CAPITOLUL 1

DESCRIERE ; DATE GENERALE

A. ALEGEREA TEMEI DE PROIECT:

In perioada practici, in cadrul careia mi s-a incredintat,
impreuna cu membrii echipei de teren, in calitate de “referent”, executia
mai multor lucrarii topografice, avand drept obiect elaborarea
documentatiilor tehnico-juridice necesare atribuirii numerelor cadastrale
in scopul inscrierii proprietatilor in Cartea Funciara.
Procedura interna inpusa in cadrul colectivului de lucru anume :

B. PREGATIREA LUCRARII SI RECUNOASTEREA TERENULUI :

In scopul abordarii sistematice a etapelor de lucru s-a impus o
documentatie prealabila, constand in :
- Procurarea planurilor de incadrare in zona, scarile 1:500 si
1:2.000 achizitionate de la Directia Evidenta Imobiliara si Cadastrala
Bucuresti. De asemenea au fost solicitate punctele retelei de sprijin la
sol, din zona adiacenta incintei ce urma a fii masurata.
- Au fost identificate si puse la dispozitie din baza de date a Directiei
Evidenta Imobiliara si Cadastrala Bucuresti, 4 puncte din reteaua la sol
a Bucurestiului constand in 3 picheti metalici si un camin vizitare.
In faza de recunoastere a terenului am facut dupa schitele de reperaj
identificate la teren a punctelor vechi,constatand existenta (conservarea)
acestora.
Cu acest prilej am facut masuratorile necesare pentru
reactualizarea schitelor de reperaj ale acestor puncte, asa cum reiese

1
din anexa ___(schita pct.).Totodata am constatat posibilitatea de vizare
reciproca intre perechile de puncte vechi de la sol, 2 cate 2, acest lucru
fiind necesar pentru stabilirea orientarii de plecare, respectiv sosire a
drumuirii Tahimetrice sprijinita la capete.
Proprietarul imobilului propus masurarii fiind presoana fizica
am luat legatura cu beneficiarul , in vederea analizarii si clarificarii
situatiei juridice a imobilului reiesita din actele de proprietate puse la
dispozitie. In acelasi timp a fost stabilit programul si graficul de lucru
precizandu-se clauzele si restrictiile de acces in interiorul proprietatii .

CAPITOLUL 2

INSTRUMENTE TOPOGRAFICE

A. ALEGEREA INSTRUMENTATIEI TOPOGRAFICE :

Pentru realizarea acestei lucrari in cadrul colectivului de pregatire
si verificare si control s-a propus folosirea ca instrument de lucru a
Statiei Totale de tip Leica TCR 705, cu dotare strict necesara (trepied, 2
bastoane si 2 reflectoare),a unei rulete electronice de tip « DISTOMAX
100 », pentru relevarea cladirilor ,a unei rulete de buzunar de 5 m si a
unei rulete de 50 m. Pentru materializarea punctelor de statie din
drumuire tabelata ulterior in « INVENTAR DE PUNCTE NOI » au fost
alesi picheti metalici cu cap sferic chelneruit si un ciocan de 2 Kg, un
Spray si un Marker (cu cap sferic) cu vopsea reflectorizanta.

2
 CAPITOLUL 3
Măsurarea
1. Se aşează aparatul pe capul trepiedului. Se strânge uşor şurubul
central.
2. Se rotesc şuruburile de calare în poziţia medie
3. Se aprinde laserul de centrare cu tasta . Pe ecran apare nivela
electronică
4. Se reglează picioarele trepiedului, astfel ca raza laser să cadă pe
reperul de la sol
5. Se fixează picioarele trepiedului.
6. Se rotesc şuruburile de calare până laserul cade exact pe reper
7. Se mişcă picioarele trepiedului până se centrează nivela circulară,
cum aparatul este aproximativ orizontalizat
Se cuplează nivela electronică cu tasta . În cazul unei orizontalizări
insuficiente apare simbolul unei nivele înclinate
2. Prin rotirea şuruburilor de calare se centrează nivela electronică
Daca nivela electronică este centrată, atunci aparatul este orizontalizat
3. Se verifică centrarea cu laser şi se reface, dacă este cazul
4. Se decuplează nivela electronică şi laserul de centrare cu tasta
Am accesat un nou job
Am definit noul job introducand noul nume al lucrarii si operatorului.
Am ales job-ul şi am continuat cu SET STATION”
Toate datele ce se înregistrează după aceasta se depun în acest
job/director.Data şi ora sunt introduse automat de sistem şi nu pot fi
modificate
„Fixpoints”
Introducere puncte fixe: număr punct, coordonate (E, N) şi înălţime.

3
1. Se introduce numărul punctului
2. Se introduc coordonatele şi înălţimea
3. <OK>: Fixează şi înregistrează coordonatele staţiei. Se revine în
ecranul “SET STATION”.

Staţia:
1) Se aduce cursorul pe “StID” şi se introduce numărul staţiei,
precum şi înălţimea aparatului “hi”. Se validează cu .
Apelează meniul de programe
Orientarea:
1) Orientarea se defineşte, de asemenea, prin numărul şi descrierea
punctului.
2) Am adus cursorul pe “BsPt” şi am introdus numărul punctului de
orientare. Am validat cu .
Definirea orientării: Măsurarea de puncte cunoscute
Dacă numărul de punct nu există în memoria internă, atunci aparatul
activează automat regimul de introducere manuală a coordonatelor.
<COORD> Activează modul de intrare/editare pentru introducerea unui
punct fix cunoscut .
Am executat măsurătorile de directii către punctele fixe cunoscute
in modul de lucru “ Free Station”.
Teoretic sunt posibile următoarele secvenţe de măsurători către
punctele cunoscute:
1. Doar unghiuri şi distanţe
2. Distanţe, unghiuri Hz şi V
Deoarece punctul in cauza este succesiv in desfasurarea drumuirii

4
unui punct fix ex. , am efectuat masuratoarea directa a distantelor dintre
cele daua puncte fixe Dr=117,250 comparand-o cu aceeasi distanta
rezulta din coordonatele celor 2 puncte fixe la sol .
Dr (54-111 54-112 ) = x+y =117,247
Diferenta rezultat intre citirea directa si cea din coordonate este e =
Dif = D mas – D coo = 0,003 m .
Apreciind ca cele 2 puncte fixe (la sol) sunt rezultate in urma
compensarii , unei retele poligometrice complexe din care este posibil a
face parte si perechea punctelor (la sol) de plecare , iar coordonatele
rezultate din retrointersectie (determinare punctuala )reprezinta( neluand
in seama toleranta de determinare a coordonatelor , funtie de lungimea
diferita a vizelor , neconformitatea dispunerii vizelor unghiulare ) un grad
de incertitudine mai mare , am optat pentru pastrarea nealterata ( nu
mediere) a coordonatelor punctului 54-111 considerat punct fix (la sol ) .
În final, am calculat Estul, Nordul şi înălţimea poziţiei actuale a
aparatului, inclusiv orientarea Hz a cercului. Suplimentar se prezintă şi
deviaţiile standard şi reziduurile pentru evaluarea preciziei.
Coordonatele staţiei şi orientarea pot fi apoi activate.
Întotdeauna măsurătorile şi rezultatele (poziţia, deviaţia standard,
reziduurile) sunt înregistrate în memorie - presupunând că s-a configurat
înregistrarea în memoria internă.
MEAS: Se declanşează măsurarea de unghi şi distanţă
Dacă nu se poate măsura distanţa, atunci se măsoară doar unghiul.
1/I Indicaţie de stare: arată că s-a măsurat primul punct în prima poziţie
a telescopului
1/II Primul punct s-a măsurat în poziţiile I şi II

5
 Afişarea orientării calculate
Afişarea rezultatelor orientării când s-au măsurat mai multe puncte
OK> Validează orientarea calculată
Dacă se măsoară mai mult de un punct, atunci orientarea se
calculează prin metoda celor mai mici pătrate.

Masuratorile in turul de orizont

Dupa ce am pus aparatul in statie am inceput masuratorile in turul
de orizont. :
- Am introdus la cercul orizontal orientarea in statie calculata din
cooordonate si am vizat punctual <1175>
- Am trecut la miscarea inregistratoare si am efectuat masuratorile catre
toate directiile din statia <>, in sensul acelor de ceasornic, respective
punctu 1 si am inchis turul de orizont in punctu <>.
- Am dat luneta peste cap si am citit din nou in sens invers acelor
ceasornicului statia<>.
Dat fiind faptul ca ridicarea in plan se executa intotdeauna pornind
de la o retea de puncte proiectate, marcate si determinate anterior, am
plecat din punctele din reteaua de sprijin a Mun. Bucuresti procurate de
la ANCPI . Aceste puncte de retea , stau la baza drumirii sprijinite la
capete, ea fiind determinata cu o precizie corespunzatoare, asigurand o
densitate suficienta in raport cu scara planului si abundenta detaliilor ,
respectiv cu puncte raspandite uniform pe intreaga suprafata.
Pentru fiecare statie ( puncte din drumuire ) am intocmit :
- “Schite de reperaj” si descrierea topografica a punctelor noi ( puncte din
drumuire ).

6
- am masurat distantele dus-intors, eroarea de masurare admisa fiind in
functie de precizia instrumentului, si anume (± 3 si ± 2 mm ( 2 ppm )).
- am masurat unghiurile verticale in ambele pozitii ale lunetei , atat spre
punctul de statie din spate, cat si spre punctul din fata al drumuirii.
- am masurat directiile, determinand unghiurile orizontale din fiecare
punct de statie al drumuirii.
- am intrat prin sccesare “meniu” in programul de“ Masurare” , am vizat
primul punct din drumuire , am introdus denumirea punctului ajutandu-ma
de alfabetul si numerele existente in memoria aparatului, apasand tasta
ABC.
- am apasat tasta ENT , pentru memorarea numarului de punct vizat si
toate datele masurate pentru directia respective “All”. Pentru punctele
radiate am folosit diferite coduri pentru acelasi tip de punct vizat ( din
meniul statiei totale ) , usurand astfel in fisa de birou unirea punctelor si
intocmirea planului . Aceste operatii le-am repetat pentru fiecare statie , in
sensul acelor de ceasornic .
- Dupa ce am masurat toate punctele din turul de orizont , am citit din nou
directia de origine am efectuat astfel controlul inchiderii turului de orizont ,
si am gasit aceeasi marime a orientarii care se incadreaza in toleranta,
confirmand astfel stabilitatea si precizia instrumentului pe perioada
prelucrarii datelor de statie .
- am intocmit schite pentru fiecare corp de proprietate ( inclusiv anexe si
constructii provizorii ).
- am notat vecinatatile ca lungimi de laturi , natura gardurilor si delimitarile,
si nume ale vecinilor sau adrese postale , strazi )pe toate laturile imobilului,
urmand a le confrunta la birou cu actele puse la dispozitie de beneficiar.

7
- acolo unde a fost accesibil am masurat cu ruleta de 50 m , distanta
orizontala intre punctele de frangere ale perimetrului pentru a avea
suplimentar o informatie de comparare cu distanta ce urma sa rezulte din
coordonate in fisa de “ birou “
Dupa culegerea datelor din teren , m-am intors la birou si am
inceput calculul drumuirii, pentru verificarea neinchiderii si compensarii
acesteia.
Calculul pentru statii l-am facut folosind datele din carnetul de teren
(distante , unghiuri verticale si directii).
Etapele de calcul sunt:
a. Calculul distantelor orizontale nu a mai trebuit facut dat fiind faptul ca
statia a fost setata sa afiseze direct distanta orizontala
b. Calculul orientarilor si compensarea lor
b.1 Calculul orientarilor laturilor de sprijin

ӨBA = Өi = arctg ∆YBA =arctg YA -YB

∆XBA XA -XB

ӨCD = Өf = arctg ∆YCD =arctg YD -YC

∆XCD XD -XC

b.2 Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire

Ө1 = Өi ± 200 + ω1 G

Ө2 = Өi ± 200 + ω2 G

- - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Өn-1 = Өn-2 ± 200 + ωn- 1 G

8
 Өn = Өn-1 ± 200 + ωn
G

__________________________________________
n

Өn = Өi + ∑ ωi ± n * 200 G

i=1

b.3 Calculul neinchiderii (eroare) pe orientari si a corectiilor de

neinchidere pe orientari
n

eӨ = ve - vj = Өn - Өf = (Өi + ∑ ωi ± n * 200G ) - Өf
i=1

daca
eӨ ≤ T Ө
unde
TӨ = c√ n

In relatia de mai sus , c reprezinta aproximatia de citire a statiei si n

numarul de statii din drumuire , daca eroare este mai mica sau egala cu
toleranta , calculam corectia
cӨ = ve - vj = - eӨ
b.4 Calculul corectiei unitare pentru orientari
qӨ = cӨ
n
b.5 Calculul orientarilor definitive
Ө1 = Ө1 + qӨ
Ө2 = Ө2 + 2qӨ
---------------------------
9
 Өn-1 = Өn-1 + (n - 1 )qӨ
Өn = Өn + nqӨ

Pentru control am verificat daca Өn compensat = Өf calculat din

coodonate.
d. Calculul coordonatelor relative si compensarea lor
d.1 Calculul coordonatelor relative provizorii

δx’ 1,2 = d 1,2 cos Ө1 δy’1,2 = d 1,2 sinӨ1 δhy’1,2 = d 1,2 tgα1

δx’ 2,3 = d 2,3 cos Ө1 δy’2,3 = d 2,3 sinӨ2 δhy’ 2,3 = d 2,3 tgα2

-----------------------------------------------
δx’ n-1,n = d n-1,n cos Ө n-1 δy’ n-1,n = d n-1,n sinӨ n-1 δhy’ n-1,n = d n-1,n tgα n-1,n

∑δx’ I,j=∑ d I,j cos Өi ∑ δy’ij = ∑ d I,j sinӨI,j ∑δhy’ I,j =∑d I,j tgαi

d.2Calculul neanchiderilor pe cresterile de cooordonate si a corectiilor

de neinchidere pe cresterile de coordonate.

ex = ve- vj = ∑δx’ Ij - ∆XBC = ∑δx’ Ij - (XC –XB )

ex = ve- vj = ∑δy’ Ij - ∆XBC = ∑δy’ Ij - (XC –XB )

ex = ve- vj = ∑δh’ Ij - ∆XBC = ∑δh’ Ij - (XC –XB )

se calculeaza eroarea planimetrica totala :

e = √ e² x +e²y
daca
e≤T
10
 eh ≤ T h
unde T si Th sunt :
T = ± ( 0.003 √ ∑Dij + ∑Dij ) , pentru intravilan si terenuri cu panta < 5g

5000

T = ± ( 0.0045 √ ∑Dij + ∑Dij ) , pentru extravilan si terenuri cu panta >

5g 1733

Th = 0.2√ ∑Dij[Km]

Am constatat ca au fost indeplinite conditiile si am calculat mai

departe corectiile cx, cy si ch.

cx = vj – ve = -ex
cy = vj – ve = -ey
ch = vj – ve = -eh
d.3 Calculul corectiilor unitare
kx = cx [ mm/100m]
∑Dij

ky = cy [ mm/100m]
∑Dij

kh = ch [ mm/100m]
∑Dij

e. Calculul coordonatelor relative compensate

11
q x1,2 = k x * d 1,2 q y1,2 = k y * d 1,2 q h1,2 = k h * d 1,2

q x2,3 = k x * d 2,3 q y2,3 = k y * d 2,3 q h2,3 = k h * d 2,3

------------------------------------------------
q x n-1,n = k x * d n-1,n q y n-1,n = k y * d n-1,n q h n-1,n = k h * d n-1,n
_____________________ _____________________ _____________________

∑qxij =kx*∑dij=cx ∑qyij =ky*∑dij=cy ∑qhij =kh*∑dij=ch

δx 1,2 = δx’ 1,2 + q x1,2 δy 1,2 = δy’ 1,2 + q y1,2 δh 1,2 = δh’ 1,2 + q h1,2

δx 2,3 = δx’ 2,3 + q x2,3 δy 2,3 = δy’ 2,3 + q y2,3 δh 2,3 = δh’ 2,3 + q h2,3

------------------------------------------------

δxn-1,n=δx’n-1,n+q x n-1,n δyn-1,n=δy’n-1,n+q y n-1,n δhn-1,n=δh’n-1,n+qh n-1,n

__________________________ __________________________ __________________________

∑δx I,j =∑δx’I +cx=XC–XB∑δy I,j= ∑δy’I + cy=YC-YB∑δh I,j=∑δh’I+ch=HC–

HB

f. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

X2 = X1+δx1,2 Y2 = Y1+δy1,2 H2 = H1+δh1,2

X3 = X2+δx2,3 Y3 = Y2+δy2,3 H3 = H2+δh2,3

------------------------------------------------
Xn = X n-1+ δxn-1,n =XC Yn = Y n-1+ δyn-1,n =YC Hn = H n-1+ δhn-1,n =HC

12
 Terminand toate calculele pentru drumirea principala, am constata ca
m-am incadrat in parametrii de toleranta admisi si am compensat
intreaga drumire in functie de lungimile de laturi si numarul de statii.
Am descarcat statia in calculator cu ajutorul Cablului PC din dotarea
ei, ajutandu-ma de softul Leica Survey Office si totodata conditionand
modul de descarcare sub formatul .Mnu ,.Dat si .Coo. Odata formate
fisierele,folosind .Dat in programul de lucru Radiplot , am introdus
„Coeficientul de corectie” ( de transformare aplicand modulul ) al
drumuirii, softul urmand a-mi modifica directiile in orientari astfel pentru
fiecare statie aplicand modulul de orientare al statiilor se modifica
corectandu-mi coordonatele polare si formand fiserul .Coo . Avand
toate datele necesare prelucrarii la birou, am folosit urmatorul program
Aria , care raporteaza sub forma .Dxf prin care am stabilit modul de
lucru : scara la care voi lucra , dac sa raportez cu sau fara cote sau
nume punct , ce tip de caroiaj voi folosi la desen(complet sau cruciulite ),
marimea textului,marimea punctului , tipul de caractere (fontul),
inaltimea punctelor si cotelor , denumirea fiserului .Dxf , calea de iesire
pentru .Dxf .
Am ajuns la o forma agreata de programul AutoCad, DXF,
raportandu-mi astfel oleata de puncte radiate pe „Planul de situatie” .
Ajutandu-ma de schitele de reperaj si schita intocmita pe teren am
inceput indentificarea punctelor pe desen.
Dupa ce am unit punctele ce constituiau cladirile si perimetrul
incintei , cu comanda „polyline” , folosind „Area” am determinat
Suprafetele pentru, fiecare Cladire ,pentru anexe si pe intreaga
suprafata .

13
 Am comparat Suprafetele din acte si vecinatatile (lungimile de
laturi , si vecinii) cu cea ce am adunat de la teren.
Am intocmit Planul de Situatie , suprapunand desenul din AutoCad
, peste Planul 1: 500 al Bucurestului , pe coordonate ajutandu-ma de
caroiaj.
Am intocmit „Planul de amplasament si delimitare” , unde in
completarea partii grafice , am inscris : Numele , Prenumele si adresa
celui care a solicitat planul , adresa imobilului , inventarul cu numerele si
coordonatele punctelor de contur , suprafata corpului de proprietate si a
parcelelor componente – pe categorii de folosinta , numerele cadastrale
provizorii , sistemul de proiectie , scara , directia Nord , numele ,
semnatura si stampila executantului.
Am alcatuit „ Fisa corpului de proprietate „ completand adresa
imobilului , nomenclatura planului , locatia unitatii administrativ
teritoriale, codul SIRUTA , codul de intravilan sau extravilan . Am
completat datele referitoare la teren : Nr. De parcela , categoria de
folosinta , grupa de destinatie , suprafata rezultata din masuratori , si
mentiuni referitoare la teren . Am completat datele referitoare la
constructii: numarul de corpuri de caldire sau constructie , denumirea
acestora , suprafata construita la sol (mp) , grupa de destinatie si
mentiunile referitoare la constructie.Am completat datele referitoare la
proprietar: numarul acestora , numele si prenumele , domiciliu stabil din
buletin , codul numeric personal , tipul actului de proprietate , numarul si
data inregistrarii si eliberarii acestuia la notariat , grupa de proprietate ,
suprafata din acte (ha sau mp ) a terenului si constructiei , modalitatea
de detinere a terenului si constructiei in exclusiv si indiviziune , mentiuni
Am completat de cine a fost intocmit si data .

14
 Am listat Releveele la Sc. 1:100 a imobilului.
Am listat Fisierul de coordonate gata prelucrate , urmand a le pune
la dosar.
Am completat o foaie cu un tabel cu Vecinatatii, un tabel cu
Inventar puncte vechii , un tabel cu Inventar puncte noi si un tabel cu
puncte pe contur .
Am intocmit si adaugat Schitele de reperaj pentru puntele noi si
am adaugat Schitele de Reperaj pentru punctele vechii .

Din unul dintre aceste puncte exista vizibilitatea spre alte 4

puncte din reteaua principala si secundara de triangulatie a Municipiului
Bucuresti, permitand astfel verificarea suplimentara a coordonatelor
acestuia, prin metoda RETROINTERSECTIA (Interesectiei inapoi ;
Phothenot).Din celalalte 3 puncte vechi exista posibilitatea vizarii catre
unul sau doua puncte din reteaua de triangulatie.

Intersecţie înapoi
Aplicaţia “Intersecţie înapoi” se foloseşte pentru determinarea
poziţiei aparatului prin măsurarea a minimum 2 puncte cunoscute şi a
maximum 5 puncte cunoscute.
Se pot executa măsurători către puncte folosind fie distanţe şi
unghiuri verticale şi orizontale (tipic 2 puncte), fie doar unghiuri (tipic 3
puncte) sau o combinaţie de unghiuri şi distanţe către diferite puncte.
Sunt posibile următoarele secvenţe de măsurători către punctele
cunoscute:
1. Doar unghiuri şi distanţe

15
2. Distanţe, unghiuri Hz şi V
3. Unghiuri Hz şi V către anumite
puncte şi unghiuri Hz, V şi distanţe
către altele.
Se pot face măsurători fie doar pe o faţă, I sau II, sau pe ambele feţe,
I şi II. Nu e necesară o anumită secvenţa de puncte sau poziţii ale
telescopului. Orice punct poate fi măsurat în orice poziţie, în orice
moment anterior începerii procesului de calcul, ex.: măsurarea mai întâi
a ultimului punct, apoi a primului punct, apoi a celui de al doilea, etc.
În cazul măsurătorilor în ambele poziţii se fac verificări pentru a se
asigura că s-a vizat acelaşi punct în cealaltă poziţie a telescopului .

Dacă un punct este măsurat de câteva ori în aceeaşi poziţie a

telescopului, în calcul se ia ultima măsurătoare validă
Restricţii la măsurare:
• Puncte vizate cu înălţimea 0.000
Punctele vizate cu înălţimea de 0.000 nu sunt luate în considerare la
calculul înălţimii. Dacă punctul vizat are cu adevărat înălţimea 0.000m.,
introduceţi 0.001m. pentru ca acesta să fie luat în calculul înălţimii
Procedura de calcul
Procesul de calcul determină în mod automat metoda de prelucrare,
adică 2 puncte de intersecţie, 3 puncte de intersecţie doar cu unghiuri,
etc. Dacă s-au executat mai multe măsurători decât sunt necesare,
rutina de calcul foloseşte metoda celor mai mici pătrate pentru a
determina poziţia, mediile pentru orientare şi înălţime.
1. În procesul de calcul se consideră datele originale măsurate în
poziţiile I şi II şi mediate. În cazul unor măsurători către acelaşi punct, se
consideră doar ultimele măsurători pentru fiecare faţă.

16
2. Toate măsurătorile sunt considerate cu aceeaşi precizie indiferent
dacă s-au măsurat într-o poziţie sau în ambele poziţii ale telescopului.
3. Poziţia finală în plan (E, N) este calculată prin metoda celor mai mici
pătrate, incluzând deviaţia standard şi reziduurile pentru unghiul Hz şi
distanţa orizontală.
4. Înălţimea finală se calculează ca medie a diferenţelor de înălţime
având la bază măsurătorile originale.
5. Orientarea cercului Hz se calculează din media măsurătorilor în
cele 2 poziţii şi din poziţia plană calculată
Măsurători
Intersecţia înapoi. Metode:
 prin 2 puncte:
=> totdeauna se foloseşte tasta sau butonul <MEAS>
 prin 3 puncte doar cu unghiuri:
=> Se foloseşte comanda
REC din meniul FNC sau tasta dacă i s-a ataşat funcţia REC
 combinaţie de distanţe şi unghiuri:
=> Se foloseşte tasta sau butonul <MEAS> pentru distanţe şi
unghiuri sau comanda REC doar pentru unghiuri
Procedura:
1. Se introduce numărul punctului (PtID)
Dacă punctul nu există în memoria internă automat se intră în modul de
introducere manuală a coordonatelor.
2. Intrare înălţime reflector (hr)<MEAS> Iniţiază măsurătorile
a) Dacă ţinta este o prismă, atunci se măsoară şi se înregistrează
automat unghiurile Hz,V şi distanţa.

17
b) Dacă ţinta nu e o prismă sau dacă distanţa nu se poate măsura fără
reflector, atunci se măsoară şi înregistrează doar unghiurile Hz,V.
Tasta ALL măsoară şi înregistrează distanţa şi unghiurile Hz şi V.
REC Comanda REC măsoară şi înregistrează doar unghiurile Hz
şi V.
<CALC> Afişează ecranul cu rezultate şi calculează poziţia aparatului
dacă s-au măsurat cel puţin 2 puncte într-o singură poziţie şi cel puţin o
distanţă.
<EXIT> Încheiere şi revenire în programele iniţiale
1/I Indicaţie de stare: arată că primul punct s-a măsurat în poziţia I
1/II Arată că primul punct s-a măsurat în poziţiile I şi II
Rezultate
Acest dialog prezintă coordonatele calculate ale staţiei şi înălţimea
aparatului .
Stn = Numele staţiei
E = Coordonata Est calculată a staţiei
N = Coordonata Nord calculată a staţiei
H = Înălţimea calculată a staţiei
hi = Înălţimea aparatului
<SET> Validează coordonatele şi înălţimea şi le ataşează staţiei
<RESID> Se trece în ecranul de reziduuri
<PREV> Se revine în ecranul de măsurare pentru măsurarea altor
puncte
<EXIT> Se încheie aplicaţia “INTERSECŢIE ÎNAPOI” fără ca staţia
să fie introdusă în sistem
Pagina 2 (deviaţiile standard)
Pts = Numărul de puncte măsurate

18
s.Dev E = Deviaţia standard pe Est
s.Dev. N = Deviaţia standard pe Nord
s.Dev H = Deviaţia standard pentru înălţimea staţiei
s.Dev.Ang = Deviaţia standard pentru orientarea cercului
<SET> Validează coordonatele şi înălţimea şi le ataşează staţiei
<RESID> Se trece în ecranul de reziduuri
<PREV> Se revine în ecranul de măsurare pentru măsurarea altor
puncte
<EXIT> Se încheie aplicaţia “INTERSECŢIE ÎNAPOI” fără ca staţia
să fie introdusă în sistem
Reziduuri
Acest dialog arată reziduurile calculate.
Reziduurile reprezintă diferenţa între valorile calculate şi valorile
măsurate <PREV>. Revenire în ecranul de măsurare
<EXIT> Încheie aplicaţia “INTERSECŢIE ÎNAPOI” fără introducerea
staţiei în sistem Se folosesc tastele pentru a afişa reziduurile
pentru diferite puncte măsurate
Aparatul calculează distanţa înclinată, distanţa orizontală şi
diferenţa de înălţime conform formulei următoare: Curbura pământului şi
coeficientul de refracţia medie (k = 0.13) sunt luate automat în
consideraţie). Distanţa orizontală calculată se referă la înălţimea staţiei
şi nu a reflectorului.
Procedeu:
<SETUP> Acest buton din ecranul de măsurare activează definirea
staţiei şi a orientării.
Aplicaţia “Intersecţie înapoi” am folosit-o pentru determinarea
poziţiei aparatului prin măsurarea a 5 puncte cunoscute.

19
 Pentru determinarea orientarii de plecare am folosit in cadrul
retrointersectiei , vize spre 5 puncte cunoscute , introduse in prealabil in
fisierul “ Fixpoint “ din statie
3. Unghiuri Hz şi V către anumite puncte şi unghiuri Hz, V şi distanţe
către altele. Am optat pentru realizarea secventei de lucru constand in
masurarea directiilor (vizelor ) catre 5 puncte de coordonate cunoscute
din puncte fixe lasol (ex.) , aceasta dandu-mi posibilitatea controlului
suplimentar al coordonatelor punctului considerat fix prin compararea cu
coordonatele lui rezultate din calculul retrointersectiei .
Sa creat astfel dilema folosirii , unuia din randurile de
coordonare (X , Y ) cele din inventarul punctelor la sol sau cele rezultate
din retrointersectie .

CAPITOLUL 4

Partea economica a cadastrului general 

A. Generalitati:
Partea economica a Cadastrului General cuprinde un ansamblu de
metodologii de stabilire a valorii economice a imobilelor.Aceste metodologii
se numesc BONITARE CADASTRALA.
Expresia «bonitare » deriva de la expresia in limba latina « bonitas »,
care inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea terenurilor sau a
constructiilor se intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct de
vedere economic.

20
 B. Bonitarea cadastrala a terenurilor intravilane :
Evaluarea terenurilor se face fie dupa criteriile publicate in Monitorul
Oficial nr.54/31 martie 1992 partea 1, fie dupa metodologia aprobata de
C.G.M.B. nr.218/4 decembrie 1997.
Conform criteriilor din Monitorul Oficial, calculul notei medii de
bonitare (indicele de punctare) se determina astfel:
1.Categoria de localitate si amplasamentul localitatii
CATEGORIA LOCALITATII
0 1 2 3 4 5

ZONA DIN Brasov, Municipii,

Orase, statiuni
LOCALITATE Cluj Napoca, Statiuni Sate
rurale :
BUCURESTI Constanta, urbane: resedinta de Sate
turistice,
Craiova, Galati, turistice , comuna
balneoclim
Iasi, Timisoara balneoclim

A 50 45 40 - - -
B 39 35 31 27 23 21
C 30 27 24 21 18 15
D 23 21 19 17 15 13
Nota : A – ultracentral ; B – central ; C – median ; D – periferic.

2. Acces la cai si dotari de transport

Categorie Punctaj
Transport rutier 6
Transport feroviar 5
Transport aerian 3
Transport fluvial 3
Transport maritim 3

3. Dotarea tehnico – edilitara

21
 Categorie Punctaj
Apa
5
Canalizare 4
Energie Termica 3
Energie electrica 3
Gaze naturale 3
Telefonie 2

4. Caracteristici geotehnice ale terenurilor

Caracteristici geotehnice-terenuri fundare Punctaj

Teren normal de fundare 8

Teren macroporic - masuri speciale consolidare 1

Teren neconsolidat, umplutura, fundare indirecta 1

CAPITOLUL 5

Calculul economic al lucrarii de cadastru

A. Devizul lucrarii conform Normelor O.G.

CAPITOLUL 6

22
 Bibliografie
1. Sef Lucrari Drd. Ing. Mircea Grigore: “CADASTRU – note
de curs”

23