UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII

BUCURESTI
FACULTATEA DE HI DROTEHNI CA
SPECI ALI ZAREA: I .S.P.M..









PROI ECT
PRACTICA TOPOGRAFIC








PROFESOR COORDONATOR:
Saracin Aurel

MIRAUTE ROXANA-ANDREEA
DANCA RAISA-ISABELL
MERLAN MARIANA ...
RADULESCU GABRIELA
TUDOR LORENA-IULIANA
GALAGIE FLORINA
VOICU MIRELA-ELENA.
IONESCU RADU-ALEXANDRU


1
Cuprins

I. Studiul instrument topografice:
A. Studiul teodolitului:
1.Prti componente
2.Dispozitive de citire
3.Asezarea teodolitului n statie
4.Metoda de masurare a unghiurilor
-unghiuri oriontale
-unghiuri verticale
5.Metoda de msurare a distanetelor
-direct
-stadimetric
B .Studiul instrumentului de nivelment cu luneta:
1.Prti componente
2.Metoda de determinare a diferentelor de nivel
-Nivelmentul geometric
-Nivelmentul trigonometric
II. Ridicarea planimetric a detaliilor topografice:

1. Drumuirea planimetric nchis pe punctual de plecare
2. Ridicarea detaliilor planimetrice ultiliznd metoda Radierii
3. Redactarea planimetric
III. Ridicarea altimetrica a detaliilor topografice:

1. Drumuirea de nivelment geometric nchis pe punctual de
plecare
2. Ridicare altimetric a detaliilor topografice prin metoda radierii
altimetrice
3. Realizarea profilelor topografice:
-longitudinal
-transversal






2

I. STUDIUL INSTRUMENTELOR
TOPOGRAFICE



A. STUDIUL TEODOLITULUI


Teodolitul este instrumentul topografic care permite msurarea pe teren a
unghiurilor orizontale (omega) si veriticale(alfa sau z). Daca teodolitul este
construit sa masoare si distante pe cale optica (stadimetrica), atunci el se numeste
todolit-tahimetru.

CLASIFICARE

Teodolitele se clasifica dupa mai multe criterii:
a.) Dupa vechime se disting:
- teodolite clasice (cercuri gradate din metal, piesele componente sunt la
vedere, lecturile pe cercuri gradate se realizeaza cu ajutorul unor
dispozitive precum vernierul, etc);
- teodolite moderne (realizate pe acelasi principiu constructiv ca si
teodolitele clasice, dar cu perfectionari in ceea ce priveste mecanica fina,
optica de precizie, materialele constructive, cercuerile gradate sunt din
stricla, lecturi;e pe cercurile gradate se realizeaza cu dispozitive
micrimetrice, au aspect compact);
- teodolite ultramoderne (sunt automatizate; au incorporat un
microprocesor prin intemediul caruia se afiseaza pe display rezultatele
masuratorilor, o serie de elemente calculate automat, datele masurate sunt
inmagazinate in memoria unui calculator ce poate fi conectant la un PC,
aceste caracteristici ducan la marirea eficientei, productivitatii si preciziei
masuratorilor).

b.) Dupa principiul constructiv se disting:
- teodolite optice;
- teodolite elctronice.
3

c.) Dupa pricizie se disting teodolite:
- de precizie redusa ( cea mai mica diviziune d10
c
; ex: THEO 080, THEO
120, KERN DK1) teodolite de santier;
- de perecizie medie ( 20
c
d1
c
; ex: THEO 020, THE0 030, WILD T16.
KERN K1A, KERN K1S, etc) - teodolite de santier;
- de precizie ( 2
cc
d1
cc
, ex: THEO 010, WILDT T2, KERN DKM2, etc)
teodolite geodezice;
- de inalta precizie (d1
cc
, ex: THEO OO2, WILDT T4, KERN DKM3,
etc) teodolite astronomice.


d.) Dupa gradele de libertate a miscarii cercului gradat orizontal:
- teodolite simple se deplaseaza numai alidada;
- teodolite repetitoare limbul se deplaseaza simultan cu alidada;
- teodolite reiteratoare limbul se poate deplasa independent fata de
alidada, prin intermediul unui surub numit surub iterator.
4



1. PRTI COMPONENTE

Schema general a unui teodolit clasic:


Cv
1 2
3
20
4 4
5
6
7
19
18
9
10
8
11
12
13
14
21
Vs
16
15
17
17
V
O O
V
N N










5


Prtile componente, asa cum sunt prezentate n figura de mai sus sunt:


1 - luneta teodolitului;
2 - cercul vertical;
3 - axa de rotatie a lunetei;
4 - furcile lunetei;
5 - cercul alidad;
6 - cercul gradat orizontal (limbul);
7 - axul teodolitului;
8 - coloana tubular a axului teodolitului;
9 - ambaza teodolitului;
10 - suruburi de calare;
11 - placa de tensiune a ambazei;
12 - placa ambazei;
13 - surub de prindere (surub pompa);
14 - dispozitiv de prindere a firului cu plumb;
15 - nivela toric a cercului orizontal;
16 - nivela sferic a cercului orizontal;
17 - dispozitiv de citire a cercului orizontal;
18 - surub de blocare a cercului alidad;
19 - surub de blocare a limbului;
20 - surub de blocare a miscrii lunetei;
21 - ambaza trepiedului;
VV - axa principal a teodolitului (vertical); OO - axa secundar a lunetei;
NN - directricea nivelei torice;
VsVs - axa nivelei sferice;
Cv - centrul de vizare al teodolitului.
6
2. Dispozitive de citire



Teodolidele obisnuiite permit efectuarea centralizata a citirilor la cele 2 cercuri intr-
o mica luneta situata langa luneta propriuzisa a aparatului.

Microscopul cu fir
Pe reticulul microscopului este gravata o trasatura drept reper care constituie
indexul de citire pe cercul gradat.

Partea I se vor citi direct pe cercul gradat,gradele scrise drept in stanga firului si
numarul intreg de diviziuni pana la fir reprezentand zeci de minute.
Partea a-II-a se apreciaza fractiunile de diviziuni reprezentand unitatile de minut.
7

Microscopul cu scrit
Pe reticulul micoscopului este gravata o scarita egala ca lungime cu distanta dintre
2 diviziuni de pe cercul gradat,aceasta avnd 100 de diviziuni.


Partea I a citirii sunt gradele care se afla in domeniul scaritei.
Partea a-II-a a citirii reprezinta numarul de intervale de la 0 al scaritei pana la firul
corespunzator gradelor si reprezinta minutele.
Partea a-III-a se aproximeaza in cadrul unei diviziuni,spert,jumatate sau si
reprezinta 25 sec,50 sec sau 70 sec.

3.Microscopul cu micrometru-are fereastra cu coincidenta.Acesta permite citirea
unghiurilor pana la secunda.

4.Afisajul electronic-la teodolidele electronice.
8

3. Asezarea in statie a teodolitului



Asezarea in statie reprezinta pozitionarea intrumentului deasupra unui punct
materializat pe teren astfel incat axa principala VV sa fie vericala si sa treaca prin
acest punct topographic.

Centrarea=aducerea dispozitivului centrat deasupra punctului de statie.

3.1 Calarea aparatului


Prin acasta se urmareaste verticalizarea axei VV,lucru care se face prin 2 etape:
a)calarea aproximativa-se face utilizand nivela sferica a teodolidului care este
aclcatuit dintr-o fiola in forma cilindrica,care are la partea superioara o calota
sferica pe care este gravat un cerculrt reper.


9

Pentru aducerea bulei in interiorul cerculetului reper se va actiona convenabil din
suruburile de calare in cazul realizarii centrarii cu ajutorul firului cu plimb.Daca
vom utiliza dispozitivul optic de centrare,calarea nivelei sfericese realizeaza prin
ajustarea convenabila a lungimii picioarelor trepiedului.

b)calarea fina se realizeaza cu ajutorul nivelei torice a teodilidului care este
alcatuita dintr-o fiola de sticla in forma de tor introdusa intr-un ulei,fixata cu
ajutorul unor suruburi de rectificare.



Simetric fata de mijlocul fiolei M sunt trasate la intervale de 2mm
diviziuni.Trasaturile centrale sunt mai mari si reprezinta reperele nivelei torice.
Atunci cand centrul bulei de aer coincide cu mijlocul M al fiolei,spunem ca bula de
aer se afla intre repere iar directricea nivelei NN va fi orizontala.In mod normal
NNVV.Prin urmare,in urma calarii cu nivela torica teodolidul va fi adus in pozitie
corecta de lucru,iar limbul va fi orizontal si indexul de citire de la carcul vertical va
ocupa o pozitie corecta.
Acest lucru se realizeaza astfel:se va aduce nivela torica parallel cu linia ce uneste
2 suruburi de calare.
10


Se vor roti suruburile de calare S
1
si S
2
simultan antagonic pana cand nivela torica
va fi calata.Se va roti suprastructura teodolidului cu 100
g
aducand nivela torica pe o
directie fata de cea dinainte.


Se va actiona din surubul S3 convenabil caland dinnou nivela torica.Daca este
necesar,operatia de calare se ca repeat fata de alte suruburi de calare pana cand in
orice pozitie am roti suprastructura,bula de aer ramane intre nivele.
11

Conditiile care trebuiesc indeplinite de un teodolid:
Conditii constructive:
-cercul gradat orizontal sa fie pe axa VV.
-axa VV sa treaca prin centrul cercului gradat orizontal.
-cercul gradat vertical sa fie pe axa secundara OO.
-axa OO sa treaca prin centrul cercului gradat vertical.

3.2 Conditiile geometrice
-NNVV
-axa de vizare rOOO.
-axa indecsilor de citire la cercul vertical trebuie sa ocupe o pozitie corecta-
orizontala sau verticala si sa contina axa de rotatie a lunetei OO.
-firele reticulare sa aiba o pozitie corecta adica unul sa fie vertical si celalalt pe
acesta adica orizontal.

4.MSURAREA UNGHIURILOR CU TEODOLITUL

Operatii principale:
- verificarea si rectificarea teodolitului;
- asezarea in statie;
- vizarea punctului vizare aproximativa; punerea la punct a lunetei;
punctare;
- masurarea propriu-zisa a unghiurilor citirea directiilor orizontale dupa
punctarea azimutala, - citirea valorii de pe cercul vertical dupa
punctarea nivelitica.
12

a. Metode de masurare a unghiurilor orizontale

1. Metoda simpla folosita numai la masurarea unghiurilor izolate

a. Procedeul prin diferenta citirilor

S

C
2
'
2
C
'
1
C
C
1

- se fixeaza limbul intr-o pozitie oarecare;
- se elibereaza miscarea inregistratoare, si se vizeaza:
- in pozitia I punctele 1 si 2 I sens orar;
in pozitia a II-a punctele 2 si 1 in sens antiorar

1
= C
2
C
1
;

2
= C
2
C
1
, daca T 2e

(eroarea de citire a unei directii intr-o
singura pozitie a lunetei) atunci:
2
2 1
= =
=
+
=


b. Procedeul cu zerouri in coincidenta:
- se aplica numai la teodolitele repetitoare;
- se aduce 0 al limbului pe directia de plecare:
- in pozitia I :
1
=C
2
0
- in pozitia II :
2
= C
2
C
1
.








13
2. Metoda repetitiei se foloseste pentru masurarea mai precisa a
unghiurilor cu teodolitele repetitoare.
Consta in masurarea unui unghi de mai multe ori, luand ca origine valoarea
unghiului, obtinuta din masurarea precedenta.

2
1
2
1
2
1
2
2
2
2
2
2
2
C
0
C
0
C
0
C
1
C
1
C
1
C
3
C
2

n
C C
n 0

= =
, unde C
n
citirea finala; C
0
citirea initiala; n- numarul
de repetitii. Daca: C
n
<C
o
- se masoara un unghi obtuz sau s-a executat un numar
mare de repetitii:
n(C
1
C
2
) = K. 400
G
+ C
n
- C
0
de unde:
(
(

+
=
G
n
C C C C n
K
400
0
)
0 1
(

iar
n
C
n
C K
G
0
400 +
= =

- numarul de repetitii se stabileste in functie de precizia dorita.

3. Metoda seriilor (reiteratiilor) se foloseste in cazul masurarii mai multor
unghiuri dintr-un punct de statie.
Se alege ca punct de plecare pe acela care are conditii optime de vizare si
este mai departat.

A
B
0
C1
C2
C'1
C'2
C
C3
C4
C"1
C'4
C'3
C"'1
200
D

14

- in pozitia I : C
A
;C
B
;;C
E
; C
Ai

- in pozitia a II-a : C
Ai
; C
E
;;C
B
;C
A
.
Intervalul dintre originile seriilor se calculeaza cu relatia:
n
I
G
200
=
, unde n= numarul de serii.

4.Operatii de control si corectare a vizelor

- controlul pe fiecare directie masurata in pozitiile I si II;
ex: C
B

C
B

T = (2+3.e
c
)
- calculul directiilor medii;
ex:
2
' ' '
B B
B
C C
C

=

- calcul neinchiderii in turul de orizont;
ex: e
n
=C
Ai
C
A
T
I

n p
i
T =
, unde p= axproximatia teodolitului;
n= numarul punctelor vizate;
- compensarea in statie a directiilor;

= + =
+ =
+ =
=
A
C
u
q n
Ai
C
C
Ai
C
n
q
B
C
c
B
C
u
q
A
C
c
A
C
n
n
e
unitara cor u
q
... .......... ..........
1
0
) . (

- calculul reducerii la zero a originii;

=
=
= =
c
A
C
c
Ai
C
Ai
D
c
A
C
c
B
C
B
D
c
A
C
c
A
C
A
D
.. .......... ..........
0
.
15

Msurarea unghiurilor verticale cu teodolitul

Se vizeaza cu firul reticular orizontal la inaltimea instrumentului instalat in
statie (I) sau cand acest lucru nu este posibil la inaltimea semnalului (S) sau la o
valoare oarecare ce se noteaza in carnetul de teren.

A
B
Z
o(+)
linia de vizare
i
s
i
o(+)


Precizia msurarii unghiurilor cu teodolitul.


2 2 2 2 2
ce i m r c dir
e e e e e e + + + + =


2
dir n
e e =

Unde:
- e
c
= eroarea de centrare;
- e
r
= eroarea de reducere;
- e
m
= eroarea de masurare (vizare + citire);
- e
i
= erori instrumentale (colimatie, inclinarea axelor, divizarea limbului,
excentricitatea alidadei, etc);
- e
ce
= erori datorate conditiilor exterioare (incalzire neuniforma, refractie,
- etc).


16




Msurarea distantelor pe cale optic





Exista doua metode de msurare pe teren a distantelor, si anume
msurarea direct, cu ajutorul panglicilor, ruletelor si/sau firelor de invar sau
otel, divizate in metri si submultiplii lor (prin acest procedeu nu se masoara
decat lungimile inclinate L) sau msurarea indirecta(stadimetric), cu
ajutorul a diverse instrumente optice sau prin unde electromagnetice. Aceste
instrumente sunt completate cu mire sau reflectoare speciale. Se masoara cu
usurinta si cu precizii bune atat lungimile inclinate L, cat si distantele
orizontale D.
Metode optice, care folosesc instrumente cu luneta - tahimetre sau
teodolite - tahimetre. Partea din Topografia Generala care se ocupa cu
masurarea indirecta a distantelor se numeste Tahimetrie (din grecescul takhus
= viteza si metron = masurare [25] - masuratoare rapida).
Tahimetria cu fire stadimetrice (tahimetria stadimetrica), foloseste
teodolitul cu fire stadimetrice si mira centimetrica verticala, numita si stadie.
Precizia masuratorilor tahimetrice optice este cuprinsa intre 1/700 si 1/5000
din distanta de masurat. Aceasta eroare relativa este deci cuprinsa intre (2...
15) cmpentru o distanta de 100 m.
Msurarea indirecta a distantelor prin tahimetria stadimetric. Se
foloseste luneta cu fire stadimetrice si mira (stadia) centimetrica.
Teoremafundamentala a stadimetriei este urmatoarea: intervalul interceptat pe
o mira de catre proiectia pe ea a firelor stadimetrice este proportional cu
distanta dintre mira si focarul anterior al obiectivului lunetei.
17

Cazul 1 : Axa de vizare orizontala.


















Masurarea unei distante prin tahimetrie stadimetrica, cu axa optica orizontala:
in punctul B se tine mira, in pozitie verticala, cu diviziunea zero in jos. In capatul A
al lungimii de masurat se instaleaza teodolitul-tahimetru. El este reprezentat prin axa
principala VV , axa de vizare orizontala, lentila obiectiv cu focarul sau anterior F si
reticulul. Acesta din urma este reprezentat atat in sectiune, cat si vazut din fata,
pentru ca firele stadimetrice sa fie vizibile pe desen. De asemenea, sunt reprezantate
razele optice care, venind de la mira, ajung pe firele stadimetrice ale reticulului.
Rezulta :
D
AB
= d + (f+c)
Si, din cele doua triunghiuri asemenea hasurate :
d / H = f/h; d = Hf/h;DAB = Hf/h + ( f + c ) = HKl + K2
unde : f = focarul obiectivului; h = distanta dintre firele stadimetrice ; H =
lungimea interceptata pe mira intre firele stadimetrice : H=|L1 - L2|; d = distanta
intre mira si focarul anterieur al obiectivului; Kl = f /h = constanta stadimetrica a
lunetei; K2 = f + c = constanta aditionala a lunetei. Pentru lunetele moderne: Kl =
100; K2 = 0; DAB = 100H = 100 (L2 - LI)
Cazul : Axa de vizare inclinata.

Pentru ca formula fundamentala a stadimetriei sa poata fi aplicata si in acest
caz, trebuie ca schema din fig.49 sa fie adaptata (fig.50). Printr-un artificiu de desen,
axa de vizare este perpendiculara pe mira si paralela cu lungimea inclinata L
A
B din
18
teren. in consecinta, din triunghiurile hasurate, aproximativ egale si dreptunghice,
rezulta :






















Atunci:
LAB= 100 H'= 100 H cosot ; DAB =
8h
A
B = LAB sina = 100 H- sina cosa = 100 H cos2a

Pe teren se masoara unghiul de panta a cu teodolitul, vizand pe mira la inaltimea i a
instrumentului (v.III.A.9); de asemenea se fac citirile in dreptul firelor stadimetrice ale
reticulului (Csus si Cjos sau Cl si C2 in fig.49 si 50). OBSERVATIE : Pentru
controlul citirilor, este de asemenea indispensabil sa se faca citirea la firul reticular
orizontal median (firul din mijloc) - Cmijloc Sau C3 (fig.51).
Deci: C3 = (Cl + C2) / 2.
19


STUDIUL INSTRUMENTELOR DE NIVELMENT CU LUNETA



Pozitia in inaltime a punctelor se determina prin masurarea diferentelor de
nivel intre puncte. Masurarea diferebtelor de nivel poate sa fie efectuata utilizand
trei principii diferite:
a. nivelment geometric. Diferentele de nivel se obtin in functie de inaltimea
unor vize orizontale, realizate cu ajutorul unor instrumente numite niveluri, date
deasupra celor doua puncte, inaltime care se masoara pe mire verticale.
h = a b
b. nivelment trigonometric. Diferentele de nivel se obtin in functie de
unghiul de panta , masurat cu teodolitul sau tahimetrul si de distanta dintre cele
doua puncte:
h = D.tg
c. nivelment barometric. Diferentele de nivel se obtin in functie de presiunea
atmosferica si de temperatura masurata in cele doua puncte. Acesta este un
nivelment aproximativ.



Instrumente de nivelment geometric



Instrumentele de nivelment geometric realizeaza riguros orizontalizarea axei
de vizare a lunetei, in dreptul careia se fac citiri pe mire verticale.
Clasificari
a. dupa modul in care se realizeaza orizontalizarea axei de vizare
- instrumente de nivelment geometric clasice la care orizontalizarea axei
de vizare a lunetei se face cu o nivela torica;
- instrumente de nivelment geometric cu compensator (automate) care
folosesc pentru orizontalizarea axei de vizare un compensator.
b. in functie de posibilitatile de miscare ale lunetei si nivelei torice
- nivele rigide la care nivela torica este montata rigid pe luneta, iar luneta
este fixata de cercul alidad;
20

- nivele reversibile la care luneta si nivela se pot roti in jurul axei de
vizare;
- nivele independente la care luneta este independenta;
c. in functie de precizia de citire pe mira si caracteristicile tehnice ale
instrumentului (sensibilitatea nivelei torice v sau sensibilitatea
sistemului compensator si puterea de marire a lunetei M)
- instrumente de precizie redusa (nivele de santier): v > 30; M<25X;
- instrumente de precizie medie: 30 > v > 10 ; M > 25X;
- instrumente de mare precizie: v < 10; M > 40X


Aparatele folosite n nivelmentul geometric poart denumirea de nivele, iar
principala lor caracteristic este aceea c realizeaz orizontalizarea precis a axei
de vizare. Acest lucru este de o importan deosebit deoarece la nivelul axei de
vizare se fac citirile pe mir.
Dup modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se
clasific n :
- nivel rigid simplu;
- nivel rigid cu surub de basculare;
- nivel cu orizontalizare automat a axei de vizare.

Nivelul rigid.
Schema unui astfel de instrument este prezentat n figura 1. El se compune
din lunet topografic, nivel toric si sferic, ambaz, suruburi de calare si plac
de tensiune. Poate fi dotat obional cu cerc orizontal gradat. Pentru a se efectua
msurtori cu un astfel de aparat trebuie ca dup efectuarea unei calri
aproxomative cu nivela sferic, nainte de efectuarea unei citiri pe mir trebuie s
se procedeze la orizontalizarea axei de vizare cu ajutorul suruburilor de calare
convenabil amplasate, orizontalizare ce se constat cu ajutorul nivelei torice a
aparatului. Aceast operaiune se repet nainte de fiecare citire efectuat pe mir.

21
O r
V
V
N N'

Figura.1- Nivelul rigid.




Nivelul rigid cu surub de basculare.

Din punct de vedere al prilor componente are aceleasi componente la care
se adaug surubul de basculare cu rolul de a nclina fin luneta astfel ca aceasta s
capete o pozitie orizontal. Acest dispozitiv este situat ntre lunet si pivotul
instrumentului. La fel ca si la nivela rigid, calarea se face aproximativ, cu
suruburile de calare si dup vizarea mirei dar nainte de efectuarea citirilor se
procedeaz la aducerea bulei nivelei torice ntre repere. Pentru o ct mai bun
orizontalizare, nivela toric folosit este una cu coinciden.
Exemple de astfel de nivele sunt Ni 030 si Ni 004 fabricate de Karl Zeiss
Jena.

22
O r
V
V
N N'

Figura.2- Nivelul rigid cu surub de basculare.

Acestor nivele li se poate ataa un dispozitiv cu plci plan paralele care
permite sporirea considerabil a preciziei msurtorilor pn la sutime de
milimetru. Pentru aceasta ns este nevoie s se foloseasc mire de invar.

Schema general a unei nivele

Oricare ar fi aspectul exterior si performantele tehnice, partile componente ale
unui asemenea instrument sunturmatoarele:
1 - luneta topografica modern;
2 - ocular;
3 - obiectiv ;
4 - surub de focusare ;
5 - surub de miscare fin a lunetei in plan orizontal;
6 - nivela sferica pentru calarea aproximativa (realizarea conditiei VV
=vertical);
7 - nivela toric cu coincident^, de 10-15 ori mai precisa decat nivela torica
de la cercul orizontal al teodolitului. Serveste la orizontalizarea perfect axei
de vizare;
8 - articulatia sistemului de basculare a lunetei in plan vertical;
9 - surub de basculare (de miscare fina) a lunetei in plan vertical, care
serveste la calarea nivelei torice ;
10 - ambaza ;
11 - cele 3 suruburi de calare ale nivelei sferice ;
23
12 - placa de tensiune ;
13 - trepied, realizat fie din lemn (cu saboti si placa superioara metalice), fie
inintregime din aluminiu ;
14 - surubul de prindere a instrumentului de trepied.
Aceste doua ultime tipuri de instrumente folosesc mire de lemn cu banda
de invar ("mire de invar"), cu cea mai mica diviziune de 5 mm. Precizia unei
citirieste e 0,01mm.
Axele instrumentului sunt:
VV = axa de rotatie a lunetei; ea trebuie sa fie verticala in timpul
masuratorilor;
LL = axa principala, pe care trebuie sa se afle in linie dreapta punctele r
(central reticulului), O (centrul optic al ocularului) si o (central optic al
obiectivului). Orizontalitatea axei de vizare este conditia principala pe care trebuie
sa o indeplineasca instramentul de nivelment;
NN = directricea nivelei torice, obligatoriu paralela cu axa de vizare a
lunetei;
VsVs = axa nivelei sferice, paralela cu axa VV .
Asezarea n statie

Se instaleaza nivelul pe trepied.
Se caleaza nivela sferica din suruburile de calare.
Se vizeaza mira in asa fel incat firul vertical al reticulului sa coincida cu
axa mirei
Se caleaza nivela torica 7 (fig.59 si 59.a) prin coincidenta capetelor
bulei de aer actionand surubul corespunzator.
Luneta topografic modern
Spre deosebire de luneta teodolitului clasic (luneta cu focusare exterioara),
constituita din 3 tuburi (tubul ocular, tubul obiectiv si tubul reticular), luneta
teodolitului modern (cu focusare interioara) - fig.31- nu are decat doua tuburi
concentrice si anume : tubul ocular (1) si tubul obiectiv (2). Pentru a atinge
parametrii inalti de precizie si o lungime mica, lunetele moderne sunt prevazute
cu teleobiectiv. In figura anterioara se prezinta schema unei lunete moderne, cu
precizarea ca exista multe tipuri de lentile ocular - obiectiv - focusare, in functie
de firma producatoare si de performantele lunetei.

1



24
Luneta mai contine :

filet, care permite rotirea tubului ocular ;
lentilele ocular, cu centrul optic in punctul O ;
reticul, format din doua lame de sticla, lipite, avand fetele plan-
paralele;
pe una din fetele aflate in contact sunt gravate firele reticulare; reticulul
standard are un fir orizontal, un fir vertical si doua fire mai scurte, orizontale
si simetrice, numite fire stadimetrice; punctul r este centrul reticulului;

Vizarea se face in trei faze (timpi):

1. Vizarea aproximativa, care se face cu miscarile lunetei deblocate,
prin suprapunerea colimatorului (5) - fig. 27 - pe semnalul topografic din
teren, dupa care se blocheaza miscarile generale in plan orizontal si vertical.
Apoi se realizeaza focusarea imaginii semnalului topografic din teren,
actionand asupra surubului sau inelului de focusare.


Vizarea cu luneta
a) Vizarea aproximativa;
b) Vizarea definitiva (punctarea).

25

Punerea la punct a imaginii din luneta se incepe prin clarificarea
imaginii reticulului prin intermediul ocularului, respectiv ajustarea
ocularului la posibilitatile vizuale ale operatorului, glisand mai mult sau mai
putin tubul (1) in tubul (2) pana ce imaginea firelor reticulare apare foarte
clara si atat de neagra pe cat e posibil.
Vizarea definitiva (punctarea)
Consta in aducerea centrului r al reticulului pe semnalul vizat S
actionand asupra suruburilor de miscare fina in plan orizontal si in plan
vertical - (29) si (10) in fig. 27 si 27.a.
Pozitiile lunetei (pozitiile teodolitului sau ale cercului vertical) au fost
alese prin conventie precum urmeaza:
- pozitia I, in care cercul vertical se afla la stanga lunetei (respectiv la
stanga operatorului care vizeaza prin luneta); pentru a diminua o eroare de
constructie, prin conventie s-a stabilit ca in pozitia I sensul de rotatie in plan
orizontal al alidadei si al lunetei sa fie sensul acelor de ceasornic ;
- pozitia a Il-a in care cercul vertical este situat in dreapta lunetei ; in
acest caz s-a convenit ca sensul de rotatie in plan orizontal al alidadei si al
lunetei sa fie sensul antiorar. La paragraful Verificarile si rectificarile
teodolitului se arata ca este important ca unghiurile sa fie masurate in
ambele pozitii ale lunetei, pentru eliminarea sau micsorarea erorilor de
constructie si/sau de reglaj ale instrumentului (si, prin urmare, pentru
marirea preciziei de masurare a unghiurilor).
Diferentele intre directiile masurate in cele doua pozitii ale lunetei sunt:
- La cercul orizontal : >
C
n
= C
1
+ 200g sau C
n
= C
1
- 200g ;
La cercul vertical care masoara unghiurile de panta a:
a
11
= a
1
+ 200
8
sau a
1
= a
11
- 200
g

- La cercul vertical care masoara unghiuri zenitale Z :
Zl+Z2 = 400g
Pentru a calcula unghiul de panta Hcand se masoara unghiul zenital
Z, in pozitia I a lunetei rezulta : a
1
= 100 - Z
1
si in pozitia a doua: a
11
= 100
g
-
(400
g
- Z
n
) = Z
n
- 300
g
.
Obs: Spre deosebire de masurarea unghiurilor verticale (la care se
vizeaza la inaltimea instrumentului, adica undeva sus, pe mira sau jalon),
pentru masurarea unghiurilor orizontale se vizeaza la baza semnalului,
folosind eventual un pix sau o fisa metalica ascutita, tinuta pe tarus sau pe
borna. In acest mod, se evita erorile datorate inclinarii mirei sau jalonului.
26
Se trece luneta in pozitia a doua.
Se vizeaza succesiv punctul B si apoi punctul A (in sens
invers
miscarii acelor de ceasornic) si se fac citirile II CB si II CA la cercul
orizontal.
Obs: In pozitia a doua a lunetei se admite sa se vizeze mai intai
punctual A si apoi punctul B, respectand insa sensul trigonometric de rotire
a lunetei.
Calculul unghiului orizontal w se poate face in doua
moduri: Prin diferenta citirilor: W
1
= C
l
B
- C\ ; w
2
=c
2
B-
C
2
A
=>
w=(w
1
+w
2
)/2.
Msurarea diferentelor de nivel.

Cum s-a aratat, nivelmentul geometric se bazeaza pe principiul vizei
orizontale furnizate de un instrument de nivelment (nivel) cu luneta. Dupa
pozitia acestuia fata de punctele A si B intre care se masoara diferenta de
nivel, exista 3 tipuri de nivelment geometric :

Nivelmentul geometric de mijloc (cu portee egale).



In acest caz, instrumental este instalat la jumatatea distantei dintre
cele doua puncte A si B. Nivelment geometric de mijloc (cu portee egale).
Pozitia instrumentului este apreciata prin masurare cu pasul, caci abaterea
admisa fata de jumatatea distantei este de (1-2) m. In punctele A si B se
tin vertical mire de nivelment de 3,4 sau 5 m lungime, cu diviziunea "0" pe
punctele din teren. Aceste mire, cu diviziuni centimetrice, sunt
confectionate din lemn sau, mai nou, din aluminiu. Distanta orizontala
dintre capetele tronsonului AB se numeste niveleu, iar distanta partiala
dintre instrument si mira - portee.Nivelmentul de mijloc, sau cu portee
egale, este eel mai precis. Cu luneta orizontala se vizeaza mai intai pe mira
din A, "inapoi", si se face citirea a la firul din mijloc (firul nivelor) al
reticulului. (v. observatia 1). Apoi se vizeaza in acelasi mod mira din
punctul "inainte" B si se face citirea b.
27

Nivelmentul trigonometric.



Deoarece se efectueaza cu ajutorul unui teodolit, se mai numeste si nivelment
cu vize nclinate. Dupa directia vizei, se disting nivelmentul trigonometric cu vize
ascendente, cnd punctul ce se va determina este situat deasupra liniei orizontului si
nivelmentul trigonometric cu vize descendente, cnd punctul este situat sub linia
orizontului. Principial, diferenta de nivel se calculeaza functie de unghiul de panta
sau unghiul zenital si distanta orizontala.
Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente.



Pentru determinarea diferentei de
nivel si a cotei unui punct, se instaleaza
un teodolit n punctul A. Instrumentul
are naltimea i si vizeaza un semnal
instalat n punctul B cu naltimea s.
Considernd cunoscuta distanta D
AB
, se
poate calcula cota punctului B din figura
2.3 observnd ca :
H
A
+ i + D.tg = H
B
+ s
de unde rezult :
H
B
= H
A
+ D.tg+ i - s
dar mai rezulta din figura si expresia
diferentei de nivel:
h
AB
+ s = i + D.tg
h
AB
= D.tg + i s.


Daca se tine cont ca relatia ntre unghiul de panta si unghiul zenital z este :
+ z = 100
g

putem sa exprimam relatiile n funcie de unghiul zenital z :
H
B
= H
A
+ D.ctg z+ i - s
respectiv: h
AB
= D.ctg z + i s.
A
B
HA
HB
Suprafata de nivel "0"
sensul masuratorilor
ohAB
s
Dtgo
i
o

Figura 2.3 - Nivelment trigonometric cu
vize ascendente.
28

Nivelmentul trigonometric cu vize descendente.


Daca punctul B este situat sub
linia orizontului ce trece prin punctul A,
problema se rezolva, conform figurii
2.4, astfel:
H
A
+ i = H
B
+ s + D.tg
si rezulta expresia pentru H
B
:
H
B
= H
A
- D.tg+ i - s
Diferenta de nivel se determina din la
egalitatea:
h
AB
= H
B
- H
A

unde valoarea lui H
B
se nlocuieste cu
relatia de mai sus :
h
AB
= -D.tg + i - s
Relatiile de calcul pentru diferenta de nivel si a cota punctului, asa cum sunt
prezentate mai sus, sunt valabile numai n cazul n care distanta orizontala D este
mai mica de 500m. Daca aceasta valoare este mai mare, atunci intervine o corectie
datorata sfericitatii si refractiei atmosferice, ce are expresia :

( ) C k
D
R
= 1
2
2
[7.20]
n care: k este coeficientul de refractie atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul
Romniei),
R este raza medie a pamntului (R = 6379 km)
Aceasta corectie este totdeauna pozitiva si se adauga la diferenta de nivel.

A
B
HA
HB
Suprafata de nivel "0"
sensul masuratorilor
ohAB
s
Dtgo
i
o

Figura 2.4 - Nivelment trigonometric cu
vize descendente.
29

II.Ridicarea planimetrica a detaliilor topografice

1. Drumuirea de planimetrica inchisa pe punctul de
plecare


Acest tip de drumuire are forma de poligon si isi propune
determinarea cotelor punctelor 1,2,... ,k, care devin la randul lor puncte de
sprijin pentru determinarea cotelor punctelor de detaliu (puncte radiate
101, 102,... etc. sau puncte de pe profile transversale, acolo unde se impune
acest lucru prin tema de proiectare). *

Spre deosebire de drumuirea altimetrica sprijinita la capete, in drumuirea
inchisa punctul final (capatul) B este identic cu punctul de pornire A, deci: B = A ; H
B

= H
A
.
In vederea trecerii in faza de executie, proiectul este supus unei prelucrari
numita pregatire topografica, ce presupune urmatoarele etape :
Alegerea retelei topografice de trasare.
Aceasta retea este alcatuita din puncte marcate pe teren cu tarusi (de lemn sau
metal) sau cu borne de beton armat sau metalice. Coordonatele lor X, Y,H se
determina cu precizia impusa de proiectantul general. Exista doua tipuri de retele
topografice de trasare :
a) Reteaua de sprijin de la ridicare, care exista deja si care serveste la
ridicarea topografica a zonei. Ea se poate folosi ca retea de trasare
30
daca precizia necesara lucrarilor de constructie nu este prea mare
(maximum 10-15 cm).
b) Retele de trasare proiectate, masurate si calculate special pentru o
anumita constructie, atunci cand precizia impusa este ridicata (mari
constructii hidrotehnice, poduri, mari constructii industriale,
ansambluri de locuinte, centrale nucleare).




Precizia unui punct este de regula 1 cm. O retea extrem de eficienta pentru
trasarea marilor ansambluri de constructii civile si industriale este reteaua
topografica de constructii, formata din patrate si dreptun-ghiuri care inconjoara
viitoarele constructii. In acest caz, pentru trasarea in detaliu se foloseste metoda
coordo-natelor rectangulare (numita si metoda absciselor si ordonatelor), care
este comoda si precisa. De exemplu, pentru fixarea pe teren a punctului i din
proiect se traseaza abscisa ai si ordonata bi fata de latura QR a retelei
topografice de constructii.

2.Ridicarea detaliilor planimetrice.
Metoda radierii.

Aceast metod const n determinarea, n vederea raportrii pe plan, a
coordonatelor punctelor de detaliu din teren. Se folosete atunci cnd punctele sunt
dispuse n jurul unui punct de coordonate cunoscute ( punct de triangulaie sau din
drumuire), la distan de maxim 150m (figura 6.17).
Se vor msura lungimea nclinat de la punctul de staie la punctul radiat, unghiul
de pant ctre punctul radiat precum i unghiul orizontal fcut de o latur de
drumuire (101-102) cu direcia ctre punctul radiat. Dac distanele au fost
msurate direct, se vor aplica toate coreciile cunoscute. Etapa de calcule de birou
include fie raportarea punctelor n coordonate polare, situaie n care se folosesc
unghiurile orizontale msurate n teren i lungimile reduse la orizont, fie cu aceste
valori se calculeaz coordonate rectangulare pentru punctele radiate. n acest ultim
caz este nevoie s se calculeze orientrile ctre punctele radiate cu relaii de forma:
g
1001 A A 101 102 101
400 + =

[6.36]
iar lungimile nclinate s fie reduse la orizont cu relaii de forma:

i i i
cos l d = [6.37]
31
A
101
102
103
x
y
1005
u101102
u1011001
1001 1002
1003
1004

Figura 0.1 - Metoda coordonatelor polare.
Cu aceste valori, se vor calcula pentru fiecare punct n parte,creterile de
coordonate:
cos d x
i i
=

i i i i i
i i
tg d sin l h
sin d y
= =
=
[6.38]
i respectiv coordonatele rectangulare fa de punctul de staie din care au fost
msurate la teren:
i statie i
i statie i
i statie i
h H H
y Y Y
x X X
+ =
+ =
+ =
[6.39]
Din punct de vedere practic, este posibil ca punctele radiate s fie msurate
simultan cu determinrile n vederea realizrii drumuirii planimetrice. Coordonate
pentru punctele radiate se calculeaz ns dup calculul i compensarea drumuirii
planimetrice. Cnd un punct radiat este determinat din dou staii de drumuire
diferite, spunem c acel punct este radiat dublu.

3. Redactarea planimetriei
Redactarea planimetriei se poate face pe hrtie milimetric, pe hrtie alb de desen
caerat pe un suport metalic (zinc sau aluminiu) sau pe folii de material plastic
(astralon), ultimele dou suporturi avnd avantajul c mpiedic deformaiile
determinate de contracie sau dilatare.
- Succesiunea operaiilor pentru realizarea unui plan
topografic: Desenarea caroiajului:
Se duc paralele la axele de coordonate din 100 mm n 100 mm (sau din 50 mm n
50 mm), realizndu-se ptrate (carotajul) ale cror coluri se marcheaz pe plan prin
"fluturai". Uneori sunt trasate integral laturile ptratelor (Fig. 5.26).
Se determin corespondentul n metri pe teren pentru laturile ptratului de pe plan
32
i se nscriu coordonatele liniei de caroiaj pe cadrul planului, pornind de la originea
sistemului de axe. Acestea se aleg n aa fel nct toate punctele ridicrii s se afle
n cadranul I

Observaie:
Consideraiile mai sus nu sunt valabile n cazul planurilor topografice la
scri mai mici de 1: 2000 (planurile topografice de baz - scara 1:5000,
precum i planurile la scrile 1:2000 i 1:10000) acestea fiind executate ntr-
un sistem de referin unic i n condiii grafice unice (ca i hrile
topografice).
Originea sistemului de axe XOY
f
pentru "proiecia stenografiei 1970" utilizat n
ara noastr, este n zona centrala a rii, avnd latitudinea 46 N i longitudinea 25
0

E Greenwick

- Raportarea punctelor de coordonate cunoscute:
In funcie de valorile X i Y ale coordonatelor unui punct se determin
ptratul caroiajului unde se va afla punctul, se citesc valorile coordonatelor
punctului din sud-vest al ptratului (punctul M). Se determin AX i AY ntre
coordonatele colului din S-V ale ptratului i punctul de raportat P. Se
transform aceste valori, funcie de scara planului

Punctul P se obine ca punct de intersecie al paralelelor duse la distanele 5x
i 5y fa de laturile de sud i respectiv de vest, ale ptratului caroiajului.
Deformaia hrtiei planului se va determina separat pe cele dou direcii X i Y i
se va ine seama de acesta.
- Raportarea punctelor de detaliu determinate polar:
Punctele de detaliu determinate polar (radieri) se pot raporta grafic prin
msurarea unghiului polar fa de referin cu ajutorul unui raportor iar distanele
orizontale, reduse la scar, se transpun pe plan cu ajutorul unei rigle gradate
milimetric.
Raportarea precis a punctelor, prin coordonate polare, se poate face cu
coordonatograful polar de precizie, aplicarea unghiurilor polare fiind realizat cu
precizia de I
c
iar a distanelor cu precizia de 0,1 mm pe plan.
- Unirea punctelor de detaliu - se face conform schielor existente n
carnetele de teren.
33
- Trasarea n tu a planurilor i inscripiile:
Trasarea n tu se face dup executarea n creion a ntregii plane.
Inscripiile (scrierea) se efectueaz pentru numerotarea punctelor de sprijin, pentru
toponimie (denumirile apelor, localitilor, pdurilor, etc.) precum i pentru titlul
planului, care cuprinde natura planului (topografic, cadastral, etc.), regiunea
reprezentat, scara planului, anul ridicrii.
Grosimea liniilor la trasarea n tu, mrimea i forma semnelor convenionale
topografice, precum i normele de scriere sunt expuse n atlasele de semne
convenionale, realizate pentru diferite scri.


III.Ridicarea altimetrica a detaliilor topografice

1.Drumuirea de nivelment nchis pe punctul de plecare.

Dac vom considera c ntr-o drumuire de nivelment geometric punctul
iniial coincide cu punctul final, ntre ele determinndu-se cotele unor puncte
intermediare, atunci drumuirea este nchis pe punctul de plecare. n acest caz,
condiia matematic este ca suma diferenelor de nivel s fie nul. Acest fapt
conduce la determinarea valorii juste a diferenei de nivel care trebuie s fie nul, n
timp ce suma diferenelor de nivel calculat conform relaiilor reprezint valoarea
eronat. Putem scrie aadar c:
h justa valoarea eronata valoarea e
h
= =
iar expresia coreciei totale va fi de forma:
h e c
h h
= =
Toate celelalte calcule se desfoar dup modelul celor de la drumuirea de
nivelment geometric sprijinit la capete.

2.Ridicarea detaliilor altimetrice.

Procedeele care permit determinarea poziiei pe nime a detaliilor din teren
sunt : radierea de nivelment, profile i combinaii de drumuire cu profile. Aceste
metode sunt folosite funcie de configuraia suprafeei de teren ce se va msura i
funcie de destinaia lucrrii. Astel, radierile de nivelment se vor folosi pentru
suprafee mari, n timp ce metoda profilelor se preteaz foarte bine cerinelor
proiectrii cilor de comunicaie terestr (drumuri sau ci ferate), n general acelor
lucrri care necesit ridicri sub forma unor benzi.

34
Metoda Radierii.

Prin aplicarea acestei metode este posibil determinarea cotelor mai multor
puncte din aceeai staie de nivelment.
Se consider date cunoscute cota punctelor 101 i 102 . Acestea provin fie
dintr-o drumuire de nivelment ce se execut simultan cu radierile dar se prelucreaz
fiecare separat, fie sunt puncte de nivelment de cot cunoscut.
Dup aezarea pe punctele cunoscute a mirelor i efectuarea citirilor a
i
i b
i

din staia de nivelment, se execut i citirile c
i
ctre punctele 1001, 1002, 1003, etc.
Deoarece cota punctului 101, H
101
este cunoscut, se poate calcula altitudinea
planului de vizare H
v
cu relaia:

i v
a H H + =
101


1001
1002
1003
ai c1 c2 c3 bi
Hv
101
102
101
1001
1002
1003
102
H101
H1001 H1002

Figura 0.2 - Radieri de nivelment.

Faa de aceast valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic
cu relaii de tipul :

2 1002
1 1001
c H H
c H H
v
v
=
=

Dac instrumentul de nivelment are i cerc orizontal, prin efectuarea lecturii
la cerc i calculnd distana de la aparat la punct pe cale stadimetric, se poate
proceda la raportarea n coordonate rectangulare sau polare a punctelor radiate
nivelitic.
35


3.Redactarea altimetriei

Se vor uni punctele apropiate, iar punctele de intersecie ale curbei de nivel
alesecu linia de legtur dintre puncte se vor determina prin interpolare numeric
liniar.
La interpolarea n triunghiul de seciune ABB se vor dietermina distanele
orizontale dj ntre curbele de nivel reprezentate i punctul de jos al terenului (A)
printr-un calcul simplu de proporionalitate.Pentru aceasta se vor calcula diferenele
de nivel dintre punctul A i B, ct i ntre punctul A i punctele curbelor de nivel
interpolate, avnd echidistana de lm.Se msoar pe plan distana d
A
B sau se
calculeaz - dac este posibil - din datele de teren i se pot obine : Premisa
interpolrii liniare este suficient dac ntre punctele topografice ridicate altimetric
exist pant constant.
Grafic, curbele de nivel pot f interpolate cu ajutorul izografului. Izograful se
construiete pe o bucat de hrtie transparent pe care se duc linii paralele i
echidistante, numerotndu-se dup echidistana curbelor de nivel impuse .

Se aeaz izograful pe plan astfel nct punctul de cot cunoscut s cad
peste linia izografului de cot corespunztoare i se neap cu un ac.
Se rotete izograful n jurul acestui punct, pn ce al doilea punct de cot
cunoscut ajunge pe o linie a izografului de cot corespunztoare.
Se neap apoi cu un ac toate interseciile dintre linia de pe plan ce unete
cele dou puncte A i B i cele ale izografului.
Se ridic izograful i se marcheaz cu creionul nepturile trecndu-se cotele
corespunztoare lng ele. Se procedeaz n acelai mod pe toate laturile
triunghiurilor care se formeaz.
Prin unirea punctelor de cot egal rezult curbele de nivel.









Sfarsit
36