Studiul individual

La disciplina:topografia inginerească

A elaborat:Ochișor Garic
Grupa:CECE-211
Verificat:Artene Andrei
1 Tema:Structura teodolitului
Măsurătorile se fac cu teodoliul fixat pe un stativ (trepied) pe care
instrumentul este reglat (calat) perfect orizontal cu ajutorul unor nivele
cu bulă de aer. Instrumentul este dotat cu o lunetă cu ocular gradat cu
ajutorul căreia operatorul vizează exact punctele de pe teren; direcțiiile
verticale sau orizontale se determină cu ajutorul unor cadrane gradate.

Teodolitul (din limba franceză: „théodolite”) este un instrument de

măsurare a direcțiilor unghiulare orizontale și verticale (cu care se
calculează unghiurile orizontale și verticale), fiind utilizat în geodezie,
topografie, construcții, minerit etc.
 LunetaModificare

Articol principal: Lunetă

Luneta topografică, este un dispozitiv optic care servește la
vizarea de la distanță a semnalelor topografice asigurând mărirea și
apropierea obiectelor vizate. La tahimetru luneta servește și la
măsurarea distanțelor pe cale indirectă.
Nivele de calareModificare
Nivelele de calare servesc la verticalizarea și orizontalizarea
aparatului.
a) nivela torică este formată dintr-o fiolă de sticlă în forma de tor,
închisă ermetic și umplută incomplet cu un lichid, de obicei alcool.b)
nivela sferică este alcătuită dintr-o fiolă în formă de cilindru, închisă
la partea superioară printr-o calotă sferică, pe care se găsesc gradate
1 ... 2 cercuri concentrice.[2]
În fiola umplută cu lichid volatil se formează o bulă circulară
care servește pentru orizontalizarea aproximativă a teodolitului la
așezarea în punctul de stație.
 2 Tema:Masurarea unghiurilor verticale și orizontale
Se stie ca un unghi plan este format de doua drepte concurente.
Punctul de concurenta este varful unghiului iar cele doua drepte sunt
laturile acestuia, laturi ce determina intotdeauna planul unghiului.
Daca laturile unghiului au o pozitie oarecare in spatiu, atunci si planul
unghiului va fi un plan oarecare in spatiu. Uni unghi poate fi masurat
in planul sau utilizand un raportor circular sau semicircular, in modul
urmator (fig. 7.1): se suprapune planul raportorului (realizat de obicei
dintr-un material transparent) peste planul unghiului astfel incat
centrul cercului raportorului sa coincida cu varful unghiului. Laturile
unghiului vor intersecta circumferinta gradata a raportorului in doua
puncte diferite. In aceste puncte se efectueaza citirile diviziunilor de
pe raportor C1 si C2. Diferenta acestor citiri va fi valoarea unghiului
masurat:

Fig. 7.1 Masurarea unghiurilor cu ajutorul cercului gradat

Unghiul orizontal al BAC (Figura 33) pe teren este măsurat după cum
urmează. În partea de sus a unghiului măsurat, este instalat un teodolit.
Capul trepiedului este plasat aproximativ deasupra semnului, iar
platforma superioară este adusă în poziție orizontală. Picioarele
picioarelor trepiedului sunt presate în pământ.

Teodolitul este centrat pe punctul A și axa de rotație a teodolitului este

adusă în poziție verticală prin intermediul șuruburilor de ridicare la
nivelul alidadei cercului orizontal. La punctele B și C, direcțiile de
fixare dintre care unghiul este măsurat se stabilesc în scopuri de
observare: marcajele, reperele, pini etc.
Grilă de fire de țeavă este stabilită în conformitate cu viziunea
observatorului. Pentru a face acest lucru, tubul este ghidat pe un
fundal ușor (cer, perete alb) și, prin rotirea inelului ocular din câmpul
vizual al tubului, obține o imagine clară a rețelei de fire.

Figura 33 - Măsurarea unghiului orizontal

Privind peste țeavă, combinați crucea vizierului cu o vizibilitate (ținta
de vizare trebuie să apară în câmpul vizual al țevii). După apăsarea
câmpului vizual, tuburile de vizare sunt fixate în direcție, fixând
șuruburile alidadei și țevilor. Rotirea clemelor de focalizare atinge o
imagine clară a țintei. Folosind șuruburi, alidade și țevi combinate
centrul grilajului cu imaginea țintei.
Există mai multe moduri de a măsura unghiurile. Cea mai simplă cale
este de a combina zerourile membrelor și ale alidadei sau "de la zero".
În acest caz, zero a alidadei este combinată cu zero a membrelor.
Alidad este fix, lăsând membrele libere. Tubul este ghidat la ținta și
membrul este fixat. După aceasta, alidada este dezasamblată, conducta
este îndrumată către o altă țintă, iar alidada este fixată. Numărătoarea
de pe membre va da valoarea unghiului măsurat. De regulă, probele de
membre sunt produse de două ori.
Metoda descrisă este simplă, dar nu este suficient de precisă, prin
urmare, metoda recepțiilor este adesea folosită. În acest caz, alinierea
țevii cu prima vedere este efectuată la o citire arbitrară a membrelor.

Măsurarea unghiurilor verticale se bazează pe trăsătura structurală a

teodolitului, a cărui limită a cercului vertical este fixată rigid pe
membre cu conducta. Direcțiile cercului vertical coincid cu axa de
vizare a țevii: 0 - 180 ° sau 90 - 270 °. Stemul, care se rotește cu tubul,
conduce la indici de numărătoare inversă diferite. Diferența dintre cele
două direcții, între direcție și indicele de referință orizontal, va da
valoarea unghiului vertical v sau a unghiului de la orizontală la
direcția măsurată.

Pentru a rezolva unele probleme de inginerie, este necesară

determinarea distanței zenith, care este în plus față de unghiul de
înclinare la 90 °: z = 90 ° - # 957; Distanța zenith este formată dintr-o
linie de vizibilitate și o linie verticală numită punctul de zenit.
 3 Tema:Calculul cordonatelor

Coordonatele rectangulare.

Coordonatele rectangulare sunt valori liniare care stabilesc poziţia pe

hartă, a uni obiectiv sau detaliu din teren. Cu ajutorul acestora se
determină poziţia unui obiectiv sau detaliu din teren. Acest sistem de
axe se compune din două drepte perpendiculare una pe alta care
formează axele de coordonate, dintre care cea verticală se notează cu
X iar cea orizontală cu Y. După cum poziţia punctului A din figura,
este determinată pe valorile liniare ale segmentelor X şi Y, duse
paralel cu axele de coordonate. Aceste valori liniare sunt coordonatele
rectangulare ale punctului A, se notează cu x şi y şi se exprimă în
metri.
Pe hărţile topografice la scările 1:25 000 – 1:250 000 coordonatele
rectangulare se determină cu ajutorul caroiajului rectangular (căruia i
se mai spune şi reţea kilometrică). Acest caroiaj este compus din linii
verticale şi orizontale paralele între ele şi la distanţe egale,
perpendiculare unele pe altele, formând o reţea de pătrat
(carouri)Coordonatele rectangulare.
Coordonatele rectangulare sunt valori liniare care stabilesc poziţia pe
hartă, a uni obiectiv sau detaliu din teren. Cu ajutorul acestora se
determină poziţia unui obiectiv sau detaliu din teren. Acest sistem de
axe se compune din două drepte perpendiculare una pe alta care
formează axele de coordonate, dintre care cea verticală se notează cu
X iar cea orizontală cu Y. După cum poziţia punctului A din figura,
este determinată pe valorile liniare ale segmentelor X şi Y, duse
paralel cu axele de coordonate. Aceste valori liniare sunt coordonatele
rectangulare ale punctului A, se notează cu x şi y şi se exprimă în
metri.
Pe hărţile topografice la scările 1:25 000 – 1:250 000 coordonatele
rectangulare se determină cu ajutorul caroiajului rectangular (căruia i
se mai spune şi reţea kilometrică). Acest caroiaj este compus din linii
verticale şi orizontale paralele între ele şi la distanţe egale,
perpendiculare unele pe altele, formând o reţea de pătrat (carouri).

Liniile caroiajului rectangular se numerotează pe cadrul interior şi cel

geografic. Aceste numere arată depărtarea în km a liniilor în dreptul
cărora sânt înscrise, faţă de originea axelor de coordonate; ele se
înscriu în întregime la cele mai apropiate linii de caroiaj faţă de
colţurile hărţii, iar la celelalte linii se înscriu numai zecile şi unităţile
de kilometri. Valorile kilometrice pentru x sânt înscrise în dreptul
liniilor orizontale de caroiaj şi cresc de la sud spre nord (ca şi
latitudinea), măsurarea X-lor făcându-se în lungul liniilor verticale, iar
cel pentru Y în dreptul liniilor de caroiaj şi cresc de la vest spre est (ca
şi longitudinea), măsurarea Y-lor făcându-se în lungul liniilor
orizontale.
Liniile verticale şi orizontale ale caroiajului rectangular sunt paralele
la axele de coordonate se tratează pe hartă la valori kilometrice întregi,
la distanţe arătate în tabelul de mai jos.

Caroiajul rectangular serveşte la indicarea sau la raportarea poziţiilor

obiectivelor pe hartă, prin coordonatele prescurtate sau prin
coordonatele întregi. Coordonatele prescurtate sunt cele exprimate în
km. Pentru a indica prin coordonate prescurtate poziţia unui obiectiv
pe hartă se stabilesc valorile kilometrice ale colţului de sud-vest al
caroului în care se găseşte obiectivul.

De exemplu: pentru punctul A din figura, coordonatele prescurtate se

notează astfel:

x = 74560; y = 15410 şi se exprimă x = 74-560y = 15-410

Coordonatele întregi sunt cele exprimate în metri pentru acelaşi punct

A, ele se notează:

x = 6074560; y = 4315410 şi se exprimă x = 6 – 074-560y = 4-315-

410.
Coordonatele geografice.

Coordonatele geografice sânt latitudinea şi longitudinea.

Latitudinea – valoarea unghiulară a unui punct de pe Pământ faţă de

ecuator măsurată pe meridianul care trece prin acel punct (ecuatorul
este paralela de latitudine 0°).

Longitudinea – valoarea unghiulară formată de meridianul punctului

respectiv şi meridianul Greenwich care este considerat origine.