade fata de verticala. In aceasta fotograma punctual principal,
nadiral si izocentrul trebuie sa se suprapuna.
11. Reperii fotogrammetrici asigură legătura matematică între:
teren, fotograma si reprezentările topografice
12. Coordonatele punctelor de legătură se determină:
pe inregistrari, prin intermediul programelor folosite, in portiunile de
suprapunere dintre doua sau mai multe fotograme.
13. La reperajul terestru artificial se apelează în cazul:
în care sa indeplinească cerintele de forma, marime si de poziție in planul
fotogramei. Aceste sitauții se intalnesc cu precadere in cazul pasunilor montane
si alpine, al padurilor intinse, compacte.
/
acolo unde terenul nu ofera detaliile care sa indeplineasca cerintele de forma,
marime si de poziție in planul fotogramei.
14. Aerotriangulaţia reprezintă:
- procesul matematic de stabilire a unei relatii precise si exacte intre sistemul de
coordinate individual al imaginii si un datum definit impreuna cu proiectia la sol.
-o metodă fotogrammetrică de determinare a coordoonatelor planimetrice (x,y)
sau spațiale (x,y,z) ale punctelor de sprijin necesare prelucrării (exploatării)
stereoscopice a fotogramelor. Prin aerotriangulație se realizează o îndesire pe
cale fotogrammetrică a rețelei punctelor de sprijin necesare procesului de
exploatare a fotogramelor, înlocuind îndesirea pe cale geodezică a acestei rețele
de puncte.
Aerotriangulația cuprinde metodele fotogrammetrice si tehnicile de determinare
a punctelor care se folosesc in continuare la legarea fotogramelor pe benzi si in
bloc.
/
presupune determinarea coordonatelor punctelor de legatura folosind
manocompactoarele si stereocompactoarele.
15. Redresarea fotogramelor reprezintă operaţia prin care:
fotogramele înclinate sunt transformate în fotograme nadirale la o scară data /
redresarea fotogramelor reprezinta operatia de transformare a fotogramelor
inclinate in fotograme nadirale, la o scar stabnilita in inlaturarea influentei
reliefului asupra pozitiei punctelor. In urma redresarii fotogramelor se trece de
la proiectiea centrala la proiectia orthogonal-paralela.
/
reprezinta operatia de transformare a fotogramelor inclinate in fotograme
nadirale, la o scara stabilita si inlaturarea influentei relefului asupra pozitiei pct.
16. Fotoredresatoarele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:.
-conditia de scara, este realizata atunci cand este ibndeplinita conditia ca 4
puncte sa fie in cele 4 cadarane si la care sa li se cunoasca coordonatele
- conditia de claritate, este realizata atunci cand este indeplinita conditia lui
Scheimpflug si conditia lentilelor. Conditia lui Scheimpflug este indeplinita atunci
cand planul cliseului, planul obiectivului si planurile plasetei se…… dupa o linie
17. Fotoplanul este produsul la scară al fotogrammetriei întocmit pentru:
terenuri plate (orizontale)
18. Precizia fotoredresării este condiţionată de:
-diferentele de nivel care au influenta asupra preciziei fotoplanului direct
proportional cu marimile lor.
19. Precizia fotoplanurilor depinde de:
accidentatia terenului, performantele fotoredresatorului, precizia curenta de
redresare la care mai pot fi adaugate eventualele erori de claritate ale imaginii
proiectate care apar, in special, spre marginile fotogramelor
20. Ortofotoplanul este un produs la scară al fotogrammetriei obţinut prin:
redresare diferențială
21. Exploatarea modelului stereoscopic este operaţia prin care:
Exploatarea modelului stereoscopic presupune culegerea de date si informatii cu
ajutorul instrumentelor de stereorestitutie dupa modelul optic. Aceasta operatie
se poate face prin masurarea pe: fotograme a coordonatelor si paralaxelor
punctelor imagine si determinarea prin calcul a coordonatelor spatiale ale
acestora; - stereomodel cu ajutorul marcii stereoscopice reale sau virtuale. / se
elimina distorsiunile datorate mișcării si deplasarii punctelor in imagine
provocate de relief si de efectul paralaxelor. / de culegere a datelor cu ajutorul
instrumentelor de stereorestitutie dupa modelul optic
22. Paralaxa stereoscopică orizontală este:
diferența de abscise a punctelor b1 și b2 din fotogramele F1 si F2 / intodeauna
diferita de zero
23. In momentul realizării modelului stereoscopic orice punct de pe acesta
trebuie să aibă:
24. Cauzele apariţiei paralaxei vericale sunt:
înclinarea uneia sau a ambelor imagini in raport cu sistemul de coordinate,
variatiei ale înaltimii de zbor, alinierii gresite a imaginilor si tiparirea
inregistrarilor la scari usor diferite.
25. Raportul bazei este exprimat de următoarea relaţie:
𝒍 𝜸 𝒃
= => 𝑳 =
𝑳 𝒉 𝟏−𝒙
𝒃 𝒍
= (𝟏 − 𝒙)
𝒉 𝜸

26. Evaluarea diferenţelor de nivel pe modelul stereoscopic se realizează

cu următoarea relaţie:
-pentru diferente mici de nivel
ℎ ∙ 𝑁
∆ℎ = ∙ ∆𝑝
𝑏 ∙ 1000
-pentru diferente mari
ℎ𝑝 ∙ ℎ𝑝 ∆ℎ2 ∆ℎ2
∆ℎ = ∙ ∆𝑝 − = 𝑐 ∙ ∆𝑝 −
𝑏∙ 𝛾 ℎ𝑝 ℎ𝑝
27. Orientarea stereogramelor este operaţia prin care:
se obtine pozitia pe care a avut-o fotograma in momentul preluarii / se
determina cele 6 elemente de orientare exterioară care caracterizează fiecare
fotograma din momentul preluarrii acesteia
28. Elementele de orientare interioară ale fotogramei sunt:
Elemente ce definesc poziția fotogramei față de centrul ei de perspectivă.
Ele sunt:-distanța principală, numită și constanta camerei, adică distanța de la
centrul de proiecție o la planul imaginii (fotograme).
-punctul principal H, adică proiecția centrului de perspectivă O pe
planul fotogramei
/
-teoretic-punctul principal si distanta principal
-practic-punctul mijlociu M și distanta focala 𝛾
29. Orientarea absolută a modelului stereoscopic presupune:
determinarea elementelor de legătură dintre coordonatele (x,y,z) ale modelului
fotogrammetric 3D (obţinut în urma orientării relative) şi coordonatele X,Y,Z ale
sistemului de referinţă a terenului fotografiat.
Modelul optic geometric obţinut trebuie pus în scară şi înclinat (în ansamblu) în
aşa fel încât cotele ce se citesc pe el să corespundă cu cotele reale din teren.
Funcţie de cele 7 elemente rămase din orientarea exterioară se poate face
orientarea absolută ce cunoaşte două etape:
- punerea în scară a modelului ce necesită poziţia planimetrică (cunoscută) a
două puncte cât mai depărtate între ele, adică 4 elemente ( x1, y1 şi x2, y2);
- înclinarea modelului ce necesită cunoaşterea cotelor a cel puţin 3 puncte (de
asemenea caracteristice şi care să nu fie coliniare). Se recomandă ca acestea să
nu fie identice cu punctele folosite pentru aducerea în scară.
/
punerea în scara și inclinarea modelului stereoscopic astfel incat sa corespundă
cu cotele din teren
30. Punerea în scară a modelului corespunde cu:
-determinarea bazei de fotografiere B, redusa la scara aparatului b
Deoarece b este in general, rezultanta a trei component bx,by,bz, in practica se
stabileste de fapt component bx
b/B=bx/Bx=by/By=bz/Bz=1/M
31. Inclinarea modelului presupune cunoaşterea:
cotelor a 3 puncte. Înclinarea modelului constituie orientarea absoluta propriu-
zisa si se face functie de cotele cunoscute a 3 puncte.
32. Instrumentele de stereorestituţie sunt folosite pentru:
-determinarea pozitiei planimetrice si altimetrice a punctelor de pe modelul
stereoscopic sub forma grafica sau numerica.
33. Stereorestituţia este operaţia prin care:
Se exploateaza modelul stereoscopic orientat exterior. Stereorestituția
presupune restitutia planimetriei si restitutia altimetriei fara interpolari.
34. Planurile restituite sunt planuri obţinute în urma stereorestituţiei şi
cuprind:
mai multe detalii
Planurile restituite: -au aspectul planurilor topografice, dar sunt mai bogate
decat acestea; -redau mai multe detalii, sunt mai expressive, mai fidele; -sunt
obtinute prin restitutie directa, fara interpolari; - au un aspect graphic, redau
altimetria; - reprezinta efectiv proiectia ortogonala a punctelor din teren.
/
au un … grafic, redau altimetria si reprezinta efectiv proiectia orogonala a
punctelor din teren in spiritual riguros al principiilor topografice generale.
35. Marca unică reprezintă:
-un punct negru sau luminous M,amplasat in centrul unei masute aflate la o
inaltime ce difera de inaltimea modelului optic din zona unde se lucreaza
36. Ecuaţiile de bază ale fotogramei exprimă legătura dintre:
coordonatele spațiale x,y,z ale unui punct oarecare P din spațiu și coordonatele
x'y'(x'z') ale punctului imagine corespunzător aflat pe fotogramă
37. Relaţiile directe care exprimă condiţia de coliniaritate sunt:

x-xo=(z-zo)*(r11x’+r12y’-r13f)/(r31x’+r32y’-r33f)
 y-yo=(z-zo)*(r21x’+r22y’-r23f)/(r31x’+r32y’-r33f)

38. Condiţia de coplanaritate presupune ca:

- vectorii A’ si A’’, care reprezinta o pereche de raze corespondente, sa fie in
acelasi plan impreuna cu vectorul bazei b care uneste originile O’ si O’’ ale celor
doi vectori. bA’*A’’=0.
39. Semnificaţia geometrică a condiţiei de coplanaritate este următoarea:

- volumul paralelipipedului determinat de cei 3 vectori este nul cand

vectorii sunt coplanari

40. Condiţia de coplanaritate este dată de următoarea relaţie:

bx by bz

Ax’ Ay’ Az’ =0

Ax’’ Ay’’ Az’’

F= bx by bz

r’11x’+r’12y’+r’13z’ r’21x’+r’22y’+r’23z’ r’31x’+r’32y’+r’33z’

r’’11x’’+r’’12y’’+r’’13z’’ r’’21x’’+r’’22y’’+r’’23z’ r’’31x’’+r’’32y’’+r’’33z’’