Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaşi

Facultatea de Construcţii
Specializarea: Instalatii-Ingineri zi

Lucrarea numărul 4

Studiul Teodolitului

Data Predării Student: Siminiceanu Andrei

07-04-2008 An II
Grupa: 3213
Nr. de ordine n=5
 Teodolitele pot de mai multe tipuri,dimensiuni,caracteristici si
precizii fara ca modul de lucru cu ele să difere prea mult.

Tema lucrarii
Pentru efectuarea ridicărilor topografice necesitate de realizarea
unei construcţii hidrotehnice este necesară cunoaşterea teodolitului.

Lucrarea va conţine:
1) prezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea
părţilor componente
2) prezentarea axelor mişcărilor şi a tipurilor constructive
3) efectuarea citirilor pe ceasurile gradate,folosindu-se dispozitivele
de citire, cu prezentarea schiţei si a modului de executarea citirilor.

Rezolvarea temei
Teodolitul este un dispozitiv care foloseste numai la masurarea
valorilor unghiulare ale directiilor si a inclinarii acestora cu precizie
mare(2cc…10cc) si foarte mare (0.2cc…2cc).
Ele sunt utilizate in lucrarile de determinare a retelelor geodezice
de triunghiulatie de indesire a acestor retele in trasarea pe teren a
proiectelor si urmarirea comportarii constructiilor adica in lucrarile
geodezice si geodeziei aplicate, unde se impune o precizie mare de
masurare.
Tahimetru – foloseste la masurarea valorilor unghiulare ale
directiilor orizontale si a inclinarii acestora cu o precizie mai mica de
(20cc…1c) dar si la masurarea indirecta a distantelor pe cale optica. Fiind
de precizie mai redusa tahimetru este utilizat in lucarile topografice
curente in care, precizia pe care o asigura este suficienta.
In functie de modul de citire al gradatiilor teodolitele se grupeaza in :
- teodolitele de constructie clasica(de tipul vechi) la care cercurile
gradate sunt metalice iar efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor
lupe sau micoscoape fixate in vecinatatea cercurilor, pe vernier,
micoscop cu scarita, micoscop cu tambur etc.
- teodolitele moderne (de tip nou) la care cercurile gradate sunt din
sticla, acoperite cu etans iar efectuarea citirilor se face printr-un
sistem optic fixat pe luneta sau pe una din furcile alidadei.
1. Prezentarea schemei de constructie a teodolitului
Schema unui teodolit de constructie clasica este prezentata in fig. 4.1. Pe
figura s-au notat principalele parti componente in urmatoarea ordine.

Ambaza(1) – este o prisma triunghiulara care se sprijina pe trei suruburi

de calare. In partea de jos a ambazei se gaseste un dispozitiv cu 2 placi:
una rigida si alta flexibila. Surubul de fixare a ambazei pe trepied numit
surub pompa se insurubeaza in lacasul cu filet al placii flexibile iar
aparatul se sprijina perin intermediul suruburilor de calare pe placa
rigida.
Limbul sau cerculorizontal gradat (2) este un disc metalic al carui
perimetru este aranjat si divizat in grade sexazecimale sau centazecimale
(fig. 4.3 a) . La teodolitele moderne limbul este format dintr-un cerc
inelar de sticla , cu diametrul variind intre 50 si 250mm, fixat pe un
suport metalic( fig. 4.3 b).
 Pe limb se citesc valorile unghiulare ale directiilor orizontale din
fiecare punct de statie. Prin axul metalic cu care face corp comun,
miscarea limbului poate fi blocata cu surubul (12) numit surub de blocare
al miscarii generale.
Alidada sau cercul alidad (3) este un disc metalic, concentric cu
limbul sustinut de axul plin ce intra in axul gol al limbului.
Discul alidadei are la periferia lui 2 ferestruici diametral opuse
unde sunt fixate vernierele sau alte dispozitive de citire. Citirile pe limb la
cele 2 dispozitive de citire se fac cu ajutorul unor microscoape (10). Prin
intermediul surubului (13) numit surub de blocare a miscarii
inregistratoare se poate bloca alidada in plan orizontal.
Furcile de sustinere a lunetei (4) sunt 2 piese metalice fixate cu un
capat pe alidada cu care fac corp comun. Pe una din furcile se afla surubul
(14) de blocare a miscarii lunetei.
Pe cealalta furca este fixata o nivela torica numita nivela zenitala
(9) cu ajutorul careia se orizontalizeaza indicii zero de la edimetru.
Luneta topografica(7) este un dispozitiv optic care serveste la
vizarea de la distanta a obviectelor (semnalelor topografice) pentru a fi
vazute clar si marite.
Luneta se compune din 2 tuburi coaxiale (fig. 4.4)
 1-tubul obiectivului
2-tub ocular
3-reticular
4-lentila de focusare interioara
5-manşon de focusare

Reticulul lunetei(3) este format dintr-o placa de sticla pe care sunt

gravate, foarte fin, 2 linii perpendiculare numite fire reticulare.
In cazul tahimetrelor, pe placa de sticla se mai traseaza 2 liniare
scurte, paralele si echidistante fata de firul reticular , sau si vertical,
numite fire stadimetrice.

In figura 4.7 se arata planurile definite de firele reticulare iar in

figura 4.8 se prezinta diferitetipuri de reticule.
 Luneta topografica analitica are in interior inca o lentila biconvexa,
numita lentila analitica, montata intre obiectiv si lentila de focusare(fig.
4.9).

Caracteristicile tehnice ale lunetei sunt puetrea de marire a campului

de vizare, puterea de separare, luminozitatea si precizia de vizare, puterea
de marire (M) ce reprezinta raportul dintre marimea imaginii inregistrata
de ochi prin luneta (A0) si marimea imaginii imaginii inregistrata prin
vedere libera (a0).
M= A0 / a0
Puterea de marire a lunetei este exprimata si de raportul dintre
distanta focala a obiectivulului si distanta focala a ocularului.
M=fob/foc
Lunetele topografice au puteri de marire de 15x….60x. Eclimetrul
sau cercul vertical gradat in acelasi sistem ca si limbul. Este fixat pe axa
orizontala a aparatului, pependicular pe acesta, formand un plan
perpendicular pe planul orizontal. Centrul eclimetrului se afa in axa
orizontala si formeaza corp comun cu suportul lunetei, micsorandu-se
odata cu ea.
 1-luneta
2-eclimetru
3-brat purtator
4-furca
5-nivela torica zenitala
6-arc de presiune

Nivelele de calare (8) sunt dispozitive care servesc la verticalizarea

si orizontalizarea unor drepte sau planuri. Dupa felul constructiei se
disting nivele torice si nivele sferice.
Nivela torica este formata dintr-o fiola de sticla(1) mantura
metalica(2) cu rol de proiectie si fixare, surub de rectificare(3).
 Nivela sferica este alcatuita dintr-o fiola in forma de cilindru,
inchisa la partea superioara printr-o calota sferica( fig.4.14 b)
Nivela torica cucoincidenta este o nivela torica fara repere si
diviziuni pe fiola. Pozitia capetelor bulei se observa printr-un sistem de
prisme asezat deasupra nivelei.
Nivela torica cu coincidenta se foloseste ca nivela zenitala la
orizontalizarea indicilor zero de la echimetru.

Principalele anexe ale teodolitului

Trepiedul – este un dispozitiv suport, de asezare a teodolitului in
punctul de statie. Este compus din masuta trepiedului, surub pompa si
picioare de sustinere.
 Firul cu plumb - consta dintr-o greutate cu varful de forma conica,
suspendata de un fir (fig. 4.17). Se atarna sub surubul pompa servind la
centrarea aparatului in punctul de statie marcat prin ţăruş sau bornă.
Busola – indica directia nordului magnetic, da posibilittea
masurarii, direct pe teren, a orientarilor (magnetice) ale directiilor. Cand
este necesara aceasta operatie, busola se monteaza pe una din furcile
aparatului respectiv pe cea opusa eclimetrului.

2. Prezentarea axelor, miscarilor si a tipurilor constructive

Teodolitul are urmatoarele axe constructive ( fig. 4.21):

a) Axa principala sau verticala (V-V’)- axa care trece prin centrul
limbului si este perpendiculara pe acesta, in jurul acestei axe se
roteste aparatul in plan orizontal.
b) Axa secumdara sau orizontala (O-O’) – axa ce trece prin centrul
eclimetrului si este perpendicular pe acesta, in jurul axei se roteste
luneta impreuna cu eclimetru in plan vertical.
c) Axa de vizare a lunetei (L-L’) - axa ce trece prin centul optic al
obiectivului si intersectia firelor reticulare.
 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cele 3 axe :
- axa principala sa fie perpendiculara pe axa secundara pentru ca
luneta sa se roteasca in plan vertical;
- axa de vizare sa fie perpendiculara pe axa secundara de rotatie, in
plan vertical;
- cele 3 axe trebuie sa se intâlneasca intr-un singur punct, numit
punctul matematic al aparatului.
Teodolitul are urmatoarele miscari :
a) miscare in plan orizontal- in jurul axei principale V-V’
- miscare generala – cand limbul se misca odata cu alidada si indicii
de citire
- miscare inregistratoare – atunci cand limbul ramane fix si se misca
doar alidada si indicii de citire.
b) mişcare in plan vertical- se mişcă doar luneta ,împreună cu
eclimetrul, in jurul axei secundare O-O’.

In functie de libertatile de miscare ale limbului si ale alidadei

teodolitele se clasifica in urmatoarele tipuri constructive:
a) teodolite simple- limbul este fixat de ambaza, rotindu-
se numai alidada, avand numai miscare inregistratoare
b) teodolitele repetitoare- au miscare generala cat si
miscare inregistratoare. Aceasta se poate face posibila fixarea
pe limb a unei anumite valori unghiulare, pe o directie data.
c) teodolitele reiteratoare- au numai misxare
inregistratoare, se poate introduce o anumite valoare unghiulara
pe o directie data, prin rotirea independenta a limbului cu
ajutorul unui surub,reiterator,fara rotirea alidadei.
 3. Efectuarea citirilor pe cercutile gradate folosindu-se
dispozitivele de citire cu prezentarea schitei si a modului de
executare a citirilor
Dispozitivele de citire sunt formate din 2 parti :
- partea optica, de observare, construita din lupa sau microscop, si
dispoziivul de citire propriu-zis, ce poate fi vernier, scarita etc.
Înainte de efectuarea citirilor pe cercurile gradate trebuie sa se
stabileasca urmatoarele:
a) felul gradatiei cercului (sexazecimal sau centezimal)
b) sensul de inscriere a gradelor pe cerc (de la stanga la dreapata sau
invers)
c) valoarea celei mai mici diviziuni de pe cerc(D)
d) precizia de citire, reprezentand marimea unghiulara a unei diviziuni
de pe dispozitivul de citire si data de relatia
D cea mai mica diviziune de pe cerc
=
p= n nr . diviziunilor de pe dispozitivul de citire
C=PI+PII unde :

PI= citirea directa pe cerc si reprezinta gradele si fractiunile intregi de

grad citite pe cerc fat de indicele zero al dispozitivului de citire.
PII=citirea prin estimare, reprezentand fractiunea din cea mai mica
diviziune de pe cerc, estimata cu ajutorul dispozitivului de citire.

Microscopul cu reper

Pe o placa de sticla, fixa in campul microscopului, este gravat

un reper, a carui imagine se suprapune peste imaginile diviziunilor
cercurilor gradate, limb (Hz) si eclimetru (V), ce apar concomitent in
campul micoscopului fixat pe furca aparatului.
 Sistemul de gradatie a cercurilor este centezimal, privind in
preajma diviziunii zero si văyând că apare diviziunea 399.
Citirea pe limb (HZ) de face astfel:
-se citesc gradele din stanga reperului si se numara diviziunile
intregi pana la reper care se inmultesc cu 10c, obtinandu-se prima parte
a citirii PI=207g50c
- fractiunea de diviziune pana la reper, reprezentand partea a
doua se estimeaza cu ochiul liber, rezultand PII
C= PI+ PII=207g50c+0g00c=207g50c

In acelasi mod, pentru citirea pe eclimetrul (V) se obtine

C= PI+ PII=101g60c+06g=101g66c

Micoscopul cu scarita

Pe o placa de sticla, fixa in campul microscopului,apar in mod

independent,imaginile a 2 scarite, divizate fiecare in 100 de parti, pentru
sistemul centezimal, sau in 60 de parti, pentru sistemul sexazecimal.
 Are loc o suprapunere a imaginilor scaritelor,care raman fixe,cu
imaginile limbului (HZ) si eclimetrului (V), care se schimba.
Prin constructie imaginea scaritei se proiecteaza exact peste o
diviziune de pe cercul gradat.
D=1g=100c
n= 10 x 10=100 diviziuni
D 100c
= =1c
p= n 10
PI- este reprezentata de valoarea gradului a carui diviziune se
suprapune peste scarita ( ex. HZ PI=310g)
PII- se obtine inmultind nr diviziunilor citite pe scarita, de lazero
la linia gradului, cu precizia de 1c
-pe limb (HZ) : C= PI+ PII=98g53c+00c=98g80c
- pe eclimetru (V) : C= PI+ PII= 99g89c

Microscopul optic cu coincidenta

Reprezinta unul din cele mai perfectionate dispozitive de

citire,fiind folosite teodolitele de precizie Wild T2,Zeiss-jena Theo
010, MCM TE-N1.
Centralizarea citirilor diametral opuse se face pentru ambele
cercurii, in acelasi ocular.
Imaginile cercurilor gradate nu mai apar simultan cu separat.
Aducerea acestor imagini este dirijata printr-un surub asezat pe furca
din dreapta.
De fiecare data in campul microscopului apar 2 ferestre. In
fereastra F1, apar diviziuni diametral opuse ale cercului gradat, iar in
fereastra F2 diviziunile micrometrului optic.

Teodolitul cu cercuri duble si micrometru optic de tipul KERN-

1,DKM -2, DKM-3 etc.
 Atat pentru limb cat si pentru eclimetru cate 2 cercuri concentrice
solidare.
In campul teodolitelor cu cercuri duble s-au cosntruit si tipuri cu
sistemul de citire semidigitalizat, reprezentand o perfectiune importanta.
In afara sistemelor de citire prezentate existente la aparatele
folosite cu precadere in tara noastra, s-au mai construit teodolite
specialecu inregistrare fotografica a gradatiilor, teodolite la care gradatia
obisnuita a cercurilor este inlocuita cu o gradatie codificata.

Teodolitul-tahimetru Zeiss-jena Theo 020A

Este un teodolit de precizie mica, folosit in masurarile

topografice si pe santier, permitand atat masurarea unghiurilor cat si a
masurarea optica a distantelor.
Citirile pe cercurile gradate, se fac centralizat, in campul unui
microscop fixat pe luneta. Dispozitivul de citire este microscopul cu
scarita, prezentat mai inainte, avand precizia de 1c.

Teodolitul Zeiss-jena Theo 010

Teodolit de precizie, folosit in masurarile efectuate in scopul

realizarii retelei de triangulatie geodezica, de indesire a retelei deja
realizate, de trasare pe teren a proiectelor constructiilor mari, ca si pentru
urmarirea comportarii constructiilor,pe modele sau la scara naturala.
Citirea pe cercurile gradate se face centralizat, in campul unui
microscop fixat pe luneta.

Verificarea si rectificarea teodolitului

Obtinerea unei masurari corecte depinde de modul in care

teodolitul indeplineste anumite conditii. Neindeplinirea acestr conditii
duce la producerea unor erori de masurare.
Erorile pot proveni fie din cauza unor imperfectiuni de
constructie, fie din dereglarea unor parti componente ale teodolitului.
1) Eroarea de neverticalizare a axei principale a teodolitului
Verticalizarea axei principale a teodolitului se realizeaza prin calarea
nivelei torice, fixata pe alidada. In timp, datorita transportarii
necorespunzatoare a teodolitului se deregleaza nivela torica astfel incat
dupa calare axa principala nu va mai fi verticala.
 a) punerea in evidenta a dereglarii
b) dereglarea nivelei
c) eliminarea jumatatii de dereglare din surubul 3 de calare
d) eliminarea celeilalte jumatati

2) Eroarea de colimatie- este o reroare produsa de reper

perrpendicularitatea axei de vizare, L-L’, pe axa secundara ,O-
O’, a teodolitului, ca urmare a dereglarii reticulare.
Punerea in evidenta a erorii de colimatie se face prin vizarea unui semnal
aflat la o distanta de circa 100 m de aparat, cu ambele pozitii ale lunetei,
efectuându-se citirile pe limb.

Marimea unghiulara a erorii de colimatie este :

C=[(CII-200g)-CI]/2=4c
Luneta fiind in pozitia II citirea se va face pe limb
CIIcorect=CIIeronat-C=223g18c-4c=223g14c
3) Eroarea produsa de neorientalizarea indicelui zero al
dispozitivului de citire pe eclimetru, ca urmare a dereglarii nivelei zenitale.
Din aceasta cauza, nu mai ezista paralelism intre directia nivelei
zenitale,aflata pe furca teodolitului, si linia indicelui zero, iar unghiurile
verticale sunt masurate eronat in raport cu indicele inclinat fata de
orizontala cu unghiul ε.
In pozitia I a lunetei din cauza dereglarii nivelei zenitale, indicele zero nu
mai ocupa pozitia orizontala, astfle ca citirea pe eclimetru este eronata.