Sunteți pe pagina 1din 24

Trasarea unui

Complex Industrial

Sa se efectueze proiectarea topografica inginereasca in vederea trasarii


pe teren a unui complex industrial.

Se dau :
-Un plan general scara 1:1000;
-coordonatele a minim 3 puncte ala unei retele de sprijin.

Proiectul va contine :

I. Proiectarea retelei topografice de constructie :


a) calculul lungimii maxime a laturii retelei ;
b) proiectarea propriu-zisa ;
c) determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistemul local;
d) alegerea bazei de trasare si a metodelor de trasare;
e) trasarea provizorie a retelei(calcule de precizie) ;
f) calculul ponderii punctelor retelei topografice de constructie ;
g) determinarea abaterilor standard de masurate a unghiurilor si
laturilor in reteaua trasata provizoriu ;
h) compensarea masuratorilor liniare si unghiulare;
i) calcularea coordonatelor punctelor retelei trasate provizoriu;
j) calcularea reductiilor punctelor retelei.

II. Elaborarea planului general de trasare


-se va face numai pentru o cladire dintr-un ochi al retelei.

III.Trasarea in detaliu a constructiilor


-alegerea metodelor de trasare;
-calcularea elementelor pentru trasare si intocmirea schemei de trasare;
-calcularea preciziei necesare pentru trasare.
IV. Proiectarea sistematizarii vertical
-elaborarea schitei sistematizarii vertical de ansamblu;
-sistematizarea vertical de detaliu pentru un cvartal si strazile limitrofe;
-calcularea terasamentelor in vederea realizarii unei suprafete orizontale.

I.Proiectarea retelei topografice de constructii


Proiectarea retelei topografice de constructii s-a efectuat pe planul
general de constructie elaborat la scara 1 :1000.
Proiectarea a tinut cont de urmatoarele cerinte :

Punctele au fost amplasate incat sa permita efectuarea


lucrarilor de trasare ;
Constructiile au fost amplaste in interiorul ochiurilor retelei ;
Laturile sunt riguros paralele cu axele principale ale
constructiilor ;
Laturile sunt in apropierea constructiilor de trasat ;
Laturile au fost proiectate de lungimi rotunde- la zeci sau la 5
metri ;
Laturile au lungimi mai mici decat lungimea maxima
calculata ;
Baza retelei topografice de constructie intre punctele 2 si 7- a
fost aleasa in apropierea obiectivului de importanta maxima.

a) Determinarea lungimii maxime a laturilor retelei


Lungimea maxima a laturilor retelei s-a facut cu relatia

Lmax = c


Unde: c -abaterea de realizare a retelei c =
2 3
abaretea standard de masurare a unghiurilor-functie de
aparatura din doatare.S-a considerat = 30cc .
Latura maxima nu trebuie sa depaseasca 403 m. Daca va depasi se va
reface reteaua.
B) Amplasarea pe plan a punctelor retelei.
Vezi Schema 1.
c) Determinarea coordonatelor punctelor in sistem local
Pentru determinarea coordonatelor punctelor in sitem local s-a
folosit procedeul grafo-analitic.
Punctul 1 a primit coordinate determinate graphic, iar celelalte
puncte li s-au calculate coordonatele analitic pe baza schitei 1.
Coordonatele puntelor in sistem local sunt trecute in tabelul 1.
d) Alegerea procedeului de trasare provizorie
a) Determinarea coordonatelor geodezice ale punctelor bazei
-s-au determinat graphic coordonatele punctului 4 al bazei cat si ale
punctelor a.b,c situate pe latura constructiei.
-s-au calculat ab , bc , ac cu relatia
y y
ij =arctg j i
x jx i

-s-a calculat med =
3
-s-au calculate coordonatele punctului 5 cu relatiile:
x 5=x 4 + x 45 x 45=D4 5co s 45
y 5= y 4 + y 4 5 y 45=D 4 5sin 45
-s-au calculat coordonatele toate punctelor in sistem geodezic-tabelul 3.

Tabel cu coordonatele punctelor retelei de constructii in sistem local

Tabelul1
Nume punct X Y
1 3235 7130
2 3235 7335
3 3170 7000
4 3170 7130
5 3170 7280
6 3170 7335
7 3170 7425
8 3110 7000
9 3110 7280
10 3050 7000
11 3050 7170
12 3050 7280
13 3050 7425
14 3000 7000
15 3000 7170
16 3000 7425
Tabel cu coordonatele geodezice ale punctelor retelei de constructii

Tabelul 2
Nume
punct X Y
A 465481,0945 723009,2139
B 465530,0792 723447,6120
C 465031,5115 723023,5361
1 465396,9503 723066,6138
2 465517,4462 723232,4622
3 465267,9521 722999,6476
4 465344,3642 723104,8198
5 465432,5320 723226,1723
6 465464,8601 723270,6683
7 465517,7608 723343,4798
8 465219,4111 723037,9147
9 465383,9909 723261,4394
10 465170,8700 723070,1818
11 465270,7935 723207,7147
12 465335,4499 723296,7066
13 465420,6788 723414,0140
14 465130,4192 723099,5711
15 465230,3427 723237,1039
16 465380,2279 723443,4033

Determinarea orientarii medii a bazei


Tabelul3
Nume
Punct X Y ArcTG Dy/Dx tg sau ctg TETA med
a 465344,3642 723104,8198 60,0000 0,3200
60,0000444
b 465432,5320 723226,1723 60,0001 0,3202 8
c 465464,8601 723270,6683 60,0000 0,3201
Determinarea orienatarilor si distantelor pentru intersectia unghiulara inainte

Tabelul 4

Nume
X Y tg sau ctg TETA D (m)
Punct
A 465481,0945 723009,2139
0,969826731 7,0839 441,12628
B 465530,0792 723447,612

A 465481,0945 723009,2139
19,11663575 197,9726 449,8110707
C 465031,5115 723023,5361

B 465530,0792 723447,612
-5,721654391 244,8712 654,530458
C 465031,5115 723023,5361

A 465481,0945 723009,2139
0,74317947 161,1529 166,8402321
4 465344,3642 723104,8198

A 465481,0945 723009,2139
0,759465972 114,0186 222,3269299
5 465432,532 723226,1723

B 465530,0792 723447,612
0,217926721 268,3916 389,8673539
4 465344,3642 723104,8198

B 465530,0792 723447,612
3,674089348 273,5843 241,9731327
5 465432,532 723226,1723

C 465031,5115 723023,5361
1,008221421 63,61315738 323,2396198
4 465344,3642 723104,8198

C 465031,5115 723023,5361
1,008221421 63,61315738 449,3093266
5 465432,532 723226,1723

e) Trasarea provizorie
Trasarea provizorie comporta doua etape si se face cu precizie scazuta:
-trasarea bazei din punctele retelei geodezice din zona ;
-trasarea celorlalte puncte ale retelei topografice de
constructii.
1) Trasarea bazei
Trasarea bazei s-a facut prin intersectie unghiulara inainte,trasand prin
acest procedeu atat punctul 4 cat si punctul 5.
Trasarea s-a facut din punctele A si C, punctul B fiind folosit pentru controlul
trasarii.

Pregatirea topografica a trasarii.


-s-au determinat orientarile intre punctele A-B,A-C,B-C,A-4,A-5,
C-4,C-5, precum si distantele dintre acestea-vezi tabelul 4.
-din diferentele orientarilor se determina unghiurile necesare trasarii 1
, 1 , 1 , 2 , 2 , 2 -vezi schita 2.
-relatii utilizate
y j y i
ij =arctg
x jx i
Y jY i


X jX i



d ij =
-au rezultat unghiurile
1= 83.9540 g
2= 36.8197 g
1= 31.8135 g
2= 18.2099 g
1= 84.2324 g
2= 144.9704 g
Trasarea
-cu un singur teodolit :
- se stationeaza in punctual A si fata de directia
Ac se traseaza unghiul 1 .Pe directia astfel
obtinuta se bat, in zona punctului 6,doi-trei
tarusi.
- Se stationeaza in punctul C si fata de directia BA se
traseaza unghiul 1 .Se materializeaza directia
obtinuta prin tarusi.
- Intre tarusi se intind sarme si la intersectia lor rezulta
punctul 6.
-cu doua teodolite :
- Se stationeaza simultan in punctele A si C si se
traseaza unghiurile 1 si 1 .
- Pozitia punctului 4 va rezulta la intersectia unor fire
intinse intre tarusi care materializeaza directiile A-4 si
C-4.
- Teodolitele trebuie sa fie de aceeasi precizie.

Controlul trasarii
-se face trasand punctul 4 si din B. Pozitia punctului 4 in acest caz se va
rezulta in centrul de greutate al triunghiului format.

Trasarea punctelor retelei topografice de constructii


Se face cu incepere de la punctul 4,considerand orientarea laturii 4-5,
4 5 = 100G .
-se stationeaza cu teodolitul in punctul 4
-se vizeaza punctul 5
-se traseaza un unghi de 100G in sensul acelor de ceasornic
-pe aceasta directie se aplica d 4 3 = 100 m.
-se materializeaza punctul 3
-se traseaza apoi un unghi de 200G
-pe aceasta directie se aplica d 4 12 = 70 m
-se materializeaza punctul 12.
Analog se procedeaza pentru trasarea tuturor punctelor retelei.
Materializarea se face cu pari de 0,5 1m batuti la nivelul terenului.In
partea de sus a parilor de bate un cui pe floarea caruia se traseaza doua
rizuri perpendiculare.Punctul lor de intersectie reprezinta punctul retelei de
constructie trasat provizoriu.
Precizia relativa de masurare a distantelor este 1/1000.

Compensarea masuratorilor unghiulare si liniare


Se fac masuratori unghiulare si de distante in reteaua trasata
provizoriu.
Compensarea presupune ca prima etapa compensarea unghiurilor si apoi
compensarea cresterilor de coordonate si se face prin metoda
poligoanelor(metoda masuratorilor conditionate).
Nu
me Val C[ sc
POLI Un Ungh cc Unghi hit
GON ghi i ] comp. a
100,0 100,0
a)Compensarea 1 010 -1 009 unghiurilor
In fiecare 99,99 99,99 poligon din figura
2 93 -2 91 1 2
al retelei se calculeaza
100,0 100,0
neinchiderile I 4 003 -3 000 unghiulare f .
Aceasta nu trebuie 200,0 200,0 sa depaseasca
neinchiderea 5 001 0 001 admisibila.
Direct de pe figura 99,99 99,99 se scrie sistemul
6 99 -1 98 4 5 6
ecuatiilor normale:
600,0 599,9
5k1 -k2 -k3
S 006 0-7 999 0 0 -6
0 5k2 -k3 99,99 -k4 99,99 0 0 -7
0 0 6k3
3 98 -k4
-3 95 30 4 5 -k6 -2
0 0 0 200,0 5k4 200,0 -k5 -k6 -14
0 0 04 004 0-2 002 4k5 -k6 -43
0 0 0 99,99 0 99,99 0 5k6 -6
II 5 93 -1 92
Rezolvand acest 100,0 100,0 sistem de ecuatii-
tabelul 7 se obtin 8 000 1 001 urmatoarele
100,0 100,0
Valori pentru corelate :
9 012 -1 011 8 9
k1=-.887 ;k2=2.7 4 ;k3=0.67 ;k4=-
600,0 600,0
4.15 ;k5=- S 007 -6 001 10.1 ;k6=6.73
Introducand 100,0 100,0 aceste valori in
ecuatiile de 5 006 1 007 corectii se
determina 199,9 199,9 corectiile fiecarui
unghi. 6 999 0 999 5 6 7
99,99 99,99
Cu aceste corectii se
7 89 -1 88
compenseaza 200,0 200,0 valoarea fiecarui
unghi,obtinandu-se III 9 006 5 011 9 valoarea definitiva
a unghiului. 100,0 100,0 1 1
Calculele au fost 12 006 -3 003 2 3 facute pe schita 3
si in tabelul 5. 99,99 99,99
13 96 -4 92
800,0 800,0
Tabelul 5 S 002 -2 000
100,0 100,0
8 003 -2 001
99,99 99,99
9 95 -2 93 8 9
100,0 100,0
IV 10 008 1 009
Compensarea 200,0 200,0 unghiurilor-
rezolvarea 11 000 4 004 sitemului normal
100,0 100,0 1 1
12 008 -7 001 0 11 2
600,0 600,0
S 014 -6 008
100,0 100,0
10 015 -8 007
100,0 100,0 1 1
Tabelul 6
k1 k2 k3 k4 k5 k6 L S C
5 -1 -1 0 0 0 -6 -3
-1 0,2 0,2 0 0 0 1,2 0,6000 0,6000
k1= 5 -1 -1 0 0 -7 -4
-1,8840 4,8 -1,2 -1 0 0 -8,2 -5,6000 -5,6000
-1 0,25 0,208333 0 0 1,708333 1,1667 1,1667
k2= 6 -1 0 -1 -2 2
-2,7438 5,5 -1,25 0 -1 -5,25 -2,0000 -2,0000
-1 0,227273 0 0,181818 0,954545 0,3636 0,3636
k3= 5 -1 -1 -14 -11
-0,6760 4,507576 -1 -1,22727 -16,9015 -14,6212 -14,6212
-1 0,221849 0,272269 3,74958 3,2437 3,2437
k4= 4 -1 -43 -40
-4,1591 3,778151 -1,27227 -46,7496 -44,2437 -44,2437
-1 0,336744 12,37367 11,7104 11,7104
k5= 5 -6 -1
-10,1070 4,055605 -27,2989 -23,2433 -23,2433
-1 6,731162 5,7312 5,7312
k6=
6,7312

b)Compensarea masuratorilor liniare


Se face compensandu-se neinchiderile cresterilor de coordonate in
fiecare poligon.
Admitandu-se orientarea laturii 8-3 de 0G , cu ajutorul unghiurilor
compensate se calculeaza orientarile laturilor.
Cu relatiile :
X ij= Dijcos ij Y ij =Dijsin ij

se calculeaza cesterile de coordonate-tabelul 7.

Sistemul normal al ecuatiilor de conditie se scrie direct de pe figura


unde termenii liberi ai ecuatiilor sunt neinchiderile pe abscise si pe ordonate.
Rezulta doua sisteme identice la care difera doar termenul liber.
K1 K2 K3 K4 K5 K6 DX DY
5k1 -k2 -k3 0 0 0 28.4 9.8
-k1 6k2 -k3 -k4 0 0 -8.3 -1.4
-k1 -k2 5k3 -k4 0 -k6 -2.5 -6
0 -k2 -k3 7k4 -k5 -k6 -35.5 38
0 0 0 -k4 4k5 -k6 13.2 -2.4
0 0 -k3 -k4 -k5 6k6 -3.7 -1.3

Rezolvand sistemul atat pentru calculul corelatelor pentru X cat si pentru


Y se obtin valorile :

Pentru x: pentru Y :
k1 1.60
k1 4.43
k2 -0.63
k2 -3.62
k3 -1.33
k3 -2.18
k4 -1.23
k4 -6.53
k5 -1.01
k5 0.53
k6 0.43
k6 2.22

Introducandu-se aceste valori in ecuatii si functie de lungimea laturii se


determina corectiile ce trebuie aplicate cresterilor de coordonate schita 4 si
tabelul 8- obtinandu-se cresterile de coordonate compe

Calculul coordonatelor punctelor retelei trasate provizoriu

Se face prin adunarea succesiva a cresterilor de coordonate compensate


plecand de la punctul 1.
X J =X i + X comp
ij

Y J =Y i + Y comp
ij

Calculul s-a facut in tabelul 7 iar in tabelul 10 sunt trecute coordonatele


puncteler trasate provizoriu.
Tabelul 9
Compensarea cresterilor de coordonate-rezolvarea sistemelor de ecuatii
nornale

Tabelul 7
k1 k2 k3 k4 k5 k6 L S C
5 -1 -1 0 0 0 28 31
-1 0,2 0,2 0 0 0 -5,6 -6,2000 -6,2000
k1= 7 -1 -3 0 0 -8 -5
4,4374 6,8 -1,2 -3 0 0 -2,4 0,2000 0,2000
0,17647 0,44117 0,35294
-1 1 6 0 0 1 -0,0294 -0,0294
k2= 5 -1 0 1 -3 2
4,58823 - 2,17647
-3,6234 5 1,52941 0 1 1 6,2353 6,2353
0,33333 - -
-1 3 0 0,21795 0,47436 -1,3590 -1,3590
k3= 7 -2 -1 -36 -32
- -
5,16666 - - 33,833 33,833
-2,1895 7 -2 0,66667 36,3333 3 3
0,38709 0,12903 7,03225
-1 7 2 8 6,5484 6,5484
k4= 4 -1 13 16
3,22580 - -
-6,5372 6 1,25806 1,06452 0,9032 0,9032
-1 0,39 0,33 -0,2800 -0,2800
k5= 6 -6 0
5,20538 -
0,5374 5 11,5777 -6,3723 -6,3723
2,22417
-1 6 1,2242 1,2242
k6=
2,2242

Tabelul 8
k1 k2 k3 k4 k5 k6 L S C
5 -1 -1 0 0 0 10 13
-1 0,2 0,2 0 0 0 -2 -2,6000 -2,6000
k1= 7 -1 -3 0 0 -1 2
1,6060 6,8 -1,2 -3 0 0 1 3,6000 3,6000
0,17647 0,44117 -
-1 1 6 0 0 0,14706 -0,5294 -0,5294
k2= 5 -1 0 1 -6 -1
4,58823 - -
-0,6322 5 1,52941 0 1 3,82353 0,2353 0,2353
0,33333 - 0,83333
-1 3 0 0,21795 3 -0,0513 -0,0513
k3= 7 -2 -1 -3,8 0,2
5,16666 - -
-1,3377 7 -2 0,66667 4,63333 -2,1333 -2,1333
0,38709 0,12903 0,89677
-1 7 2 4 0,4129 0,4129
k4= 4 -1 -2 1
3,22580 - -
-1,2313 6 1,25806 3,79355 -1,8258 -1,8258
-1 0,39 1,176 0,5660 0,5660
k5= 6 -1 5
5,20538
-1,0079 5 -2,244 2,9614 2,9614
0,43109
-1 2 -0,5689 -0,5689
k6=
0,4311

Coordonate ale retelei trasate provizoriu

Tabelul 10

Coordonate Locale ale retelei


trasate provizoriu

Num
e
punct X Y
1 2984,97 6870,028
2984,93
2 9 6665,019
3049,97
3 9 6999,999
3049,95
4 7 6869,997
3049,94
5 8 6720,01
3049,94
6 9 6665,013
2989,95
7 4 6665,011
8 3110 7000
3109,94
9 4 6720,005
3109,94
10 7 6150,003
3159,95
11 7 6575,006
3109,94
12 6 6575,006
2989,94
13 8 6575,01
3109,96
14 6 6320,007
3159,95
15 3 6320,006
3109,95
16 7 6320,009

Calculul reductiilor punctelor retelei

Reductiile rectangulare se calculeaza cu formulele


P P P'
R X =X X
P P P'
RY =Y Y

-unde RPX , RPY reductii


P
X , Y P -valori ale coordonatelor proiectate
X P' , Y P ' -valori ale coordonatelor dupa compensare.

Reductiile polare-presupun determinarea unei valori liniare Ri si a unui


unghi polar .
Ri( PP') = X 2PP ' + Y 2PP '
= P ' R ' P ' P
-unde Ri( PP' ) -valoare liniara a reductiei de la P(compensat) la P(proiectat)
2 2
X PP ' , Y PP ' -cresteri de coordonate de la P la P
P ' P orientare de la P la P
P ' R ' -orientare latura de sprijin(intre puncte compensate)
Calculele au fost facute la tabelul 11.
Reductii
Reductii Polare Rectangulare
Valoare Latura
Pct in care lungime Orientarea de Orientarea Valoarea reductiei Rx Ry
se aplica (mm) reductiei sprijin laturii de sprijin unghiulare mm mm
1` 12,3 226,1630 1`-2` 99,9978 126,1652 425,00 -
374,00
-
2` 16,9 198,0777 2`-1` 299,9978 -101,9201 425,01 333,00
-
3` 19,1 207,1775 3`-4` 99,9945 107,1830 412,00 400,00
-
4` 22,9 211,6104 4`-5` 99,9819 111,6285 412,01 374,00
-
5` 23,3 212,3264 5`-6` 99,9931 112,3333 412,01 344,00
-
6` 16,5 214,6424 6`-7` 99,9913 114,6511 412,01 333,00
-
7` 20,7 218,3682 7`-6` 299,9130 -81,5448 418,01 324,00
8` 7,4 221,3206 8`-9` 99,0053 122,3153 0,00 0,00
-
9` 21 233,4819 9`-8` 299,0053 -65,5234 400,01 344,00
-
10` 19 200,0000 10`-11` 99,7412 100,2588 394,01 315,00
-
11` 25,7 226,4554 11`-12` 99,5760 126,8794 389,01 340,50
-
12` 7,7 228,8257 12`-13` 99,7959 129,0298 394,01 329,50
-
13` 20,5 214,7709 13`-12` 299,7959 -85,0250 406,01 315,00
-
14` 22 300,0000 14`-15` 99,1877 200,8123 389,00 332,00
-
15` 21,5 215,0623 15`-16` 99,1793 115,8830 384,01 315,00
-
16` 14,3 213,1202 16`-15` 299,1793 -86,0591 389,01 289,50

Trasarea in detaliu a unei constructii

Metoda coordonatelor rectangulare

Pregatirea topografica a terenului


Elementele de trasare rezulta ca diferente intre coordonatele punctului si
coordonatele punctului retelei de constructie fata de care se executa
trasarea.
ai = X i X P
bi=Y iY P
ai , bi -elementele de trasare ale punctului constructiei
X i , Y i -coordonatele punctului constructiei cunoscute din proiect
XP , YP -coordonatele punctului din retea fata de care se executa
trasarea

Tabelul 12
Punct fata de Elemente de trasare
Pct de care se Elemente de Control
trasat traseaza ai (m) bi(m)
A 8 9,05 118,99
B 9 9,05 9,01
C 11 10,95 51,01 AB = CD = 152 m AD = BC = 48
D 12 10,95 9,01 m

Operatii de trasare:
-pornind din punctul retelei de constructii fata de care se executa trasarea se
aplica pe directia laturei intersectate din reteaua de constructii-in sensul
necesar-distanta orizontala bi stabilindu-se pozitia piciorului
perpendicularei.
-se instaleaza teodolitul in punctul gasit si se vizeaza un punct al retelei de
pe latura respectiva(indicat cel mai departat pentru a puncta mai departat
pentru a punctamai precis), se traseaza unghiul de 100G -in sensul
necesar-stabilindu-se directia pe care se va aplica distanta orizontala ai
Exemplu:
Pentru a se trasa punctul A se procedeaza astfel:
-se stationeaza cu teodolitul in punctul 8 si se vizeaza punctul 9;
-pe aceasta directie se masoara 50 m si se obtine punctul M;
-se stationeaza cu teodolitul in punctul M si se vizeaza punctul 8 sau 9;
-se traseaza unghiul de 100G in sens necesar (depinde de punctul vizat);
-pe aceasta directie se masoara 9.05 m si se obtine punctul A.

Verificarea trasarii
Se compara elementele de control calculate in tabelul 12 cu
omoloagele lor in teren.
Daca se traseaza primul punctul A, atunci la trasarea punctului se
poate verifica daca punctele M,A,D,R sunt colineare.
Sistematizarea verticala de ansamblu si de detaliu

Sistematizarea verticala de ansamblu

Sistematizarea verticala de ansamblu s-a executat pentru


teama stradala a complexului industrial.
S-a tinut seama de criteriile principlare de proiectare:
-cat mai putine modificari ale reliefului;
-lucrari de terasament cat mai reduse(volume minime);
Respectarea normelor referitoare la pantele cailor de comunicatie;
-panta minima proiectata 0.80%.

Mod de rezolvare

S-au determinat grafic-prin interpolare-cotele terenului in punctele de


intersectie ale axelor strazilor cat si distantele intre aceste puncte.
Prin calcul s-au determinat pantele naturale ale terenului intre punctele de
intersectie ale axelor. S-a folosit relatia:
tg H
p%= unde tg=
100 D
Functie de criteriile de proiectare s-au stabilit cotele proiectate si
s-au calculat pantele proiectate.
unde:
b=4.00m (latimea strazii)
t=1.50m(latimea trotuarului)
i T =2 (panta trotuarului)
i Tr =2 (panta transversla a strazii)
ht =15 cm (inaltimea trotuarului langa strada)

Sistematizarea s-a facut prin metoda curbelor de nivel proiectate unde echidistanta
proiectata a acestora este de 10cm- E pr =10 cm .
Elementele curbelor de nivel au fost calculate astfel:
-distanta dintre curbele de nivel
E pr
d=
in
-inaltimea strazii in profil transversal
i
hr = t r b
2
hr
a=
in
h
l= t
in
i t
c= T
in
Efectuand calculele obtinem:

Tronson i (%) d (cm) hr (cm) a (cm) l (cm) c (cm)


A-B 1,57 6,3 9,42 2,4 3,82 0,21
B-C 0,8 10,7 4,8 2,4 7,50 0,11
C-D 0,86 5,8 5,16 2,4 6,98 0,11
D-E 1,02 17 6,12 2,4 5,88 0,14
E-A 1,03 5,8 6,18 2,4 5,83 0,14

Calculul terasamentelor in vederea realizarii suprafetei orizontale

S-a executat nivelment geometric prin metoda patratelor pe e detea de


patrate avand latura de 50 m.S-a obtinut cotele teren pentru colturile
patratelor.
Se calculeaza cota medie ponderata cu formula:

H ip i
H 0=
pi

Unde H i -cota punctului;


pi -ponderea punctului;
Ponderile punctelor sunt:
-0,25 pentru colturi;
-0,50 pentru punctele laterale;
-1,00 pentru punctele interioare.
Din calculele efectuate in tabelul 14 a rezultat H 0 =181,45 m.
Cotele de lucru pentru fiecare punct s-au calculat cu formula
H H i 0 = 113.9673 m
Fuctie de acestea se poate determina grafic sau prin calcul linia
de terasament zero.
-grafic-exemplu pentru latura dintre punctele 67-68

Se reprezinta la scara latura patratului pentru care avem


schimbare de semn la cotele de lucru. Se masoara distanta de la un colt al
patratului la punctul de intersectie al laturii cu linia ce uneste extremitatile
reprezentarii cotelor de lucru.
-prin calcul
Cli + C li+1
n= l C li

unde n-distanta la scara planului intre coltul patratului fata de care se


masoara si punctul pe unde trece linia de terasament zero.
l-latura patratului-la scara planului
Cli -cota de lucru a punctului fata de care se face determinarea
Cli+1 -cota de lucru a celuilalt punct al laturii
Pentru latura 67-68 avem:
50. 21
n= 0.21+0.2 8 =2.14 cm
Calculul volumelor de sapatura si umplutura:
+

2 191 626.871 m 3

V s=s c arou(C lip i)


1 605 353.319 m 3

V U =scarou(C lip i)
Precizia de calcul a lucrarilor de trasare.
V V
= U s =5.211mm
S

Tabelul 14
Pc Cli = H0 - Cli x Pi
X Y Hi Pi Hi x Pi Ho
t Hi + -
1 3000 7250 116,71 0,25 29,1775 -2,7427 113,967 -2,7427
2 3050 7250 116,23 0,5 58,115 -2,2627 3 -2,2627
3 3100 7250 115,73 0,5 57,865 -1,7627 -1,7627
4 3150 7250 115,25 0,5 57,625 -1,2827 -1,2827
5 3200 7250 114,73 0,5 57,365 -0,7627 -0,7627
6 3250 7250 114,23 0,5 57,115 -0,2627 -0,2627
7 3300 7250 113,77 0,5 56,885 0,1973 0,1973
8 3350 7250 113,27 0,5 56,635 0,6973 0,6973
9 3400 7250 112,77 0,5 56,385 1,1973 1,1973
10 3450 7250 112,28 0,25 28,07 1,6873 1,6873
11 3000 7200 116,34 0,5 58,17 -2,3727 -2,3727
12 3050 7200 116,02 1 116,02 -2,0527 -2,0527
13 3100 7200 115,51 1 115,51 -1,5427 -1,5427
14 3150 7200 115,13 1 115,13 -1,1627 -1,1627
15 3200 7200 114,61 1 114,61 -0,6427 -0,6427
16 3250 7200 114,16 1 114,16 -0,1927 -0,1927
17 3300 7200 113,67 1 113,67 0,2973 0,2973
18 3350 7200 113,19 1 113,19 0,7773 0,7773
19 3400 7200 112,69 1 112,69 1,2773 1,2773
20 3450 7200 112,22 0,5 56,11 1,7473 1,7473
21 3000 7150 116,07 0,5 58,035 -2,1027 -2,1027
22 3050 7150 115,54 1 115,54 -1,5727 -1,5727
23 3100 7150 115,26 1 115,26 -1,2927 -1,2927
24 3150 7150 114,81 1 114,81 -0,8427 -0,8427
25 3200 7150 114,42 1 114,42 -0,4527 -0,4527
26 3250 7150 114,01 1 114,01 -0,0427 -0,0427
27 3300 7150 113,53 1 113,53 0,4373 0,4373
28 3350 7150 113,08 1 113,08 0,8873 0,8873
29 3400 7150 112,59 1 112,59 1,3773 1,3773
30 3450 7150 112,12 0,5 56,06 1,8473 1,8473

3 113,967
1 3000 7100 115,5 0,5 57,75 -1,5327 3 -1,5327
3
2 3050 7100 115,29 1 115,29 -1,3227 -1,3227
3
3 3100 7100 115,01 1 115,01 -1,0427 -1,0427
3
4 3150 7100 114,52 1 114,52 -0,5527 -0,5527
3
5 3200 7100 114,18 1 114,18 -0,2127 -0,2127
3
6 3250 7100 113,68 1 113,68 0,2873 0,2873
3
7 3300 7100 113,31 1 113,31 0,6573 0,6573
3
8 3350 7100 112,82 1 112,82 1,1473 1,1473
3
9 3400 7100 112,42 1 112,42 1,5473 1,5473
4
0 3450 7100 111,93 0,5 55,965 2,0373 2,0373
4
1 3000 7050 115,24 0,5 57,62 -1,2727 -1,2727
4
2 3050 7050 115,02 1 115,02 -1,0527 -1,0527
4
3 3100 7050 114,5 1 114,5 -0,5327 -0,5327
4
4 3150 7050 114,24 1 114,24 -0,2727 -0,2727
4
5 3200 7050 113,66 1 113,66 0,3073 0,3073
4 3250 7050 113,44 1 113,44 0,5273 0,5273
6
4
7 3300 7050 113,09 1 113,09 0,8773 0,8773
4
8 3350 7050 112,59 1 112,59 1,3773 1,3773
4
9 3400 7050 112,21 1 112,21 1,7573 1,7573
5
0 3450 7050 111,71 0,5 55,855 2,2573 2,2573
5
1 3000 7000 115 0,25 28,75 -1,0327 -1,0327
5
2 3050 7000 114,44 0,5 57,22 -0,4727 -0,4727
5
3 3100 7000 114,25 0,5 57,125 -0,2827 -0,2827
5
4 3150 7000 113,67 0,5 56,835 0,2973 0,2973
5
5 3200 7000 113,41 0,5 56,705 0,5573 0,5573
5
6 3250 7000 113,15 0,5 56,575 0,8173 0,8173
5
7 3300 7000 112,67 0,5 56,335 1,2973 1,2973
5
8 3350 7000 112,36 0,5 56,18 1,6073 1,6073
5
9 3400 7000 111,86 0,5 55,93 2,1073 2,1073
6
0 3450 7000 111,48 0,25 27,87 2,4873 2,4873
6836,5 5128,52
S 193500 427500 9 45 8 1,448 34,379 -32,931