Studiul teodolitului

Teodolitul este un instrument topografic utilizat la masurarea unghiurilor orizontale

si verticale.
Unghiul orizontal unghiul diedru format de planurile vericale ce contin linii de
vizare ce pornesc din acelasi punct.
Unghiul vertical - unghiul situat in plan vertical ce contine linie de vizare si este
format de aceasta cu orizontala atunci se cheama unghi de panta.
La teodolitele repetitoare este posibila rotirea limbului in jurul axei VV independent
de cercul olidad. Aceste tipuri de instrumente permit masurarea repetata a unghiurilor din
aceeasi statie cu origini diferite.

1. Luneta
2. Cercul vertical al teodolitului
3. Axa de rotatie a teodolitului
4. Furcile teodolitului ( furcile de sustinere a lunetei )
5. Cerc olidad
6. Cercul gradat orizontal ( limb )
7. Axul de rotatie vertical ( al teodolitului )
8. Ombaza
9. Suruburi de calare
10. Placa de tensiune
11. Placa ombaza
12. Surubul de prindere pe trepied
13. Dispozitivul de prindere al firului de plumb
14. Nivela torica
15. Nivela sferica
16. Surub de blocare a miscarii firului in plan [ H ]
17. Surub de blocare a miscarii firului in plan [ V ]
18. Indecsi de citire la cerc [ H ]
19. Indecsi de citire la cerc [ V ]

Luneta teodolitului
Este instrumentul utilizat pentru vizarea la distanta a obiectelor precum si pentru
masurarea distantelor pe cale optica.
Luneta cu focusarea imaginii exterioare la acesta , planul imaginii este fix , iar
reticulul lunetei este mobil.
Luneta cu focusare interioara la acesta , reticulul este fix , planul imaginii
deplasandu-se in planul reticulului.

1. Tubul ocular
2. Tubul obiectiv
3. Reticulul
4. Sistemul de focusare interioara
5. Surub de focusare
6. Sistem de lentile obiectiv
7. Sistem de lentile ocular
XX axa geomatrica a celor doua tuburi.
O1 O2 axa formata din centrul obiectivului si centrul ocularului
rO1 axa de vizare
Obiectivul lunetei are rolul de a pastra in interiorul lunetei imagini ale obiectelor
vizate care sunt reale si mai mici decat obiectul din teren.
Reticulul lunetei este o placuta de sticla pe care sunt gravate trasaturi de culoare
inchisa avand grosimi de 1-2 m. La intersectia acestor trasaturi aflandu-se centrul
reticulului.
In afara firelor reticulare principale care sunt perpendiculare intre ele pe placute
reticulare mai sunt gravate trasaturi scurte sau /,// si echidistante,numite fire stadimetrice
care sunt utilizate la masurarea optica a distantelor.
Ocularul lunetei are rolul de a marii imaginile formate in luneta de catre obiectiv.
Punerea la punct a lunetei
a) Punerea la punct a reticulului se face indepartand luneta spre o zona luminoasa si
se roteste mansonul ocular convenabil pana ce firele reticilare se vad clar.
b) Vizarea ,se va indrepta luneta catre obiectul de interes folosind colimatorul

c) Vom privi prin luneta obiectivului vizat ocupand o pozitie oarecare in campul
lunetei

d) Punerea la punct a imaginii obiectivului vizat.Pentru aceasta se roteste surubul

de tacusare pana cand imaginea obiectivului va devenii clara.
e) Operatia de punctare presupune aducerea firelor reticulare peste obiectul vizat de
suruburile de miscare fina in plan orizontal si vertical.

Caracteristicile tehnice ale unei lunete

Marirea lunetei arata de cate ori apare mai mare imaginea obiectului privit prin
luneta fata de imaginea privita cu ochiul liber.

t ob
t or

Precizia de vizare a lunetei ,aceasta depinde de marimea si de grosimea firelor

reticulare de departare a lunetei fata de obiect , precum si de luminozitatea pe care se
proiecteaza obiectul vizat.
Cercurile teodolitului

Cercul orizontal este masurat la masurarea unghiurilor orizontale.

Cercul gradat orizontal ( limb ) poate avea diametrul intre 70-250mm in functie de
precizia teodolitului.
El poate fi confectionat din cupru, bronz sau argint, iar recent este confectionat din
sticla.
Limbul poarta gradatiile care pot fi sexagesimale sau centezimale.Ele sunt
crescatoare in sens orar.
Cercul olidad poarta indecsi de citire.
Pentru masurarea unui unghi orizontal limbul va ramane fix, indecsii parcurgand
diviziunile acestui limb. Unghiul orizontal w = P1OP2 se obtine astfel : se vizeaza punctul P1
si se va citi pe limb valoarea C1 .Se elibereaza miscarile teodolitului vizandu-se punctul P2
efectuandu-se citirea C2. Unghiul w rezulta ca diferenta celor doua citiri.
Pentru eliminarea unori erori instrumentale se fac determinari in zonele opuse ale
limbului fata de primele citiri.
Determinarile de mai sus se numesc citiri in pozitia a doua a lunetei:
w= C2-C1
w= C2-C1
w w
w
2

C 2 C 2 200 g

C1 C1 200 g
Cercul vertical este folosit la masurarea unghiurilor verticale. Este confectionat din
aceleasi materiale ca cel orizontal, dar acesta se roteste solidat cu luneta in jurul axei
secundare OO, iar indecsi de citire sunt in pozitie fixa.

1 2
2
Pentru masurarea unghiurilor de panta ( unghiuri formate de planul orizontal cu axa
de vizare r0 ) linia indecsilor trebuie sa fie in plan orizontal , lucru care se va realiza cu
ajutorul unei nivele torice zenitale si un surub de basculare.

Prin inclinarea lunetei , linia gradatiilor 0-200 se va afla in acelasi plan de vizare r 0 si
se va forma cu planul [H] unghiul de panta care va fi citit direct in dreptul indecsilor.
Valoarea lui se poate calcula ca o medie a determinarilor in cele doua pozitii ale
lunetei.
La teodolitele moderne indecsii de citire se afla intr-o pozitie verticala, in derptul lor
obtinandu-se unghiul zenital.

z = 100g-
- index de citire
Masurarea unghiurilor verticale zenitale se face astfel:
- se vizeaza punctul in cauza
- se realizeaza orizontalizarea sau verticalizarea indecsilor de citire prin aducera bulei
de aer intre reperii nivelei torice cu ajutorul surubului de dasculare
Unghiurile verticale vor fi obtinute direct , nu prin diferenta de directii ca la
unghiurile orizontale.
- teodolitele moderne folosesc un compensator pentru verticalizarea indecsilor de citire,
iar citirea se realizeaza verticalizat intr-un microscop specializat.
Dispozitive de citire a unghiurilor
Microscopul cu fir

La acest tip de microscop pe reticul este garavat un fir in dreptul caruia se

efectueaza citirea compusa din 2 parti:
- prima parte se citeste direct pe cercul gradat reprezentandu-se ultima diviziune
intreaga inaintea indecsului
- partea a doua a citirii se aproximeaza din ochi,fractiunile de diviziune reprezentand
minutele

Microscopul cu scarita

Pe reticulul microscopului este gravata o scarita egala cu distanta dintre doua

diviziuni succesive de pe cercul gradat. Scarita are 100 de diviziuni , iar citirea se compune
din trei parti:
- prima parte: sunt gardele care se afla in domeniul scaritei
- a doua parte: numarul de intervale intregi de la 0 al scaritei pana-n dreptul firului
corespunzator gradelor ( reprezinta minutele )
- a treia parte: se aproximeaza in cadrul unei diviziuni de pe scarita sfertul , jumatatea
sau trei sferturi ( 25cc,50cc,75cc ).
Microscopul cu micrometru optic cu coincidenta
Este utilizat la teodolitele de precizie permitand o aproximare de pana la o secunda.
Valorile unghiulare si inelare sunt afisate pe sisteme digitale.
Asezarea in statie a teodolitului
Aceasta operatie are ca scop instalarea teodolitului deasupra unui punct topografic
materializat la teren astfel incat axa principala VV sa fie verticala si sa se suprapuna peste
verticala locului.
I)
Centrarea aparatului inseamna aducerea dispozitivului de centrare care poate fi un
fir de plumb , bastonul de centrare sau dispozitivul optic de centrare, deasupra punctului de
statie.
II)
Calarea aparatului se urmareste verticalizarea axei principale VV care se face in
doua etape:
a) calarea aproximativa , se utilizeaza nivela sferica a teodolitului care este alcatuita dintr-o
fiola in forma cilindrica avand la partea superioara o calota sferica pe care este gradat un
cerculet reper.
b) calarea fina ( definitiva )

Prin aducerea bulei de aer sub forma circulara in interiorul cercului reper se poate
considera ca se va suprapune centrul bulei de aer cu punctul M care este centrul cerculetului
reper astfel axa VsVs va fi adusa in pozitie verticala lucru care se realizeaza prin actionarea
convenabila a suruburilor de calare ale ambazei. Acest lucru se intampla cand folosim firul
cu plumb. Cand pentru centrare se foloseste dispozitivul optic se va actiona din picioarele
culisabile ale trepiedului.
Calarea fina se va realiza cu ajutorul nivelei torice a teodolitului care este alcatuita dintr-o
fiola de sticla sub forma unui tub subtire curbat introdus intr-o montura metalica fixata pe
aparat printr-un surub de rectificare si o articulatie.

NN directricea nivelei torice

o articulatie
- surub de rectificare
- simetric fata de mijlocul fiolei N sunt trasate diviziuni la intervale de 2 mm. Dintre
acestea diviziunile centrale sunt mai largi reprezentand reperele nivelei torice.
- atunci cand contrul bulei de aer coincide cu mijlocul N al fiolei , bula de aer se va
situa intre repere, iar directricea nivelei NN va fi orizontala.
- in mod normal , NN este perpendiculara pe axa principala VV a teodolitului
Mod de calare
- se aduce nivela torica paralel cu doua dintre suruburile de calare. Rotindu-se in sens
opus de acestea pana cand bula de aer va ajungr intre repere.

- se roteste suprastructura teodolitului cu 100g aducand nivela torica pe o directie

perpendiculara fata de prima pozitie, rotindu-se convenabil din cel de al treilea surub de
calare in scopul amintit de mai sus.

Daca este necesar operatia de calare se va repeta pana cand in orice pozitie vom roti
suprastructura , bula de aer a nivelei torice va ramane intre repere.
Dupa operatia de calare se va verifica centrarea instrumentului. Cele doua operatii
( centrarea si calarea ) efectuandu-se simultan si fiind conditionate reciproc.
Metode de masurare a unghiurilor orizontale.
Pentru masurarea unghiurilor orizontale si verticale este necesar ca teodolitul sa fie
verificat si rectificat in prealabil si asezat in statie deci centrat si calat pe un punct
topografic.
1. Metoda simpla
a) prin diferenta citirilor

w= C2I - C2I
w= C2II - C2II
w w
w
2
- pentru masurarea unghiului S2(w) se face astfel: sevizeaza punctul 1 in pozitia I a
lunetei (cercul vertical se afla in partea stanga a operatorului), se deblocheaza miscarea in
plan ortogonal a teodolitului, se roteste convenabil vizand punctul 2 efectuandu-se citirea C 2
in pozitia I, se trece in pozitia a II a lunetei (se aduce cercul vertical in partea dreapta) si se
vizeaza tot punctul 2 efectuand C2II , se deblocheaza miscarea in plan orizontal rotindu-se
acum in sens antiorar pentru a viza punctul 1 si se va efectua C 1II. Unghiul orizontal w va
rezulta ca o medie a determinarilor din cele doua pozitii ale lunetei.
b) cu O in coincidenta. Inainte de a viza catre punctul 1 in pozitia I se aduce in
coincidenta diviziunea 0 a dispozitivului de citire cu gradatia 0 a limbului astfel citirea C 1I
=0 C2II 200g.
- presupune masurarea unui unghi orizontal de mai multe ori luand de fiecare data ca
origine pe limb valoarea ultimei directii obtinuta la determinarea precedenta.
w

w1 w2 ... wn
n

- pentru masurarea unghiului S2 se procedeaza astfel: se vizeaza punctul 1 efectuandu-se

C1; se vizeaza 2 efectuandu-se C2 ; w1= C2- C1 ; se blocheaza limbul pe C2 ;se deblocheaza
miscarea in planul orizontal a teodolitului vizandu-se iar 1; se deblocheaza limbul ;se
vizeaza 2 efectuand C3 ; w2= C3- C2 ;rezultand in final:
w

w1 w2 ... wn
n

Se va lucra in ambele pozitii ale lunetei pentru reducerea erorilor instrumentale.

Numarul de repetitii se stabileste in functie de precizia cu care trebuie determinat unghiul
orizontal respectiv, principala eroare care se diminueaza prin aceasta metoda este eroarea de
divizare a limbului.
3) Metoda seriilor (reiteratiilor) se utilizeaza pentru masurarea mai multor unghiuri din
acelasi punct de statie.

Se va alege o directie de referinta care poate fi punctul cel mai indepartat, cel mai
bine vizibil.. Celelalte directii se vor viza in ordine in sens orar in pozitia I a lunetei incheind
observatiile pe punctul de plecare ceea ce reprezinta un tur de orizont. In pozitia a II a
lunetei se va viza totpunctul de referinta,celelalte directii vizandu-se in sens antiorar cu
inchidere pe punctul de plecare astfel realizandu-se cel de-al doilea tur de orizont. O serie
este compusa din doua tururi de orizont. Se va constata ca citirile de inceput ale tururilor de
orizont difera de citirile initiale rezultand neanchiderea unghiulara a turului de orizont.
Operatiile de control si corectie a citirilor efectuate sunt urmatoarele:
1) calculul directiilor medii pentru fiecare serie
C iI CiII
2
2) calculul neanchiderii propriuzise
Ci

e C Ai C A Ti
Ti p n

n - numar de puncte de vizare

Ti toleranta de inchidere
p aproximatia disponibila de citire al teodolitului
3) compensarea propriuzisa in statie a directiilor
q
C B0

e
; C A0 C A 0 * q
n
C B 1* q

C C0 C C 2 * q
................................
0
C Ai
C Ai nq C A0 C A

Daca se doreste o precizie mai mare a determinarilor atunci se pot face mai multe
serii , avand si origini diferite ale limbului.
Masurarea unghiurilor verticale

Pentru masurarea lor teodolitul trebuie instalat deasupra unui punct de statie
masurandu-se inaltimeainstrumentului(de la partea superioara a punctului topografic la
centrul de vizare).

Z 1 C1
Z 2 400 g C 2
Z 1 Z 2 C1 (400 g C 2 )

2
2
In celalalt capat al directiei observate trebuie sa existe e mira tinuta vertical vizanduse pe aceasta cu firul reticular orizontal la o valoare egala cu 2. Se citeste direct unghiul
vertical la distanta de citire. Pentru eliminarea erorilor instrumentale se fac observatii in
ambele pozitii ale lunetei.
Z

In cazul in care in punctul B se afla un semnal topografic se va viza cu firul reticular

orizontal la baza fluturelui.
Conditii geometrice si constructive care trebuie indeplinite de teodolite.
Conditii geometrice
1) NNVV
2) rOOO
3) OOVV
4) Indecsii de citire de la cercul vertical sa ocupe o pozitie corecta ; linia acestora
trebuie sa contina si axa de rotatie a lunetei
5) firele reticulare sa aiba pozitia corecta
Conditii constructive
1) cercurile gradate sa fie perpendiculare pe axele lor
2) axele de rotatie VV,OO sa coincida cu centrele cercurilor gradate
Majoritatea erorilor care pot apare din nerespectarea conditiilor mentionate mai

sus pot fi eliminate sau diminuate din observatii in ambele pozitii ale lunetei.
Drumuirea inchisa pe punctul de plecare

w unghiul compensat
Pentru acest caz inaintea orientarilor se compara suma unghiurilor masurate cu o
valoare teoretica calculandu-se corectiile astfel.
Pentru masurarea unghiurilor exterioare
Cw-corectia omega
Cw =2wg(n+2)-wi
n- numarul de unghiuri masurate
Pentru masurarea unghiurilor interioare
Cw =2wg(n-2)-wi
Se vor corecta in mod egal toate unghiurilor de frangere ale drumuirilor inchise ca
fiind Cw pe n
Cw
n
w = w+q
Orientarile vor fi valori compensate calculandu-se similar cazului drumuirii
sprijinite:
q

A1 AB w A
A2 A1 2 w g w1 4w g
dat

AB A1 2 w g w A' 4 w g AB
Deoarece drumuirea este inchisa ,corectiile pentru cresteri de coordonate x ,y se
vor calcula astfel:
C x ' x

C y ' y
C z ' z

Compensarea acestei drumuiri se realizeaza similar cu cazul drumuirii sprijinite , iar

coordonatele absolute ale punctelor drumuirii se determina identic cu cazul anterior.
Calcule si compensarea intr-o drumuire planimetrica pe puncte si directii cunoscute.

Intr-o astfel de drumuire se cunosc coordonatele punctelor de sprijin A,B,C,D si

valorile medii ale masuratorilor liniare si unghiulare.

ji ij
wi' wi"
; ij
2
2
2
Se urmareste determinarea coordonatelor rectangulare X,Y a tuturor punctelor
drumuirii precum si cotele acestora daca sunt cunoscute cotele punctelor A,C.
l ij

lij l ji

; wi

Calculul distantelor orizontale si a diferentelor de nivel provizorii.

d ij lij cos ij

hij lij * sin ij d ij * tg ij

Calculul orientarilor si compensarea acestora

a) calculul orientarilor laturilor de sprijin

AB arctg

y AB
x AB

CD arctg

y CD
xCD

b) calculul orientarilor provizorii

'

'

A1 AB w A
12 A1 200 g w1 400 g
'

'

'

'

23 12 200 g w2 400 g
3C 23 200 g w3 400 g
'

'

'

'

CD 3C 200 g wC 400 g
c) calculul corectiei de inchidere pe orientari
dat
e v e v j CD CD
; e T

Toleranta p n

d) calculul corectiei unitare

qn

e
n

e) compensarea orientarilor
A1 A' 1 1 * q n
12 12' 2 * q n
23 23' 3 * q n
3C 3' C 4 * q n
'
dat
CD CD
5 * q n CD

Calculul si compensarea cresterilor de coordonate

x A1 d A1 * cos A1
x12 d12 * cos 12

y A1 d A1 * sin A1
y12 d 12 * sin 12

............
x 3C d 3C * cos 3C

.......................
y 3C d 3C * sin 3C

ex

ij

X AC ; eroarea .... pe..x

ey

eh

ij

H AC ; eroarea .... pe..h

x
h

qx

ij

Y AC ; eroarea .... pe.. y

ey
ex
eh
;qy
; qh
d ij
d ij
d ij

x A1 x A1 d A1 * q x

y A1 y A1 d A1 * q y

x12 x12 d 12 * q x

y12 y12 d 12 * q y

.......................
x3C x3C d 3C * q x

.......................
y 3C y 3C d 3C * q y

ij

X AC

ij

Y AC

h A1 h A1 d A1 * q h
h12 h12 d12 * q h
.......................
h3C h3C d 3C * q h

ij

H AC

Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

x1 x A x A1

y1 y A y A1

x 2 x1 x12

y 2 y1 y12

..................
xC x3 x3C X

..................
y C y 3 y 3C YCdat

dat
C

H 1 H A h A1
H 2 H 1 h12
..................
H C H 3 h3C H Cdat