Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

IP Colegiu de Construcții Hîncești

Raportul practicii
topografice…

Efectuat: Zabolotnîi Sergiu

EI-211, CCH
Profesor: Artene Andrei

–Hîncești 2022-
 CUPRINS:
Capitolul 1
Principiul măsurării unghiurilor pe teren
-măsurărarea unghiurilor orizontale
-măsurarea unghiurilor vertical
-structura teodolitului
-măsurarea azimutului
-măsurarea distanțelor pe cale direct
-calculul rumburilor
-calculul coordonatelor absolute ale vârfurilor
poligonului
-desenul de trasare
Capitolul 2
Principiul nivelmentului geometric de mijloc
-nivelmentul geometric
-nivelarea suprafețelor pe pătrate
 CAPITOLUL 1
Masurarea unghiurilor pe teren
Pentru determinarea pozitiei in spatiu a punctelor de
pe suprafata topografica, pe teren este necesara
masurarea unghiurilor orizontale si verticale, ca si a
distantelor dintre puncte. Astfel, unghiurile si distantele
orizontale servesc la determinarea pozitiei in plan a
punctelor, iar unghiurile verticale se folosesc la
reducerea distantelor masurate inclinat la orizont, si la
determinarea pozitiei pe verticala a puntelor.
Orizontal se numeşte unghiul diedru cuprins între
planurile verticale care trec prin laturile lui (fig.31). El se
notează prin β şi se măsoară după mersul acelor de
ceasornic de la 0 pînă la 360°. Pentru determinarea
cotelor punctelor şi a diferenţelor de nivel dintre ele se
măsoară unghiurile verticale sau de înclinaţie.
Vertical se numeşte unghiul cuprins între linia dată şi
proiecţia ei pe planul orizontal (fig.31). Se măsoară de la
proiecţie spre latură, în limitele de la -90 pînă la +90°.
Dacă latura unghiului este amplasată mai sus decît
proiecţia, atunci unghiul este pozitiv, iar dacă mai jos -
negativ.

În topografie, masurarea unghiurilor orizontale si

verticale, ca si a distantelor orizontale sau inclinate, pe
cale optica, se efectueaza cu teodolitul.
În depedenta de precizie teodolitul se divizeaza in 3
categorii:
1) De precizie inalta T1;
2) De precizie T2, T5, TT-2;
3) Tehnice T15, T30;
4) T60 – didactice.
  Structura teodolitului clasic :
1.Ambaza;
2. Limbul sau cercul orizontal;
3. Alidada sau cercul alidad;
4. Furcile de susţinere alunetei;
5. Eclimetrul sau cercul vertical;
6. Alidada cercului vertical;
7. Luneta topografică; 8. Nivele torică de calare orizontală; 
9. Nivela zenitală; 
10. Lupe sau microscoape pe cerculvertical;
11. Lupe sau microscoape pe cercul vertical;
12. Şurub de blocare a mişcării generale;
13. Şurub de blocare a mişcării lunetei;
14. Şurub de blocare a mişcării lunetei;
15. Şurub decalare sau orizontalizare;
16. Şurub pompă sau de fixare a teodolitului pe măsuţa
trepiedului.
 Măsurarea unghiurilor orizontale
a) Metoda reprizelor:
Prima semirepriză:
• Teodolitul se instalează deasupra vîrfului unghiului;
• Greutatea firului cu plumb se poziţionează deasupra ţăruşului, care
arată vîrful unghiului;
• Se aduce în poziţia de lucru;
• Poziţia cercului vertical din stînga CS;
• Fixăm limbul;
• Alidada se instalează la zero grade;
• Apoi deplasăm limbul, iar luneta se orintează spre punctul A (3) din
stînga şi se citeşte prima lectură 0 12,5';
• Se slăbeşte alidada şi luneta se orientează spre punctul B (1) şi citim a
doua lectură 61 42,5'.
A doua semirepriză:
• Luneta se întoarece peste zenit;
• Poziţia cercului vertical din dreapta CD;
• Limbul se slăbeşte şi se mişcă cu 1-2 şi iar se blocheză;
• Alidada se deschide şi repetăm toate observaţiile: a treia lectură este
182 28,5', iar a patra lectură este 243 59,5'.
Măsurările se petrec cu precizia dublă a dispozitivului de citire 30´´
pentru 2T30, atunci ca mărime finală a unghiului este acceptată media
aritmetică. La calcularea unghiurilor totdeauna trebuie scăzut din a
doua lectură de la punctul din dreapta prima lectură a punctului din
stînga. Dacă lectura punctului din dreapta este mai mică decît cea a
punctului din stînga, atunci la prima lectură se adaugă 360 .
b) Metoda reprizelor circulare:
Prima semirepriză:
• Teodolitul se aduce în poziţia de lucru;
• Pe limb se instaleză lecutra 0 00';
• Alidada se blochează;
• Luneta se vizează în punctul 1 şi se citeşte lectura obţinută;
• Limbul se blochează, alidada se deschide şi se deplasează în sensul
mişcării acelor de ceasornic, vizînd succesiv la punctele 2, 3 şi 4 cînd
cercul vertical este din dreapta CD;
• Semirepriza se termină cu orientarea din nou la punctul iniţial 1.
A doua semirepriză (pentru CS):
• Luneta se întoarce peste zenit, se orientează spre
punctul 1 şi se citeşte lectura care se înregistrează în
ultimul rînd al tabelului;
• Observaţiile la punctul 2, 3 şi 4 se fac prin rotirea
alidadei împotriva mişcării acelor de ceasornic,
lecturile se scriu de jos în sus.
Mărimea unghiurilor principale se calculează după
formula: β 1 = a2 − a1; ; 2 3 1 β = a −a ; 3 4 1 β = a − a.
Unghiurile intermediare se calculează în funcţie
de unghiurile de bază. De exemplu: unghiul cuprins
între direcţia O1 şi O2 va fi . Β 2−3 = β 2 − β1

Măsurarea unghiurilor verticale

sau de înclinaţie
• Deteminăm valoarea locului zero LO - lectura citită
pe cercul vertical cînd axa de vizare a lunetei ocupă
poziţia orizontală;
• Teodolitul se aduce în poziţia de lucru, luneta se
vizează spre un punct şi se citeşte lectura de pe
cercul vertical în poziţia CD;
• Luneta se întoarce peste zenit şi se orientează
spre acelaşi punct, din nou se citeşte lectura de pe
cercul vertical CS.
Locul zero se află după formula:
LO=CS+CD/2
ν = CS-LO
ν = LO-CD
 CALCULUL RUMBURILOR:
Dupa valoarea unghiurilor de directive
(rumburilor) si distantelor reduse la orizont a
laturelor poligonului se calculeaza coordonatele
relative (cresterea coordonatelor)
∆x=d cos α = ±d cos r
∆y=d sin α = ±d sin r

CAPITOLUL 2
Nivelmentul geometric de mijloc
Nivelmentul reprezintă ansamblul de metode, procedee și
operații geodezice care se folosesc pentru determinarea
înălțimii diverselor puncte de pe suprafața terestră, în scopul
reprezentării reliefului regiunii respective pe o hartă sau pe
un plan topografic. Nivelmentul se execută cu instrumentele
de nivelment specifice și este utilizat, în principal, în
topografie și construcții.
Nivelment geometric (direct)– este nivelmentul cu cea mai
mare precizie, fapt pentru care sefoloseste si la determinarea
cotelor reperelor care formeaza reteaua nivelmentului se stat;
seexecuta cu nivele a caror constructie se azeaza pe vize
orizontale.Acesta permite masurarea directa a diferentelor de
nivel dintre punctul de statie si punctelevizate.
 Structura nivelei:
1 corpul nivelei,
2 - nivelă torică cu bulă,
3 - șurub de mișcare orizontală,
4 - șurub de mișcare micrometrică pe orizontală,
5 - placă de tensiune,
6 - șuruburi de calare,
7 - ambază,
8 - nivelă sferică cu bulă
9 - șurub de orizontalizare a lunetei,
10 - șasiu,
11 - cremalieră de focalizare,
12 - ocular,
13 - lunetă.

Nivelment geometric de mijloc:

a – citirea pe mira in punctul din urma

b – citirea pe mira in punctul din fata
V – inaltimea instrumentului la statie
Ha – cota absoluta a punctului “a”
Hv – cota axei de divizare